Autorizarea avioanelor NATO să utilizeze spațiul aerian românesc

DE NI ——

16 pagini, 2000 lei

: m Executivul o ţine : dintr-o gafă în alta

m Alianţa Nord Atlantică a solicitat României să . = permită acces fără restricţii pe timp nelimitat în nominalizează UCK, 3% cred că altcineva este vinovat, iar e mau! Aa GA dia pericâui pp a. 13% nu ştiu sau NU răspund. Sondajul a fost realizat în ju: iale tă lugoeiayia, Purtătorul se CUVA intervalul 15-19 aprilie pe un eşantion reprezentativ al Guvernului, Adriana Săftoiu, a precizat câ acordul naţional de 1208 persoane de 18 şi peste 18 ani, din 73 n Guvernului privind solicitarea NATO) pentru â0086 localităţi ale ţării. Eroarea maximă tolerată a sondajului n fără restricţii în spaţiul aerian este În litera cererii este de +/- 2,8%. a NATO, care precizează că este vorba de acces pe TE perioada desfăşurării operaţiunilor Alianţei în sa Jugoslavia. „Nu există contradicţie. Termenul durată

a determinată din Legea 45/1994 înseamnă durată a determinată de conflict. Poziţia Guvernului trebuie 1 interpretată în acest sens: termen nelimitat în

Pi iv.

>raţia Rusă poate fi socotită cea mai periculoasă ameninţare

; pentru România, arată rezultatele unui sondaj al Centrului de| = i a | ztai

>gie Urbană şi Regională (CURS) realizat la comanda agenţiei | * el lan a a i Pg apa Sa tax. O proporţie de 41% din subiecţii sondajului au indicat | = „x 39. MAp! ţ Tal iai la

dresa României a Apărării Naţionale, Victor Babiuc, la Comisiile de

4 i politică externă ale celor două Camere. Stupiditatea

ţia Rusă drept cel mai mare pericol militar la a aşi timp, 40% dintre cei chestionaţi afirmă că şi Uniunea Rusia- pai acestor incercari disperate de a repara gafa nu mai necesită hici un comentariu.

s-lugoslavia („axa“ Moscova-Minsk-Belgrad) reprezintă un pericol | & ] d Ro i Grevă spontana

România, 32% infirmă această ipoteză, iar 28% nu au răspuns la Roman SA Braşov

| au ştiut să răspundă la această întrebare, Locul secund în topul elor ameninţări militare este ocupat de Ungaria (16%), urmată TO (4%), SUA (4%), Iugoslavia (3%), CSI (2%), Ucraina (1%). 0 ție de 18% apreciază că nici o ţară nu poate fi socotită O

nţare militară periculoasă pentru România, în timp ce 11% nu au Aproximativ 3 000 de salariaţi de la oati A

= Braşov au declanşat, ieri la prânz, 0 grevă spontană.

= Adunați în fața sediului Administrativ. al uzinei,

"* muncitorii au solicitat vehement plata la timp a

văzute în contractul

s sau nu au ştiut să răspundă. Sondajul a fost realizat în intervalul onal de 1.208 persoane R tarilor şi a primelor de Paşti pre j og, Pa ud adi anl ti

aprilie pe un eşantion reprezentativ naţi ai neste 18 ani, din 73 localități ale țării. Eroarea maximă tolerată

De ieri, de la ora 12,45, când Parlamen tul a aprobat cererea preşedintelui României,

Cu 225 voturi pentru, 21 împotrivă (PUNR) şi 99 de abţineri (PDSR, PRM), Parlamentul a aprobat, ieri, cererea NATO de acordare a accesului nerestrictiv în spaţiul aerian al României, în vederea executării de operaţiuni aeriene asupra teritoriului R.F.lugoslavia. Cererea a fost transmisă autorităților române la începutul săptâmânii şi a generat o serie de consultări şi dezbateri intense între partidele politice. În timp ce partidele aflate la putere au susţinut, din primul moment, cererea NATO, aproape toate formațiunile din opoziţie au fost împotrivă, invocând prevederile Tratatului cu lugoslavia. Tonul opoziţiei a devenit mai puţin vehement după consultările de la Cotroceni, pentru ca, în cele din urmă, PDSR şi PRM să opteze pentru varianta „abţinere“.

