11 ianuarie 2007

Scandalul „Bilețelul”

În emisiunea Sinteza Zilei de la Antena3, Elena Udrea, fosta consilieră a președintelui Traian Băsescu, afirmă că premierul Călin Popescu-Tăriceanu a intervenit printr-un „bilețel” pe lângă președinte, rugându-l să rezolve problemele cu justiția ale lui Dinu Patriciu; este un nou pas în conflictul dintre președinte și premier, care va culmina cu ruperea Alianței „Dreptate și Adevăr” și suspendarea președintelui.

Scandalul „Bilețelul”, văzut în presă: 
Revista 22, Jurnalul Național, Adevărul.

Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):

Jurnalul Național, 12 ianuarie 2007

BILEȚEL C

Traian, rugat de Călin să-l salveze pe Dinu

Elena Udrea a declarat aseară în emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3, realizată de Mihai Gâdea și lon Cristoiu, că în perioada cât a lucrat la Administraţia Prezidenţială (în 2005) a primit la Cancelarie un bilet cu antetul premierului. Acesta îl ruga, pe un ton amical, pe președinte să intervină la Parchetul General în favoarea lui Dinu Patriciu: „Lraiane, când ai timp (...) să intervii la Parchetul General pentru problema domnului Patriciu”. Biletul s-a transformat ceva mai târziu, în timpul emisiunii, într-un soi de carte de vizită mai mare, roz sau galbenă, cu antetul primului ministru.

DESPRE „MAFIOȚI“. Conform spuselor fostului consilier prezidenţial, după ce a citit mesajul (seris de mână, ca între amici), Traian Băsescu ar fi aruncat cu misiva după ea, strigându-i că „așa vor mafioţii să conducă ţara”. Deși a susținut că nu mai știe ce s-a întâmplat ulterior cu bileţelul (la care ar fi fost ataşate și date din dosarul penal, privind Rafinăria Petromidia, al liderului hberal), Elena Udrea a declarat totu.-i că „la Cotroceni totul se arhivează“. Ea a forțat nota şi mâna premierului, susținând, nu se ştie cu ce mandat, că, dacă Tăriceanu recunoaște azi, nu mai e nevoie de publicarea biletului, l-a apărat pe Băsescu pentru tăinuirea informaţiei timp de doi ani și și-a asumat răspunderea, pentru că a dat publicităţii corespon-

dența privată a acestuia. P închiderea ediției, nici Admini Prezidenţială, României nu au în legătură cu gravele acuzaţii lansate în eter de fosta şefă a Cance

ariei. În final. Udrea a ameninţat «

deși in acest moment nu-și mai amintește alte amănunte, de-a lun

Guvernul

nici

sut vreo precizare

gul timpului s-ar putea să se enervi

i-şi mai aducă aminte

ze din nou și și alte acțiuni sau elemente sensibile

EPISODUL 1. Acum aproxi mativ un an, fostul consilier prezi denţial, devenit între timp secretar executiv în PD, a provocat o adevărată criză politică în momentul în care a dezvăluit la emisiunea ZigZag a lui Lon Cristoiu că premierul Tăriceanu îi telefonase procurorului general, Ilie Botoș (demisionat între timp), pentru a interveni în favoarea prietenului său Dinu Patriciu. Botoș l-a informat imediat pe şeful statului, care a preferat însă să țină ascuns subiectul, ajuns în atenția opiniei publice abia când Udre fost nevoită să demisioneze de la Cotroceni. În schimb, șeful Executivului a susținut că doar s-a interesat despre evoluţia cercetării unuia dintre cei mai amari cotizanți la bugetul statului.

Jurnalul Naţional a dezvăluit anul trecut că premierul, ministrul Justiţiei și Dinu Patriciu au avut mai multe întâlniri de taină la palatul Victoria pentru cazul omului de afaceri. (Oana Stancu, Victor Ciutacu)

Bogdan luraşcu/ JURNALUL NATIONAL

PORTAVOCE. Udrea dă din nou din casă elemente compromiţătoare

Adevărul, 13 ianuarie 2007

Udrea trage cu biletul otrăvit

os la șefă a cancelariei prezidenţiale reaprinde scandalul dintre Băsescu și Tăriceanu

I-am hârtiil domn

reşedinte și dânsul le-aluat și le-a

4 aruncat după mine. Și i aspuscă așaințeleg 4 mafioțiisă conducă

țarași guvernul.

e când era în PNL, Elena Udrea se

ta fioros la Tăriceanu, dar nu Visa să nă muniţia preşedintelui țării în cu adversarii politici

Jurnalul Național, 17 ianuarie 2007

Marius Tucă

marius.tuca Qjurnalul.ro

Jurnalul tău

AM BILET, N-AM BILET...

Dragă Traiane,

Încă din primele rânduri vreau să-ţi spun că eu sunt bine sănătos, ceea ce îţi doresc și ţie. Acum, pentru că sunt convins că pot să mă bazez pe discreţia ta, aș vrea să te rog să vorbești tu puţin cu Theodor Stolojan să ne mai lase şi pe noi în pace. Să-şi înregistreze partidul, frate, da” să lase PNL-ul în pace. Am auzit, da” n-am văzut, că Nuţi ar fi spus ceva despre un bilet pe la emisiunea lui Gâdea și Cristoiu, un bilet pe care ţi l-aș fi trimis eu acum vreo doi ani. Chiar dacă ar fi aşa, nu văd ce caută Nuţi în toată combinaţia asta, şi, mai ales, ce caută ea între noi doi. Roag-o frumos dacă o vezi să-mi dea un telefon, că am un business pentru ea cu RAPPS. Şi pentru că tot n-o să citească nimeni aceste rânduri, cu excepţia lui Nuţi, of course, aş vrea să-ţi cer sfatul într-o chestiune f. importantă pentru mine şi Bogdan Olteanu: noi putem face la o adică o alianţă cu PSD-ul ăsta reformat, fără Mitrea, condus de Geoană, care urăște guvernarea portocalie?

P.S. Nu ţi-am spus eu că mai devreme sau mai târziu te va lăsa. De-acum avem şi noi o vârstă, Traiane...

Jurnalul Național, 18 ianuarie 2007

TRAIAN BĂSESCU A ARĂTAT ÎN DIRECT CEA MAI RĂUNITĂ HA

G ră isi Asii ia liberală, dar nu-i cere demisia. După l premierului, îl acuză că sprijină oligarhia capi Sa i i ă devastator la „firma cu , ată răvasu . : : is â ei, dar atacă vasta A E P reședintele arată sală şeful Executivului admite asi hârtiei, c : See prea multe nu sunt, ă perioadă de negare, i-Piteşti“. Războiul e total: care pe care. Va ă i o lungă perioa ă „Bucureşti-Piteşti“. Ră A : i se porneşte acţiunea -fa zi Ș sia : i D.A. ori se porneste a E urantul“ care af licazi tr-o încercare tardivă de resuscitare a Alianţei A A aa ti aie A bremierul într- AS) Da ae sacă î , uxecutiv. Pagi 7 ș Ori demisionează premie "sedintele-l suspendă, ori miniștrii PD pleacă în bloc din :va sa şi preşe SAS - triva sa ȘI p penală împo

Jurnalul Național, 18 ianuarie 2007 (2)

eri-seară, la oră de vârf, preşe-

dintele Traian Băsescu a confir-

mat dezvăluirile Elenei Udrea

de pe Antena 3 care au dat naştere unei întregi literaturi de scenarii şi ipoteze. Care de care mai originale, dar şi care de care mai fanteziste. Punctul maxim al imaginaţiei desfrânate l-a atins ipoteza potrivit căreia Elena Udrea s-a angajat pe cont propriu în această aventură. O ipoteză care nu s-a născut totuşi din nimic. Au ajutat-o să încolțească şi să înflorească:

1) Replica liderilor PNL, în frunte cu preşedintele partidului.

S-a susţinut astfel că Elena Udrea a ţintit exclusiv angajarea unei diversiuni mediatice în stare a contracara acuzaţiile de profitoare a contractelor cu RAAPPS-ul PSD-ist.

Indiscutabil, ancheta desfăşurată la RPAPS şi ale cărei rezultate au fost date publicităţii cu mare tamtam a fost o comandă politică: de a evidenția relaţia strânsă dintre PSD şi Elena Udrea pe vremea guvernării Năstase. Chiar în emisiune, Elena Udrea nu numai că a răspuns acuzaţiilor, dar a şi acuzat, la rându-i, RAAPPS-ul pentru favorizarea clientelei politice liberale. Un gest destul de îndreptăţit dacă ne gândim la promptitudinea cu care Radu Stroe, ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a dispus prin Ordinul din 15 ianuarie 2007 suspendarea procedurilor în derulare privind încheierea unor contracte cu cântec ale RAAPPS. Proaspăt lider PD, n-are însă imaginea unei Fecioare Maria în materie -de afaceri. A crede într-o disperare a

Ion Cristoiu

Ce s-a urmărit? Adâncirea în ochii electoratului a imaginii PNL de formaţiune a grupurilor de interese.

