7 iunie 2009

Alegerile europarlamentare


Se desfășoară alegerile pentru Parlamentul European. Sunt primele alegeri din România pentru un mandat complet de 5 ani în cadrul acestui organism politic supranațional. Alianța electorală PSD+PC a câștigat 31,07% dintre voturi, PD-L 29,71%, iar PNL 14,52%. În total, în mandatul 2009-2014, România a avut 33 de reprezentanți în Parlamentul European.

Alegerile europarlamentare, văzute în presă:
Adevărul.

Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):

Adevărul, 8 iunie 2009

Evoluția partidelor la teii: din ultimii doi ani

UDMR

PRM

rală cu PSD .

ță electo

alian

PNŢCD € 146%

Europarlamentare 2007

Parlamentare 2008

Europarlamentare 2009

Notă: Procentele din 2008 reprezintă media rezultatelor alegerilor pentru Cameră și Senat

Partidele, grăbite să-şi asume victoria

"DISCURSURI

ee Partidele s-au grăbit, imediat după anunţarea rezultatelor de la exit-polluri, să-și clameze victoria în alegerile europarlamentare.

Liderul PSD, Mircea Geoa-

bucurie. Șeful partidului, Crin Antonescu, s-a declarat dezamăgit nu de procentul obținut, ci de faptul că nu a reuşit să convingă „majoritatea tăcută” să vină la vot.

Crin Antonescu s-a arătat dezamăgit că nu a convins

| „majoritatea

În rândul UDMR a domnit euforia, scorul electoral obținut fiind apreciat de liderul Marko Bela ca „aproape fără precedent”.

Declaraţiile liderilor poli-_

tici au continuat și în cursul zilei de ieri. Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a afirmat că democrat-liberalii şi Elena Băsescu sunt câștigătorii alegerilor, deoarece depăşesc procentul Alianţei PSD-PC. E replică, Geoană a susținut că PSD a câștigat alegerile și nu are importanță dacă PDL doreşte să numere şi mandatul Elenei Băsescu.e

Prezenţa la

vot în Uniunea Europeană

0 Rata de participare la alegerile europene s-a ridicat la 42,85 la sută, ceea ce înseamnă un absenteism-record de peste 57 la sută, potrivit - datelor publicate de Parlamentul European. În 2004, absenteismul

a atins 54,6 la sută.

16. ie aa la - 48006.

Adevărul, 8 iunie 2009 (2)

PSD și PDL se află

pe primele locuri

la alegerile pentru Parlamentul European, potrivit sondajelor de la ieșirea de la urne.

Bogdan Costache bogdan.costacheQadevarul.ro e Cele două formaţiuni sunt despărțite de câteva mii de voturi. Sondajele realizate de operatorii celor două institute de cercetare sociologică - INSOMAR şi CCSB - la ieşirea de la urne indică o diferenţă de sub un procent între social-democraţi şi democrat-liberali. Cifrele oferite de INSOMAR dau PSD drept câştigător al scrutinului de ieri, cu 31%. PDLar fi obținut, conform aceleiaşi surse, 30,4%. Datele CCSB sunt diferite, formațiunea lui Geoană fiind

creditată cu 30,7 procente, iar

cea a lui Boc cu 30,4%. PNL se stitute, pe locul al treilea, cu 16,6, respectiv 15,4 procente. Pragul electoral minim de 5% stabilit de lege pentru partidele şi alianțele politice a fost depășit de alte două formaţiuni — UDMR şi PRM. Maghiarii au cumulat peste 9% din totalul voturilor exprimate, iar partidul condus de Corneliu Vadim Tudor - circa 7%.

Un singur candidat independent a reuşit să strângă un număr suficient de sufragii pentru a putea pleca la Bruxelles: Elena Băsescu, fiica pre-

În cazul candidaților independențţi, pragul electoral se numeşte coeficient național şi reprezintă raportul între numărul total de voturi valabile şi numărul de mandate (33) ce revin țării noastre.

Adevărul_8 iunie

Repartizarea pe partide a mandatelor de europarlamentari ] ' independen este orientativă. Rezultatele nu sunt oficiale. partide | şi i k. | p 10 aaa 41 Partidul Democrat Social , Elena Băsescu

= Partidul Democrat Liberal ! ! 3 | Un mandat Satul. 1 vai redistribuit

Partidui. Naţional Liberal 1

Adevărul, 7 iunie 2009

ainte de organizarea ilor europene, în perida 4-7 iunie, oficialii de la les au comandat stuntru a afla care este europenilor despre instituție.

luzia unui studiu de utul anului 2009 eseuropeni din parție cargse păsstatele mem-

n alegerile eu- (în timp, dela

putații care îi reprezintă lucrează la Bruxelles în delegaţii naționale, și nu în grupuri politice.

