Reducerea salariilor bugetarilor

Isărescu a avut ultimul cuvânt

AcoRDFMIa renunţat la mărirea fiscalităţii și a acceptat viziunea guvernatorului BNR: reduceri masive în sectorul bugetar

Salarii mai mici cu 25% la bugetari, pensii și ajutoare de şomaj reduse cu 15% şi eliminarea masivă

a ajutoarelor sociale.

Dan Străuţ dansstrautadevarul.ro

ee Acestea sunt principiile ce vor fi cuprinse în acordul Guvernului cu FML. În urma negocierilor din ultimele zile, s-a renunțat la cealaltă op-

ţiune, şi anume mărirea fiscalității. Analiştii consultați de „Adevărul“ sunt unanimi în a aprecia că un rol decisiv în adoptarea acestor soluții l-a avut guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta i-a con-

vins pe experții FMI, care își pierduseră încrederea în Guvern, să nu majoreze taxele, lucru care ar fi dus la prăbuşirea economiei. Noile măsuri vor scuti anual bugetul de 5 miliarde de euro. O PAGINA4

Cazinou: în

camera secretelor

REPORTAJ Directorul supraveghează și clienţii, şi angajaţii o racamaz

Cine şi cum va strânge cureaua?

VARIANTE Guvernanţii au început să lucreze la căile prin care vor fi reduse salariile și pensiile

Restricţiile drastice anunţate de Preşedinţia României vor fi făcute cel mai probabil pe picior, prin ordonanţe de urgenţă.

Mariana Bechir

mariana bechireadevarulro

Dan Străuţ

danstrauteadevarulro

08 Scăderea salariului minim pe economie de la 1 iunie va afecta toate veniturile bugetarilor, dacă ea se va aplica aşa cum a anunţat joi seară preşedintele Traian Băsescu. Salariile acestora vor scădea pentru că, potrivit Legii salarizării unitare, acestea se calculează ca multiplu al minimului brut la nivel naţional. Restul reducerii, până la 25%a fondului de salarii pentru bugetari, se va reflecta ori într-o scădere mai accentuată în unele sectoare, ori în disponibilizări de personal.

Surse guvernamentale susțin deocamdată că nu vor fi disponibilizări după data de iunie, ci se va face doar 0 evaluare a întregului personal bugetar până la sfârşitul anului. De altfel, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a declarat ieri că Executivul preferă să reducă salariile în locul concedierilor. Motivul ar fi că diminuările salariale înseamnă reduceri „curate” ale cheltuielilor cu personalul. pe când disponibilizările presupun plata de salarii compensatorii și de indemnizaţii de șomaj.

VIDEANU A ALES

Ministrul Economiei, Adrian Videanu, a optat deja şi a anunţat primul pas pe care îl va face în instituția sa. Ela de clarat pentru Mediafax că încearcă să diminueze cu 25% fondul de salarii din minis-

ter”. Dacă nu va fi gata săptămâna viitoare, atunci sigur la următoarea şedinţă de guvern voi propune atât concedieri, cât și reduceri salariale, pentrua mă încadra în reducerea cu 25% a fondului de salarii”. Cealaltă reducere anunțată, cu 15% a pensiilor,

pare să aibă o schiţă un pic mai conturată. Între scăderea punctului de pensie, care i-ar afecta petoți pensionarii, dar ar fi mai ușor de aplicat legislativ, şi tăierea numai a pensiilor mari și foarte mari, de la un anumit prag în sus, care ar. fimai greu de evaluat, diriguitorii sistemului par să se fi îndreptat spre prima.

SCADE PUNCTUL DE PENSIE Surse din Ministerul Muncii au declarat pentru „Adevărul“ că ieri după-amiază deja se lucra la varianta scăderii punctului de pensie, ceea ce ar însemna reducerea cu 15% atuturor acestor tipuri de venituri. „Cel mai probabil se va stabili un nivelal pensiei sociale minime, sub care nu vor scădea pensiile”, susțin surse guvernamentale.