Dezvăluirea privind Bileţelul a adâncit impresia unei

dependente a lui Călin Popescu [ăriceanu de amicul Patriciu, impresie din care gruparea Stolojan şi-a făcut un cal de bătaie. Înainte şi în timpul Congresului, liderii PLD, surprinzător de cultivați de televiziunile cotroceniste,

au insistat pe imaginea unei afaceri de gaşcă.

Elenei Udrea, pentru că opinia publică i-ar putea afla relaţiile cu guvernarea PSD, ar trăda o evidentă naivitate. Asta şi deoarece Elena Udrea nu s-a numărat printre politicienii care şi-au făcut glorie şi avere din denunţarea guvernării Năstase. 2) Comentariile condeierilor aflaţi în slujba lui Traian Băsescu.

Jurnalul Național, 18 ianuarie 2007 (3)

Preşedintele Traian tre întrebat de duraatul Naţio- + DUPĂ DOI ANI | PREŞEDINTELE TRAIAN BĂSESCU DEZVĂLUIE CĂ Băsescu a făcut ieri o nal care era sensul acestui

declaraţie de presă la parteneriat, având în vedere că Palatul Cotroceni, în care a într-un parteneriat ambele părți arătat pentru o secundă trebuie să ofere căteva ceva, Bă-

Ș sescu a arătat mai intâi că nu biletul galben (nu 02) trimis +. jetaee Intrebarea, lupă care s-a de premierul Tăriceanu. eschivat declarând că nu Suficient cât aparatele de „nimic de dat decât re fotografiat să reţină textul. legii și a angajamentelor din cam» Preşedintele susţine că pre- punic. mierul îi propunea de fapt co:

i E NSECVENȚA PREun parteneriat cu „oligar- MIERULUI. Șeful statului hiile“ Alianţei, după motivat şi intervonția publică tare detronarea oligarhiilor PSD. divă, la aproape doi ani de lu

a momentul respectiv, prin faptul

Oana Stancu că, dacă ar fi Făcut atunci public: Victor Ciutacu „tentativa“, guvernul proaspăt instalat „ar fi fost relativ decre-

dibilizat” și ar E întâmpinat mari ragă Traiane, îţi trimit dificultăți în atingerea obiectivu alăturat un document lui prioritar: aderarea la Uniunea şedactat de Petromidia Europeană, În plus, a adăugat

" în legă cceții- Băsescu, bilețelul ar fi avut uni Dau er „ambiguu și nu ar fi pro-

rilo care at loc

ai oca: carac

vorbesti la Parchet despre su- dus efecte, întrucăt vizata și subinet?" (nired — punetunția apar: geraț intervenție la Parchet nu a ține autorului), Asta serie pe care avut lot.

dul gălhui, cu antetul şi semnă: În schimb, + ntextualizat tură prim-ministrului, pe care. acum demersul premierului

telefonul dai mu in prima partea procurorului Ilie Batus chir în

setul statului armă că |-a primit amintind despe de la Tăriei anului 200

impreună cu tn a» ziua reţinerii lui Patriciu de pătre port intocmit de Petromicdha, Între- procurori, despre discursul din bat de Jurnalul Naţional de ce nu P lament în care a calificat:re

face public docurentul, +

arătat ținer

drept „un abuz” și despre

că î l-a trimis premi î invitarea ministrului Justiției,

contestat veridicitatea lui, si, pou-- Monica: Macovei, la:0 discuție cu

tecând se va convinge că este ori- omul de ufuceri pe marginea pro.

anal, poate îl va face ncesta public, hlemei sale cu Justiţia, demers O copie a biletului a fost trimi- dezvăluit de Jurnulul Naţional

să la Cancelaria premierului ier

după-um întoarcerea din NU-I AȘTEAPTĂ DEMISerbia, i arătat Basescu, origi- SIA, „Aș spuna că premierul a halul find ținut la Cotroceni Ju — fost consecvent și că în nici unica

dispoziția sefului Executivului. nu a fost naiv. Concluzia mea este

că ncesta este un mod de a gândi

„PARTENERIATUL“. al domnului prim-ministru şi el efiil statului 4 expus aseară, du- nu poate să nibă decăt un Singer pă aproape doi ani de tăinuire, efect: decredibilizarea principiilor interpretarea pe care ar [i date afirmate în campanie, exact a misivei de la Tăriceanu: „Semnifi- principii a făcut caţia cardului erai eă domnul prim Alianţa să putem li astăzi — eu la ministru îmi propunea un Presedinție, Alianta la guver: parteneriat, dur un parteneriat, nare”, a punctat președintele.

din cu oligarhiile noastre, Întrebat dacă se asteapră la lu dou câteva luni după ec în cam. demisia sefului Executivului, Ta pania electorală și eu şi domnia-sa iun Băsescu a răspuns răspic

m vorbit de oligarhiile PSD, Alt- „Nut, motivând că „obiectivul celor

L spus = astă seninifieația pe din jurul premierultri e Să rămână cure cu nm dat-o a venit timpul la putere”, ca atare el „nu-i poate nostru!“ Băsescu a subliniat că core aşa ceva“. Seful statului a respectă parteneriatele cu oameni amintit însă că s-a adresat Parla Wu afaceri, că reepoctă performan: mențului în trecut în legătură cu

ţa Petromidia, dar acest „tip de „deficiențele din Guvern”, Le

parteneriat era inacceptabil din gislativul Hind „singurul care [PTOZTDEEEEaRE eee punctul său de vedere“, întrucât poate cenzurii Guvernul”. Rol zice că a tăcut aproape doi „nu putem să ne interterăm dintre el și prim-ministru Va [oile ul aliat aa Justiţiei pentru oligarhiile no: rămâne „instituțională Givaraii înaintea aderării

m | Macovei şi Blaga, la Cotroceni

Imwdiat după declarația Macovei, ci şi ministrul de preşedintelui, pe porțile Palaţu- | interne, Vasile Bluza, cei doi lui a intrat ministrul Justiţiei fiind chemati in legătură cu pro Monica Macovei, Informaţia cesul de acordare die vize

apărută pe Medialux est mată de purtătorul de

one cetățenilor moldoveni e

PRIME MINISTER

al doresc să între în România şi Președinției, Adrian despre situația personalului di

carc-avată însă că în biroul la secția consulară și Ambasadei ROMANIA preşedintelui se aNă nu doar Românii de le Chisinau, (0.5) | ap aaa

1 Pf el Sdeeife veee obociauaali

ăftou

[| Docunenuu a mai fost trimis şi oficial”

„Fosta consilier prezidențial aim năapUa Erau se pori bal 4 Plai Mia pe fă Theodor Stolojan a afirmat că interveni La s-a răspuns câ tru | î | dosarul Petromidia fusese deja burie să se adreșeze Consillului / si Administraţiei Superior ul Magistraturii | fe cente Da cana am (tPrezidențiale, pe căle piciul, și. declarat Stolojan. Fostul cor primisese deja răspunsul că nu ler prezadentiul a spus că, în | dac : -. cote t A se punte intorveni în acest caz acestimod, documentul si fșt 2. De e o = Dosarul a fost primit lu Depar trimis o dată oficial, câtre Dupar , tamentul Economic, pe care 4] tamentul Economie, și-a dou pe de abia prea pielea | Pai conducea. În raport se recla oară pe câi neoficiale, in speranța | mau unele abuzuri și a primit obținerii incă întervanții di ! (în |aumărde inregistrare, cadala | partea presedintelui, Stolojan a !

cetățean sau firmă susținut că nu ştie la ce în de timp a fost trimis pentru a | doua vară documentul Petro

nna Renate Weber, | midiu. (Monica tordache Apostoli pe tie ÎN) covADA Poe aLa păi existentă e fost ementată de Elena Uarac, și negată de Călin Popesci

Adevărul, 19 ianuarie 2007

E chef mare, la Golden Blitz!

m fost unul dintre cei care au văzut în Traian Băsescu un zeu. Ura față de aroganța regimului PSD m-a făcut, asemeni altor colegi disperaţi de breaslă, să văd în chelia lui Băsescu un veritabil colac de salvare. Nu regret. La începutul guvernării D.A., divinizarea exagerată chiar şi a unui politician hrănit din seva comunistă a hrănit orgoliile tuturor celor care visau să evadeze din închisoarea România către Canada, SUA sau vestul Europei. În naivitatea mea onestă eram dispus să mor de gât cu Cristian Tudor Popescu — cel mai fioros dintre criticii antibăseştieni - pentru a-l apăra pe noul preşedinte. Însă timpul m-a contrazis: CTP mai avea şi dreptate, iar Băsescu nu era Fecioara Maria. Primul lucru care m-a șocat a fost când "presa a publicat bomba casei din Mihăileanu — cum și-a dat primarul Băsescu sieși un ditamai viloiul în osânza Capitalei, printr-o simplă semnătură! Simplu ca bună ziua! Apoi, mi-a luat piuitul dezvăluirea lui Mihai Munteanu, fost coleg la de- partamentul de investigații al Evenimentului zilei, despre cea mai perfidă cumetrie de afaceri din ultimii ani: cârdășia dintre tandemurile Elena

mai contat.

