Legea educației

Senatorii PSD și PNL din Comisie au votat a doua oară același raport privind legea Educaţiei, care menţine predarea unor materii în limba română pentru elevii minorităţilor.

Carmen Constantin carmen.constantinQadevarul.ro

ee Puterea şi Opoziția joacă ping-pong cu cele mai sensibile prevederi ale legii Educației. Fiecare parte susține propria variantă și numai arbitiajul Curţii Constituționale mai poate fi în acestmomento soluție pentru diferențele ireconciliabile de vederi ale celor două tabere. Punctele de dispută sunt educaţia în limba maternă pentru minorități, funcţiile politice pentru rectorii universităților și durata învățământului obligatoriu.

În varianta pe care senatorii PSD și PNL par să o fi impus, în absenţa reprezentanților Puterii la şedinţele Comisiei din ultimele zile, elevii minorităților vor continua să înveţe Istoria şi Geografia României în limba română, şi nu în limba maternă, așa cum prevedea textul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

Oaltă deosebire importantă față de textul legii susținut de Guvern se referă la gradul de implicare politică pe care îl pot avea şefii de instituţii

„de învățământ, Articolul care stabilea incompatibilitatea

între calitatea de rector şi cea de parlamentar a fost pur şi simplu eliminat din lege, în acest sens pronunțându-se chiar membrii Comisiei care dețin şi calitatea de rector — Ecaterina Andronescu (PSD, rector al Universității Politehnica din Bucureşti) şi Nicolae Robu (PNL, rectorul Universității de Vest Timişoara). Prezentă recent la dezbaterea „Soluţii pentru problemele Educaţiei“, organizată de Adevărul Holding, Eca-

terina Andronescu mărturi- .

sea că se simte direct vizată

Spiru Haret a fost lider de partid, la fel și Nicolae Iorga; Traian Lalescu, primul rector al Politehnicii Timişoara,

a fost deputat.

Ecaterina Andronescu senator PSD, rector

Nu se menţin nici măcar prevederile care astăzi se aplică în şcoli privind manualele speciale după care elevii minorităților învaţă limba română

Fekete Andrâs senator UDMR

de această prevedere a legii Educaţiei, susținută de Guvern. „Am fost întotdeauna un slujitor al şcolii. Mă deranjează că Executivul a făcut această lege ca săpună la colț nişte oameni. Dacă ne uităm în istorie, Spiru Haret a fost lider de partid, la fel şi Nicolae Iorga; Traian Lalescu, primul rector al Politehnicii Timişoara, a fost deputat în Parlamentul României, din partea Banatului“, a declarat Ecaterina Andronescu.

Oaltă prevedere promova tăde Comisia senatorială pentru învățământ la ultimele şedințe interzice, în universităţile de stat, deținerea funcțiilor de conducere, în aceleași organisme sau în organisme aflate în relații directe de subordonare, în același timp, de către soți, rude şi afini de gradul trei inclusiv.

Raportul menţine și învăţământul obligatoriu de unsprezece clase, incluzând un an de grupă pregătitoare la grădiniță, cu ciclurile primar și gimnazial de câte patru ani.

EVENIMENT

PDL pierde prin neprezentare

ee Opoziția a decis ca Istoria să nu fie predată în limba minorităților, în condițiile în care Puterea n-a venit la dezbatere. Curtea Constituţională ar putea întoarce azi rezultatul în favoarea Coaliției. O PAGINILE 2-3

Ecaterina Andronescu, vicepreşedintele comisiei, a susținut însă că dezbaterea Legii Educaţiei doar în prezența Opoziţiei a fost regulamentară, s-a desfăşurat în cvorum. Președintele comisiei, democrat-liberalul Mihail Hărdău, a precizat că nu va convoca acest for în pofida deciziei Biroului Permanent. El a mai spus că așteaptă decizia Curţii Constituţionale. „Nu mă duc la Comisie. Nu convoc Comisia pentru că nu vreau să omologhez o chestiune care din punctul meu de vedere este fraudarea legii“, a declarat Hărdău, citat de Mediafax.