Pensia minim garantată este acum de 350 de lei. Aceleaşi surse susțin că pensiile speciale de peste un anume plafon, încă nestabilit, vor fi reduse cu mai mult de 15%. Pentru acestea vafiaplicatun impozit mai mare. La aceste detalii lucrau ieri premierul Emil Boc şi ministrul Finanţe: lor, Sebastian Vlădescu.

„Cea mai simplă variantă ce ar putea fi aplicată, metodologicvorbind, este reducerea cu 15% a cuantumului fiecărei pensii. Această variantă va crea o inechitate uriașă. Laopensie de 600 de lei arînsemna distrugerea unui om, el nu-şi va mai putea permite

nici măcar să-şi ia de mâncare“, ne-a declarat economistul Mircea Coşea.

CODUL MUNCII

CERE 60 DEZILE Reprezentanții Guvernului susțin că singura modalitate pentru aplicarea acestor măsuripână la + iunie este adoptarea unor ordonanțe de urgenţă, lucru ce se va întâmpla cel mai probabil în şedinţa de miercuri a Executivului. Cât priveşte legalitatea acestor măsuri, ea stârneşte deja discuţii. „Am un mare semn de întrebare că aceste măsuri vor fi aplicate corect, pentru cătotul se va face în mare grabă”, conchide Mircea Coşea.

„Legal, Guvernul nu poate aplica de la + iunie reducerile salariale şi nu poate face niciun fel de disponibilizări, în acest termen, din cauza procedurilor din Codul Muncii, care durează cel puţin 60 de zile“, declară Ingrid Iordache, specialist Inspecţia Muncii şi lider sindical.

Codul Muncii interzice modificarea unilaterală a contractelor individuale de muncă. Dacă este vorba de disponibilizări, perioada rămasă nu le permite guvernanților să parcurgă toți paşii prevăzuţi în Codul Muncii: negocieri cu sindicatele, căutarea unoralte soluţii pentru reducerea cheltuielilor, stabilirea criteriilor de concediere, rezolvarea eventualelor constestaţii şi preavizul de 15 zile.

Ingrid lordache nu crede însă că Executivul se va împiedica de aceste detalii:

„Tind să cred că vor emite o ordonanţă de urgență şi norme cu aceste măsuri abuzive. Au mai făcut-o de atâtea ori. După aceasta, salariaţii vor da în judecată statul şi vor câștiga procesele, iar statul va plăti toate aceste abuzuri”.9 (Au mal colaborat Mihaela Dincă, Roaana Preda)

adevarulro

Spunecumteatecteazânolle reduceri de salarii şi pensii

Ce puteau face și n-au făcut până acum

ALTERNATIVE

Trebuiau luate măsuri de când s-a primit prima tranşă de la FMI, nu să aşteptăm să ajungem în situaţia asta“, sintetizează economistul Mircea Coșea părerile mai multor analiști pe tema unei posibile alternative la măsurile anunțate de Preşedinţie. Coșea spune că majorarea TVA sau a cotei unice ar fi fost şi mai dezastruoasă. „Ei spun că au ales răul cel mai mic. O țară carenu are de ales niciun bine este oară în mare dificultate“, a conchis economistul.

Şi analistul Ilie Şerbănescu spune că măsurile ar fi trebuit luate încă din 2009, iar costurile ar fi fost mult mai mici. „În urmă cu un an ar fi fost suficientă o reducere mai mică a salariilor. Acum, costul este mai mare pentru că plătim pentru împrumuturile pe care le-am luat în ultimul an“, a arătat Şerbănescu. El a adăugat că aşa cum în sectorul privat s-a recurs la tăieri de salarii, poate chiar mai mari de 25%, aşa trebuia să se întâmple şi în cazul bugetarilor şi al pensionarilor.

CHELTUIELI HAOTICE Veniturile obținute de stat, inclusiv cele din privatizări, au fost folosite numai pe cheltuieli curente, a spus Lucian Croitoru, consilieral guvernatorului Băncii Naţionale. El a comparat comportamentul statului cu cel al unui cetăţean ne chibzuit, care îşi consumă tot salariul dintr-o lună fără a economisi. „Acum, noi plătim cu vârfşi-ndesat“, a spus Croitoru la o emisiune a postului Realitatea TV.