Udrea - Dorin Cocoş și Bittner - Petrache. Primii, tovarăși de taină ai preşedintelui, ceilalți-nimenialțiidecât oamenii acuzaţi de Traian Băsescu în campania electorală că reprezintă „mafia lui Adrian Năstase”! Nu se putea pălitură mai zdravănă; l-am votat pe Traian Băsescu tocmai pentru imaginea sa de hingher anticorupţie, iar el ținea bine-mersi la piept exact legăturile mafiote pe care le punea la zid înainte să-l facă pe Năstase în cursa pentru jilțul de la Cotroceni. Și tot aşa, pas cu pas, întâmplare cu în-

tâmplare, imaginea zeului anti-PSD s-a transformat în cea a unui mare anima! politic care joacă mai bine decât oricine cartea sincerității în politică. Că în rest, nu diferă cu nimic de alte specii politruce autohtone mai puţin pricepute în arta conversaţiei cu poporul însetat de dreptate şi adevăr. Un președinte-actor, aşa cum l-a citit ziarul Gândul, care transformă conflictele politice în telenove jucate în direct, la ore de maximă audienţă, și din care deseori iese aplaudat la scenă deschisă. Este planul după care s-a desfăşurat şi primulepisod din serialul “bilețelul”. Actorul Băsescu a pus la cale împreună cu a doua doamnă în stat, Elena Udrea, cum să joace împreună piesa antiliberală. După o logică simplă, directă, înnodată marinărește pe zuluful blondei de la Cotroceni: du-te, tu, Nuţi, la tv, zi că trăgeam în tine cu biletul lui Tăriceanu, lasă analiştii să fiarbă în suc propriu, apoi vin eu şi dau pe goarnă varianta mea. Câştig eu, pierde iar Călin! Un nou scenariu care i-a ieşit! Ce scrie cu adevărat în bilet, dacă mesajul din țidulă este grav sau normal, asta n-a mai contat,

Adevărul, 19 ianuarie 2007 (2)

„urmaredinpag1

inu, în schimb, și-a jucat slab "Mai curajos decât altădată, dar A greșit de două ori. Prima d a spus că nu i-a scris nilui Băsescu. A doua oară, „explicat clar ce reprezenta ul lui de vedere răvașul (a abia seara târziu): o sesizare

re, la Golden Blitz!

adresată preşedintelui în legătură cu presupuse abuzuri ale procurorilor în cazul “Petromidia”. Premierul a percutat prost, iar lumea a înțeles ce-a vrut Elena Udrea: că Tăriceanu i-a cerut lui Băsescu să intervină în justiție. Asta, în ciuda faptului că biletul cu pricina poa-

„te fi considerat cu mult mai puțin in-

criminator în comparaţie cu un gest si-

milar al primului-ministru: telefonul dat direct fostului procuror general Ilie Botoș, în aceeași anchetă. Pe lângă apelul pe firul scurt la Parchetul General, “cardul” trimis lui Băsescu este frecție la picior de lemn. Un fel de scărpinat după ureche. Care, raportat la intervenţia lui Traian Băsescu de la CSM, când a stabilit clar, înain-

te de vot, cine trebuie să conducă magistratura României, este mic copil. Dar ce mai vorbim vorbe! Nu detaliile contează. Important e că doamna Nuţi, noua şefă a Partidului Democrat, trage linie şi adună: gata, șefu', mai adunarăm două procente. Hai să vedem cum le-o tragem data viitoare! Bilelețele s-or mai găsi ele. lar noi,

boborul spectator fără voie, nac să mai zicem? Că niște ri se distrează într-o ţară c grumaz de conflicțul gene doare-n bască! Bani să iasi ei, niciun scandal nu-i de ici. Bagă, Traiane! Ţine-o, Nuţi!

aici, Căline! Zi-le, lăutarel E. Golden Blitz!

Jurnalul Național, 19 ianuarie 2007

MULŢUMESC, DOMNULE PRIM-MINISTRU!

ă mulţumesc, domnule prim-ministru, pentru că = nu aţi demisionat în vara lui 2005, dând curs alegerilor anticipate dorite de preşedinte! Dacă v-ar mai fi păstrat în funcţie, astăzi aţi fi fost prieteni, parteneri, cum vreţi să îi spuneţi, iar bileţelui pe care i l-aţi trimis în sprijinul lui Dinu Patriciu ar fi avut efectul pe care l-aţi urmărit. Procurorul general ar fi dat fuguţa nu să-l sune pe preşedinte ca să se plângă de intervenţia dumneavoastră în justiţie, ci direct la procurorul de caz, să vadă ce-o fi fost în capul lui când i-a pus

De câte ori mai mare ar fi fost cifra de afaceri cu statul a acestor firme — cu sau fără cârciumi paravan -— dacă dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi dumnea voastră, domnule preşedinte, v-aţi fi înțeles bine?!

cătuşe tocmai bunului prieten al premierului. Ministrul Justiţiei ar fi răspuns și el convocării dumneavoastră cu un control serios la Parchet, să limpezează mintea tulburată a acelui procuror.

i / voastră, domnule preşe-

dinte, pentru că nu vă

înţelegeţi, pentru că vă hărţuiţi şi pentru că vă turnaţi unul pe celălalt. Astfel aflăm şi noi cum a luat „firma cu restaurantul“ Autostrada Bucureşti-Piteşti, cine conduce RA-APPS, cine scoate bani din inundaţii, cine din gripa aviară, cine şi ce câştigă din transferul Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie la AVAS, cine din tranzacţii suspecte la Bursă cu acţiuni Rompetrol, cine din energie cumpărată ieftin şi vândută, logic, scump!

De câte ori mai mare ar fi fost cifra de afaceri cu statul a acestor firme — cu sau fără cârciumi paravan — dacă dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi dumneavoas-

ă mulțumesc, domnule prim-ministru, şi dumnea-

tră, domnule preşedinte, v-aţi fi înţeles bine?!

Ce grupuri de interese, ce oligarhiile „noastre“ (cum le alinta

, deunăzi Traian Băsescu) când ţara

şi conducătorii ei aveau un unic interes?! Integrarea în Uniunea Europeană, fireşte!

Ce alegeri anticipate, ce soluţie imorală, ce schimbări de miniştri, ce Atanasiu suspendat, ce Şereş şi Nagy la Parchet, când în ţară ar fi fost atâta linişte, încât să se audă asfaltul de calitate turnat impecabil de Cocoş şi Căşuneanu pe Bucureşti-Piteşti, pe Bucureşti-Constanţa, pe BraşovBorş şi pe fiecare uliţă din ţara asta?! Ar fi gâlgâit în pompe carburanţii Rompetrol şi-ar fi săltat pe

' jar micii în câte un Golden Blitz

pentru fiecare oraş, comună, ce mai, pentru fiecare sat! | N menteze un alt partid cu energie (cum ziceam, cumpărată ieftin şi vândută scump) şi nici Stolojancel-cu-nervii-slabi să se înhame la luptă cu Tăriceanu şi cu „petroliberalii“, alţii decât „rafoliberalii“, se înţelege! Nici Monei, draga de ea, nu i-ar mai fi fost preschimbat numele în Dana, iar Hayssam ar fi plecat şi el ca un om de afaceri serios, nu călare pe berbecuţi! Mulţumesc votanţilor Alianţei D.A., votanţilor PSD, votanţilor PC, votanţilor UDMR, votanţilor PRM, votanţilor verzi, portocalii, albaştri, roşii! Le mulţumesc deopotrivă şi românilor care nu au votat deloc!

Au dat astfel alegerilor din 2004 scorul perfect pentru România. Au

-ar mai fi fost silit nici bietul Pinalti să ali-

|. înţeles ce a făcut PSD cu puterea

pe care a avut-o între 2000 şi 2004 şi au înţeles că niciun partid din România nu merită să câştige mai mult de 20% din voturi ca

să nu riscăm să conducă singur sau în vreo alianţă netulburată de nicio ceartă, de niciun Parchet, de nimic. Complimentele mele şi o urare de noroc: să nu repetăm episodul Iliescu-Vadim cu unul Băsescu-Becali!

