Validarea Guvernului Radu Vasile

anifestări igioase spațiul. niversitar ma -CH

emierul desemnat, Radu Vasile, şi-a alcătuit într-un timp record, urmînd ca ea să fie valiŢ arlament chiar în această săptămînă. că excesul de zel de a demonstra că s-a institude la început, un alt stil de lucru, adică unul eficace, în opoziţie cu cel anterior, a provocat ent care, chiar dacă se va stinge, va lăsa în ii multe semne de întrebare: Alexandru Bogsoana desemnată de PNȚCD pentru a ocupa Asriculturii, s-a descoperit a fi un dibaci politic. El a trecut, în ultimii ani de libertate, IR la PDSR, iar după alegerile din '96, la , ajungînd chiar la vîrful partidului, de vreaflat primul pe lista propunerilor. necum, criza politică s-a sfirşit, spune ape toată lumea, chiar dacă, din exasperare, oboşi dezgust, deocamdată, nimeni nu mai contaă în spatele soluţiei admise ca rezolvare, germeni ai aceleiaşi crize, aflate acum în inunei temporare adormiri, caracteristică i aşa-zis început. (Actuala reunire la putere Ei elor, creştin-democrată, liberală, ocrată, la care se adaugă comandamentetid etic, este în sine o combinaţie dificil în echilibru. Cu atît mai mult cu cât, în ul- , fiecare partid a simţit nevoia de a-şi ina cît mai mult vocea.) ut de victorie, PD s-a reîntors la gucu aceiași miniştri, într-un aproa-

Poziţia

același program. Dacă nu ar fi lui Victor Ciorbea, diabolivreme de adversari şi aliaţi, deopodică în calea concordiei prin care reforface ca bătind din palme, am put nu de o schimbare de cabinet, ci ai că, operaţiunea politică ce şi-a „mineriadă de catia rezultat cabinetul Vasile, „a “României de a întreprinde rei creşterea decalajului dintre Ro-

APADOR

Îsi Pui apoiect e poti:

pag. 8-9

mânia şi alte ţări din estul Europei. Au fost amînate şansele României de a intra în Uniunea Europeană împreună cu celelalte ţări“, declară într-un recent interviu din Adevărul, Francois Ettori, reprezentantul Băncii Mondiale la Bucureşti.

În aşteptarea evoluţiilor actualului cabinet, care vor confirma sau infirma opiniile reprezentantului Băncii Mondiale la Bucureşti, ne vom reîntoarce la criza în care partidele şi oamenii politici au avut prilejul să-şi dea măsura.

Pe parcursul intervalului scurs de la ciştigarea alegerilor şi pînă în prezent (dar mai ales în timpul crizei), politicienii din coaliția aflată la putere, în

RODICA PALADE

Valoarea de întrebuințare în politică

afară de cei aparţinînd UDMR, s-au confruntat şi cu o criză de identitate. Ei nu şi-au lămurit încă ai cui reprezentanţi sînt: ai propriilor. lor pi raupat ai guvernului? ai partidului? şi coaliţiei? În funcţie de moment şi, din păcate, dînd frâu liber temperamentului, ei au făcut gesturi şi declaraţii, cu precădere

-în public, dovedind, în cel mai bun caz, lipsă de

maturitate. Ignorînd exigenţele spaţiului public, po-

liticienii aflaţi la putere au fost percepuți tot mai pregnant, în ciuda-vehiculării abuzive a unor cuvinte de genul „interes naţional“ etc., ca nişte indivizi indiferenți la electoratul condamât oricum să tacă între scrutinuri. Înainte de a descoperi valenţele jo-

anii inserialiit? a mpacelarilor și ele gocăițut aa: i

Poliţia germană acuză - Poliţia craioveană se scuză

nabil între propriul interes şi cel public, ei s-au arătat mai degrabă „experţi“ în intrigi de culise, şantaj şi tehnita ţapului ispăşitor.

Fără a intra în detalii (care ar merita totuşi a fi puse, odată şi odată, cap la cap), merită să reamintim cariera politică construită şi apoi deconstruită a lui Victor Ciorbea. Este, fără îndoială, un exponent al modului în care politicienii fac astăzi politică în România. Luat pe sus (deşi era dintre ultimii veniţi

"în PNŢCD) şi pus să cîştige Primăria Bucureştilor

şi încă o dată luat pe sus şi pus în fruntea Guvernului, unde a fost țintuit nu atît ca să slujească reforma, ci partidul şi pe preşedinte. În final, Victor Giotbea a fost contestat atît de colegii de partid din Poiana Braşov, cât şi de PNL. Declaraţia de presă a preşedintelui Constantinescu, prin care îi accepta demisia, o declaraţie din care au lipsit elementarele cuvinte de mulţumire, a semănat cu o execuţie sumară. Ea a avut aerul intervenţiei decise şi în forță, aşa cum ne-a obişnuit preşedintele să o facă, ori de cîte ori ţara se află în necaz!