Discursurile din Parlament s-au înscris în poziţiile de ultimă oră ale partidelor şi au fost evident influențate şi de conţinutul hotărârii supuse spre aprobare forului legislativ. La prima oră se ştia doar de un singur proiect, pentru ca în debutul şedinţei să apară un al doilea, negociat politic chiar în dimineaţa şedinţei, cu două ore înainte de dezbaterea din plen. Schimbarea a

ințervenit daiprită demersurilor PPSR,

Dacă tot nu intră România în NATO,

$ Scorul a fost 225 la 21. 99 de parlamentari s-au abținut

căreia s-au acceptat două amendamente ale acestei formaţiuni. Pe de-altă parte, însă, s-a produs o disfuncţionalitate în circuitul parlamentar, astfel încât în şedinţa din plen s-au citit ambele proiecte -de hotărâre: primul, doar cu un articol, aparţinând comisiei de apărare şi al doilea, cu trei articole, ultimele două fiind rezultatul compromisului dintre forțele BE politice. A Corina DRĂGOTESCU (Continuare în pag. 2)

ierte razii. mea peivinad aprobarea cererii Alianţei Nord-Atlantice de acordare

a accesului nerestrictiv în spaţiul aerian al României

Având în vedere solicitarea preşedintelui României, adresată integritate teritorială a statului român erga omnes; celor două Camere ale Parlamentului, pentru a aproba cererea - realizarea aranjamentelor tehnice necesare pentru accesul Alianţei Nord-Atlantice de acordare a accesului nerestrictiv în nerestrictiv al aeronavelor NATO în spaţiul aerian românesc; spaţiul aerian al României, în vederea executării de operaţiuni -obţinerea de asistenţă în vederea eliminării efectelor negative aeriene asupra teritoriului Republicii Federale Iugoslavia, apărute ca urmare a crizei din regiune;

In temeiul Art. 117, alin (5) din Constituţia României şi al Art. Art. 3 - Parlamentul reafirmă dorința de integrare a României în 1, pet. 27 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Alianţa Nord-Atlantică şi de a se ajunge la o soluţionare politică a

"Deputaţilor şi Senatului, conflictului, precum şi opțiunea fermă în vederea participării active a

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre: României la eforturile comunităţii intemaţionale depuse în acest sens.

Art. 1 - Se aprobă'cererea Alianţei. Nord-Atlantice de acordare. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi a accesului nerestrictiv în spaţiul aerian al României pe perioada Senat, în şedinţa comună din 22.04.1999, cu respectarea executării de -operaţiuni aeriene asupra teritoriului Pipete prevederilor Art. 74, alin. (2) din Constituţia României.

Federale Iugoslavia. Preşedintele Camerei Deputaţilor ntul Românii soft Guvernului să continue : „Tori. fiece

4 îi asi gure g zi de securitate şi 5 Preşedintele Senatului, Petre Ro

De ieri, de la ora 12,45, când Parlamentul a aprobat cererea preşedintelui României x” e Ad n An Dacă tot nu intră România în NATO,

intră NATO în România

(Ura din pag. |)

Deşi există o

ilău, a protestat față de hotărârea nou apărută, afirmându-se că ea nu fost discutată în respectiva comişie.