MOTIVUL FURIEI UDMR

Comisia pentru învățământ stabilise ca, în învățământul gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităților naționale, Istoria și Geografia României să se predea în limba română. Prevederea a stârnit nemulțumirea UDMR, care in-

sistă pentru predarea acestor discipline în limba minorităților. „Comisia de învățământ, majoritatea membrilor Opoziției de fapt, s-a autoconvocat împotriva dispozițiilor regulamentare. Mircea Geoană trebuie să plece de la președinția Senatului“, a arătat președin-

Mircea Geoană a reușit să mă convingă și pe mine că ar trebui să-l schimbăm din fruntea Senatului, deși aveam dubii.

Marko Bela preşedinte UDMR

Puterea ne acuză că tergiversăm legea. Să ştie toată lumea că ei VOI s-o amâne, având certitudinea că vor câştiga la Curtea Constituţională.

loan Chelaru

chestor al Senatului

tele UDMR, Marko Bela. Potrivit acestuia, membrii Comisiei pentru învățământ din Senat au comis un abuz grav, în condițiile în care nici măcar preşedintele acestui for, Mihail Hărdău (PDL), nu a ştiut de convocarea întrunirii membrilor acesteia. „Important este că domnul Geoană a făcut o ilegalitate şi ar trebui să-și dea demisia“, a declarat şi ministru Culturii, Kelemen Hunor. Acesta a afirmat că nu vrea să se gândească la „varianta pesimistă“ în care comisia va decide din nou ca prevederile privind predarea Istoriei şi Geografiei în limba minorităților să fie eliminate. „Aşteptăm dezbaterea din comisie şi decizia Curţii Constituţionale de mâine“, a mai spus Hunor Kelemen.

Şi liderul senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, consideră incorect raportul Comisiei. „Din punctul nostru de vedere, nu este corect deloc. Nu ştiu de ce, după 20 de ani de la Revoluţie, avem asemenea probleme, care copil în ce limbă învaţă Geogra» fia, Istoria, Matematica sau orice altă materie“, a spus senatorul UDMR. 8

Soarta Guvernului se Joacă la Târgu-Mureș

HOTĂRÂRE Liderii UDMR decid mâine ce condiții pun partenerilor de la PDL pentru a rămâne la guvernare, după verdictul Curţii Constituţionale privind Legea educației

Traian Băsescu a intervenit pentru calmarea „tensiunii crescute“, însă discuţiile cu Marko Bela nu au dus la un rezultat concret.

Valentina Deleanu

valentina deleanufadevarulro

es Liderul UDMR, vicepremierul Marko Bela, a anunțatieri, la puţin timp după întâlnirea de la Guvern cu preşedintele şi premierul, că rămânerea Uniunii în Executiv depinde de funcționarea „Împecabilă“ a Coaliţiei în Parlament. Situaţia va fi analizată de liderii UDMR mâine, în cadrul Consiliului Permanent,

care va avea loc la TârguMureş. Inițial, Consiliul Permanent era programat pentru începutul săptămânii viitoare.

După decizia Curţii Constituționale potrivit căreia angajarea răspunderii asupra Legii educației contravinelegii fundamentale, repre zentanții UDMR au continuatsă ceară peun ton amenințător adoptarea cât mai rapidă a textului aflat în dezbatere în Senat, chiar dacă Puterea are mari probleme de mobilizare.

Pentru a fi adoptată în Senat, for decizional, proiectul are nevoie de votul a 69 de par-

lamentari, exact cât numără în prezent Coaliția. Echilibrul este fragil, mai mulți re prezentanţi ai Puterii arătându-și în ultima vreme nemulțiumirea față de prevederile actului normativ.

