7 mai - 9 mai 1999

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România

Se desfășoară vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea în România, fiind prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă. În prima zi a vizitei sale, Papa Ioan Paul al II-lea menționează în discursul ținut în limba română faptul că se roagă pentru cicatrizarea rănilor produse în perioada comunistă între catolici și ortodocși, cu directă referire la perioada în care Biserica Română Unită a fost interzisă de regimul comunist, iar bisericile greco-catolice transformate forțat în biserici ortodoxe. A doua zi a prezenței sale în România este marcată de reculegerea la cimitirul Bellu, la mormintele cardinalului Iuliu Hossu și episcopului Vasile Aftenie, considerați martiri întru credință. În data de 9 mai, Papa Ioan Paul al II-lea oficiază o celebrare euharistică în Parcul Izvor, la care participă sute de mii de persoane.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, văzută în presă:
Adevărul, Revista 22.

Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):

Adevărul, 7 mai 1999

Un Papă slav și un Patriarh latin îsi dau

Sfântu

mâna la Bucuresti

i P- uul

Părinte,

Astăzi, la ora 12, Sanctitatea Sa Papa loan Paul al

ochii întregii lumi vor fi-aţintiţi asupra ţării noastre. Pentru întâia oară în istorie, un Suveran Pontif vizitează o ţară majoritar ortodoxă. Acest eveniment va înscrie România, Biserica Ortodoxă Română în istoria bisericească universală. În relaţiile Romano-Catolicismului cu Ortodoxia, prezenţa Sfântului. Părinte la Bucureşti marchează modelul unui nou dialog, năzuinţa comună a creștinismului apusean şi a celui răsăritean de a se întâlni şi a-şi impune valorile în SoIREDII european al sfârşitului de mileniu.

Într-o lume secularizată, bântuită de spaime, de frământări, trăind sub amenințarea unui nou război rece, în contextul în care în inima Europei s-a aprins vâlvătaia războiului, îmbrăţişarea frăţească a celor doi întâistătători, Papa loan Paul al II-a şi Prea Fericitul Patriarh Teoctist, e menită să ofere

„Vin pentru a vă propune nu iluzii facile, nu. încântări de moment, nu utopii trecătoare, nu polemici sterile asupra puterii pământeşti, ci pe Acela care este Adevărul lui Dumnezeu, pe Isus Cristos, Domnul nostru, mort şi înviat pentru mântuirea lumii“. (Suveranul Pontif, înaintea sosirii la Bucureşti)

9 Pentru prima oară în istorie, Papa de la Roma vizitează o ţară ortodoxă E Timp de 3 zile, Bucureştii - capitala lumii

II-lea va călca pe pământul României. Timp de trei zile,

continentului nostru şi lumii pilda creştină a toleranţei, a îngăduinţei reciproce. Un Papă slav şi un Patriarh latin îşi vor uni duminică glasurile la Sfânta Liturghie, cerând Unului Dumnezeu să poarte omenirea în frăţietate şi linişte către mileniul următor. Un Papă slav şi un Patriarh latin se vor ruga împreună pentru ca această lume secularizată să revină la Adevărul credinţei creştine.

Este poate cel mai însemnat moment în istoria creştinismului, de la întâlnirea Papei Paul al VI-lea cu patriarhul Constantinopolului, Atengoras, în decembrie 1965, când cei doi întâistătători şi-au dat sărutarea frăţească, ridicând reciproc anatemele pe care Biserica de Răsărit şi cea de Apus şi le aruncaseră, în 1054.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România pune încă o piatră la temelia unităţii creştine ce va să se înfăptuiască Lelia MUNTEANU

Adevărul, 7 mai 1999 (2)

INDEPENDENI aoaop vineri, 7 mai 1999 16 pagini, 2000 lei

"slav si un Patriarh_latin îsi dau la Bucureşti

ântul Păr

. E Ieri, prin Radio-Vatican - Papa s-a adresat : românilor în limba lor

CEE N 5...