Dar de ce atit de tîrzie această intervenţie? A rezultat că de vină a fost tot Victor Ciorbea, care s-a încăpăţinat să rămînă, profitînd de limita prerogativelor prezidenţiale. Ca şi cum, pînă atunci, relaţia dintre preşedinte şi premier s-ar fi desfăşurat numai şi numai cu Constituţia în mînă.

Greşelile, ezitările şi nu în ultimul rînd prea marea credulitate în „cauză“ a lui Victor Ciorbea au făcut din el un personaj de care aproape toată lumea ajunsese să se împiedice. Fireşte, în demersul politic contează rezultatul, iar individul este cîntărit în funcţie de valoarea sa de întrebuințare.

construcţia politică iniţiată de coaliția la putere în 1997 rămîne confuz ce rezultat s-a urmărit (dincolo de vorbe) şi ce valoare de întrebuințare i s-a

“dat lui Victor Ciorbea. Să se fi precizat acum, odată

cu desemnarea lui Radu Vasile ca premier, obiectiip ab acei obimețit puteti da op etite-- nilor şi al ţării? -, Sa ae 3

m corespondentul a ÎN m sosi sâmbătă du, a Y LE iază Ang e = idila Neamţ, La Pu mal Sugahta —. „de Paşte şi liderii Alianța Vor pet 4 partea germană a m Romulus Rusan şi Petr ței Ciu te ilor români din m de Suceava, Rig MI aj Rae Ang olonelul Tudor Jan â m corespondentului Me i ă. din funcţia de sa m Alianţei Civice la Slujba ga! Crimei Organizate m anunțată cu o săptăn A de | A n această afacere. m ptămână ;

carat, miercuri, 2 A cpt m 7 : S 2 decani tei, = Astăzi, la TVR, Sindat 1888, seria a cincea

german al Justiţiei,

în România ) bf A = emistunea „Ti

ă autorităţile

e Și a apatrizilor m âni mpul p Î i ana patrierea apatrizilo . România, Cons ltima gaura la Curea

ei a mai d ti npină greutăţi în re

ZIAR NAŢIONAL IN Nr. 2454 e vine

La plecare, ducând tic:

ăn a Prea, A

ora de

e ctori care acţionează în m ei i + de infractori care sasa e ice aratinainu 2 ŞI drepturile minori af tala eoiatie specială”, a declarat E 0 nouă ediție a em i i e man al Justiţiei Aust, SU mer ri unda 00 Ca | pape ae/aiei 20 de mini man. ag r see Und. i -i , € e miniştri ai lui R. j

„au înaintat Raetia Su început deja să m ul A Bia discuţie mâna pe Biblie la Cotroceni, în fața Penale Var ura ia X talie ie el. EI a sugerat că partea m cu referire la minoyil i ătre Con îi „Aa sri i pRiec i mai uracară il eri n Ă i anale LEI € rai concluzii şi . Balcani. Ca de, obieille din ra NI A poe cu ui i şi ceva. Acum, ca și atunci, interesul major

sp săi mal au vesiga. : Che ella, s mode i i „hit pile: reformei. Dar, în anul care a trecut, cei în ume 4 tor n ridică; e geto ja una ) mult a mimat decât a făcut reforma. Cu sau

TVR Zi, i „moştenire“, consecințele acesti , nouă după comunism, adică dul

oii societăți capitaliste multilateral d ] i lezvoltate, veniturile reale e românilor sunt mai Mici ca oricând, reprezentând cam 55 la din cele existente în octombrie 1990. Trei sferturi din banii

ia, vlăguiţi de inflaţie, se duc a-si a d pe mâncare. e atât de profundă, încât cetăţenii au s Chiar și asa, criza

ui lucru sunt dramatice. În

România se străduieşte să-i pă aproape 10 ani de fâurire

onvinşi că Sa ltd cei care comit fapte p a Deal re agepăm să vedem ao ini Un membru ă comite ii pei că cetăţenii germani vor com, dei al C orii români nu sunt o pri on r : ,Itac stia germană. Tocmai de m 9 esului