HĂRDĂU, POSIBIL ŢAP ISPĂȘITOR Pentru căa aplaudat verdictul

„Curţii, preşedintele Comisiei

de Învățământ, Mihail Hărdău (PDL), riscă să fie sacrificat. Înlocuirea lui Hărdău a fost singura soluție vehiculată de unii democrat-liberali, pentru liniștirea spiritelor în Coaliţie, convinși fiind că liderii UDMR nuvorieși, de fapt, de la guver-

Marko Bela a discutat cu Traian Băsescu în încercarea de a găsi o soluție pentru adoptarea rapidă Legii educaţiei O FOTO:AGERPRES =

nare, ci doar „amenință“. Gestul lui Hărdău va fi analizat în

- şedinţa de grup senatorial de

luni, chiar dacă fostul minis-

tru îşi serbează atunci onomastica. „Nu comentez des- _b pre aşa ceva. Pentru mine es- |

onale ar trebui să fie adoptată în această toamnă. Ulterior, şeful statului a declarat la postul public de radio că legea ar trebui să fie adoptată până la 1 ianuarie.

“ Pentru rezolvarea situației din Coaliţie, şeful statului a fost la Guvern atât miercuriseară, cândEmil Bocaameninfat, de fumiri le liderilor UDMR, că demisionează, câtşiieri la prânz. „Doar aparent UDMR e cel mai supărat. Şi eu sunt necăjit că se tergiversează Legea educației“, a comentat la postul public Băsescu, convins că „testul“ pri-_ vind adoptarea acestei legi va fitrecutactuala majoritate, în

ciuda „tensiunii crescute“ din

ar, Băsescu a vorbit despre

mobiliza, senatorii ar putea „trece legea într-o lună. Dacă

fitoți prezenți, 69 devoturi E suficiente pentru aatin-

teunsubiectînchis“,afostsin- oşar

gura replică a lui Hărdău.

În ciuda eșecului dela

Curte, liderii UDMR încă speTă în identificarea unei soluţii de adoptare rapidă a legii, chiar dacă însuși preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre teremene diferite. Marko Bela a spus că, în discuţiile pe care le-a avut cu președintele Traian Băsescu, acesta a precizat că Legea educaţiei naţi-

Alţi lideri ai Uniunii au fost mai tranşanți. Şeful UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a spus că Uniunea a fost trădată de partenerii de guvernare, adăugând că preferă alegerile anticipate de cât „jocul“ politicpe careîl face democratiliberalii. e

Decizia CCR, așteptată azi

Curtea Constituțională a României (CCR) ar trebui să ia astăzi o decizie în privinţa Legii educației, contestată de președintele Senatului, Mircea Geoană (foto), lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 28 noiembrie. Decizia judecătorilor Curţii este așteptată și pentru a se putea stabili calendarul dezbaterii moțiunii de cenzură introdusă de opoziție după angajarea Guvernului. În sesizarea depusă la Curte, Geoană a reclamat un conflict juridic de natură constituțională cu Guvernul, inițiat în momentul în care Executivul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educației și să își angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia. „Guvernul Boc, intr-o incarnațiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar, și după un an încearcă același lucru“, a acuzat Geoană, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei a mai fost respinsă de CCR anul trecut, pe 18 noiembrie, cu motivaţia că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepționale. În motivaţia de atunci, judecătorii arătau că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul și structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiții impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri. Cu toate acestea, în primăvara acestui an, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educaţiei. (Carmen Vintilă)

Dinamo, în groapă financiară

Mihai Şteţcu/Gazeta Sporturilor INTACT IMAGES

Clubul privat joacă fotbal pe bani publici. Capii de la Dinamo au jecmănit bugetul internelor și prin intermediul firmelor la care sunt acţionari, Pagina 5 7

Guvernul EMI

Jeffrey Franks, adevăratul premier al României

aniela ivan danlela.ivan2 jurnalul.ro

Incompetenţa Cabinetului Boc a dat România într-o situaţie economică fără precedent. Reprezentanții FMI ne cer măsuri extreme, aproape de cele pe care le-au solicita! Executivului de la Atena. Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI în România, a ajuns zilele acestea tul premier al României. De Aaeocieri presa a aflat, pe surse, 'ernul nu mai are altă variantă ecâi să majoreze cota unică de la 1640 la'20%, măsură care va lovi atât