În 2007, europenii se așteptau ca PE să se ocupe de combaterea terorismului, de schimbările climatice şi protecția consumatorului.

În 2009, interesele alegătorilor europeni s-au schimbat. Temele care au dominat campaniile naționale pentru euroalegeri au fost şomajul, creşterea economică şi puterea de cumpărare. Cu toate acestea, interesul față de alegeri nu a crescut.

O anchetă a PE, efectuată pe 27.218 cetățeni europeni, în luna mai, arată că s-au făcut progrese doar în cunoaşterea datei alegerilor naţionale. Dezinteresul faţă de PE i-a determinat pe oficialii UE să demareze ample campanii de mobilizare la vot. PE a finanțato campanie în statele UE pentru familiarizarea cetățenilor Europei cu temele

care preocupă Uniunea. e

Absenteismul, cea ial mare problemă

Lipsa dela vot explică starea

de saturație,

de plictiseală faţă de clasa politică, dar este O greșeală. Bogdan Teodorescu politolog

Trebuie trimis

un mesaj foarte puternic: Nu vă alegem ca să trăiţi bine pe spinarea noastră, ci vă alegem ca să munciţi pentru - punăstarea noastră.

Vladimir Pasti sociolog

Adevărul, 7 iunie 2009 (2)

Cinci ani decisivi pentru România în UE

ee Următorii cinci ani vor fi cruciali pentru România şi pentru viitorul instituțional al Uniunii Europene. Noii parlamentari europeni se vor confrunta cu problema actului fundamental al UE, Tratatul

de la Lisabona, care nu

a intrat încă în vigoare.

De asemenea, instalarea unei noi garnituri de parlamentari în hemiciclul de la Bruxelles va aduce configurarea unei noi majorităţi politice în PE. Până acum, partidele populare și conservatoare au deţinut majoritatea politică în PE. Deja s-au anunțat negocieri complicate pentru ocuparea posturilor de preşedinteal . Parlamentului European și al Comisiei Europene. Cele două instituţii, Comisia și Parlamentul European, vor decide execuţia bugetară anuală până în 2013. În următorii cinci ani, vor fi alocate României și fondurile europene care îi revin ca stat membru. Parlamentarii români sevor confrunta la Bruxelles cu cereri tot mai pronunţate pentru suspendarea fondurilor alocatețării noastre pe motiv de corupție. -

Adevărul, 6 iunie 2009

Primele poziţii

pe listele partidelor

GRUPURI

a Eurodeputații sunt grupaţi în Parlamentul European | pe criteriul apartenenţei politice. Europarlamentarii dermocrat-liberali şi reprezentanții UDMR fac parte, de exemplu, din grupul popularilor europeni, în timp ce pesediştii sunt afiliați la socialiștii europeni. Liberalii activează la gupul ALDE - Alianţa Democraților şi Liberalilor pentru Europa. În Parlamentul European mai există Grupul Uniuneapentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor, Stânga Verde Nordică, Grupul Independență și Democrație și Grupul Deputaţilor Neafiliați. o