ima oară în istorie, Papa de la Roma vizitează oxă e Timp de 3 zile, Bucureştii - capitala lumii

nctitatea Sa Papa loan Paul al tul României. Timp de trei zile, “fi aţintiţi asupra țării noastre. orie, un Suveran Pontif vizitează xă. Acest eveniment va înscrie )rtodoxă Română în istoria i. În relaţiile Romano-Catolicisprezenţa Sfântului Părinte la odelul unui nou dialog, năzuința ui apusean şi a celui răsăritean impune valorile în proiectul de mileniu. izată, bântuită de spaime, de ameninţarea unui nou război 1 care în inima Europei s-a iului, îmbrăţişarea frăţească tori, Papa loan Paul al Il-a şi eoctist, e menită să ofere

continentului nostru şi lumii pilda creştină a toleranţei, a îngăduinţei reciproce. Un Papă slav şi un Patriarh latin îşi vor uni duminică glasurile la Sfânta Liturghie, cerând Unului Dumnezeu să poarte omenirea în frăţietate şi linişte către mileniul următor. Un Papă slav şi un Patriarh latin se vor ruga împreună pentru ca această lume secularizată să revină la Adevărul credinței creştine.

Este poate cel mai însemnat moment în istoria creştinismului, de la întâlnirea Papei Paul al VI-lea cu patriarhul Constantinopolului, Atengoras, în decembrie 1965, când cei doi întâistătători şi-au dat sărutarea frățească, ridicând reciproc anatemele pe care Biserica de Răsărit şi cea de Apus şi le aruncaseră, în 1054.

Vizita Papei loan Paul al II-lea în România pune încă o piatră la temelia unităţii creştine ce va să se

înfăptuiască. Lelia MUNTEANU

h Ti

pa" P NY n m | i

m „Poimâine mă voi duce în România. E prima dată = când merg într-o țară în care creştinii sunt în 2 majoritate ortodocşi. Trimit încă de acum tuturor ra salutul meu, bucuros de această călătorie care „ înțelege să întărească legăturile dintre România şi „ Sfântul Scaun, „ însemnătate pentru istoria creştinismului în această

care au avut o asemenea

la voi în numele lui Cristos în m pragul celui de-al treilea mileniu. Credincioşilor n Bisericii Ortodoxe şi ai Bisericii Catolice din = România le urez bucurie şi pace, în Domnul înviat. = Dragi români, aştept cu bucurie să fiu în mijlocul vostru. Vă asigur pe toți de afecțiunea şi stima mea'.

: mm Guvernul a amânat : adoptarea noilor tarife la energie

mid Radu Berceanu se va consulta „ astăzi cu sindicatele asupra noilor = tarife

a Ministrul Industriei şi Comerţului, Radu Berceanu, „ a înaintat, ieri, Guvernului o Notă avizată de Oficiul m Concurenţei, privind condiţiile de ajustare a preţurilor - şi tarifelor la energie electrică şi termică începând

= vastă regiune. Vin

in luna aprilie a.c. Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt al Guvernului, a anunţat că Executivul a luat act de această notă, dar ea nu a fost aprobată.

a Berceanu se va întâlni astăzi cu. reprezentanţii i CNSLR Frăția, BNS, CSDR şi Cartel Alfa pentru a

Adevărul, 8 mai 1999

România uneşte Apusul cu Răsăritul loan Paul al II-lea şi Teoctist

- d0i arhierei pentru izbânda creştinătăţi ]

SS E

Sfântul Părinte s-a faca er ea limba cp | „Pământ roditor de bine, popor solidar şi iăcăitor de pace î

„România, țară - punte între Orient şi Occident, punct departe pe stânca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui de răscruce între Europa Occidentală şi Orientală pe. - Cristos, vei fi protagonista unei perioade de entuziasm care tradiția o numeşte cu frumosul titlu de Grădina . şi curaj. Vei fi naţiune prosperă, pământ roditor “e Maicii Domnului, vin la tine în numele lui Isus Cristos, - bine, popor solidar şi făcător de pace. — -

Fiul lui Dumnezeu, şi a Prea Sfintei Fecioare Maria. Dumnezeu să te ocrotească şi să le e binecwvnteze În pragul unui nou mileniu, întemeiază-ți viitorul mai mereu!“

Adevărul, 10 mai 1999

Unindu-şi_glasurile

„„ Foto: Lucian CRIŞAN

Suveranul Pontif şi Patriarhul României cer părților angajate în războiul din Iugoslavia | să depună armele şi să pună capăt suferinței

„Reuniţi în fraternitate şi caritate, care-şi trag seva din învierea lui lisus Hristos, „Cale, Adevăr şi Viaţă“ (loan, 14, 6) pentru întreaga umanitate, gândurile noastre afectuoase se alătură fraţilor şi surorilor noastre din Republica Federală Iugoslavia, copleşiti de prea multe încercări şi suferinţe.