Parlament conţine, pe lângă cele două noi articole introduse de comisiile și o modificare faţă de scrisoarea adresată legislativului de preşedintele Constantinescu. ie cu Legea apărării naţionale - acces „pe o perioadă nedeterminată”, în timp ce Dbat doar „pe perioada executării de operaţiuni aeriene asupra teritoriului R.F.lugoslavia”. rânii mai constă şi în conţinutul articolului doi, prin care se cere Guvemului să C) i pe linle politică şi militară. Articolul nu'a fost votat de liberali şi UDMR, această form naţiu une explicând că a votat impotriva articolului deoarece este ambiguu.

aparentă suprapunere între conţinutul alineatului doi de la articolul doi şi articolul unu al

hotărârii, reprezentanţii PDSR au explicat că realizarea aranjamentelor tehnice pentru accesul avioanelor NATO în

„partajat, sectorizat pe. orizontală”.

Petre Roman - PD: Ce facem astăzi implică viitorul ţării „România nu poate rămâne în afara unui sistem de alianțe solid. Ceea ce s-a cerut Serbiei nu e altceva decât s-a cerut altor țări, inclusiv României

Decizia noastră de a acorda accesul NATO în spaţiul aerian românesc nu înseamnă târârea României în

țiul aerian înseamnă stabilirea precisă a unor culoare de zbor, controlul traficului să se facă de român asistat de cel NATO, precum şi reglementarea clară a traficului aerian intem, astfel încât 3 să nu fie afectat. La aceste probleme a răspuns în fața parlamentarilor generalul Constantin Degeratu, Statului Major General, EI a afirmat că statul român işi va păstra suveranitatea deplină şi controlul spaţiului aerian, iar traficul intem şi, internaţional nu vor fi afectate, deoarece spaţiul aerian va fi

150 de ani de dominație rusă. Priviţi starea jalnică în care se află România după 50 de ani de practicare a sistemului ruso-sovietic impus cu tancurile. Observaţi noua doctrină strategică rusă care include invariabil România în zona de securitate a Eurasiei, având în centrul său Rusia. Deci, ceea ce ne-a păscut în cei 300 de ani în trecut ni se pregăteşte din nou şi pentru viitor. De acest pericol nu ne poate salva decât alianţa cu NATO. Această alianţă serveşte interesul naţional“. Reprezentatul PNŢCD a mai declarat că nu se poate face nici o analogie între ceea ce se întâmplă în Kosovo şi situaţia minorităţilor din Transilvania. „Exemplul relaţiilor dintre Franţa şi Germania datorate în principal apartenenţei la aceleaşi organisme economico-militare este edificator. Dimpotrivă, rămânerea noastră în afaia NATO şi, cu deosebire, o atitudine anti-NATO ar putea să genereze probleme în

conflict. (...) E mai bine să fim acolo unde se întâmplă ceva, să participăm la un proces pe care să-l putem infiuența, decât să ne situăm în afara lui. Ceea ce facem astăzi, decizia pe care o vom lua implică viitorul propriei noastre țări, pacea, securitatea şi bunăstarea noastră, integrarea României în NATO,

conform cu interesele naţionale“. Liderul PD a mai precizatiică permisiunea»făcută! NATO) dei-a folosi, spaţiul .aerian românesc trebuie, acordată doar. pe ; timpul operațiunilor militare din Iugoslavia. (1.M.I.)

Iftene Pop, PNŢCD:

Interesul. naţional impune sprijinirea NATO fără echivoc

În viziunea PNŢCD, ințeresul naţional al României constă „în conservarea integrităţii teritoriale, garantarea securităţii în raport cu factorii extemi, mai

i de la Răsărit, păstrarea bunelor relaţii cu

, inclusiv cu lugoslavia, raporturi speciale cu Republica Moldova şi, evident, realizarea reformei în multiplele ei înţelesuri“, a precizat deputatul țărănist Iftene Pop. El a afirmat că toate aceste obiective nu pot fi atinse decât prin sprijinul acordat NATO în vederea unei integrări ulterioare a României în Alianţă.

„De circa 300 de ani, pericolele şi, uneori, catastrofele venite din Răsărit nu ne-au cruțat deloc. Ocuparea teritoriilor româneşti de către Rusia a produs imense prejudicii poporului român. Priviţi Basarabia deromânizată şi aproape slavizată după

BE vestul țării. Iftene Pop s-a declarat convins că, după

revenirea Iugoslaviei la democraţie, relaţiile României cu acest stat vor fi din nou caracterizate de prietenie şi bună vecinătate.