a lor, chiar dacă este aproximativă, nu - a intervenit în

torităţile“, a încheiat

Înainte de a ieşi pe uşa din spate a ministerului pe care l-a condus cu vădită incompetenţă, prof. loan Bruckner a ținut să plătească până la capăt polițele scadente în afacerea compensatelor. În penultima sa zi

apă

în mod special aul a i de mandat, prof. Bruckner I-a înlăturat pe i la că (Dumitru Constantin) a grupului Ilie I i i i ș e Ş academician dr+-Victor Voicu de la conduE TEEN JEETE AL. | Unul din li a IN . i i imi i i cerea Comisiei Medicamentului şi l-a demis

X licaţii privind . ntervenit, In sure) din Con j | “i ilor, scă i i de trai se | din funcţia de consilier ministerial. Acae 1] părarea' lui lie la p,unsrei Reorey Ni : n apropi Ă e „| demician Voicu a fost înlocuit cu prof.

âniai î i ŞI a coleni B A B-: î i Dumitru Dobrescu, un venerabil academi- Se României i A ErRUaII la Tiraspol, tansnieă | 4 ii. cian, care, în ciuda meritelor sale ştiinţitice, sia alui de Ei postului de radio Vocea Americi, e cele care vând încălțăminte şi haine la mâna a doua, în | e departe de forma fizică necesară unui post orisoare adresată Ministerulu Ea Michigan, David Boncer, a cer, den astă din urmă categorie intrând şi obiectele de lenjerie. În organizatoric extrem de solicitant în duse României de către agenţia germană. 4 presiuni asupra oficialităților d % SUisfeglași timp, a mai înflorit și o prosperă industrie a falsurilor erspectiva restructurării sectorului sanitar şi omân al Afacerilor Externe, Andrei Pleşu. „a obține accesul reprezentan sul 'wpifect adaptată la buzunarele goale ale românilor. Şi se falsifică i E ducerii L AI i îi Gi s, potua informaţiie unei agenții de presă. m întemnițați. Citând rapoari lor Curi 9 veselie aproape orice a ajuns să fie considerat articol de lux: | 2 introducerii Legii medicamentului. Gestu n - care afost inerprefal În â0esi 3818 m Siat, deputatul american ami;L'httasgiăila adidași la cafea și alcool. în spitale, unde ajunei clu, | ministrului e cuatăt mai inoportun cucâtpro. ipzig şi în timpul vizitei preşedintelui. m Transnistria i-au refuzat aminteşte că te condiţii, e criză de medicamente, pentru că jumătate din Barany va INCApe: luni Bă Ş) aici soă

fi interpretat în aoeasă direcție, dacă nu îi ju; jageu şi au el Muttimpasseșsienţii economici nu şi-au plătit la stat asigurările sociale de | Echipa, putând să+ repună în funcţie pe prof. loan Bruckner

sat o sesiza afenrier germane încă. cu lect Și &u în de qurenblo Guainătate. Prost plătite și prost dotate, diversele organe de ai | Voicu. Practic, Bruckner şi-a ales un şef cu ș : a continuat ministrul Pleşu. (Mediafax) m e de detenție, (Med Pontemplă neputincioase „depăşirile de plan“ la toate tipurile de | Care nu putea să colaboreze mai multde 24 guvern şi Monitorul Oficial. Dânsul e de ore. Amintim că general prof. Victor Voicu prezentat o dovadă clară a fraudei: lista

= i a Ai acțiuni. În paranteză fie spus, din cauza salariilor mici, numai AL Herăstrău Nord = Piloți militari romă a condus Comisia în perioada în care s-a falsificată are mai multe poziţii care nu

3 luni 400 de poliţişti din Capitală şi-au dat demisia. L] se a t Bu crizei e arale, care aetaeaă toate sectoarele, de la | încercat aplicarea unor criterii europene de corespund cu lista Mincu (la acelaşi număr a n re ă C ublice justiție, capătă un aer Suprarealist prin tuşa | compensare, proces blocat de cuplul . de poziţii au- fost înlocuite unele

A Pj si nează pe ei politice. Spectacolul ciorovăielilor nesfârşite de pe scena Bruckner-Lupuleasa. Tot generalul Voicu a medicamente cu altele), spulberând astfel

[| 3 Osare Dena a : elicoptere de atac dezvăluit presei şi organe), ochetă scuza invocată de Bruckner. Cum să

N ai :

