Legea referendumului - neconstituțională

"La aproape o săptămână de la votul dat în favoa- | i din funcţie a şetului de stat, majoriantiprezidenţială din Camere a ales să interprin adoptarea unei hotărâri, în reglementarea ei de interpretare a viitoarei consultări popuSe poate intui, din acest moment, reacţia aduîn situaţia în care participarea la referendumul

ere ar fi inferioară unei limite a majorităţii

În virtutea unui act politic,.pe care tribunatituțional nu îl poate cenzura, parlamentul a implicit, o regulă cu caracter legal. Un nou d ar fi organizat, dacă s-ar aprecia că nu întrunite condiţiile pentru invalidarea primei dedicate confirmării demiterii. Cu efectul,

zibil, al extinderii duratei stării de interimat. Dincolo de subtilităţile juridice, semniticaţiă aciii este una lipsită de ambiguitate. Intenţia de moa regulilor jocului referendar, chiar în cursul işurării acestuia, este materializată. In acest unul dintre obiectivele fundamentale ale interii de dinaintea suspendării este atins. Fără ca să adopte o lege organică, ştacheta constilă este ridicată, urmând ca eforturile de demire ale preşedintelui ales să fie facilitate! În calitate organ reprezentativ suprem al naţiunii române,

ei au vocaţia de a organiza politic orice ma-

juridică. În condiţiile unui interimat care se poaprelungi, prin necesitatea organizării unui al doiea referendum, majoritatea din parlament va profita rua-şi impune, definitiv, viziuneaei instituţională. ar şi reconfirmat de naţiune, Traiaii Băsescu ar redus la postura unui actor lipsit de resurse legamajore.

lectura iniţiatorilor hotărârii, adunările nu fac să traducă două principii vehiculate public, în ele câteva luni: supremaţia parlamentului se în-

tâlneşte cu imperativul politic al eliminării unui tiran născând. Detaliul că unul dintre principalii oratori liberali evocă similitudinea dintre retorica preşedintelui ales şi cea hitleristă nu este unul accidental. În ecuaţia de imagine, rolul dictatorului este atribuit lui Traian Băsescu. De aici, urgenţa intervenţiei şi posibila ignorare a unor scrupule constituționale. Simbolic, acuzatorii parlamentari ai şefului de stat suspendat sunt ei înşişi eterogeni intelectual. Identitatea proiectului lor politic este dată de opoziţia comună faţă de un om politic şi de ambiția blocării acestuia. În cazul unora dintre actorii coalizaţi ad-

IOAN STANOMIR

„Suveranitate, naţiune şi Constituție

hoc, credibilitatea democratică este absentă, pentru a utiliza un eufemism. Proeminenţa lui Corneliu Vadim Tudor şi reapariţia unor combinatori parlamentari transpartinici, cum este Viorel Hrebenciuc, probează natura profund antiliberală a acestei asocieri de energii. Prezenţa membrilor Partidului Naţional Liberal nu poate modifica această stare de lucruri. Dimpotrivă: contaminarea ideologică a liberalismului autohton cu o sensibilitate nedemocratică este un risc asumat de premier şi de colegii săi, din acest moment înainte.

Afirmarea supremaţiei adunărilor nu poate elimina din dezbaterea publică recursul la moderație şi luciditate constituţională. Modificarea regulilor referendare, în scopul dezavantajării unui competitor, afectează dramatic substanţa democraţiei noastre. Numărul de voturi din Camere nu poate înfrânge principiile statului de drept. Omnipotenţa parlamentară, asumată ostentativ, poate fi generatoare de riscuri, pe termen lung. Posibilitatea revizuirii Constituției, în direcţia decapitării instituţiei prezidenţiale, este deja conturată. Căci suveranitatea adunărilor este dublată de suveranitatea mediatică. Întâlnirea dintre majoritatea calificată din adunări şi demonizarea şefului de stat ales este un factor care nu mai poate fi ignorat.