Per ansamblu, în opinia analiştilor, decizia de reducere a cheltuielilor este una corectă, pentru că pune baze sănătoase creşterii economice începând din 2011. larsindicatele „trebuie să înțeleagă că mișcările sociale ar afecta percepția investitorilor, ceea ce ar agrava situația inclusiv prin efecte asupra cursului de schimb”, consideră analiștii băncilor comerciale. STATUL SĂ DEBLOCHEZE DATORIILE Cezar Corâci, preşedintele UGIR 1903, crede şi el că singura soluție funcțională este aplicarea acestor reduceri de salarii și pensii. „Dacă s-ar fi optat pentru creşterea taxelor și a impozitelor, Populaţia tot ar fi suferit, dar mai mult decât acum. În primul

Mircea Coşea spune că măsurile trebuiau luate de când a venit prima tranșă de la FMI Q FOTO: LUCIAN MUNTEAN

rând, ar fi crescut prețurile, iar puterea de cumpărare a cetățeanului ar fi fost, oricum, mai mică“, spune pre ședintele UGIR 1903. Potrivit acestuia, în cazul creşterii fiscalității ar fi fost însă „gâtuite și firmele“, iar asta ar fi dus, mai târziu, la agravarea întregii situații: mai puțini salariați în privat, mai mulți șomeri (cheltuieli sociale mai mari), mai puține contribuții la buget.

Cezar Corâci spune că administraţia ar fi trebuit să deblocheze sumele pe care statul le datorează firmelor, sume ce au ajuns acum la 1,5 miliarde de euro. În al doilea

Ar fi trebuit deblocată creditarea bancară, pentru ca firmele să-şi crească activitatea.

Cezar Corâci președintele UGIR 1903

În sectorul privat s-au tăiat salarii, poate chiar peste 25%,

La fel trebuia să se întâmple și în cazul bugetarilor,

Hle Şerbânesc

analist economie

rând, ar fi trebuit să stopeze evaziunea fiscală, în condițiile în care aceasta ajunge. 1a 40% din PIB-ul României. Statul pierde peste un miliard de euro numai din cauza contrabandei cu țigări. În al treilea rând, „ar fi trebuit deblocată creditarea bancară, pentru ca firmele să-și crească activitatea“, În momentul de față, spune Corâci, comenzile de afară pentru companiile româneşti au crescut cu 18%, dar firmele nu pot onora decât patru la sută din ele, deoarece nu pot lua credite pentru finanţarea activității.

De asemenea, guvernanţii arfi evitat tăierea salariilor şi apensiilor dacă ar fi redus la sânge, încă de la sfărșitul lui 2008, cheltuielile materiale din instituțiile bugetare.

PENSIILE SCAD DIN CAUZA ŞOMAJULUI Mariana Câmpeanu, fost ministru al Muncii, nu-şi amin teşte ca până acum pensiile să fi fost reduse vreodată în România. Ea consideră că aceste reduceri se fac pentru a acoperi creşterea cu 5oo de milioane de euro a deficitului apărut din cauza reintroducerii șomajului tehnic. De câteva luni, firmele fără comenzi au voie să-şi trimită salariaţii acasă câte trei luni, cu 75% din salariul fiecăruia, perioadă în care nu se plătesc contribuțiile la asiguTările sociale. e

Mihaela Dincă

mihaela dincaf adevarul.ro

29 Sute de societăți cu capital integral sau majoritar de stat, naţionale sau locale, sunt excluse din programul de austeritate anunţat de Guvern, măsuri care vor afecta exclusiv sala-

riații bugetari şi pensionarii. Oficialii guvernamentali spun că respectivele companii au bugete proprii (deşi multe primesc subvenții) și consideră că acestea nu ar folosi bani publici. Astfel, scapă de sacrificii companii precum

Loteria, Tarom, Romsilva, CEC, Eximbank, Transgaz, Hidroelectrica etc. Analiștii economici susțin însă că şi aceste companii ar trebui supuse reducerilor salariale: „Când e vorba de subvenții sau de majorări salariale, atunci se declară

de stat, darcând e vorba de măsuri de austeritate, invocă autonomia financiară“, spune Mircea Coşea. La rândul lui, [lie Șerbănescu acuză că se întreține deliberat confuzia dintre „fonduri bugetare“ și „fonduri publice“. O PAGINILE2-3

Autorităţile întrețin ieliberat confuzia între conceptele de „bani de la buget“ şi „bani publici“, pentru a exclude de

a sacrificii salariale angajaţii din firmele

le stat.