Tătărescu « ŞI pe avio A

1997 a fost începută urmărirea penală m ŞI p ane F 16

blitică a fost atât de exasperant, încât a provocat intervenţia unei ituții teandrice (divino-umană). În America anului 1928, în plină Omnie a gangsterilor şi contrabandiștilor de alcool, când Al Capone, le Chicago-ului, îşi permitea să bată un primar tocmai în n care Şomănescu este învinuit de abuz m ÎN Cursul acestei săptămâni, o dei câte Sossola persoanelor, fals m a Statului Major al Aviației şi pen înscrisuri oficiale şi uz de fals. Fostul m Participă la o activitate de pregătie 3 eral a dispus încheierea ilegală a unui * elicopterele de atac, ce se destășail

detalii importante despre mi A. decontezi retroactiv medicamente dacă nici

Bruckner a contribuit la falsiţie, "uoraţi de alor

limărie, pentru că nu-i îndeplinise ordinele, iar mii de poliţişti și cieni figurau pe statele de plată ale bandelor, Biserica a îndrăznit ia măsuri punitive împotriva acestora. Atunci, la înmormântarea |Dion O'Bonion, un gangster celebru, au participat 20.000 de

meni, printre care judecători și consilieri municipali. Dar

închiriere pentru un apartament din : Aeriană FORT RUCKER = Alabana, ăi dioceza catolică i-a refuzat slujba religioasă şi înmormântarea (i eni-lfov pe numele şoferului său, Mihai. m, Delegaţia, compusă din patru pioj diiiiBământ sfințit, aplicând apoi această măsură tuturor oilor sale i ; za | acesta era proprietarul unui alt m este condusă de comandorul Crste Iiiiităcite în afaceri necurate. Acum, în România anului 1998, cu 7 Y din București. La 29.09.1997 s-a început m de-secție-la: Statul: Major al Aviajl și 9 sale devalizate prin acordarea de credite fără garanții ş enală pentru abuz în serviciu contra m Antiaeriene. Totodată, la Avlano, în elă here rabandişti de-alcool; țigări și-cafea,-cu-gangaterii ublice, deoarece S.C. „Herăstrău Nord" m 18-24 aprilie a.c., o delegaţie nilăi gulere albe care poartă măști de investitori strategici și cu unei persoane apartamentul 16 din Bd. W participă la o activitate de pregălie iifiăăllamentari care nu mai știu cum să-și mărească lefurile, situaţia „27, sectorul 1, deși cumpărătorul practică pe avionul F-16, la Bazi atât de gravă, încât până și blajina noastră Biserică Ortodoxă gi) pai au fost înaintate 4 AVIANO-ltalia. Delegaţia română, mail 1 ei Eee Radu asi6 o 0 d aiunpial abac e pe lânj ă! ] iloti itari ii, prei ai ile A ie a Că pe ana Judecătoria Sectorului 1, cu a Piloți militari, este condusă de căști ibilă. Pe de o parte, guvernul său trebuie să efectueze reforma Pi

e trimitere În judecată a lui Şomănescu. a Burhală Liviu. / > mai află încă 40 de plângeri penale m i Şomănescu, care sunt În curs de

ra cronometru. Pe de altă parte, populaţia nu prea mai are de să strângă cureaua - cum observa chiar noul prim ministru

. ST, LINSKAY : Continuarea reformei înseamnă tocmai alte și alte sacrificii din partea populaţiei. Tocmai de aceea, Radu Vasile trebuie !“ comunismul? SEES e e ae a URSUL: : Ar arei Pen PD i emitere Ara cina cu orcteaea rm

asaza pna una £ ÎNaUGUra la Was a înce prpori lea isi, île obby-ul Români!

să luăm un exemplu la întâmplare, programul de guvernare Cu" prevede ca lucrătorii serviciilor de In Congresul SUA 4

lede eliminarea subvenţionării încrucişate a preţului energiei

trice pentru consumatorii casnici de către agenţii economici. Cate, pa înseamnă nici mai mult, m Domnul Andrei Pleşu, ministru A să lucreze un serviciu secret al m va efectua o vizită oficială la West

lucru presupune mărirea prețului kWh plătit de populaţie ste majorarea obișnuită generată de inflaţie. O soluţie ar fi irea substanțială numai a prețului a ceea ce se consumă peste de 100 kWh pe lună de familie. Chiar dacă amintește de ul cartelelor pe puncte de pe vremuri, algoritmul tranşelor i ieftine sau mai scumpe poate fi aplicat de la gaze la taxele