În contextul invocării supremaţiei adunărilor, evocarea naţiunii este obligatorie. Fără a recurge la o abordare populistă, votul popular este cel care va decide viitorul politic al lui Traian Băsescu. In acest parcurs al exprimării voinţei naţionale, respectarea regulilor afirmate anterior este esenţială. Orice tip de ingerinţă poate declanşa o criză, iar majoritatea din Camere are datoria de a se abţine de la orice intruziune partizană. Precedentul stabilit de hotărârea Camerelor indică o viziune instituțională incompatibilă cu ethosul constituţionalismului.

” Modalitatea de raportare la voinţa cetăţenilor şi la cadrul juridic care îi guvernează manifestarea este unul dintre testele indicând soliditatea eşafodajului democratic autohton. Tranziţia către pseudodemocraţie este un risc pe care actualele evenimente îl cuprind. Moderaţia adunărilor este factorul ce poate înclina balanţa. Miza ultimă a acestor zile este menţinerea încrederii în mecanismul democratic. Supremaţia adunărilor nu poate trece înaintea suveranităţii naţiunii înseşi.

„Traian Băsescu e un deşeu politic wie care trebuie fie incinerat, fie re- ailat “Am citat din Mircea Geoană, care pare să fi descoperit mai nou un registru “verbal de tip Ferentari, Virulenţa ieşită 'din comun a acestor declaraţii e probabil un semn al ranchiunii enorme pe care |iderul PSD i-o poartă încă preşedintelui care l-a umilit la alegerile locale din Capitală din 2004. Dar pare să fie mai mult de alăt. Nu vorbeşti așa decât dacă eşti încrezător că, prin manevrele subterane ale largii coaliții parlamentare, cei 322, Traian Băsescu poate fi impiedicat să revină la Cotroceni după referendumul din 19 mai. Cadrul formal e, de altiel, deja pregătit. Cu puţină vreme în urmă, lon liescu cerea ca, după ce Traian Băsescu afost suspendat, să se facă toate demersurle pentru a-l împiedica să revină la Cotroceni. Zis şi făcut. Legea referendu- "mului a fost între timp moditicată, lăsând "ultimul cuvânt parlamentului, dacă, aşa cum se așteaptă multă lume, referendumul cu pricina nu va fi validat pentru că prezenţa la urne nu va depăşi limita de 50% plus unu din numărul total de aleAvem aici o manitestare tipică a efectului 322 la 108, După votul decisiv de la suspendare, “coaliția antiprezidențială pare îmbătată de putere. Crede că poate face orice şi se comportă ca atare, fără 'să pună mare preţ pe curentele dominant toare din opinia publică: schimbă Legea referendumului după cum o „aranfază“, împarte timpii de antenă după același principiu, fixează într-o sâmbătă zua de vot, pentru a descuraja prezenţa la urne. Şi lista poate continua. O glumă lcentă avansa ideea că buletinul de vot Vaavea doar o căsuţă, aceea cu DA pen- (u demitere. Problema e că, în ciuda Unorexerciţii chinuite de sofistică practicaein discursul lor de către adversarii poliai președintelui, aceștia sunt puţin ingători atunci când încearcă să-și silice deciziile. E şi greu să explici coefent cum poți justifica schimbarea reguliÎn timpul jocului, pentru că asta înSamnă în ultimă instanță amendarea referendumului. Mai mult, în urma decizii, ne ducem la vot pe 19 fără a şti ce se întâmplă dacă refefendumul nu este validat: va fi organizat , când, în ce condiţii? Până la urmă, raportul de 322 la 108 ic opoziţia față de reforma â la nivelul establishment-ului auE Intră aici mai multe categorii: * politice, o parte a elitelor din afaMass-media într-o proporție insemCuvântul „reformă: e probabil prea îi: Pentru că unele schimbări sunt =, nu. Ce e sigur insă e că deranjante sunt în special funcţiode autonomă“ a justiţiei și accesului privilegiat la marile financiare, în special la proiectee de la bugetul de stat şi la fonpe La VE. i la 108 mai exprimă Politicii de tip Hrebenciuc. Rămâe unul de moment sau ne ca regulă pe termen