în românul de rând, cât și în firme. O altă soluţie ar fi majorarea TVA de la 19% la 25%, situaţie în care va suferi populaţia, care se va confrunta cu tăvălugul scumpirilor, Mai sunt, desigur, și alte variante care circulă la bursa zvonurilor, unele dintre ele alimentate chiar de Radu Berceanu, ministrul Transporturilor: să se dubleze impozitul pe terenuri și case, să se introducă taxe mari pe mașinile de fiţe etc. În toată această viermuire de creștere a taxelor şi impozitelor, stai drept și te întrebi: de ce premierul Boc nu a ştiut că vistieria țării e goală şi de ce Cabinetul pe careîl conduce

Am ajuns să fim conduși zilele acestea de zvonuri difuzate pe surse și apoi confirmate de miniștri

nu a luat nici o măsură? Nici pre- | ședintele jucător, Traian Băsescu, nu i-a cerut socoteală până la vizita FMI.

n acest context, nu e de mirare că tot mai multe voci susțin că soluţia nu este remanierea guvernamentală, considerată „o cârpeală“, ci demisia întregului Guvern.

Dincolo de remanieri şi demisii măsurile cerute de FMI ne indică lim: pede că țara este pe muchie de cuţit

ntr-un interviu acordat în excl vitate pentru Jurnalul Naţional, Victor Ponta, președintele PSD, spune că „România a depășit de mult fundul sacului“. Paginile 9-11

[ Pa d | ? Educaţia îi sufocă pe aleși Deputaţii din comisia de învățământ au reușit să adopte doar 18 din cele 316 articole ale proiectului Legii educaţiei

Monica lordache Apostol monica.iordacheQjurnalul.ro

Deputaţii din Comisia de învățământ mai au doar patru zile la dispoziţie pentru a redacta raportul asupra proiectului Legii educaţiei, dar până azi nu reuşiseră să dezbată decât 18 din cele 3116 articole propuse de Ministerul Educaţiei. Președintele Comisiei, Cristian Dumitrescu (PSD), ar trebui să facă o nouă cerere de prelungirea termenului de predare a raportului, pentru moment conducerea Camerei Deputaţilor decizând doar ca parlamentarii din Comisie să-şi facă, săptămâna aceasta, propriul program de dezbatere şi să nu mai fie obligați să vină la şedinţele de plen. „Probabil însă că nu va fi suficient să lucrăm toată săptămâna. Procedura de urgenţă nu are nici o rațiune în cazul unei legi atât de complicate precum Legea educaţiei. Sunt foarte multe amendamente, o parte venite chiar de la parlamentarii PDL, a explicat deputatul PNL Adriana Săftoiu. Comisia a avut la dispoziţie trei săptămâni pentru a elabora raportul, dar ședințele din prima săptămână s-au epuizat cu discuţii despre program şi procedura de lucru. Parlamentarii n-au avut a se lupta numai cu multitudinea de articole și cu avalanșa de amendamente, ci și cu faptul că la comisie erau depuse trei proiecte de lege: unul al ministrului Daniel Funeriu (PDL), altul al PSD, elaborat de Ecaterina Andronescu, şi al treilea al PNL, elaborat de fostul ministru Cristian Adomniţei. Raportul final, înaintat plenului Camerei Deputaţilor, trebuie să ia în considerare toate cele trei proiecte, mai ales că cel al PSD are termen de adoptare tacită la 21 mai.

Elanul deputaţilor, care s-au ambiţionat să lucreze și în week-end la proiectul de lege, n-a reprezentat însă soluția de succes, așa că va fi imposibil ca parlamentarii să parcurgă textele rămase până la sfârșitul acestei săptămâni. Riscul impunerii procedurii de urgenţă este acela de a se trece prin textul legii „ca rața prin

„Procedura de urgenţă nu are nici o rațiune în cazul unei legi atât de complicate precum Legea educației“

apă“ și de a se face „compromisuri extrem de mari“, spune Adriana Săftoiu. Pe parcursul discuţiilor au venit amendamente chiar și de la reprezentanții ministerului, care „îşi recunosc propriile erori în lege și solicită inclusiv ei modificări“, a declarat Săftoiu pentru Jurnalul Naţional, adăugând că aceasta este o dovadă că

Deputaţii au reuşit să adopte prevederea privind învățământul obligatoriu de zece clase

legea are nevoie de corecţii.