În concluzie, a spus vorbitorul PNŢCD, „din orice punct am privi lucrurile, interesul naţional impune sprijinirea fără echivoc a NATO în efortul său de a

rezolva grava criză din Balcani şi a restabili pacea

în zonă“. (M..)

Călin Popescu Tăriceanu - PNL: România are posibilitatea de a arăta lumii că întoarce

definitiv o pagină a

istoriei sale

Deputatul liberal Călin Popescu a cerut parlamentarilor să arate poporului şi lumii întregi că România are posibilitatea să întoarcă definitiv o pagină a istoriei sale, că rupe în mod neechivoc legăturile cu trecutul comunist şi că se alătură lumii occidentale.

„România trebuie să-şi asume responsabilitatea de popor şi țară europeană şi civilizată. Noi nu putem închide ochii la nenorocirile unor oameni, victime ale acţiunii pe care statul o conduce îmj propriilor cetăţeni. De aceea cred că nia nu poate accepta ca în inima Europei să continue

asemenea practici totalitare, exercitarea terorii şi suprimarea fizică“. „Cei care reclamă astăzi

încetarea bombardamentelor. din Iugoslavia ar fi

trebuit să se ridice cu aceeaşi vigoare şi pentru a

otriva

PDSR s-a abținut să spună „nu“

PDSR şi-a mai îmblânzit tonul faţă de solicitarea adresată de NATO României. Dacă în urmă cu trei zile, principalul partid de opoziție respingea ideea unei noi hotărâri a Parlamentului, considerând-o suficientă pe cea care permitea accesul avioanelor Alianţei pe aeroporturile româneşti numai în cazuri de urgenţă, ieri, la votul din Camerele reunite, a votat două din cele trei articole ale Hotărârii, abţinându-se la votul pe ansamblu. Trecerea de la „împotrivă“ la „abţinere“ s-a petrecut de miercuri până joi, răstimp în care parlamentarii PDSR s-au manifestat activ în comisiile de apărare şi politică

condamna acţiunile întreprinse de regimul de la Belgrad de aproape 10 ani în spaţiul ex-iugoslav. Am asistat destul de indiferenți cum au avut loc dislocări de populaţii, violuri, masacre, lagăre de concentrare şi gropi comune. Toate acestea nu sunt altceva decât un nou holocaust, de cel mai pur stil nazist, care se repetă în Kosovo“.

„Avem obligaţia morală de a participa !a refuzul comunităţii intemaţionale de a accepta asemenea practici. România nu trebuie să susţină acţiunea Alianței Nord-Atlantice din oportunism politic, ci din consecvență față de propriile opţiuni“, a încheiat vorbitorul liberal, precizând că PNL votează pentru cererea NATO. (1.M.].)

Ioan Mircea Paşcu, vicepreşedinte al PDSR: „Situaţia de astăzi este. mai rea decât înaintea

bombardamentelor“

„Sistemul ONU, bun sau rău, pe care se întemeiază întregul eşafodaj mondial postbelic de securitate, este pus sub semnul întrebării! Într-un cuvânt, ca urmare nemijlocită a acțiunii militare a Alianţei, în loc să fie mai bună, situaţia este astăzi mai rea şi nici nu dă semne de îmbunătăţire. Paralel cu intensificarea eforturilor pentru degajarea unei soluţii, au loc pregătiri tot mai ample pentru extinderea operaţiunilor militare. (...)