Jurnalul Național, 19 ianuarie 2007 (2)

PRACTICIENII

CAPITALISMULUI UI SĂLBATIC.

reşedintele şi premierul au

încheiat încă un act din pie-

sa fără sfârşit „Cum vă pla-

ce capitalismul?“. Un Congres liberal umbrit de dezvăluirile doamnei Udrea, despre un premier cel puţin inabil, o prezentare a strategiei postaderare zdrobită de-a binelea de ieşirea la rampă a preşedintelui, însoţit de bileţel — nici cu o zi înainte, nici cu o zi după.

Națiunea se uită bezmetică, exact ca la jocul de tenis, când în stânga, când în dreapta, după mingea democraţiei izbită cu pute: re de cei care ar fi trebuit să aibă grijă de ea ca de cel mai preţios dar al nostru, al tuturor. Mai va-

loros decât petrolul şi mai durabil decât cimentul.

Preşedintelui îi vine miros de petrol dinspre Palatul Victoria. Premierul aude zgomot de buldozere şi ciment bătătorit, de la Palatul Cotroceni. Fiecare-i cu acuzaţia lui, fiecare-i cu scuza lui. Ambii îşi trag pe spuza lor avantajul de imagine, amândoi minimalizează partea lor de vină şi o umflă pe a celuilalt.

| N nis, când în stânga, când în dreapta, după mingea democraţiei izbită cu putere de cei care ar fi trebuit să aibă grijă de ea ca de cel mai preţios dar al nostru, al tuturor. Mai valoros decât petrolul şi mai durabil decât cimentul.

Echipe întregi de „făcători“ şi „desfăcători“ ai politicii pun în mişcare maşinării infernale de zgomot, fum, confetti, artificii, pentru a aco-

aţiunea se uită bezmetică, exact ca la jocul de te-

peri falsetul din declaraţiile politice ale celor pe care îi slujesc. La Palatul Victoria, oamenii de bază ai premierului erau şocaţi că acesta a putut scrie un asemenea bilețel. Au fost convinşi că e o făcătură a „Udroaicei“, cum au botezat-o.

La Cotroceni, staff-ul subţire al preşedintelui se crucea, la rândul său, că Băsescu îşi mai transmite ofurile prin „Elena“. Şi că a credibilizat-o în faţa unei întregi ţări, confirmându-i declaraţia ambiguă de la televizor.

Cine încarcă mai bine tunul de ceaţă (ca la concertele rock) va avea câştig de cauză. E clar că ambii sunt vinovaţi. Care-i mai vinovat ca celălalt? Poate cel care a început, adică cel care a scris? Dar cel care a păstrat sub preş? Judecăţile astea sunt derizorii şi deci valabile doar în cazul crimelor. Vina de a nu avea bun-simţ şi discernământ nu mai e de mult o crimă. Şi-apoi oricum nu e elucidată dilema „Cine-a fost întâi? Oul sau găina?“. ( mierul sunt într-o continuă

cursă, contra cronometru, de a-l pune în dificultate pe celălalt. Campania nu mai este de mult prosine, ci e contra-el.

Băsescu şi Tăriceanu au scăpat hățurile propriului control şi aleargă doar pentru a-i pune piedică celuilalt. Episodul „bileţelul“ ne-o arată cu prisosinţă: amândoi mint cum respiră, ne dispreţuiesc aşa cum beau apă, li se rupe de ţărişoara asta cum se pun în pat la culcare şi sunt la fel de capitalişti: iubesc capitalismul, dar nu şi regulile de transparenţă şi corectitudine.

Pentru popor, e bine că cei doi nu se au la lingurică. Aşa mai aflăm şi noi informaţii despre afacerile din jurul lor. Şi coordonatorii lor frenetici!

a şi în noaptea Revelionului, preşedintele şi pre-

Revista 22, 23 - 29 ianuarie 2007

De ce oare ţăranii din România trebuie să fie supuşi „caznelor“ europene de a-şi duce brânza la sanitar, de a o ambala în ţiplă, ca numai aşa s-o poată prezenta consumatorului în pieţe, în vreme ce politicianul român e scutit de a respecta orice regulă a instituţiilor statului, recent component al UE, în care e trimis să-şi vadă de o treabă precisă? In plus, brânza e bună, pe când acţiunile politicianului au gustul rânced al lucrului nefăcut sau făcut în silă sau de mântuială. Dacă noi toţi, poporul, suntem siliţi să executăm, pentru a fi compatibili cu UE, „figuri impuse“, de ce nu şi ei, politicienii, să fie obligaţi să ia seama de răspunderea pe care o au în cabinetele ocupate vremelnic şi unde, de cele mai multe ori, se poartă ca în propria lor ogradă? Din păcate, aderarea la UE nu a prevăzut, pe lângă regulile pentru producătorii de brânză, şi un manual de reguli ale comportamentului public, însoţit neapărat de o clauză de salvgardare, pentru politicienii aflaţi în instituţiile statului. Fiindcă am ajuns la vraiştea politică de azi chiar din acest motiv simplu: de la vâriul statului, „pyeşedinte, premier, parlamentari, şi „până la, să zicem, şmecherul primar de Giurgiu, care şi-a lăţit oraşul doar ca să pună mâna pe o taxă, toţi fac ce vor, cum vor şi când vor. Viaţa poli_tică din România nu înseamnă dreaptă înfruntare, dezbatere şi găsirea compromisului, ci, în principal, războaie de grotă, care pe care, bineînţeles în „lumina. reflectoarelor şi pe paginile

„ziarele r Nu există politician rom român

care să nu vrea să apară le televizor, oricum ar fi (gângav, agramat sau stupid) şi oriunde ar fi (la Bulbucata sau Strasbourg), ca să-și dea cu părerea. Te şi întrebi cât din materia conflictelor politice din România nu se datorează declaraţiilor publice din massmedia. Morți după rating, jurnaliștii pândesc, provoacă, inventează situaţii critice, după care dau drumul, cum altfel?, la ediţii speciale. Presa nu mai e un câine de pază, ci, de cele mai multe ori. sub nobila deviză a in-

RODICA PALADE

Compatibili cu UE: brânza şi politica

formării cititorului/telespectatorului, vâră băţul în gard, răscolind vanităţi şi orgolii, aţâţând pe unul împotriva altuia, doar-doar vor înlocui, musai într-o ediţie specială, o maşină dată pes-

te cap cu un scandal politic. Până la.

descompunerea, scârba şi lehamitea privitorului sau a cititorului. Dacă adăugăm la asta şi comanda politică venită din partea patronului de canal TV şi/sau ziare, avem tabloul complet al războiului zilnic din politica românească. Gândiţi-vă cum ar fi siliţi politicienii să-şi vadă de treabă, dacă presa le-ar impune un embargou, cum le-ar prii şi cum ne-ar prii anonimatul tuturor celor care îşi închipuie că au

în fişa postului, întâi de toate, să-şi dea cu părerea la televizor.

Suntem însă departe de această împrejurare. Acum, din tot angrenajul descris mai sus, a rezultat o criză fără precedent în istoria noastră postdecembristă: șeful statului este amenințat cu suspendarea, iar premierul cu demiterea prin moţiune de cenzură. Cum relatarea pașilor prin care s-a ajuns aici ar constitui materia unui roman gotic, mă voi mărgini să rezum drastic: Elena Udrea spune la TV de un bileţel primit de preşedinte, pe vremea când ea era şefa cancelariei de la Cotroceni, din partea premierului, prin care acesta îi cerea preşedintelui să intervină în favoarea amicului său Patriciu. Premierul dezminte arogant şi categoric. Dar nu e convingător, pentru că toată lumea îşi aminteşte cum a mai încercat să intervină pentru Patriciu, folosindu-și funcţia, și cum chiar această opţiune a lui pentru grupul amicului a declanşat războiul dintre palate. In fine, preşedintele face public bileţelul (şi, confirmând-o pe Udrea, dă dovadă că, pentru prima dată, și-a pierdut vestitul său miros de copoi politic) pe care îl păstrase(?) vreme de doi ani. Dintr-un foc aflăm că avem un premier mincinos şi un preşedinte şantajist. Dan Voiculescu prinde momentul şi arată la presă un

(Continuare în pag. 4)

Revista 22, 23 - 29 ianuarie 2007 (2)

Compatibili cu UE...