Venit în Covasna

a nu se lucrează nici Cu Îi ] L] rul „(8 drumuri și sănătate. O altă condiție necesară, dar şi nu suficientă, z ia ţia respectivă, Nici un e rrende a să aprile 1908. Derri li tru succesul reformei lui Radu Vasile, constă în îndeplinirea ost ofiţer de Securitate (care poate fi % rele | Berger, consiler pe hului de către fiecare minister în parte. Acest lucru înseamnă A reşte asta. Aici se poate iu e fim cu domnul Samug intelui SUA, cu alto olum imens de muncă, la care se adaugă necesitatea coordonării a Un m naţională al preşedini 0 or acestor eforturi. De exemplu, odată cu spargerea şi Întâmpinat ieri cu tradiționalul kurtoskalacs

Ntrat toţi, de la vlădică pă | dai

i i Până la opincă, m acest prilej se va lansa „Cauousu,

tb Tia NU S-a mers până m de susținători ai României) dn, ă, actiyjeau5e accesului public. m Reprezentanților, Cu ace i

Pee, aci Incă, şi care nu trebuie m ii peclbi pentru 0 impiee Poltică şi Direcţia de Informaţi 7 nivelul creşterii stabilităţii region *

ale public - așa ceva nu uns la preleri d poale avea m ji Li ( a răst utea |

prile

cati zarea marilor regii din domeniul energetic e necesară şi A area unui cadru concurențial între noile entități apărute. Altfel, ă riscul ca cele trei-patru monopoluri sectoriale din România se transforme în mai multe monopoluri regionale. Ca acest TU să se întâmple e nevoie şi de un set nou de legi, ceea ce Supune și o colaborare perfectă cu Parlamentul, Ultima condiţie Succesului, dar nu cea din urmă, este reuşita reformei morale pre care vorbea premierul. Pentru asta, oamenii trebuie să agă și să vadă de ce vor face sacrificiile. Dar, în aceste ii, orice „deviaţie“ de comportament a unui membru al ernului, de genul deplasărilor lungi și inutile în străinătate sau tor excentricităţi finanțate de la buget, va fi penalizată mult i aspru ca până acum. În concluzie, Radu Vasile, al cărui rs în Parlament a avut un ton realist, trebuie să-şi conducă

premierul şi-a început prima vizită oficială directorii serviciilor publice descentralizate participat, în primă instanţă, doar paria, i întârziind 10 minute, a rămas pe afară. EI Koszokar Gabor şi împreună cu Puskas: unui uşor accident. La ieşirea din Sala de conferință de presă, declarând că a dor o luare de contact asupra realităţilor « forțele politice din zonă. Alt motiv - românilor, minoritari în Har-Cov,

atrag atenţia maghiarilor să fie

aşa cum noi suntem sensib!

earhivate, aflate în lucru la ofițerii

Ă fiţerii de a 40.000 de dosare d n ariel âni E a în arhiva Sibiu m R ania â p a î ahivle ale Securităţii, De m SR)

spal d pl de amploarea celei 2 revendica pro

, ; Fentru a fi asigurată Sume mari de | 9 .; î : [E] a circul pupe ag buReL Merită să : imobile din Ru

ual? Satisfacerea

ra? Puriţica, f imobilelor end mână de fier Guvernul, fără să tolereze nici o. greșeală, |. irebuie să se simtă părăsi. el să conce n poală a societăţii m Chestiunea Imob „pur pă rent de nâtura ei și de cine e făcută. În caz contrar, jurământul |. pune problema autonofe.. „malormaţii vite i ricărt gi, 2 Ei eceza reale dinte Fe pet fă care 1 va depune la Cotroceni, cu mana, pe Biblie, nuse Va | limbă română din oras

3 i je, i e fi creaturi de coșmar? Mi-e teama = Rusă, s-a anunțat, Ieri; sp gt di decât o înşiruire de cuvinte goal ic iii

. te într-o 19 n aa AR = C uz 3 pnăanjse eoaântă/ "aim Gnilor Ii se sbulberă o legendă

se aplică legea română și PA

diplomatic. Pe de altă P&r-gri ti, di y B ă : je 2” ete: eee ARONOMenul Măgura-Bacdu NU 8X' = Federaţia Rusă, a : 33 : e n CI aa AN ionată Mii de oameni erau convinşi că într-un misterios Î n E II juna Măgura maşinile urcă dealul cu motorul op: şti demonstrează că totul se datorează unei | “va ani buni, băcăuanii ştiu că în comuna apelat la Petru Olariu, « istă un loc misterios, unde se petrece nomen supranatural: maşinile lăsate în

motorul oprit urcă dealul în loc să-l cum o cere legea gravitaţiei. Cu puţin

. scară Naţională fm; vel economi,

rea din comună, intre două curbe strânse, de 70 d meu de şosea relativ liniară tă pare coborâtoare celor care merg. cău - Oneşti. În mod similar, cei care SP . 7 dd la daal'