i ia acestui tip de tleciorale,

t de așezarea puterea oferă întot-

ALEXANDRU LĂZESCU

deauna și opoziţiei un anumit acces la

resurse și protecţie juridică în ceea ce 7

priveşte anchetele penale sau controale din partea unor instituţii de profil. Ceea ce înseamnă că, indiferent unde sunt afiliaţi, la putere sau la opoziţie, politicienii români de vârf se vor bucura de confort şi siguranţă. Sigur că pentru public sunt permise din când în când şi unele acţiuni punitive de faţadă. Dar niciodată nu vor fi vizate vărturile politice sau piesele grele din elitele financiare, care, de multe ori, au un rol determinant, dar discret în luarea unor decizii importanțe de către partidele politice autohtone. Într-o astfel de logică, oameni ca Adrian Năstase, George Copos sau Dan Voiculescu ar trebui să fie prin definiţie de neatins.

Avem astfel explicaţia profundă a zelului cu care coaliția antiprezidenţială se bate pentru a-l elimina pe Traian Băsescu de pe scena politică, în ciuda faptului că demersul ei e extrem de nepopular la nivelul opiniei publice. Pentru că actualul şef al statului, în exerciţiu sau suspendat, introduce note acute de incertitudine într-un peisaj pe care politicieni ca Viorel Hrebenciuc sau Bogdan Olteanu, de exemplu, îl doresc a fi în mod esenţial predictibil şi lipsit de confruntări. Ca să fim foarte sinceri, raportul 322 la 108 e probabil subestimat. Dacă nu ar fi logica

cu totul specială a confruntării politice extrem de dure care opune parlamentarii PD şi PLD celor care aparţin coaliţiei ad hoc formată din PSD, PNL, PC, PRM şi UDMR, numărul de 108 s-ar diminua cu siguranţă.

Ce se va întâmpla în continuare? Totul depinde de capacitatea lui Traian Băsescu de a supravieţui politic, adică de a mobiliza o majoritate clară a electoratului de partea sa. Dacă el va reveni la Cotroceni după 19 mai (ceea ce presupune un referendum valid, deci o participare consistentă la vot), în ciuda faptului că marja sa de manevră vafi evident mai restrânsă, se creează totuşi condiţiile pentru consolidarea unei redute politice PD-PLD, cu sprijin din partea societăţii civile, capabilă să fructifice acest capital politic la seria de alegeri care va urma, începând cu cele europarlamentare de la sfârşitul anului 2007, până la cele locale sau generale de anul viitor. O coaliție care va avea un mandat imperativ pentru a continua demersurile promovate în 2005 şi 2006, mai ales sub presiunea Uniunii Europene, chiar dacă nu trebuie să ne așteptăm la minuni. Alternativa o putem vedea la lucru în aceste zile în formula Văcăroiu-Tăriceanu şi înseamnă, în esenţă, impunerea ca regulă a unui model de guvernare şi operare politică bazat pe filosofia de tip Hrebenciuc.

DAN PERJOVSCHI,

Obligatoriu

Şi iar îngenunchez.

Un lucru am suportat cu greu în Piaţa Universităţii: îngenuncheatul la grămadă pentru rugăciunea obligatorie. Nu-mi venea, dar trebuia s-o fac, să nu A m-aplaude golanii că sunt comunist. Acum trebuie să iau partea unuia sau altuia din cei pe care i-am sprijinit să ajungă la putere.

Partenerii europeni şi cei din NATO au început să considere România o construcţie nesigură, care trebuie consolidată înainte să devină frecventabilă.

Se-pare că o suspendare-nu vine niciodată singură, ci este însoţită de un alai întreg de tulburări politice care zdruncină întregul edificiu al statului. Vecinii observă fisurile din zidărie şi hotărăsc să amâne vizitele într-un imobil avariat. Deşi nu ne place deloc acest lucru, partenerii europeni şi cei din NATO au început să considere România o construcţie nesigură, care trebuie consolidată înainte să devină frecventabilă.