(Urmare din pag. |)

al doilea bileţel, o apostilă în fapt, semnată de Băsescu în favoarea unei firme. Vâlvătăile ajung la ceruri, bineînţeles prin presă. Decimat de anchetele

DNA, PSD sare pe cal: grav, ca o hârtie creponată, *

Geoană iese şi anunţă că partidul său nu tolerează situaţia portocalie și că declanşează procedura de suspendare a preşedintelui și pe cea de demitere a premierului, prin moţiune de cenzură. Analiştii caută febril in Constituţie. Articolele actului fundamental sunt confuze sau nu prevăd situaţiile create în teren. Se redescoperă că legile nu fac funcţional sistemul politic, ci îl blochează. Privirile se îndreaptă spre Parchetul General, care e limpede că

a primit o nucă mult prea tare pentruidinţii lui, nu ştim dacă tot cariaţi sau de lapte. UE, căreia, deocamdată, i-am furnizat acel număr de PRM-iști cât să ajungă pentru constituirea unui grup extremist în Parlamentul European, declară diplomatic că urmăreşte cu atenţie evoluţiile din România. Or, aceste evoluţii și consecinţele lor au aerul halucinant al unui tablou suprarealist: în locul lui Băsescu, suspendat până la referendumul (de altfel, irealizabil, conform legii) care, însă, cel mai probabil că îl va reconfirma, vine, Doamne fereşte, Văcăroiu! El va putea numi un premier, care premier îşi va numi miniştrii, va putea demite şi numi şefi ai serviciilor secrete şi ai parchetelor. În debaclul creat, PRM şi Gigi Becali vor creşte până la a face irespirabil aerul. Fantoma anului 2000, cu C.V..Tudor în turul doi akprezidenţialelor, se întoarce. Prea puţine voci cer ca responsabilii politici să facă recurs la rațiune şi să nu împingă statul român pe o turnantă periculoasă. Deocamdată, nu a fost epui-

zată setea de sânge și polta de răzbunare 700 caută să i-o plătească preşedintelui

Acum, președintele Băsescu e singur. Chiar şi partidul lui se pare că a refuzat să se sinucidă I comanda de a părăsi guvernarea. E o condiție pro pice ca să reflecteze la conţinutul, dar şi la stiist ca tuturor pașilor pe care i-a făcut de când se să la Cotroceni. La cum a ajuns să ia lecții de ln es cu, E. Constantinescu, Geoană şi, mai ales, de la D Voiculescu. Cât priveşte nota de plată pentru situ ţia în care România se află azi, ea va fi cu siguranță

usturătoare. Şi, cu siguranţă, nu sub forma unui bilețel.

P.S. Poate să pară neinsemnat, dar aş fi cur oasă să aflu misterul prin care a ajuns Elena Udrea atât de iute în vârful cancelariei Băsescu, după ce fusese aleasă de guvernul Năstase, ca să-l repre zinte, contra onorariu, în procese.

Revista 22, 23 - 29 ianuarie 2007 (3)

doi, 11 ianuarie

* Elena Udrea declară la o emisiune televizată că în 2005, pe vremea când era consilier la Cotroceni, președintele Traian Băsescu a primit un bileţel de la premierul Călin Popescu Tăriceanu în care primul ministru ii cerea șetului statului să intervină la Parchet în favoarea lui Dinu Patriciu.

Vineri, 12 ianuarie

* Premierul Călin Popescu Tăriceanu respinge acuzaţiile aduse de Elena Udrea. „E ca și cum i-aș cere lui Dracu' să vorbească cu Dumnezeu să mă pun bine pe lângă el. Este o pură făcătură. Nu puleam să-i cer preşedintelui aşa ceva şi acel bilet nu există“, a comentat Tăriceanu.

* Preşedintele Băsescu: „Știu cert că există ceva, dar dacă mă întrebaţi exact în ce loc din Arhiva

Cotroceni, mi-e greu să răspund”.

curi, 17 ianuarie, ora 18.30

ad Traian Băsescu face

"alăturat un document tromidia în legătură au loc. azia să vorbeşti la

Cronologia „Afacerii biletul“

Parche! despre subiect?"

Băsescu a declarat că, prin intermediul acestui bilet, premierul Tăriceanu ii propunea „un partenerial, dar, din păcate, cu oligarhiile noastre, la câteva luni după ce şi eu impreună cu el am vorbit în campania electorală despre oligarhia PSD. Acest tip de parteneriat era inacceptabil pentru mine“, a spus Băsescu.

* Premierul Tăriceanu contraatacă: „Am asistat la nişte afirmaţii care nu reprezintă decât o minciună“, deoarece biletul trimis preşedintelui Băsescu nu conţine nimic ilegal, ci urmărea doar să atragă atenţia şefului statului asupra unor abuzuri în justiţie. La rândul său, Tăriceanu a vorbit despre oligarhia din jurul lui Traian Băsescu, dând exemplu firma de construcţii a patronului restaurantului Golden Blitz şi contractele Elenei Udrea cu RAAPPS.

Joi, 18 ianuarie

* Reprezentanţii PSD anunţă că vor începe procedura de suspendare a şefului statului şi că vor face toate demersurile necesare pentru demisia premierului Tăriceanu.

* Preşedintele PD, Emil Boc, declară că PD condamnă practica de influențare a justiţiei de către premierul Tăriceanu.

* Liberalii îl somează pe

preşedintele Băsescu „să revină în cadrul constituțional, să fie un mediator al clasei politice şi nu un sabotor, să se preocupe mai mult de imaginea României şi mai puțin de propria imagine“.

* Președintele PC, Dan Voiculescu, îl acuză pe Traian Băsescu că i-a trimis un bilet fostului ministru al Economiei, Codruţ Şereş, în care ii cerea să intervină în favoarea unor grupuri de interese de pe lângă ALARO Slatina. „log analizaţi scrisoarea și dispuneţi măsuri în conformitate cu interesele guvernului şi, dacă este posibil, şi cu interesele economiei naționale“ scria preşedintele Băsescu.

Vineri, 19 ianuarie

* Premierul, Tăriceanu îl eliberează din funcţie pe şetul ANAF, Sebastian Bodu, membru PD, pentru „inducerea în eroare a opiniei publice în legătură cu măsuri ale guvernului, prin declaraţii de ordin. politic". Sebastian Bodu declarase într-un interviu că instituirea taxei de primă înmatriculare ar putea duce la creşterea evaziunii fiscale.

* Preşedintele PD, Emil Boc, acuză demiterea nejustificată a lui Sebastian Bodu şi îi cere premierului Tăriceanu să nu arunce guvernarea într-o criză politică. Boc a mai spus că decizia de înlocuire din funcţie a şefului ANAF încalcă protocolul Alianţei D.A.

Sâmbătă, 20 ianuarie

* Un cotidian central dezvăluie existenţa unor tensiuni între președintele Băsescu şi PD, după ce şeful statului le-ar fi cerut democraţilor ieşirea de la guvernare, iar aceștia ar fi refuzat. Emil Boc a negat categoric şi a spus că Traian Băsescu nu a cerut niciodată PD-ului să iasă de la guvernare.

Duminică, 21 ianuarie

* La congresul PNŢCD, premierul Tăriceanu îl acuză pe preşedintele Băsescu că încearcă să instaureze „un regim de autoritate personală“

Luni, 22 ianuarie

* Liberalii şi democraţii se declară în favoarea păstrării protocolului Alianţei.

* Preşedintele Băsescu afirmă că n-a cerut PD-ului ieşirea de la guvernare, considerând că, prin rămânerea în Executiv, partidul a luat o decizie înțeleaptă.

* Fostul consilier al lui lon Iliescu loan Talpeş depune la Parchetul General o sesizare în cazul biletului trimis de premier preşedintelui României.

Răzvan Brăileanu

Revista 22, 23 - 29 ianuarie 2007 (4)

sale, aţi să

RENATE WEBER

Adâncirea neîncrederii 'în clasa politică

1. Aş începe cu ceea ce nu reprezintă „bileţelui” trimis de premier. În opinia mea, el nu este o fapta penală. Cred, de asemenea, că nu reprezintă un act mai ” grav decât discursul rostit de premier în faţa parlamentului, când a afirmat că este prietenul lui Dinu Patriciu, deşi acesta se afla în plină urmărire penală, și a făcut acest lucru fără să solicite în acelaşi timp Parchetului şi justiţiei să-şi facă treaba în mod corect, adică fără să ţină cont de această prietenie.