IULIAN ANGHEL

Noul guvern a fost validat de cele două Camere Ă Jamentului pe 15 aprilie (dată limită pînă la N primul-ministrul desemnat, Radu Vasile, da! cere un vot de încredere). 317 voturi pentru, 4 împotrivă, „cel mai mare scor cu care a fost va-

/ vreun guvern“ (postrevoluţionar), după cum Ia să se laude, la aflarea veştii, Vasile — de acum tatele, pină în anul 2000 (speră el), prim-ministru.

u Vasile nu a fost deloc emoţionat, şi nici nu vea de ce. Ceva emoţii existaseră cu o zi înainte,

,Ja cererea opoziţiei, pe motiv că nu ar fi existat suficient timp pentru studierea programului de

vernare, audierea miniştrilor în comisii a fost ată. Ei au fost audiaţi în aceeaşi zi în care primul-ministru desemnat cerea Parlamentului votul de încredere.

Noul prim-ministru a avut, în debutul şedinţei mune a celor două Camere, 45 de minute pentru aşi prezenta programul de guvernare. El s-a referit

liniile generale ale viitoarei sale politici guvernamentale, a făcut declaraţii de intenţie, a luat cîte din cele 10 principii ale programului său „100% românesc“. A lăudat rolul Parlamentului în viaţa cea de toate zilele („am fost şapte ani parlamentar“), l-a lăudat pe Victor Ciorbea, care, în opisa, nu s-a făcut vinovat de criza din coaliţie, a icat ordonanţele de urgenţă ale guvernului orbea, a promis să guverneze fără ordonanţe şi ne-a promis tuturor să ne păstorească pînă în anul 9000. A mai promis să nu facă recurs la „moştenire“ tru a justifica lipsurile guvernului. Radu Vasile este tare îndrăgit de parlamentari. enea unui cîştigător al unei campanii electozale, el a mers cît mai ţanţoş, şi-a agitat mîinile deaupra capului, a trimis bezele, a pupat tot cea „n a strîns mîini în stînga şi-n dreapta, s-a între-

ut cordial cu Ion Iliescu şi Adrian Năstase şi a felicitat de Vadim Tudor (vecinul de vilă), peni care Radu Vasile are un singur cusur, acela că greşit partidul“. Radu Vasile s-a simţit dator să eze că are simţul dialogului şi al negocierilor me de zece ani de acum încolo România va fi ată de coaliţii, deci trebuie să ştim să facem promisuri“”).

- Radu Vasile nu-i uită pe cei care l-au ajutat. L-a mnat, încă de dinainte de a fi validat ca primtru, pe Ion Gherasim (sărbătoritul de la Bradrept purtătorul său de cuvînt şi i-a lăsat moşe lui Sorin Lepşa, mîna sa dreaptă, postul din tid (în stînga lui lon Diaconescu). Şi tocmai de iri a subliniat că nu vrea să mai audă Radu Deşi — în afară de miniştri, buget şi parţial mul de guvernare — el a mai moştenit de la

În Adevărul din 13 aprilie, în arul Victoria peste timp a Securității, opinia lui Cristian Tudor Popes-

n legătură cu adoptarea Legii accei la dosarele Securităţii, potrivit urmează să fie făcute publice politicienilor, demnitarilor, uvernanţilor, ale conducerii Radioteziunii publice, directorilor, redac-

or din presa privată etc.: „Careva-

Validarea guvernului Vasile

Victor Ciorbea aplicaţiunea pentru parabole şi dorința de a aduce femei în fruntea ministerelor („sperăm ca la remanierea din toamnă să aducem şi femei în guvern“). Or, tocmai moştenirea, şi bună şi rea, i-a fost reproşată de opoziţie proaspătului primministru: acelaşi buget, acelaşi program de guvernare, aceiaşi miniştri şi, nu în ultimul rînd (ba chiar în primul), promisiunile trecute şi prezente făcute UDMR cu privire la învăţămînt şi administraţia publică locală. Chiar PD a avut de făcut reproşuri. „Nu veţi avea zile uşoare, domnule prim-ministru“, i-a prezis fără urmă de zîmbet pe faţă deputatul PD Gheorghe Şerban, care i-a amintit ezitările din zilele premergătoare validării sale. („Ați anunțat că veţi retrage bugetul, după care aţi spus că nu-l veți mai retrage; aţi anunţat relaxarea fiscalităţii, după care aţi spus că acest lucru este imposibil; ați numit la agricultură un ministru, după care l-aţi retras şi ați numit pe altcineva, de nu mai ştim acum care alegere a fost cea mai proastă“.) Toate acestea el le-a pus însă pe seama dorinţei primului-ministru desemnat de a se încadra în timpul legal de formare a guvernului şi de stabilire a programului.