Părinţi şi slujitori ai comunităţilor noastre, uniţi cu toţi cei care au ca misiune să-l vestească lumii de astăzi pe Cel care ne-a chemat „să trăim în pace“ (1 Corinteni, 7, 15), uniţi în mod special cu Pastorii Bisericilor noastre din Balcani, dorim;

- să ne exprimăm solidaritatea umană şi spirituală faţă de toţi cei care, goniţi din casele lor, de pe pământurile lor, şi separați de cei dragi, cunosc trista realitate a exodului, precum şi faţă de victimele bombardamentelor ucigaşe şi faţă de populaţia împiedicată să trăiască în linişte şi pace;

- facem apel, în numele Domnului, către toţi cei care, într-un fel sau altul, sunt responsabili de tragedia actuală, să aibă curajul să reia dialogul să găsească condiţiile apte să instaureze o pace

Declaraţia comună

dreaptă şi durabilă care să permită revenirea la căminele lor a persoanelor refugiate, să curme suferinţa tuturor celor care trăiesc în Republica Federală Iugoslavia, sârbi, albanezi şi persoane de altă naţionalitate şi să pună bazele unei noi convieţuiri între toate popoarele Federaţiei;

- încurajăm comunitatea internaţională şi instituţiile sale să pună în aplicare toate resursele dreptului pentru a ajuta părţile

în conflict să-şi rezolve diferendele conform,

convențiilor în vigoare, în special cele care se referă la respectarea drepturilor persoanei şi la colaborarea între statele suverane;

- susţinem toate dă babie umanitare, în special cele creştine, care se dedică în acest moment uşurării suferințelor populaţiei, cerând insistent ca nici. o piedică să nu fie pusă acţiunii lor, prin care, nefăcând nici o distincţie din punctul de vedere al naţionalităţii, limbii sau religiei, încearcă să-i ajute pe cei aflaţi în nevoie;

- apelăm, în încheiere, la drege de toate confesiunile să se angajeze concret şi să se unească într-o rugăciune unanimă

şi neîncetată pentru pace şi înţelegere între popoare, încredinţând aceste intenţii Fecioarei Prea Sfinte, pentru ca ea să intervină pe lângă Fiul ei, „El, care este pacea noastră“ (Ep. 2, 14).

În numele lui Dumnezeu, Tatăl tuturor oamenilor, cerem insistent părţilor angajate în conflict să depună armele definitiv şi îndemnăm insistent părţile prezente să facă gesturi profetice, pentru ca o nouă artă de a trăi în Balcani, marcată: de respectul tuturor pentru fraternitate şi convieţuire, să fie posibilă pe acest pământ mult iubit. Acesta va fi în ochii lumii un semn puternic, care va arăta că, împreună cu întreaga Europă, teritoriul Republicii Federale Iugoslavia poate deveni un loc al păcii, al libertăţii şi al concordiei pentru toţi locuitorii săi.

ui Paul al II-lea şi Tebeti piatra dle temelie a Cale | celor două Biserici

În_ încheierea Liturghiei

din Parcul Izvor,

Suie ut

de credincioşi, catolici şi: atoli ate au scantlat „UNITATE!“

Chiar înainte de sfârşitul liturghiei din Parcul Izvor şi de binecuvântarea apostolică, Sfântul Părinte, ridicându-şi ochii din textul scris în româneşte, a adresat - cu un zâmbet luminându-i faţa -.o invitaţie IPS Teoctist. În franceză, Papa loan Paul al II-lea a spus că, înainte de a ne pătăsi țara, ar dori, „din toată inima“, să-l invite pe Patriarhul Teoctist la Roma. „UNITATE!“, au strigat, într-un glas, sutele de mii de credincioşi prezenţi, catolici şi ortodiiieiiie ic Parcul Izvor.