PDSR, care urmăreşte cu cea mai mare atenţie evoluţiile din sau legate de spaţiul iugoslav, salută eforturile de pace ce se întreprind şi le susţine cu toată tăria, sperând că operaţiunile militare vor înceta: side, de iniţierea unor activităţi terestre. În acest

de Oană aaa ate tă our

„potrivit cărora întreaga chestiune trebuie readusă în

cadrul ONU, ce beneficiază, de; colaborarea potenţială a tuturor membrilor Consiliului de Securitate, precum şi- propunerea: preşedintelui Chirac de convocare a unei reuniuni a ţărilor NATO

„ cu statele vecine Iugoslaviei, agreată inclusiv de

preşedintele Clinton, ca şi planul avansat de cancelarul german. Schroeder, de sprijinire economică a întregii regiuni, reprezintă într-adevăr singura cale corectă capabilă să conducă la soluționarea acestei situaţii“.

Marko_Bela - UDMR: Problema care stă la originea războiului din Kosovo este aceea a minorităţilor „Cu cine vor să ne solidarizeze cei care împing

laţia spre o atitudine anti-NAȚO?*, s-a intrebat | maghiar la începutul cuvântării sale. Tot el a

oferit câteva variante de răspuns. „Cu regimul

Miloşevici? Cu fașcismul care bântuie în Iugoslavia?

Războiul - întâia frică a românilor

Bubuitul bombelor la numai câţiva kilometri de graniţa noastră a adus spaimă şi în sufletele românilor. Previzibil de altfel - cu atâtea orori văzute zilnic la televizor -, românii au ajuns să se teamă cel mai mult de războiul din zonă. Sondajul CURS, realizat zilele trecute la comanda agenţiei MEDIAFAX, relevă o creştere vertiginoasă a acestui vector faţă de statisticile din lunile trecute. La ultimul sondaj naţional, din noiembrie 198, frica. de război era cotată cu 42% din opţiunile electoratului;cam frica de boală (40%). De astă dată, „războiul“ a crescut brusc la 61%, lăsând mult în urmă cealaltă frică-mare a românilor, frica de.

Care sunt lucrurile de care vă temeţi cel măi mult? (procente):

României

elaşi nivel cu

creşterea preţurilor. Schimbarea evidentă de temeri a fost | observată şi de preşedintele Constantinescu, care, la plecarea în SUA, ieri dimineaţă, a spus că va urmări în această vizită să obţină atenuarea fricii românilor şi de război, şi de creşterea preţuriloi

Un alt studiu CURS, cel despre opțiunea pro-NATO, vine să susţină creşterea fricii de război. Cei ce mai sunt de acord cu intrarea | în NATO scad pe zi ce trece. Dacă situaţi militaro-politică va evolua în aceiaşi parametri, peste o lună-două celebrul procent din '97, de 82% români APT, pe se va înjumătăţi | cu siguranţă. ine)

externă, articolele 2 şi 3 ale Hotărârii aparținându-le, de fapt. Totodată, Adrian Năstase a reuşit să-l convingă pe lon Iliescu că un „nu” spus cererii NATO nu ar da deloc bine din punct de vedere politic şi să-i alunge lui Nicolae Văcăroiu spaima că vor fi bombardate Porţile de Fier. Miercuri seara, grupurile parlamentare ale PDSR au decis să se abțină de la vot. Unora dintre senatori le-a venit cam greu să urmeze indicaţiile. Ei s-au trezit, din obişnuinţă, cu

mâinile sus la votul contra, apoi le-au ascuns repede sub pupitru înainte de numărătoare.

Cu purificarea etnică, cu ideea dictaturii etnice? Nu ne-am săturat de regimurile fasciste şi comuniste?"

În opinia UDMR, „problema care stă la originea războiului din Kosovo este aceea a minorităţilor: Marko Bela a făcut paralela cu situaţia din România, declarând: „Noi, maghiarii, am făcut o ofertă la rezolvarea. problemelor ţării. În. pofida unor experienţe amare, am întins din nou şi din nou mâna, chiar dacă unii ne-au lovit peste ea. Ne-am confruntat chiar şi în Parlament cu ieşiri şovin-isterice, recent am primit un vot negativ

privind. cele - mai elementare drepturi lingvistice“ - a spus

preşedintele UDMR, referindu-se la respin: gerea amendamentelor Uniunii la Legea funcţionarului public. „Să fim sinceri - a continuat Marko Bela - atât timp cât mulţi primesc cu plăcere laudele Occidentului, dar aceiaşi politicieni resping , ameliorarea cadrului juridic privind minoritățile, refuzăm şi noi să vorbim despre un model. sau «exemplu românesc»“. În final, preşedintele Marko Bela a precizat că UDMR votează pentru cererea NATO. (1.M.I.)