În timpul ședinței de vineri, când deputaţii au renunțat până și la pauza de masă pentru a mai putea avansa un pic în textul legii, a fost adoptat articolul care prevede că învățământul obligatoriu este de zece clase, prin includerea clasei pregătitoare în ciclul primar și a clasei a IX-a în ciclul gimnazial. Membrii comisiei au votat astfel varianta propusă de Guvern, împotriva acesteia pronunţându-se doar reprezentanții PSD.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, prezent la dezbateri, a susținut varianta Guvernului, arătând că aceasta este „o măsură fundamentală“ şi că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu este prevăzută pentru elevii care încep în acest an clasa a V-a. Funeriu a precizat că varianta Guvernului prevede un ciclu primar de 5 ani (prin includerea clasei pregătitoare), 5 ani - ciclul gimnazial (prin

JURNALULFOTO

includerea clasei a IX-a) și 3 ani cel liceal. Ela propusşiun amendament potrivit căruia, până cel târziu în 2020, cursurile liceale să devină obligatorii.

O contradicţie a legii este însă prezentă în articolul 17, care vizează predarea religiei în școli, fiind adoptat aliniatul 1 care arată că religia va face parte din trunchiul comun — adică este disciplină obligatorie, la aliniatul 2 fiind prevăzută posibilitatea că, „la solicitarea scrisă apărinților sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie“. Deputatul PNL Adriana Săftoiu şi deputatul PDL Sever Voinescu au propus să mai fie introduse două discipline — „comunicare“ şi respectiv „etica“, dar amendamentele au fost respinse, pentru că ministrul Funeriu a promis că va ţine cont de cele două propuneri în curriculum ca materii opționale.

Într-o analiză realizată pentru Jurnalul Naţional, fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu atrage atenţia că în privința învățământului preuniversitar există probleme semnificative de conţinut în domenii care necesită decizii majore şi foarte bine argumentate datorită efectelor pe termen lung:

„Pentru relevanţa lor în acest sens şi pentru determinarea pe care o au faţă de întregul conţinut al legislației educației sunt discutate în continuare în detaliu două probleme:

1. Structura învățământului preuniversitar — cu toate nivelurile educaționale și modul în care este conceput în proiectul MECTS învățământul obligatoriu;

2. Funcționarea descentralizată a sistemului național de învăţământ: domenii, competenţe partajate și responsabilităţile autorităților de toate tipurile.

Aceste două probleme necesită decizii majore bine argumentate și luate pe bază de consultare cu toți deţinătorii de interese pentru a permite continuarea procesului legislativ.

Structura învățământului preuniversitar

În cadrul proiectului elaborat de MECTS este propusă o restructurare majoră a învățământului preuniversitar. Această restructurare vizează următoarele:

EI Prelungirea duratei învățământului primar de la 4 la 5 clase prin introducerea clasei pregătitoare (grupa de vârstă 6/7-7/8 ani) în cadrul acestui nivel educaţional;

BI Prelungirea duratei învățământului gimnazial de la 4 la 5 clase prin introducerea clasei a IX-a în cadrul acestui nivel educaţional;

BI Scurtarea duratei învățământului liceal de la 4 la 3 clase (clasele X-XII) datorită trecerii clasei a LX-a în învățământul gimnazial.

În structura propusă, durata învățământului obligatoriu este de 10 clase, acesta incluzând învăţământul primar (clasa pregătitoare + clasele I-IV) și învățământul gimnazial (clasele V-IX). Conform structurii propuse, pentru un progres școlar standard, această durată înseamnă începerea învățământului obligatoriu la 6/7 ani şi finalizarea acestuia la

16/17 ani. În aceste condiţii, absol-

venții învățământului liceal vor avea vârsta de 19/20 de ani (învățământ de zi, progres şcolar standard). Referitor la această propunere de restructurare, trebuie precizată în primul rând absenţa unei faze esențiale în procesul de trecere de la evaluare (realizată în cadrul raportului «România educaţiei, România cercetării») la reglementare prin lege. Este vorba despre o analiză de impact pe termen lung privind în detaliu toate aspectele legate de organizarea şi funcționarea sistemului național de învățământ, proces educațional, re-