Aseară, în jurul orei 21, Suveranui Pontif a părăsit România, la bordul unui avion Taârom. (LFB)

tau pus în România

diralei sanie

Adevărul, 10 mai 1999 (2)

eri, „disponibilitatea de a cangja, Sha i e viitoare, arătând că |

ă cu această Problemă ]

Naţională a partidul, "2 li i de Coordonare aj Opt 8

PDSR, vicepreşeg San

anu Zaittieiăn eni nu este mai presus de leg

ul 16 din Constituţia României)

icoli

ndida la Preşedinţie în a mă retrage într-o poziţie mai og, u m-au părăsit forţele și divid care să renunțe la “e ş

ament care nu este deloe up escu. Ela mai afirmat că degizia să

escu

eşedinție este „o chestiune de La dului şi o opțiune Personală“,

Miron Cozma - Muta din celula lui Truţuje

ron Cozma a fost mutat, vineri, a E t 1888, seria a cincea (1) SPP Gheorghe Truţulescu, ja Pepi nda

Rahova, unde fusese transferat, e ja urmă cu două z e. EI Ia EXECUta în ș apsa de 18 ani în aceeaşi îng pica Jă decât a fost cazat î[ moment nu se cunosc motivele pen doi au fost despărțiți, dar se ştie că], este considerat un personaj difi până şi

său şofer, cpt. (7) Cătălin Tănasi să fie cazat alături de acesta.

- acestea sunt primele

i es, bucurii şi speranţe - a

per seră dau titlul Constituţiei pastorale despre destinul

E Sin lumea contemporână, a celebrului Conciliu II Vatican, iser!

Sanda Vişan care a deschis, din punctul de vedere al catolicismului, „dialogul

i numea Papa Paul al VI-lea), cu Bisericile creștine i, mini a d nte cu care putem larat, ieri, m de energie electrică | = = noul director speranţe - sunt primele două cuvi

e-a opri furnizarea

în România a Suveranului Pontif i ărturie lumii despre vizita în ju otiai e. TVR „Mii ă sute de ani de dezbinare, de ciocniri sâng; e su. Pe n di sida al Canalului 2 ră ceia, într-o lume secularizată, în care tăgada umbreşte ai decupleze Sides nai Conel |. Realzatoarea TV Sanda Vişan a foş puţine ori credința, cele două mari confesiuni creștine, Catolică ati ZI ătre Consiliul d i Papa loan Paul al II-lea şi Patriari ţist, e a datoriei (771 mi Ea a vineri, de către Coi e Admine Ortodoxă, prin Pap loan f rhul Teocrist, se mai furnizarea de «leevicie ce || Societăţii Române de Tele : SA d reciproc într-o îmbrățişare frăvească. im lume în care aia ctre cd Point chiu eregtita e Leona de : & ă cu r, î « par ae 70 dept Grazaa au 8 lei TO 9 sâpi : “A Siza Sp Papă'slav şi un Patriarh latin, au construi ibsi a penitu a candida Ad Conducerea „Să ş Răsărit. Nădejdea că, pe această punte, catol aia E i i te între Apus și Ră: e Ş 2 comisie ornată di AS Hadj Cu rtodocşi vor păși unii spre alţii, căci ceea ce i-a separat până ma , Galali, Mihai Mălaimare, Irina Radu jae însutit mai puţin important decât ceea ce de lati îi uneşte

a ă â ăptămâ „ aproape în Sachelarie și Alex. Ştefănescu, membri ali acă, în urmă cu câteva e plai E opel pala eaan tii | tera Pai rotor soonamia magi rm, de pe ie Aula a Botezătorul N seri i ş ăsunau ci J : - San prea cu ion R bată, la ora vecerniei, declaraţia comună a celor doi arhieri d adj

jdactată în capitala României, a avut tăria tunetului Capi Biseri

iano-Catolică şi Ortodoxă Română au poruncit puternicilor acestei în numele lui lisus Hristos, să bage în teacă sabia războiului, curme suferințele fiilor lui Dumnezeu, ale albanez or din Kosovo, lungaţi în pribegie de la casele lor, ale sârbilor aflaţi sub mbardamente sălbatice. Cei doi s-au rugat ca aceia ce-L răstignesc ic pe Hristos, țintuindu-L pe crucea acestui sfârşit de mileniu cu

" preşedinte director gener; şi Titus 7 directorul Canalului 1, în Clubul Român dep

: Un iordanian a dat ue : „tun“ de 2,2 miliarde

Foto: Valeriu TANASOFF

or angajate î să depună armele şi

„Reuniţi în fraternitate şi caritate, care-şi trag seva din învierea lui lisus Hristos, revenirea la cămi „Cale, Adevăr şi Viaţă“ (loan, 14, 6) pentru . refugiate, să curme întreaga umanitate, gândurile noastre câre trăiesc. în afectuoase se alătură fraţilor şi surorilor lugosla: noastre din Republica Federală Iugoslavia, copleşiti de prea multe încercări şi arei catedrale. Dar peste toate

suferinţe. Federaţiei; . lor, sărutul frățesc al celor doi 3 ini da. d A ct 5 a Catedralei Împăcării, ur ariei Părinţi şi slujitori ai comunităților . .