Cel mai mediatizat incident care a indicat o distanţare a partenerilor occidentali faţă de România a fost eşecul ministrului de Externe Adrian Cioroianu de a obţine o întrevedere cu secretarul de stat al SUA Condoleezza Rice, cu prilejul summitului Rusia-Europa de la Oslo (26-27 aprilie). Presa a făcut multă vâlvă în jurul refuzului doamnei Rice de a se întâlni cu oficialul român, sub pretextul unui program foarte încărcat. În cele din urmă, ca să calmeze spiritele şi să prevină un val de speculaţii asupra relaţiilor românoamericane, Ambasada Americană din Bucureşti a emis un comunicat prin care se dădeau asigurări că diplomaţii americani şi români lucrează la pregătirea unei întâlniri Rice-Cioroianu cât mai curând posibil şi că „dialogul bilateral la nivel înalt este o componentă vitală a relațiilor noastre. Acest lucru nu se schimbă doar pentru că s-a schimbat ministrul de Externe“.

Dincolo de curtoazia diplomatică față de noul şi tânărul ministru de Externe român, comunicatul Ambasadei Americane mai transmite un mesaj important, şi anume că Statele Unite sunt un partener stabil. Nu noi ne schimbăm orientarea, ci voi —pare să spună comunicatul Ambasadei. Acest mesaj implicit devine mult mai semnificativ în contextul în care guvernul Tăriceanu a anunţat că va retrage trupele româneşti din Irak, înainte să se fi consultat cu Statele Unite. În cele din urmă, se pare că Adrian Cioroianu a reuşit să schimbe câteva fraze cu omologul său american la Oslo, fapț care nu a-mai putut anula însă impresia creată de ştirea iniţială.

Dacă, în cazul întrevederii eşuate cu Condoleezza Rice, diplomaţii americani au mai dres busuiocul, în privinţa vizitei pe care Mircea Geoană nu a mai făcut-o în Statele Unite, după votul din 19 aprilie, nu mai putem spune acelaşi lucru. Vizita, care includea întâlniri cu consilierul de securitate naţională al preşedintelui Bush, Stephen Hadley, şi cu adjunctul secretarului de stat al SUA, John Negroponte, a fost contramandată fără explicaţii. Şi tot un fapt de netăgăduit este absenţa Ro-

mâniei din programul vizitei preşedintelui

RODICA CULCER

Prețul suspendării

Bush în Europa, în condiţiile în care au fost incluse Albania şi Bulgaria. Ocolirea României este firească, pentru că nici un şef de stat, cu atât mai puţin preşedintele Statelor Unite, nu discută cu un preşedinte interimar şi nu vizitează ţări cu o situaţie politică incertă şi o politică externă în plin proces de reorientare.

Americanii nu au constatat însă doar instabilitatea politică de la Bucureşti, ci şi apariţia unor semne de repoziţionare în relaţiile României cu Statele Unite şi cu Rusia, plasându-le, cum e şi logic, în contextul ostilităţii declarate a preşedintelui rus Vladimir Putin faţă de bazele militare americane din România Şi Bulgaria şi față de Statele Unite în general. Or, ministrul Cioroianu a avut o întrevedere cu omologul său rus Serghei Lavrov chiar în ziua votului de suspendare a preşedintelui, declarând ulterior că „facem primii pași pentru a normaliza. relaţiile noastre? şi că avem nevoie de o vecinătate „câ! mai profitabilă' cu Rusia. Domnul Lavrov a fost mult mai parcimonios cu aprecierile şi nu a spus decât că „trebuie să existe un proces pentru construirea unui consens. Ce înțelege unul prin „normalizare“ şi celălalt prin „consens“ nu ştim, dar sesizăm o schimbare de ton şi ne amintim că, nu demult, acelaşi Serghei Lavrov îi reproşa lui Mihai Răzvan Ungureanu „afirmaţiile neprietenoase făcute de preşedintele Romăniei la adresa Rusiel. lată, pare să spună domnul Cioroianu, eu voi repara relaţiile cu Rusia, pe care le-a stricat Traian Băsescu. Foarte bine, dar cine va repara relaţiile cu America, pe care începe să le strice actualul guvern? Şi cine va repara imaginea României de aliat nestatornic?