Ea E e | PNL

1. Norica Nicolai

2. Adina Vălean

3. Renate Weber

4. Ramona Mănescu 5. Cristian Buşol 6.Ben-Oni Ardelean 7. Ovidiu Silaghi 8.Csibi Magor

9. Cătălin Turtiuc

10. Cristian Cojocaru 11.lonel Muscalu 12.lultan Suruglu

13. Radu-loan Pușcariu 14. Eduard Hellvig 15. Roberto Dietrich

PDL

1, Theodor Stolojan 2.Monica Macovei

3. Traian Ungureanu 4. Cristian Preda

5. Marian-Jeani Marinescu 6.losit Matula

7. Sebastian Bodu

8. Petru Luhan

9. Rareș Niculescu

10, Oana Antonescu

11. Constantin Dumitriu 12. Dragoș David

13, ElVira Andronescu 14, Alexandru Nazare 15. Flaviu-Călin Rus

UDMR

|. Tokes Laszlo 2. Winkler lulu 3.Sogor Csaba 4. Szilagyi Szolt 5. Kovacs Peter

1 Corneliu Vadim Tudor 2.George Becali

3. Claudiu Tănăsescu

4, Eugen Mihăescu

5. Arigela Bălan

PSD

1. Adrian Severin 2.Rovana Plumb 3.loan-Mircea Pașcu 4. Adriana Ţicău

5. Daciana Sârbu

6. Corina Creţu

7, Victor Boștinaru 8. Sabin Cutaș

9. Cătălin Ivan

10. loan Enciu

11. Vasilica Dâncilă 12. Minodora Clivetti 13, Aristide Roibu

14. Viorel Dragomir 15, Marius Oprescu

1.Elena Băsescu 2, Pavel Abraham

PNȚCD

1. Martan Miluţ 2. Eugen Moiescu

Forța Civică

1, Adrian lurașeu

mitei electorale, dar şi în cazul persoanei care votează fără a avea dreptul. Pedeapsa sporeşte de la doi la şapte ani în cazul folo- 'sirii unui buletin de vot fals,

Cine votează de mai multe ori riscă închisoarea

campaniei, amplasarea afişelor electorale în alte locuri decât cele permise, înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de identitate. O altă contravenţie o constitu-

Adevărul, 6 iunie 2009 (2)

va Eurodeputaţii sunt gTupați în Parlamentul European pe criteriul apartenenţei politice. Europarlamentarii democrat-liberali și reprezentanții UDMR fac parte, de exemplu, din grupul popularilor europeni, în timp ce pesediștii sunt afiliați la socialiștii europeni. Liberalii activează la grupul ALDE - Alianța Democraților și Liberalilor pentru Europa. În Parlamentul European mai există Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor, Stânga Verde Nordică, Grupul Independență şi Democraţie și Grupul Deputaților Neafiliați. e

Adevărul, 6 iunie 2009 (3)

Românii decid mâine pe cine trimit să-i reprezinte în Legislativul European. În cursa electorală s-au înscris șapte formaţiuni politice care au propus 287 de candidaţi.

Alina

alinavoaidesQadevarul.ro

ee Euroscrutinul va începe mâine, la ora șapte, când se vor deschide secțiile de votare. Urnele se vor închide la ora 21.

1. CINE VOTEAZĂ

La euroalegerile de mâine sunt chemați 18.237.627 de români cu drept de vot. Laurne se vor putea prezenta toți cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, şi care sunt înregistrați automat pe listele electorale. Spre deosebire de restricţia existentă la alegerile locale şi la cele parlamentare, care impunea exercitarea votului doar în localitatea de domiciliu, cei care se află în călătorie vor putea vota la oaltă secţie de votare decât cea de care aparțin, fiind înscrişi pe liste suplimentare. Posibilitatea de exercitarea votului în altă localitate decât în cea de domiciliu a ost reglementată de Guvern

deplinătatea dreptului de vot, pot, de asemenea, să-și exprime opțiunile. Aceștia trebuie, totuși, să se înregistreze pe o listă specială pe raza unității administrative în care se află, iar înregistrarea trebuie validată de Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit reprezentantului Autorității Electorale Permanente (AEP) în Biroul Electo-

nume. Numărul aspiranţilor la un fotoliu în Parlamentul European se ridică, astfel, la 289, dar, în urma selecţiei pe care o va face electoratul, vor ajunge la Bruxelles doar 33 dintre aceștia.

Numărul candidaților de pe liste a fost stabilit, potrivit legii electorale, ca fiind cu zece mai mare decât numărul mandatelor (33) repartizate Români-

ral Central ei în Parla- (BEC), Ma- de eurodeputaţi mentul Eurorian Muhu- vatrimite pean. Pentru leț, pentru România în depunerea liseuroscruti- Parlamentul telor, partidenul de mâi- European, le au fost nevoine s-au înscris te să strângă sempe listele speciale năturile a cel puţin 28 de cetățeni ai unor 200.000 de alegători care state membreUE.Eivorvota le sprijină candidatura.

pentru candidații români. La alegerile europarla-

3. CINE CANDIDEAZĂ

În cursa electorală pentru Bruxelles au intrat șase formaţiuni politice şi o alianță electorală: Partidul Democrat Liberal, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor, Partidul Naţional Țărănesc Creştin Democrat, Alianţa Partidul Social DemocratPartidul Conservator, Partidul România Mare şi Forța Civică. Primii şase competitori au propus câte 43 de candidați, -

mentare s-au înscris şi doi candidaţi independenți, care au avut nevoie de semnăturile a 100.000 de susținători. Conform legii electorale, partidele politice pot accede în Legislativul de la Bruxelles dacă depăşesc pragul electoral, echivalent cu cinci la sută din totalul voturilor valabil exprimate la nivelul țării.

În cazul candidaţilor independenţi, pragul electoral se numește coefici