În ciuda ambiguităţii celei de a doua fraze din mesaj, a unui semn de întrebare aparent fără noimă, cred “că biletul trimis preşedintelui reprezintă totuşi o între-

bare nerostită, un fel de „nu crezi că ar fi bine/ar meri-

ta să vorbeşti la Parchet?“. Ceea ce relevă un fapt interesant, anume convingerea premierului că, dacă ar fi vrut, preşedintele ar fi avut suficientă „trecere“ pe lângă procurori pentru a intluența ancheta penală. ŞI > cu asta ne-am lămurit cam cât înseamnă la noi celebrul dicton latin „Fiat justitia pereat munao!'. 2. Perdanţii sunt mai mulţi. Premierului i se mai " adaugă ceva la imaginea pe care, pe drept sau exagerat, i-au construit-o în ultimii doi ani președintele Băses- "cu şi plattormiștii liberal-democraţi. Dar pierde şi Traian Băsescu, pentru că se dovedeşte că una predică - şi alta face atunci când solicită ca instituţiile statului să funcţioneze ca la caite. Se dovedește că însăși insti-

tuția prezidenţială, conțruntată cu ceea ce consideră a

fi o încercare de influențare a justiţiei, nu procedează

instituțional. Normal ar fi fost să înregistreze biletul şi

memoriul insoţitor şi să-i fi trimis premierului un răspuns „dur, usturător, care să îi lecuit pe oricine de astfel de | încercări. În schimb, preşedintele îl ţine „la păstrare”

mai bine de un an şi jumătate, cu o scuză deloc credi-

bilă, şi iese cu el la bătaie în contextul în care mai îna-

inte pe Elena Udrea o inundaseră amintirile la televi-

zor. Pierde şi Elena Udrea, care cred că a reușit performanţa să se facă nesuferită chiar și preşedintelui. Din păcate, pierde şi ideea de democraţie, pentru că neincrederea în politicieni şi în partidele politice duce la indiferenţă faţă de democraţie şi mecanismele ei. Mare pericol. Or, acest scandal contribuie la adâncirea „neîncrederii în clasa politică.

„Câștigă Vadim Tudor cu Partidul România Mare şi Gigi Becali cu PNG, care, cu siguranţă, vor folosi electoral acest scandal cu ocazia alegerilor pentru Paria- „mentul European.

3. Nu cred că vom asista la schimbări spectaculoase în arena partidelor politice. Alianţa D.A. va continua să se târască până la campania pentru europene. Abia tunci, dacă vor merge pe liste separate, ea se va u doar de facto, ci şi oficial, Dar chiar şi-atunci il ca PD să rămână la guvernare în coaliţie. E ient să vedem ministerele acestui partid ca să înem că are practic controlul în Cabinet: ministere importante şi cu bani. De ce-ar pleca? Cu atât mai

uțin cred că acest scandal va drept etect alegeri anti- „Nici n-ar avea de ce.

r, aceste evoluţii pot să se schimbe dacă PSD

să declanșeze procedura suspendării preşei. Însăși ideea de a-l chema pe preşedinte in în vederea suspendării este de o gravitate | o premieră absolută la noi. Dacă se va ci PD va trebui să se radicalizeze în e posibil să asistăm la căderea guver-

ă răspundă la următoarele întrebări: e „bileţelui“ adresat de premier preşedintelui? şi cine pierde de pe urma acestui scandal?

CRISTIAN PÎRVULESCU

Cocteil exploziv

e doar un pretext pentru a relansa tema corupției. Nu dezbateri privind atitudinea preşedintelui sau a primului ministru n-ar îi mai mult decât necesare, dar tenta e doar de suprafaţă. Bătălia politico-economică pentru controlul resurselor e drapată in hainele moralei, căci doar asttel publicul, altfel indiferent, se mai poate mobiliza. Tocmai de aceea coniuzia domină întreaga atacere. Amalgamul dintre cele şase niveluri ale crizei nu contribuie la limpezirea situaţiei. Amestecul dintre aspectele juridice, administrative, morale, politice, instituționale sau mediatice creează un cocteil exploziv. Unii şi-ar dori ca astfel să arunce în aer scena politică românească. Probabi! cred că pe ruinele ei s-ar putea construi o lume nouă. Nu există însă nici soluţii simple, nici o rezolvare globală, ci doar remedii parţiale. Căci și dacă vorbim de o anchetă a Parchetului, şi dacă urmărim elaborarea unor proceduri admini problema r vafirezolvată, şi, dacă ajungem la demisii și suspen fundalul politic și constituţional nu se schimbă. Răul a fost deja făcut. Scena „biletelor” nu e alt seul unei cri. trata. Rezolvarea sa este pol sau juridică. Restabilirea relaţiilor di interiorul acestora devine o urgenţa 2. Totul va fi atins de acest scandal. Nu doar Călin Popescu Tăriceanu, ci ş tituţia primului ministru, nu doar Traian escu, ci şi instituţia preşedintelui, nu doar PNL sau PD, sau PSD, ci toate partidele-sistem nu doar Executivul, ci şi Legislativul. Intregul sistem instituțional şi toată clasa politică se vor resimți Sub

astfel de auspicii PSD nu va putea profita de situație

1. Scandalul „bilețelelor”

ve clare

je. În schimb, va face un mare s neopopuliştilor, care vot profita de text şi vor plusa pentru a realiza un rezultat bun la alegerile europene din mai

Forţarea unui referendum riscă să pună națiunea în conflict cu parlamentul, iar consecinţele nu pot fi calculate. Oricum, transterul responsabilităţilor dinspre aleși şi partide spre cetățeni este expresia clară a eşecului clasei politice româneşti. Că PSD a simţit momentul şi şi-a asumat'rolul de pivot al opoziţiei e una, dar turia pe care nu şi-a mai putut-o refula îl transformă din arbitru în competitor. Inițial, PSD încercase să işi asume rolul de arbitru pe care Traian Băsescu îl abandonase. Dar, preluând tema suspendării, PSD se implică într-o aventură pe care o unii dintre consultanții şi liderii săi o sugerau încă din 13 decembrie 2004, a doua zi după victoria lui Traian Băsescu în alegerile prezidenţiale. Încă de atunci unele posturi de televiziune citau pe scroll articolul constituțional privind suspendarea preşedintelui. Tentaţia aventurii e riscantă, iar pentru un partid cu vocaţie guvernamentală poate i chiar fatală. lar primul test autentic al efectelor devastatoare ale crizelor succesive va fi cu ocazia alegerilor europene, când extremiştii şi neopopuliştii vor profita de situaţie şi, pe tundalul unei prezenţe scăzute la vot, pot atinge o reprezentare supradimensionată.

3. Etectul de bumerang al întregii afaceri va face ca instituţiile executive, în primul rând președintele, dar şi partidele din arcul guvernamental să absoarbă cea mai mare parte a şocului. Primul efect vizibil cu implicaţii asupra politicii româneşti este dat de reactivitatea

emoţională şi dominanta iraţională. leşirea din acest -

DAN PERJOVSCHI

“Suntem în rândul |

(de râsul) lumii ; Să înțeleg că ne-am trezi! din mahmureala

integrării europene și din țiuitul tuierului lui Vadim.

Ne-am trezit din pumni. Pumni de

| pumni de premier, de patron petrol. de telix, de

vântu, de udrea. Puteau să ne scutească. Geoană.

impas nu va insemna depăşirea crizei, ci doar a lazei

acute a acesteia. Pentru retacerea autorități instituționale şi politice e nevoie de mai mult decăt de Ințelegeri de conivenţă. E nevoie de o retormă constituțională amplă, dar şi a sistemului alactoral.

SEBASTIAN

” LĂZĂROIU

„PNG şi PLD pot câştiga de pe urma crizei

1. Nimic spectaculos. Doar ceea ce se cunoştea deja. Şi anuime că, în perioada în care Dinu Paviciu se afla în cercetare la Parchet, „prietenul” Tăriceanu se a pe la toate instituţiile statului pentru a-l face scăpat. Epigodul „bileţelul“ vine să completeze un şir de evenimente precum telefonul câtre Botoș, chemarea ministrului Justiţiei în Cabinet laolaltă cu un urmărit penal, pledoarie în parlament pentru amicul de sulerință. Toate aceste uni au la un capăt destinatari diteriţi, iar la celălalt capăt acelaşi personaj: premierul Tăriceanu. Întrebarea e: ce ar mai trebui să allâm ca să ințelegem că, în vreme ce unii se luptau cu steguleţele roşii pe Justiţie și Alaceri Interne, alţii (care acum îşi asumă meritul aderării la UE) se zbâteau să pună bețe în roate justiţiei?