Se pare că adversarii lui Traian Băsescu ţin să folosească perioada suspendării sale din funcţie pentru a reorienta nu numai politica internă, ci şi politica externă a României. Se pare de asemenea că, fără a fi întrebaţi, vom fi reorientaţi spre Rusia în dauna Americii. Nu este exclus ca întreaga campanie împotriva lui Traian Băsescu să facă parte dintr-un demers de repoziţionare a României pe scena internaţională. Deocamdată, singurele rezultate palpabile obţinute de coaliția anti-Băsescu pe plan internaţional au fost distanţarea aliaţilor din NATO şi, mai ales, a Statelor Unite faţă de România şi o serie de articole extrem de critice în câteva ziare de prestigiu, ca Frankfurter Allegemeine Zeitung, Le Temps, The Wall Street Journal. Abia scăpasem, după ani de eforturi şi de evoluţie, de imaginea dezastruoasă pe care o aveam în mass-media şi în mediile politice occidentale şi iată-ne din nou ţinuţi la distanță ca o oaie neagră. Merita oare să fie suspendat un preşedinte pentru ca să ajungem exact acolo unde ne aflam după mineriada din 19907? Poate că la 19 mai ar trebui să ne punem şi această întrebare.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A DECIS CONDIŢIILE REFERENDUM |

Băsescu, demis

cu maj ioritatea prezentă la vot

e Bani LE e

Cnnatanri Sava / AJRIGAL LA, MAȚIGIL.

a tranșat disputa privind condiţiile în care Traian Băsescu poate fi demis prin re-

pulară de la 19 mai, pentru a fi admisă propunerea de demitere a președintea pe a celor prezenți la vot. Decizia Curţii a generat controverse în

Preşedintele este demis la referendum cu majoritatea voturilor cetăţenilor

"care vin la urne, şi nu cu majoritatea voturilor celor înscrişi în listele electorale, a decis leri Curtea Constituţională.

“Lavinia Dimancea

udecătorii Curţii au declarat

astfel constituțională modi-

ficarea Legii nr. 83/2000,

privind organizarea şi destăşurărea referendumului, inițiată de PSD, respingând sesizarea de neconstituționalitate depusă de PD, *Proiectul pesedist prevede că „prin derogare de la art, 5, alin. (2), demiterea Preşedintelui României este. nprobată dacă a întrunit majori: tatea voturilor valabil exprimate, la nivelul țării, ale cetățenilor care au participat În referendum", spre, deosebire de legea în vigoare care 'statucază că preşedintele este demis cu majoritatea voturilor cetătenilor inserigi în. listele electorale. Derogarea prevăzută de proiectul PSD se referă la valubili tatea refendumului („referendumul este valabil dacă la aceata participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale”), ceea ce face ca referendumul privind demiterea preşedintelui să fie valabil chiar dacă la vot nu participă majoritatea cețăţenilor cu drept de vot, fiind eliminată astfel condiția prezenţei la urne a 9 milioane de persoane, «Judecătorii au luat de: cizia cu majoritate de voturi, aceasta fiind definitivă şi obligatorie, urmând să fie comunicată preşedintelui României și publicată în Monitorul Oficial.

POZITIV, DUPĂ DOUĂ NEGATIVE. Curtea s-a pronunţat ieri pentru a treia oară, în acest an, pe modificările la Leea veferendumului, de fiecare dată la sizarea PD, hotărârea de ieri venind după ce la prima sesizare, în luna februarie a acestui an, jude: câtorii „nu excludea posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea preşedintelui României în toate cele trei situații (ur.— preşedintele ales în primul tur, președintele ales în al doilea tur și preşedintele interimar)”. Curtea a dat atunci verdict de neconstituționalitate pe acelaşi proiect discutat ieri, dar care avea o cu totul altă formă: președintele ales în primul tur este demis cu majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale, iar cel ales în turul al doilea, cu majoritatea voturilor valabil exprimate de ceSerii prezenţi la urne. A doua sir pe grai Curţii au examisi pia neconstituțional un, inițiat de patru deputaţi Piti ia ai PD, reexaminat la Băsega. că Presedintelui Traian prepesi îi amendat de PSD, care modaică, 22 Și in primul proiect tatea diferită de demitere a Președintelui ales i aectujajelii ales în primul tur și n al doilea tuz,