Aplicarea fără discernământ a modificărilor poate conduce la o destabilizare puternică

a întregului sistem

zultate curente și finale ale elevilor etc. Absența acestei analize reduce considerabil credibilitatea soluţiei MECTS și valoarea argumentării acesteia, Referitor la argumentele aduse în sprijinul restructurării propuse, acestea sunt implicit și nu explicit precizate în raportul «România educației, România cercetării» prin critica structurii actuale a învățământului preuniversitar. Nu se poate afirma că există o demonstraţie clară și indubitabilă cum anume restructurarea propusă rezolvă problemele identificate în analiză. Reglementările specifice cuprinse în proiectul legislativ privind educaţia timpurie, momentele esenţiale în progresul școlar şi calificarea profesională (principalele domenii criticate privind structura actuală a sistemului) nu sunt efectiv rezolvate la nivelul de completitudine și coerenţă necesar,

În contextul argumentelor (implicite) aduse de MECTS în sprijinul restructurării învățământului preuniversitar și adăugând și alte probleme semnificative pentru organizarea şi funcţionarea sistemului, dezavantajele majore ale soluţiei propuse sunt, după cum urmează:

1. Privind educația timpurie. În accepțiunea actuală, educaţia timpurie este constituită din învățământul antepreşcolar (0-3 ani) și învăţământul preşcolar (3 grupe de grădiniță). Astfel, faptul că în structura propusă de MECTS este introdusă clasa pregătitoare în învățământul primar nu are efectiv nici o relevanță în raport cu educaţia timpurie (care rămâne oricum în afara învățământului obligatoriu) și nu rezolvă în nici un mod problema acesteia (dacă efectiv există o problemă). Practic, restructurarea propusă nu are nici o îmbunătăţire privind educaţia timpurie - aceasta rămâne organizată identic cu situaţia actuală din sistem.

2. Privind calificarea profesională. În structura propusă de MECTS, absolvenții învățământului obligatoriu nu au efectiv nici o calificare profesională (n.b. — la vârsta de 16/17 ani). Întregul învățământ obligatoriu de 10 clase este privit ca învățământ general (comprehensiv), dedicat exclusiv formării competenţelorcheie, fără a urmări în nici un mod formarea de competenţe specifice, profesionale. Acesta este un dezavantaj major și grav, deoarece reduce considerabil relevanţa sistemului față de societate și economie. În condiţiile riscului acceptat, că o parte dintre absolvenţii învățământului obligatoriu nu vor mai continua studiile la nivel liceal, lipsa calificării profesionale prin învățământul obligatoriu va încuraja apariţia și creșterea unei forțe de muncă necalificate - cu toate con-

secinţele sociale și economice care rezultă de aici. În același context, reducerea duratei învățământului liceal de la 4 la 3 clase, cu o presupusă structură a anului școlar similară celei actuale (35-36 de săptămâni de școală), accentuează problema gravă a calificării profesionale. Proiectul MECTS propune în mod corect un nivel de calificare profesională la sfârșitul liceului corespunzător EQF. Atingerea acestui nivel de calificare înseamnă o anumită acumulare de credite pe parcursul învățământului liceal, iar scurtarea duratei acestuia la

În structura propusă de MECTS, absolvenții învățământului obligatoriu nu au efectiv nici o calificare profesională

3 clase în loc de 4 ridică probleme foarte serioase privind efectiv timpul necesar pentru acest proces. În consecință, întreaga structură propusă în proiectul MECTS dezavantajează în mod direct calificarea profesională prin învățământul preuniversitar, reducând în fapt relevanţa sistemului şi împiedicând atingerea finalităților acestuia (inclusiv în forma propusă în proiect).