Valeriu Tabără - PUNR: Cererea NATO intră în contradicţie cu legile ţării „Cererea NATO nu are la bază nici un angajament ferm faţă de România, nici din punct de vedere militar, nici economic. Mai mult, această cerere pune România în situaţia de a încălca acte juridice internaţionale la care este parte şi prin care îşi încalcă demnitatea de țară şi popor. PUNR crede că

România nu trebuie să fie părtaşă la acţiuni împotriva statelor vecine şi la împărţirea acestora. PUNR

consideră că hotărârea Parlamentului din octombrie —

1998 este suficientă, iar cererea de acum a NATO intră în contradicţie cu legile în vigoare ale României” (LM.) i

Teodor Meleşcanu - ApR:. România nu poate -

balansa între Est şi Vest „Dacă opțiunea noastră este pentru securitate prin structurile euroatlantice, trebuie să demonstrăm că suntem un partener de încredere, care răspunde pozitiv atunci când NATO are nevoie de noi. Dar acest gest al nostru trebuie negociat sever. Deci trebuie să primim ceva în schimb. Guvernul trebuie ceară garanții din partea NATO până la admiterea

În ce măsură sunteţi de acord cu intrarea „României în NATO? (procente)

Puterea: toate mâinile sus

Cu drepturi depline în organizaţie. Această garanţie ar putea îmbrăca forma unei Carte România-NATO! sau a'unui acord bilateral. România-SUA, valabile

alegem ceea ce ar putea fi onorabil pentru soarta

ţării noastre Criticând acțiunea militară a NATO, preşedintele PRM a afirmat că totuşi „nu'ne poate cere cineva să ne punem pielea în saramură pentru alţi“. „Noi abia dacă ne mai ducem zilele, important este ca viitorul să ne găsească pregătiţi şi uniţi, iar România să nu fie izolată. (...) Noi putem fi oameni extrem de loiali, dar situaţia creată în lugoslavia a devenit absurdă. Am analizat scrisoarea pe care a. trimis-o preşedintele Constantinescu. În principiu. putem fi de acord cu ea, dacă se va ține seama de două propuneri: formularea acces nerestrictiv. în spaţiul aerian pe o durată nedeterminată să fie înlocuită cu expresia; acces în caz de urgenţă până la terminarea conflictului. (...) Dacă nerile noastre nu vor fi luate în calcul, PRM se va abține de la vot. Nu e deloc bine-ce se întâmplă, dar avem datoria să alegem ce este mai onorabil pentru soarta ţării noastre”. (LMI). : |

Belgradul nu-i Bagdadul

NATO a bombardat

televiziunea de stat iugoslavă

e S-au înregistrat 9-15 morţi şi zeci de râniţi E 150 persoane

se aflau în imobil în clipa -dezastrului E Niciodată la Bagdad

n-a fost bombardat: postul de televiziune, aşa încât CNN-ul transmitea în voie spectacolul de „sunet şi lumină“

De la Bruxelles,

Fesierația internaţională a Ziariştilor condamnă bombardarea

televiziunii sârbe Federaţia Internaţională a Ziariştilor - cu sediul la Bruxelles - a condamnat bombardarea radio-televiziunii sârbe, acuzând NATO că şi-a încălcat angajamentele. Aidan White, secretarul genera! al Federaţiei, a declarat la BBC că este cu atât mai „şocat“ cu cât a primit asigurări scrise din partea i ie $ iantei. că NAT acial, ziariştii. .NATO ne-

victimele civile, iar n u

mult șocați stă schimbare b

de tactică“, a ri White la, televiziunea BBC. „Cred că ruperea acestor angaja- „mente nu-i va linişti pe ziariştii care se ocupă de război, iar toţi cei care încearcă 'să combată propaganda lui Miloşevici în Serbia, precum şi deformarea faptelor de. către el se vor teme, după această acţiune a Alianţei, de represalii directe. Este o inițiativă toarte periculoasă“, a spus Aidan White.