oanele trufiei lor, să ia lumină lumina împăcă a toleranţei, |n i a fu it din ară ina care a strălucit, vreme de trei zile, în inima Europei, la Bucureşti. . Ş 9 ia cum, în mare mila Sa, Dumnezeu a Fipregii ţa geigri a 1 mântuire, oferindu-le darul sfânt al libertăţii, chiar şi al |n Sein per TU Com BARI STI 4 pi pe Tatăl Ceresc, tot astfel Dumnazau „a încredințat UVeranu e penrico inanciare din Găina Leca pe 1 tal Cere pe fiecare”. Aceasta.a fost și este [i ..-- > început urmărirea penală față de Mohametiiaei i Î î

dințatea Suveranului Pontif, pe care n-a obosit să o repete în 36 de ani, cetățean iordanian, pentru să 8 enciclicele şi omiliile sale. Numai dragostea și gri

ija de aproapele inracţiunii de. înşelăciune, ÎRaGal salva omenirea: Stat crux dum volvitur orbis, Crucea rămâne

, în timp ce lumea se rotește. “ aptul că, fără să știe unul de darul celuila loan Paul al II-lea „ S-a aprovizionat cu mărțuri (rhateriale de n ȘI produse agroalimentare) de la mai multesi

Octist şi-au înmânat reciproc, după Sfânta Liturghie din Piaţa Uni 5 Comerciale din judeţele Argeş, Vaslui şi

e un potir de aur, are o semni tâistătători «a dorit să-l . înmd în pă axa u Veoare de 2,26 miliarde lei. Pentni plata aş rile zburând IN țândări : mâtui jordanianul a emis un număr de 7 2 fără a avea disponibil în cont, Prod

achiziționate au fost valorificate imedial i ântuitorului, sfintele L] procurare, Atiar încasând contravaloarea ai 5 ŞI speranţă. Bucuria şi speranța au ş In numerar. El urmează a fi dat în ui

e oameni, veniţi din toate colţurile a Înlerpol întrucât a părăsit România. (DN)

îngenuncheaţi pe caldarâm. „+36 de imobile

că s-a desfășurat pe locul Neamului e unul dintre Li I « -a dăruit Dumnezeu de la“ începutul

„ Să ne aducem aminte că, în urmă cu doi ani, atul Florenţi Cardinalul Pi, din partea

iântului Părinte, părţi din mo Aur, spre aşezate la temelia „ Suveranul Pontif a făcut

le vor'pune, cu | noastre, uniţi cu toţi cei care au ca şi instituţiile sale si | misiune să-l vestească lumii de astăzi pe resursele d) re 15 imobile proprietate a bi zi = Mase Apasa : Maghiare istorice, respalălă a comuni Cel care ne-a chemat „să trăim în pace“ A R Maghiare din Transilvania -, confisoale a

(1 Corinteni, 7, 15), î 'egimul comunist titalitar, sunt restitui

ep ari de drept. Printre aceste 15 Sedii ale unor epi: ŞI case

Transilvania

Om mare

ajunul mai C te, greşeală a noastr: ăcat, greșeală Care ne-a făcut să-L primim pe Fiul |i i

E UE ca Răscumpărăto - Acelaşi paradox tulburător - felix culpa înţelesul. regăsir Fericită greşeală,

sala celor două Biserici.

tor a ură s-a topit în sărutul frățesc al celor despărţit ne-a oferit bucuria reîntâli

i au adus România E cl

d „întregi că.nu suntem un î tii Domni e

Ci o ţară importantă şi demnă, un Sati uiele, iul: Găirg

re a răsunat, ieri într-un fel sau altul, sunt

mannnnunnunmn m

European a La Festi, FOgrau

alul European de la B

La] esti w Poate Îmbj

Val va demonstra că ina Calitatea cu sui

Dumitru TINU director i Tudor P redactor-şe] Adrian UR 'edactor-şef. adju u Bogdan CHIR "edactor-şef au /

Lelia MUNTEA

Yedactor-sef ducii

Cristian

Alte surse (imagini indisponibile):

  • Revista 22, 11-17 mai 1999
  • Revista 22, 18-24 mai 1999