Ziarul „Adevărul vă prezintă astăzi câteva dintre punctele nevralgice ale noului act normativ. Daniela Şerb daniela serbeadevarul.ro ee Dezbaterile care au avut loc pe marginea noului act normativ au demonstrat că elevii, părinţii, profesorii, studenţii şi rectorii au percepții diferite în ceea ce priveşte priorităţile reformei în educaţie. „Adevărul“ a selectat 10 astfel de amendamente la legea educației. ELEVI

Dosar şcolar întocmit

pe criterii obiective. Noul proiect de lege a educaţiei prevede că admiterea la liceu în clasa a X-a se va face în funcţie de aşa-numitul portofoliu care cuprinde întreaga activitate a şcolarului, de la notele obținute, până la caracterizările făcute de profesori. Elevii spun însă că proporţia de 7o% a acestui dosar la admitere este prea mare, mai ales că există riscul ca profesorii să întocmească fişele de evaluare în mod subiectiv.

Reînființarea şcolilor de

arte şi meserii. Elevii consideră că este necesar ca după terminarea celor 10 ani de învățământ obligatoriu să deprindă o meserie cerută pe piața muncii. Acest lucru este posibil numai prin reînființarea şcolilor de arte şi meserii.

PROFESORII Admitere la catedră. În opinia profesorilor, actu-

alul sistem de acces în mese

rie nu trebuie schimbat, aşa cum prevede noua lege. Orice absolvent de facultate se poate înscrie în momentul de faţă la examenul naţional de titularizare care se susține o dată pe an. Acest examen dă dreptul profesorului să ocupe o catedră de unde cu greu mai poate fi dat afară. Ministrul Educaţiei spune însă că prin acest sistem foarte mulţi profesori mediocri, fără pregătire pedagogică, au ajuns să le predea copiilor şi propune ca fiecare şcoală să-și selecteze propriile cadre didactice. Noul proiect prevede ca pe lângă

„TIN ERERZA DAM BUCURESTI 7 Secret ARGES,

CENTRUL DE CALCUL s INTERNET Pa

cei trei ani de facultate, viitorul profesor să mai facă încă doi ani de masterat în pedagogie pentru ca apoi să de vină ucenic pe lângă un cadru didactic din sistem. După anul de ucenicie, ar urma să susțină un examen de definitivat care i-ar da dreptul să predea. Profesorii susţin însă că este o propunere inutilă în condiţiile în care tine rii nici nu visează să devină profesori pentru un venit de

900-1.000 de lei pe lună care nu asigură nici măcar supra-

Politizarea şcolilor.

Prin proiectul de act normativ ar urma să se producă descentralizarea şcolilor, iar directorii să-şi poată forma noua echipă. Comunitatea locală ar urma să se implice mai mult atât în administrarea şcolilor, cât şi în numirea directorilor. Aceştia din urmă se tem să ajungă la mâna primarilor şi spun că noul sistem va duce la politizarea educaţiei.

PĂRINȚU

Programă aerisită. Ele-

vii să studieze la şcoală după o programă simplificată şi să primească acele informaţii într-o formă care să aibă legătură cu viaţa rea1ă În plus, programa ar trebui corelată cu cerințele pieţei muncii, astfel încât orice absolvent să-şi poată găsi de lucru. Acum elevii sunt obligaţi să memoreze o cantitate mare de informaţii care sunt inutile după absolvire.

ze semnarea unui contract cu şcoala. Acesta să prevadă atăt obligaţii clare pentru părinți, cât şi pentru instituţia de învățământ, precum şi sancţiuni pentru cazurile în care acest contract

este încălcat de vreuna din- Z

tre părți.

STUDENŢI

Oficiu de combatere a

corupției. Înfiinţarea unei agenţii pentru combaterea corupţiei și înlăturarea abuzurilor din universităţi este foarte importantă. Studenţii se plâng că trebuie să dea şpagă pentru promovarea examenelor şi că nu au nicio protecţie în faţa

Evaluarea universita-

rilor. Tinerii care urmează cursurile învățămân: tului superior vor să aibă o pondere de 25% în evaluarea cadrelor didactice universitare. Ei afirmă că foar-

te mulţi profesori universitari predau după notițe rile sunt plictisitoare şi nu au nicio legătură cu ceea ce se cere pe piaţa muncii.

La catedră şi după 65 de ani. Profesorii uni-