la summit-ul NATO de la Washington

Reuniunea la nivel înalt a NATO de la Washington, care începe astăzi, nu va avea parte de parăzi sau demonstraţii aeriene, deşi sunt de aniversat 50 de ani de la crearea organizaţiei. Oficialii Alianţei au considerat că ar fi de prost gust o etalare a forţei militare când Iugoslavia e bombardată non-stop. Summitul reuneşte cele 19 state membre NATO şi alte 23 de state - între care şi România - membre ale Parteneriatului pentru Pace. Ţara noastră este reprezentată de preşedintele Emil Constantinescu. Intregul summit stă sub

tensiunea celor ce se petrec în lugoslavia. Reuniunea va -

adopta „noul concept strategic“, care va pune în curtea Alianţei tot spaţiul-euroatiantic până la granița cu fostul spaţiu sovietic, precum şi Declaraţia de la Washington, care va defini rolul Alianţei. şi noile amenințări la adresa securităţii în primii ani ai secolului XXI, şi va adopta o Declaraţie asupra Kosovo. Se aşteaptă ca ea să conţină angajamentul NATO de a continua operaţiunile asupra Iugoslaviei până ce aceasta îşi va retrage forțele din provincie, iar refugiații se vor întoarce

la casele lor, În. acest fel, orice fisură în cadrul Alianţei, eventual între poziţia americană şi cea europeană, nu va mai fi posibilă. NATO nu va accepta decât victoria categorică asupra Iugoslaviei şi a lui Miloşevici.

Joi şi vineri, preşedintele Constantinescu s-a aflat, alături

- Corespondenţă de la trimisul nostru special în SUA,

Bogdan CHIRIEAC -

de mai mulţi şefi de state şi de guverne, la New York, pentru a participa la ceremonia decernării premiului „Omul de stat al deceniului“ fostului cancelar german Helmut Kohl de către prestigiosul Institut american de politologie Est-Vest. Helmut Kohl, cancelarul reunificării, este, oricum, în galeria marilor lideri ai acestui sfârşit de secol, Institutul Est- Vest indeplinind, din acestpunct de vedere, o simplă formalitate. Preşedintele Constantinescu-a ţinut să. participe la acest eveniment, mai ales că, în 1998, împreună cu preşedintele Georgiei, Eduard delia ŞI lil Lukoil Vagit Alekperov, au primit

şi ei nişte premii de la acest institut. Întâlnirea cu Kohl poate trezi şi o urmă de amărăciune. preşedintelui României. În decembrie 1997, la Bonn, după întrevederea cu cancelarul, Constantinescu spunea ziariştilor: „Am vorbit cu Helmut Kohl şi pot să vă spun că în 2001 România va deveni membru NATO“. Pentru aceasta, ar fi trebuit să se progreseze mult în 1998. Or, la actualul summit de la Washington nici nu va fi vorba de aşa ceva! Încă o promisiune neonorată a preşedintelui? Este prea devreme pentru a trage o asemenea concluzie şi, în orice caz, un eşec al României la NATO nu poate fi imputat numai preşedintelui. Un motiv real de amărăciune poate fi, însă, acela de la dineul oferit în onoarea lui Kohl de şefii de stat sau de guvern din nouă state - Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Slovenia, Bulgaria, Slovacia, Ucraina şi România - , unde doar Constantinescu şi Kucima vor trebui să recunoască faptul că şi anul acesta, ca şi anul trecut, şi

„acum doi ani, în. țările. lor a continuat sina economic.

(Continuare în ă E