voturi mai

[ | Opinii pro şi contra datei apl icării

„Judecătorul Curţii Constituționale Ion Predescu (foto) a | susținut la REI România că,

după ce Legea referendumului

în forma ei modificată și avizată de Curte va fi promulgată, ea poate fi aplicată la referendumul din 19 mai, „Cu condiția să fie promulgată... şi apoi, e problema lor, Ei aplică legea, nu noi. | După ce se desfășoară referendumul — dacă ei aplică legea, depinde cum o aplică —, apoi vine la noi la validare, la controlul procedurii referendumului și la | validarea rezultatelor. Şi atunci | examinăm: a aplicat-o bine, n-a! aplicuț:o,.., a explicat Ion Predescu. La rândul său, profesorul | de Drept constituțional loan Sta- | nomir a declarat tot la RFI că resulile nu pot E schimbate în timpul jocului. „În momentul în care schimbi regulile jocului cu două săptămâni inainte de referen-

sugestia pe care 0 trans-

din urmă, poziția preşedintelui ales și suspendat a lost fragilizată, lar apărarea poziţiei lui este o cauză lipsită de orizont. Este un semnal politic pe caze actuala coaliție antiprezidențială l-a transmis și cu concursul Curţii Constituţionale, a afirmat pro: fesorul Stanomir. (€-V.)

m | Băsescu: „O iau ca atare"

miţi electoratului este că, în cele |

Preşedintele suspendat Tra ian Băsescu a spus că decizia Curţii Constituționale nu se | comentează şi a susținut că va câştiga referendumul din 19 mai. Băsescu nu a dorit să-şi | exprime părerea nici lega de | faptul că a decizii vine după alte două hot contrare, „Nu am ce să fac, tre- |buie să o iau ca atare. Nu vreau să-mi exprim părerea”, a spus el. „Că eu câștig referendumul aste e cert. Sunt convins că îl voi câştiga. Că se schimbă regulile

itică în cazul în care va fi

în timpul procesului, asta jude nis în urma referendumului

|eaţi dumneavoastră“, a mai spus preşe ceea uspe a .

|'Băsescu. Întrebat dacă își răspuns eocamdată'vordim, ţii (CX)

| menţine decizia de a ieşi din despre

DUM | CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A RESPINS CONTESTAŢIA PD

DECIZIE. Judecătorii Curţii Constituţionale au aprobat derogarea propusă în prolectul PSD de modificare a Legii referendumului

ședintele, demis puţine

Reacţii politice la cald

PNL. Vicepreşedintele PNI, Puiu Haşotti a spus că de Curţii este absolut corectă! șia apreciat că este firesc ca noile prevederi să se aplice la referendumul din 19 mai. „Băsescu ne tot amenință cu demisia. Eu cred că moral ar fi să demisionez imediat după 19 mai dacă va primi din partea cetățenilor mai puţine voturi decât în 2004, indiferent de re: zultatul referendumului”, a declarat Haşottă PSD. Și vicepreşedintele PSD Cristian Diaconescu a sustinut că noile prevederi privind demiterea presedintelui produc efecte imediat după publicarea în Monitorul Of cial dacă în lege nu se prevede altfel Potrivit acestuia, modificările asupra Legii referendumului nu stabilesc astfel de excepții, astfel prevederi în ceea ce priveşte modalitatea de demitere a preşedintelui vor fi cele aplicabile la referendu mul din 19mai PC. „Decizia Curţii este în folosul referendumului, a) tuturor competi torilor, inclusiv al preşedintelui suspendat, care poate să-și verifice În crederea pe care o are în rândul populaţiei. De acum încolo toate for. maţiunile politice trebuie să facă tot ce pot, şi în primul rând iniţiatorii ispendării preşedintelui, vingă populația. Începe o luptă foarte