Şi Teodor Meleşcanu, care a vorbit în numele ApR (singurul partid din opoziţie care a votat alături de parlamentarii puterii), s-a arătat sceptic în privinţa şanselor guvernului de a înfăptui reforma. El a remarcat că un număr de prevederi ale programului de guvernare nu sînt susţinute de structura bugetului: definirea agriculturii ca prioritate, stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii („Toate aceste intenţii se regăsesc în program, dar nu se regăsesc în structura bugetului“). Pe de altă parte, s-a întrebat Teodor Meleşcanu, cine poate garanta că această coaliţie va funcţiona, atât timp cît subiecte precum retrocedarea proprietăţilor confiscate, statutul FPS etc. nu au fost de la bun început stabilite în cadrul coaliţiei — ele urmînd să fie ulterior reglementate?

0 nouă relaţie Executiv-Legislativ?

Promiţind că nu va mai guverna prin ordonanţe, premierul a reamintit Parlamentului rolul important pe care acesta îl are în adoptarea pachetelor de legi necesare reformei: „Dacă guvernul întîrzie promovarea 'unui proiect de lege important pentru reformă, el se face răspunzător de această întîrziere şi trebuie să suporte consecinţele. Din momentul în care proiectul de lege a fost promovat, întreaga răspundere aparţine Parlamentului, în cazul în care discutarea acestui proiect întîrzie“. O logică la îndemiînă şi foarte corectă, de altfel. Numai că Radu

[REVISTA PRESEI Actuala putere neagă

amestecul lui Sever Mureşan în campania electorală a CDR

Vasile, în elanul său de a cîştiga bunăvoința parlamentarilor, nu numai a celor de la putere, ci mai ales a celor din opoziţie, a făcut aprecieri despre care el însuşi ştie cît de lipsite de temei sînt. Bunăoară, a spus el, „cred că dacă proiectul de modificare a Legii învăţămîntului şi cel de modificare a Legii Administraţiei Publice Locale erau trecute prin Parlament în procedură normală şi nu promovate prin ordonanţe de urgenţă, modificările la lege ar fi fost de mult adoptate“. Ceea ce s-a făcut că a uitat premierul e că aceste ordonanţe de urgenţă au fost emise tocmai după ce, luni întregi, Parlamentul a întârziat să le ia în discuţie. Proiectul de modificare a Legii învățămîntului a stat la Biroul permanent al Senatului din mai pînă în septembrie '97, cînd Guvernul a emis ordonanța de urgenţă. S-a simţit Senatul vinovat de acest lucru?

Radu Vasile promite în programul său de guvernare adoptarea de către Camera Deputaţilor a celor două legi într-o formă cît mai apropiată de textele ordonanţelor de urgenţă emise de guvernul Ciorbea. Cum va putea impune Radu Vasile deputaţilor acest lucru cînd, senator şi lider marcant al celui

“mai puternic partid de guvernămînt, nu l-a putut

impune colegilor din Senat? Ordonanţa privind modificarea Legii Administraţiei Publice Locale a căzut în Senat, iar Ordonanţa privind modificarea Legii învățămîntului a fost adoptată într-o formă care restrînge drepturile minorităţilor de a învăţa în limba maternă. Să fi uitat Radu Vasile că tocmai el a condus şedinţa Senatului în momentul în care se discutau articolele de lege privind drepturile minorităţilor de a învăţa în limba maternă? Şi din această poziţie a admis cererea opoziţiei de rediscutare a unui articol, după ce fusese deja votat, ceea ce a făcut ca într-o jumătate de oră el să fie adoptat într-o formă exact opusă, defavorabilă minorităţilor?

Optimismul premierului şi înţelegerea lui sînt de invidiat. El a remarcat că discursurile parlamentarilor „s-au menţinut pe o linie constructivă chiar şi acolo unde au fost critici“. S-a angajat în final să respecte termenele precise din program, să nu greşească, iar dacă acest lucru se va întîmpla, „vom pleca singuri.