2. Pierd PNL şi PD, şi implicit Alianţa D.A, Poate PNG pe zona de centru-stânga. ȘI asta, pentru cul greşit şi a cerut suspendarea âştiga PLD zona de centruura în care tot scan: ul di ptâmâna a termina În coada de pe „Ceea ce ar ] e cetățeanului că a lost o bătălie intre > de partid şi totul s-a terminat intr-o mare

tacul un c lui. Poat

putea sa oua armonie

3. Greu de spus. După doi ani de neputinţă în lața şetului statului, PNL s-a hotărât brusc ă schimbe toaa, Liderii liberali au intrat într-o trenezie a atacurilor împotriva PD şi a preşedintelui. Este aproape un concurs care înjură mal vârtos. Sursa acestui concurs ese sul care i-a validat pe radicalii PNL. lar miza egitimarea într-un partid care merge pe urmele PNŢCD (împreună cu PNŢCD). Congresul țărănist ce tocmai s-a terminat este un fel de maşină a timpului pentru cei care sunt interesaţi de soarta liberalilor. PD,

(Continuare în pag. 6)

Ii internet prin' fibra optica

web design & aplicati: web

consultanta si soluții IT

Revista 22, 23 - 29 ianuarie 2007 (5)

Consecințele... (Urmare din pag. 5)

la rândul său, pare incapabil să riposteze sau măcar să ia apărarea ferm celui care îl ţine la o cotă înaltă în sondaje. In mod normal, pe fondul unor asemenea disensiuni între parteneri de guvernare, s-ar ajunge la „alegeri anticipate. Dar pare din ce în ce mai clar că nici un partid nu îşi doreşte să se ajungă până acolo. PSD ar fi putut beneficia din plin de pe urma acestui scandal. Curios însă, a preferat o strategie maximală, cu riscuri foarte mari, ţintind direct la preşedinte. Prietenii social-democraţi ai lui Patriciu se vor fi ascuns probabil după acest scenariu („să jucăm la miza mare“), sacrificând jocul politic inteligent în favoarea intereselor financiare ale unor lideri veşnici. Acum se vede că ultimul congres al PSD a reuşit să-i elimine pe „amicii termopanelor“, dar nu şi pe cei ai petrolului, altfel bine camuflaţi în partid.

SORIN IONIŢĂ

Băsescu are dreptate

1. Dezvăluie că traficul de influenţă la nivel înalt continuă şi sub noul regim, deşi probabil mult mai puţin decât înainte: la un bilet de intervenţie în justiţie scris de Tăriceanu, Rodica Stănoiu scria o sută şi nu se afla, pentru că nu există pluralismul de acum, când se toarnă unii pe alţii. Dar cine să mai facă diferenţa în condiţiile astea şi cine e de vină?

În al doilea rând, dezvăluie cât de largă a ajuns coaliția anti-Băsescu. Fără a-l idealiza pe președinte, care și-a îndepărtat mulţi oameni de care s-a folosit, în cazul ăsta e singurul care are dreptate.

Însă reacţiile în apărarea lui Tăriceanu au fost uluitoare, clasa politică şi presa aliindu-se perfect pentru a crea contuzie şi teme false, într-un caz clar, în care cineva a fost dovedit cu documente scrise şi de necontestat (despre care cu o săptămână înainte declarase că nu există).

2. Câştigă, evident, opoziţia: în primul rând pentru că partenerii din Alianţa D.A. pierd ambii — PNL mai mult, dar se pare că nu mai contează, supraviețuirea unor personaje ca Patriciu, Ruşanu etc. fiind acum mai

importantă decât partidul în sine; pe lângă aceştia, trebuie să recunoaştem că Sechelariu era un mic caraghios provincial; în al doilea rând, pentru că nu mai poţi să faci diferenţa morală între cei dinainte şi cei de acum, iar asta fusese marea miză a alegerilor din 2006. Ea probabil există, dar numai ca o chestiune de grad, nu de esenţă. 3. Sincer, nu ştiu.

BOGDAN TEODORESCU

Războiul personal angrenează resursele instituționale

1. Cred că principala dezvăluire care ni s-a oferit cu acest prilej este aceea că disputa politică a trecut într-o altă etapă — de fapt, au fost scoase la iveală arme care fuseseră păstrate probabil pentru faze mai avansate ale războiului. S-a renunţat la rezerve, s-au prăbuşit fațadele, s-au dat deoparte armurile de conjunctură, s-a renunţat la complicitatea de a păstra partea mai puţin prezentabilă a luptei în spatele cortinei, pentru a proteja inocenţa electoratului. Faptul că preşedintele îl acuză concret pe premier de trafic de influenţă şi apoi este contraatacat similar. semnifică acutizarea unui conflict care a dominat oricum o coabitare dificilă.

Semnificativ ar trebui să fie faptul că toată această ciocnire cu argumente dintre cele mai dure se petrece cu cei doi politicieni purtând în spate, sfidător, însemnele oficiale ale funcţiilor deţinute, ceea ce înseamnă — dacă mai era nevoie de o confirmaţe — că războiul personal a depăşit de mult timp rezervele formale şi a angrenat cu toată forța resursele instituţionale aflate la dispoziţia celor doi.

„Jocul“ a trecut, deci, la un nivel superior, în care competitorii işi arogă dreptul de a utiliza orice arme, de a mobiliza orice tip de resurse, total nelimitaţi în demersul lor. Un spectacol privit de electorat cu un amestec de uimire, dezgust, curiozitate şi fascinaţie. Cu această ocazie, politica românească a devenit un fel de reality show, la care asistăm ca nişte voyeuri, când de fapt suntem nişte victime. Toate acestea pe fondul unei paralizante slăbiciuni instituţionale. Fiindcă insţituţiile sunt cele care ar trebui să separe grâul de neghină şi să spună ce e speculație şi ce nu din toate cele atirmate. Or, până acum, instituţiile (în special justiţia) au fost cele care au tăcut.

2. Principalele perdante sunt instituţiile statului, în

frunte cu justiţia. Acceptând folosirea de către factor, politic, instituţiile slăbesc și își pierd din credibiina Pe termen scurt, există mai mulți învinși decâ! învingă tori. Prin prisma poziţionărilor, marele câștigător al scan. dalului ar putea fi PSD. Recentele promisiuni de la congres exprimate de Mircea Geoană, în care aminiea de restabilirea reperelor unui partid de opoziție ave. tic, au găsit un teren fertil în scandalul bilețelelor

țiile exprimate de liderul PSD - declanşarea procearilor de suspendare a lui Traian Băsescu şi perspeciva unei moţiuni de cenzură pentru demiterea lui Câlr pescu Tăriceanu — certifică o abordare care, ges! tă corect, se va traduce prin avantaje electorale

Însă faptul că Mircea Geoană a acționat abia în r mentul în care partidele de la putere erau la pă ratând tonstant oportunităţi de afirmare a propriu

curs, arată o slăbiciune care va trebui să ne dea de gândit pe viitor. Tratarea nediterențială a presedr:

şi premierului, culpabilizaţi în egală măsură de PSD, este o variantă care exprimă disponibilitatea tidului de a renunţa la jocurile politice cu mize n:

vingătoare, prin reorientarea către o strategie sp ă unui partid de opoziţie al cărui scop ultim este i rea puterii. Rămâne de văzut dacă parlamentari PSD

vor urma direcţia stabilită de conducerea partidu

In schimb, pierd capital politic Traian Băsesc lin Popescu Tăriceanu şi partidele care i-au propulsat în funcţii, PD şi PNL. Alături de ei, se erodează s o formaţiune care avea nevoie de un altiel de at pentru a creşte politic. Criza generalizată, potențată de tensiunile şi diferendele devenite specitice în cadrul arcului guvernamental, afectează şi erodează litatea puterii. Preşedintele şi premierul s-au angajat voluntar într-un joc cu sumă nulă. Din discreditare relaţiei instituţionale președinte-premier, nici unu! dntre cei doi nu poate pretinde că a obținut vreun avantaj Nici politic, şi cu atât mai puţin imagologic.

3. Dacă nu va exista un verdict al justiției care să confirme acuzaţiile, nu se va schimba nimic. Fii în.prezent, asistăm doar la o prezentare a propriilor atuuri, şi nu neapărat la o luptă decisivă. Scanda leţelelor reprezintă o nouă lovitură pentru credibiit: mediului politic, care se vede în fața ipostazei stranii de a nu avea alternative suficient de atractive (cel puln în establishmentul clasic). Problema fundamentală este aceea că jocurile şi calculele politice de la Bucu: reşti capătă implicit o nouă dimensiune, fiindcă este puţin probabil ca şantajele interne să nu fie monitoriza: te în plan european. Nevoia de stabilitate internă a los! deja subliniată de însuși comisarul Leonard Orban, cel care a avertizat totodată asupra posibilităţii ca scanda

lurile politice de la Bucureşti să atragă clauze de sa gardare.