Mihaela Dincă mihaela.dincaQadevarul.ro

Dan Străuț ian.strautEadevarul.ro

ee Loteria Română, Hidroelectrica, CFR, Romsilva, TAROM, Compania de Autostrăzi, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Eximbank, CEC Bank, Fondul Proprietatea, Regiile judeţene de Transport, Apă-Canal sau de Drumuri şi alte câteva zeci de societăţi comerciale la care capitalul public este majoritar sau integral nu vor fi afectate de măsurile negociate de Guvern cu FMI, deşi fac şi ele parte din sistemul public.

Aceste entităţi nu sunt considerate bugetare, deşi unele dintre ele primesc subvenţii de la bugetul de stat, ci sunt considerate autonome din punct de vedere financiar pentru că se autofinanţează şi au bugete proprii. Însă patron este tot statul. Acesta, prin ministerele de resort, îşi deleagă reprezentanțţi în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), pe criterii politice, iar AGA recrutează, tot din clientela politică, membri în Consiliile de Administraţie (CA). Pe filiera Guvern — ministere — AGA — CA, statul, ca patron, ar trebui să poată impune reduceri salariale asemănătoare celor pe care le operează asupra bugetarilor şi a pensionarilor. Decizia politică este însă alta.

CONFUZIE DELIBERATĂ

„Reducerea bugetului de salariu cu 25% nu se va aplica şi companiilor de stat, admite Andreea Vass, consilier personal al premierului. Nu ar trebui să se aplice această măsură decât instituţiilor finanţate de bugetul de stat. Companiile cu capitalpublic au bugete proprii“, a declarat Vass. Preşedintele Traian Băsescu a confirmat faptul că aceste companii deținute de stat nu vor fi afectate de reduceri salariale. „Patronatele au plătit deja printr-o restructurare consistentă în 2009 — şi nu mă refer strict la sectorul privat, sunt şi foarte multe societăţi cu capital integral sau majori-

tar de stat care funcționează în economia reală. Aceste sectoare s-au restructurat deja. Creşterile de şomaj vin preponderent din sectoarele economiei reale — fie că e sector privat sau sector de stat“, a spus Băsescu.

Ionuţ Popescu , şeful Fondului Proprietatea - deţinut încă integral de stat -a afirmat că nu a fost anunţat până în prezent că va trebui să reducă salariile din instituţie şi nu consideră normală o astfel de măsură. „Nu cred că reducerea este valabilă companiilor de stat. Va fi greu să se aplice şi la instituţiile finanţate de stat, dar şi la noi, pentru că avem contracte colective de muncă“, a mai spus Ionuţ Popescu.

Companiile, regiile şi societăţile cu capital de stat sunt scutite de „curba de sacrificiu“

„Li se vor tăia salariile numai angajaţilor plătiți din bani publici“, ne-a pre cizat şi ministrul Economiei, Adriean Videanu, înțelegând prin bani publici exclusiv banii de la buget. lar secretarul de stat în acelaşi minister, Tudor Şerban, face aceeaşi confuzie între bani de la buget, bani publici şi bani privaţi: „Firmele de stat nu intră în categoria unde vor scădea salariile cu 25%, pentru că acestea au venituri proprii şi nu sunt finanate din bani publici“.

„ROMSILVA PRIMEŞTE

ŞI BANI DE LA STAT“ Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. nu a dat prea multe detalii cu privire la ce se va întâmpla în cadrul societăţilor aflate sub autoritatea ministerului. „Reducerea fondului de salarii se va face asupra tuturor bugetarilor. Romsilva, de exemplu, primeşte şi bani de la stat. Să aşteptăm însă să vedem ce se va hotărî mâine (azi - n.r.) în urma negocierilor cu FMI“, a de clarat Laszlo Borbely.