ă noile

ă con:

importantă”, a declarat deputatul PC Sergiu Andon. arătând că verdie tul dat de Curte nu trebuie privit ea

a pe + de ve dere care nu avantajeazii ni Andon. faptul că

peovictorie, ci

referend nu a dorit să se pronunţe: privire la aplicarea deciziei Curţii,

PRM. La rândul său, liderul.

int Cornu Vadim Tudor, a sah”

tat şi el decizia Curţii sideră nu numai | și lovi de bun-simţ. Acesta a susținut hotărârea se va aplica la referen dumul din 19 mai. În opinia lui Va dim Tudoi 'omentariu privind aplicarea retroaetii hotărârii, pentru că referendumul nu a avut loc. „Abia începând de tăzi se poate vorbi despre sfârșitul carierei politice a lui Băsescu, care va fi debarcat de populație cu un vot zdrobitor. N-are decât să se ducă la căpsunarii din Spania şi să-l aleagă acei nefericiţi în funcţia de șef al lor, fiindcă în Români un cada vru politic și, având în vedere că vin căldurile, trebuie găsită o soluţie și igienică, a mai spus Vadim UDMR. $i deputatul UDMR Ko lemer Hunor crede că decizia Curţii se poate aplica Ia referendumul pri: vind demiberea din funcţie a lui Bă sescu dacă până la 19 mai deciziu Curţii va fi publicată în Monitorul Oficial, și proiectul de modificare n Legii referendumului va fi promul gat, „În momentul în care, inainte de ziua referendumului, aceste etape vor fi parcurse, legea va intra în vi pgoare şi iși va produce efecte In Drept nu se întâmplă ca în timpul meciului să nu se schimbe regulile jocului”, a arătat Kelemen. PD. Singurii ca

pe care 0 con:

i şi

dicol orice

„este

hotărârea ( su lica la ur mătorul referendurn, și nu la cel du acum, au fost democrații. „Este a ro zulă generală că mu se

lile în timpul jocu

Juli 115 al Comntit atru viitar, ustfel încă

aplica in un referendum viitor, ui cel actual“, spus liderul PD Emil Boc, declarându-se convins că.

EDITORIAL

O nouă negustorie a Curţii Constituţional

tuţională a respins excepţia

de neconstituţionalitate invocată de PD la amendamentul Legii Referendumului din 2000.

Prin articolul 5, alineatul 2, şi articolul 10, Traian Băsescu era practic imposibil de demis în condiţiile României de azi.

Dat fiind că amendamentul dă posibilitatea demiterii preşedintelui cu jumătate plus unu din numărul celor prezenţi la vot, mai toată lumea s-a precipitat să vadă în Decizia Curţii Constituţionale o lovitură dată lui Traian Băsescu.

Precipitarea asta neghioabă a fost determinată, printre altele, şi de reacţia PD şi PLD, cele două formaţiuni care-l sprijină pe Traian Băsescu dând nu numai cu gura, dar şi cu banii (acum se vede că faimoşii constructori români n-au mutat degeaba bordurile de pe o stradă pe alta şi n-au făcut zadarnic gropi în asfalt ca să aibă motiv să le umple):

Decizia nu se aplică la Referendumul de la 19 mai 2007; se încalcă Recomandările Comisiei de la Veneţia.

Toată seara de miercuri, 3 mai 2007, studiourile tv au fost ocupate de limbariţa caţavenciană a celor de la PD şi PLD. A doua zi, ca prin farmec, aceiaşi limbuţi au schimbat foaia. Decizia se aplică începând cu acest Referendum. Nici nu se putea altfel.