Anchetă realizată de Răzvan Brăileanu

Revista 22, 30 ianuarie - 5 februarie 2007

Cred că de la începutul anilor '90 nu s-a mai văzut o asemenea campanie masivă şi furibundă de propagandă prin presă şi televiziune cu scopul distorsionării, ba chiar al inversării adevărului şi a valorilor! Cu diferenţa că, atunci, tenorul era televiziunea publică, care nu avea nici rivali, nici concurenţi, în vreme ce acum asistăm la corul bine dirijat al presei aservite trusturilor Voiculescu, Vântu, Patriciu, iar televiziunea publică abia de reacţionează anemic. Totul e întors pe dos, prezentat trunchiat, iar informaţia esenţială ori lipseşte, ori soseşte cu întârziere, atunci când opinia publică a fost deja intoxicată cu minciuni dezgustătoare. Scopul: a-l prezenta pe Traian Băsescu drept „inamicul public nr. 1“.

Cea mai ă performanţă a acestei prese aservite oligarhilor a fost să-l înfăţişeze pe premierul Călin Popescu Tăriceanu nu ca pe un mincinos, care negase senin existența unui bilet compromiţător, trimis preşedintelui Băsescu în 2005 pentru o intervenţie în dosarul Patriciu, cu abia câteva zile înainte de prezentarea biletului, ci ca pe o biată victimă a răutăţii perverse a preşedintelui. „Cum să cer eu dracului să mă pună bine pe lângă Dumnezeu?“ — s-a juruit premierul, unde „dracul“ era Băsescu, iar „Dumnezeu“ — Ilie Botoş, presupun. Ei, iată că i-a cerut-o, adresându-i-se amical: „Dragă Traian... Minciuna fusese atât de gogonată, încât peneliştii devotați (Radu Stroe, cred) se pregătiseră să trimită orice scrisoare ce ar fi urmat să fie fluturată de preşedinte la o expertiză grafologică tocmai la... Londra. Cum să-şi închipuie, sărmanii, că premierul-epistolograf minţise pe toată lumea, chiar şi pe ei! Mă bucur că au scăpat de o cheltuială inutilă! |

O altă performanţă a aceleiaşi prese, cu nimic

| , dar mai otrăvită în consecinţe, a fost > a conferi o aură de legitimitate şi de

normalitate demersului PSD de a-l suspenda pe preşedinte. Totuşi, chiar eforturile disperate ale oligarhilor şi ale jurnaliştilor vânduți lor nu au reuşit să ascundă faptul tot mai jenant că strângerea de semnături a fost demarată şi apoi încheiată, urmând ca abia ulterior să fie prezentată motivaţia juridică a presupuselor încălcări ale Constituţiei de către preşedinte. Nici Mircea Geoană, nici măcar „părintele Constituţiei“, senatorul lorgovan, nu au reuşit să prezinte până la ora când scriu acest articol nici măcar un singur motiv valabil pentru demiterea lui Băsescu — adică „o faptă care încalcă grav

ANDREI CORNEA

„Inamicul public nr. 1“

Constituţia“, (Şi e improbabil să găsească vreunul valid, deoarece, dacă ar fi existat, ar fi ieşit cu el în triumf de mult şi înainte de a se apuca să recolteze semnături!) Or, un asemenea demers nu numai că e ridicol, dar e profund antidemocratic, deoarece arată clar că nu interesul pentru respectarea Constituţiei îi mână în luptă pe Geoană, Iliescu, lorgovan etc., ci interesul pentru demiterea preşedintelui ales, sub orice pretext posibil. O expresie clară a „justiţiei proletare“ pe care Iliescu a cunoscut-o în tinereţe: duşmanul de clasă trebuie lichidat ori-

cum, temeiurile legale pot fi căutate mai târziu! Şi, cu toate astea, de pe aproape toate canalele afli Traian Băsescu este marele pericol pentru democraţia română, aducătorul de haos, cel care — după spusele primului ministru, reluate de jurnaliştii vânduţi — dezonorează instituţia prezidenţială. Nu lon Iliescu, cu mineriadele lui, nu Adrian Năstase, care ceruse arestarea autorilor lui „Armaghedon II“, nu Tăriceanu, care, după ce i-a expulzat pe toţi criticii din partid, s-a ales la congres cu unanimitate, ca Ceauşescu, ci Băsescu e „Lukaşenko“ al nostru, el şi cu Monica Macovei, drept Beria cu fustă care pune Parchetul să-i terorizeze pe miniştrii inocenți şi pe patrioţii oameni de afaceri!

Marea ruşine a presei româneşti e că îngăduie, aproape fără replică şi cu reacţie marginală, astfel de distorsionări categorice, care mizează pe neatenţia şi lipsa de discernământ a publicului. Cum de s-ar putea dezlănţui majoritatea presei împotriva lui Băsescu, dacă acesta ar fi un autocrat autentic? N-ar dispărea imediat publicaţiile respective? N-ar fi autorii respectivi cenzuraţi? Presa se supără în mod firesc pe Băsescu când el se răsteşte la unii jurnalişti; dar de ce îi iartă aşa uşor zilele acestea pe Geoană, lliescu, Tăriceanu, Orban, Antonescu etc., care par să-i considere pe jurnalişti atinşi de cretinism? Oare Băsescu a reintrodus închisoarea pentru insultă şi calomnie sau Curtea Constituțională, ale cărei simpatii pesediste se cunosc?

Pe de altă parte: de ce nu e taxat cum se cuvine refuzul deliberat al liberalilor de a decide de care parte vor fi în chestiunea suspendării preşedintelui? Câţi „analişti“ le-au spus până acum că, dacă vor vota alături de PSD şi PRM, vor trece în cărţile de istorie nu ca apărători ai democraţiei şi urmaşi ai

(Continuare în pag. 3)

Revista 22, 30 ianuarie - 5 februarie 2007 (2)

„Inamicul public nr. 1“

(Urmare din pag. 1)

Brătienilor, ci ca abjecţi complici la postcomunism şi naţional-comunism? Câţi le-au spus că ezitarea lor voită din aceste zile le ia din voturile e'ectoratului Alianţei, că e un şantaj dezastruos ca imagine, că e dezonorantă şi că scoate la lumină coaliția imundă dintre oligarhi, foşti comunişti şi foşti securişti? Că intenţia lor de a schimba regula referendumului „în timpul jocului“ e dubioasă juridic şi mai ales democratic? A declara, cum au făcut ei, „așteptăm să vedem motivele invocate de PSD înainte de a decide de care parte vom fi“, e un pretext ridicol: cum adică, ei nu au trăit în România, nu ştiu ce a făcut preşedintele timp de doi ani? Au nevoie de PSD ca să capete ochi şi urechi în expertiza juridică? lată din nou un „detaliu“ despre care presa nu prea vorbeşte: PSD — „ochii şi urechile“ PNL-ului! Dar despre „sponsorul“ comun, Dinu Patriciu, de ce se tace zilele acestea? Sau, cum să explici altfel decât prin rea-voință sugestia venită pe toate canalele media că miniştrii t „ascultați de servicii“, pentru ca abia mai ă se spună, în şoaptă cumva, că asta se fiindcă au conversații telefonice curente aflaţi sub urmărire penală, ale căror convorcultate cu mandat? Ultimul caz este cel oc, şeful PD, care s-a răstit la procurori conversaţie telefonică a sa cu inculpa-

tul Liviu Man apare în dosarul „Gazeta“. Cine e de vină că aceşti oameni au relaţii cu persoane aflate în urmărire penală? Băsescu, Macovei, Parchetul, VE, Dumnezeu?

De fapt, exact acest lucru trebuia comentat de presă: că, spre deosebire de ceea ce se întâmpla acum doi ani, astăzi în România nici un ministru, nici un om de afaceri, nici un om politic, indiferent dacă e la PNL, PD, PSD sau UDMR, nu mai e imun la a fi anchetat în caz de suspiciune gravă de infracțiune, eventual urmărit penal şi, sperăm, şi judecat echitabil! Ceea ce nu înseamnă o încălcare a drepturilor omului, cum o spun sau o sugerează, fără excepţie, toţi cei anchetați — de la Şereş, Iliescu şi Patriciu până la Boc —, ci e abia un început al statului de drept. Şi, în loc ca oamenii care s-au bătut sau încă se bat pentru acest început — de la Bodu la KOvesi și Macovei -— să fie elogiaţi de presă, li se caută orice pretexte pentru a fi lapidaţi. Cât despre cel care — orice defect i-am găsi — a încercat să rupă omerta oligarhilor, a luat în serios prevederea constituţională de a „veghea /a bunul mers al instituţiilor statului“ şi a avut curajul să condamne public comunismul în mijlocul huiduielilor dezlănţuite ale extremiştilor lui C.V. Tudor şi al pasivităţii lui Nicolae Văcăroiu (care, în caz de suspendare, devine președinte interimar, horribile dictu), ei bine, tocmai acesta a devenit, prin nu știu ce transmutaţie a valorilor, „inamicul public nr.

Glorie ţie, bravă presă română!