Băsescu: „Avem datorii de zece miliarde de euro“

BILANŢ

9e Preşedintele Traian Băsescua declarat că România are de plătit anul acesta datorii de peste zece miliarde de euTo, contractate de la bugetul destat în ultimii ani. Potrivit lui Băsescu, aplicarea măsurilor de reducere a pensiilor şi salariilor este necesară toc mai pentru evitarea contractării unui nou împrumut şi a „grecizării țării“. „Numai în 2010, urmarea creditelorangajate în 2007, 2008 şiparte a 2009, trebuie plătite dobânzi depeste 1,8 miliarde de euro. Dacă nu reducem salariile şi pensiile, în 2011 ar fi trebuit să angajăm un nou credit, probabil nu de 20, ci de 3o de miliarde de euro“, a spus Băsescu după discuţiile de la Cotroceni cu liderii confederaţiilor sindicale.

În opinia şefului statului, prin aplicarea măsurilor Guvernului, România va trece pe creștere economică. „Dacă populația va fi nemulțumită, nu FMI este responsabil, ci instituţiile statului român“, a mai comentat preşedintele,

FĂRĂ REDUCERI DIFERENȚIATE DE SALARII Pe de altă parte, Băsescu a arătat că nu este de acord cu propunerea sindicatelor ca salariile să fie reduse diferențiat. „Nu sunt adeptul acestei soluţii, pentru că ea va genera blocaj. N-o să se ştie cine are mai multe drepturi, cine are mai puţine. O repartizare unică din punct de vedere procentual mi se pare singura soluție“, a spus Băsescu. Referindu-se la măsurile anunţate, şeful statului a precizat că ajutorul pentru persoane cu handicap şi indemnizația pentru copii nu vor fi reduse, în timp ce toate celelalte subvenţii vor fi reanalizate de Guvern.

SOLUȚIILE SINDICALIȘTILOR Preşedintele Confederaţiei „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, a declarat că i-a propus ieri preşedintelui Traian Băses-

Băsescu spune că-și va dona salariul într-un fond de solidaritate

Trebuie să prevenim grecizarea ţării. Dacă noi mai angajăm

un credit, probabil nu de 20, ci de30 demiliarde de euro, vom ajunge

în situaţia Greciei!

Traian Băsescu președintele României

cu mai multe soluții alternative la măsurile de reducere acheltuielilor bugetare. Hossu a propus reducerea cotizaiilor la asigurările sociale şi renunțarea transferului a 0,5 puncte procentuale din contribuţia la sistemul de pensii de la pilonul 1 la pilonul.

Potrivit liderului sindical, prin renunţarea la acest transfer s-ar face o economie de 400 de milioane de euro, care ar reprezenta O sursă suplimentară de venit la Casa de Pensii şi care ar putea fi folosită pentru păstrarea pensiilor la nivelul actual.

STRUCTURĂ DE CRIZĂ

În cadrul discuţiilor cu preşedintele Traian Băsescu s-a decis crearea unei structuri de criză din care să facă parte sindicatele, patronatele, reprezentanţi ai Guvernului şi ai partidelor politice. Noua structură va analiza mă-

surile propuse pentru reducerea cheltuielilor bugetaTe, dar şi soluțiile alternative. Hossu a precizat că mâine la Palatul Parlamentului ar urma să aibă loc o primă întâlnire a structurii de criză pentru a vedea în ce măsură vorfi acceptate solicitările sindicatelor.

Liderul „Cartel Alfa“ a mai spus că vorfi modificări în legislația dreptului muncii legate de clauzele de impozitareşi că va fi revizuită impozitarea pe drepturile de autor. Hossu a precizat că drepturile de autor vor fi impozitate la fel ca celelalte venituri.

TITULARIZAREA RĂMÂNE LA INSPECTORATE Preşedintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Aurel Cornea, a declaratcă președintele Traian Băsescu şi-a arătat susținerea fără rezervă pentru ca titularizarea să nu fie pe post, aşa cum prevede proiectul legii Educaţiei, aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor, ci la nivel local.

Cornea a mai spus că sindicaliştii au discutat şi despre problema finanțării per capita a unităților şcolare din sistemul privat, dar această problemă a rămas însă fără vreun răspuns din partea preşedintelui, care urmează să se mai consulte. O V. Deleanu, F. Catană, A.Ofiţeru .