Noul guvern („a/'soluţiilor simple“, după cum i-a recomandat Varujan Vosganian să fie) a primit aşadar votul de încredere. Dar şi un avertisment serios din chiar partea coaliţiei la guvernare. PNL va monițoriza acţiunile economice ale guvernului. PAR i-a pus în vedere că nu mai este un guvern experimental, „cum a fost guvernul Ciorbea“, ca atare nu mai are voie să greşească. lar Partidul Democrat, printr-unul din reprezentanţii săi, a ţinut să-i reamintească premierului, parafrazînd o celebră vorbă, că „de la încrederea deplină pînă la neîncredere“ nu este decît un pas.

Pe 17 aprilie, în chiar timpul slujbei de prohodire a morţii lui Hristos, creştin-democratul Radu Vasile şi miniştrii săi au depus jurămîntul în faţa preşedintelui României.

electorală a CDR nu s-au folosit maşini furnizațe de Sever Mureşan e Alina Giceu, actualul director al FRD, declară că „documentele privind controalele efectuate la încheierea canipaniei electorale, precum şi cele referitoare la balanţa financiară au fost definitiva: te, iar rezultatele acestora sînt publice“ (Libertatea, 13 aprilie) e Serviciul de presă al Ministerului de Interne face

„mie, Popescu, gazetar... privat, la un ziar sută la sută privat, ă să mi se uite în dosar orice ă Drăguţă ros de curiozitate oftică la adresa persoanei mele. egi gazetari s-au repezit să ă sînt gata să-şi pună dosarul ziția oricui. În ce mă priveşte, mă gîndesc să accept aşa ceva. ul acela, dac-o exista, este o viața mea (...) Dacă o astfel va fi adoptată şi voi face obiecei, voi da stătul în jude-

nul Libertatea a publicat ie un articol în care se afirMureşan ar fi sprijinit ctorală a actualului prefinanţarea Fundaţiei RoDemocraţie (FRD) — or-

ganizaţie independentă neguvernamentală, nepartinică, înfiinţată în noiembrie 1992 la iniţiativa lui Emil Constantinescu. În viziunea autorilor articolului, acest fapt ar explica şi ritmul lent în care se desfăşoară ;.rocesul fostului director al Băncii Dacia Felix. Din documentul reprodus de Libertatea reiese că valoarea totală a implicării Grupului SM Invest în campania electorală a CDR, a fost evaluată la 41.448.349 lei, constînd în furnizarea de autoturisme, material publicitar şi produse alimentare. Unele din firmele care apar în document s-au desfiinţat, iar în altele Sever Mureşan nu mai apare ca acţionar. Deşi, în conformitate cu Legea 27/1996, „implicarea Grupului SM Invest în campania electorală s-a făcut legal, Sever Mure-

şan a refuzat orice dialog“ e Petru Berteanu, consilier de stat la Preşedinţie şi fost director de imagine în campania canditatului CDR, a negat existenţa vreurei legături între FRD şi Sever Mureşan, precizînd că s-a primit o ofertă de finanţare din partea SM Invest, care a fost însă refuzată, aflăm din Adevărul, 14 aprilie. Acelaşi cotidian informează că George Huiu, consilier de stat la Preşedinţie, fost director-adjunct al FRD şi component al staff-ului lărgit al candidatului CDR la Preşedinţie, a declarat că FRD a primit produse alimentare şi maşini

“din partea PANIRO (firmă aparţinînd

Grupului SM Invest), pentru care s-au încheiat de fiecare-dată procese verbale. George Huiu niai precizează că în nici o activitate din campania

precizări în legătură cu afirmaţiile referitoare la trenarea procesului lui Sever Mureşan, după arestarea şi trimiterea acestuia în judecată (Cronica Română din 15 aprilie). Desfăşurarea procesului a intrat în competențele puterii judecătoreşti, nici Preşedinţia, nici Executivul şi nici Parchetul nefiind în măsură să intervină în vreun fel. „Punerea în libertate a inculpatului în baza unui viciu de procedură, generat prin fals, a fost criticată public, în repetate rînduri, de ministrul deInterne. La rîndul său, preşedintele Emil Constantinescu a criticat întermeni categorici, la şedinţa de bilanţ «din acest an a Ministerului Justiţiei,

modul în care se desfăşoară judecarea cauzelor privind acte de corupție : mari fraude“ (ALICE