Pentru că Decizia Curţii Constituţionale a fost gândită de rebuturile FSN-iste, în frunte cu loan Vida, în favoarea lui Traian Băsescu. Desigur, prin cele două articole ale Legii Referendumului, Traian Băsescu avea garantată revenirea la Cotroceni. O

rmare a unei şedinţe ţinute la | | 3 mai 2007, Curtea Consti-

Ion Cristoiu

Din 26 martie 2007, toate evenimentele spuneau clar că ne îndreptăm spre Referendum. Şi cu toate acestea, nici după votul de suspendare de la 19 aprilie 2007, Nici după ce Parlamentul a stabilit, la 24 aprilie 2007, data Referendumului pentru 19 mai 2007, pensionarii pe banii statului n-au catadicsit să se mişte. De ce? Pentru că negustoria cu Traian Băsescu avea drept unul dintre punctele principale implicarea Curţii Constituționale în procesul de victimiZare a lui Traian Băsescu.

a alai! DAZL>LU.

revenire ce putea fi legitim constituţională, dar catastrofală pentru ambițiile lui Traian Băsescu:

1) Absența mizei ar fi făcut neinteresantă campania electorală.

Traian Băsescu şi viitorul partid prezidenţial nu şi-ar fi putut face reclamă electorală.

2) Se contura riscul unei slabe prezenţe la Referendum nu a electoratului, în general, ci a electoratului pro-Băsescu, încredinţat că Traian Băsescu n-are cum să piardă.

Curtea Constituţională l-a favorizat astfel pe Traian Băsescu.

Dar nu numai atât.

Ea l-a favorizat şi printr-o altă manevră, trecută cu vederea de toată lumea.

Parlamentul a adoptat amendamentul la 21 martie 2007.

PD a depus contestaţie la 26 martie 2007.

Curtea Constituţională a binevoit, aşadar, să ia în dezbatere contestaţia la 3 mai 2007, la o lună şi jumătate de la primirea documentului.

ncredibil! l-a trebuit strânsurii FSN-iste o lună şi jumătate pentru a dezbate un amendament care-i cerea nu mai mult de o oră! Din 26 martie 2007 toate eveni mentele spuneau clar că ne îndreptăm spre Referendum. Şi cu toate acestea nici după votul de suspendare de la 19 aprilie 2007, nici după ce Parlamentul a stabilit, la 24 aprilie 2007, data Referendumului pentru 19 mai 2007, pensionarii pe banii statului n-au catadicsit să se miște. De ce? Pentru că negusțoria cu Traian Băsescu avea drept unul dintre

punctele principale implicarea Cu Constituţionale în procesul de şi timizare a lui Traian Băsescu.

urtea Constituţională e

decisă mai de mult să crea

premisele unei campanii ef

torale favorabile preşedi suspendat prin ridicarea mizei Refei dumului.

A amânat însă dinadins până 3 mai 2007 transpunerea în pig tică a acestei decizii pentru al timp ca echipa lui Traian Băsescu lanseze fel de fel de diversiu menite a-l victimiza.

A avut însă grijă ca momentul afecteze campania electorală preşedintelui suspendat.

Dacă erau cu adevărat împotriă Traian Băsescu îl puteau plasa mai târziu.

Prin punerea momentului la 31 2007, acoliţii lui Traian Băsesctii la Curtea Constituţională au creat Dă bilitatea victimizării preşedintelui Să pendat fără a-i afecta campal torală.

De observat astiel c această diversiune, Traian aşteptat ca decizia Curţ publică.

Şi a declanşat campaniz abia după ce agitatorii sai di din aşa-zisa societate c putut interpreta decizia ca dovadă a incorectitudin sal,

Dacă nu era negustona c de la Curtea Constituţiona explică faptul că nici | nici chibiţii săi electora un cuvânt despre schimbarea jocului în timpul joc

Apel pentru respectarea statului de drept şi a democraţiei

Avem, în clipa de faţă, toate motivele pentru a ne exprima prolunda ingrijorare faţă de situația politică a țării. O serie de evenimente recente pune in lumină unul și același lucru: tendința unor autorităţi de a ocoli sau încălca principiile şi practicile statului de drept şi ale democraţiei Şi mai grav este că aceste derapaje au loc cu acoperire legală, prin forțarea interpretativă a unor paragrafe constituționale ori prin adoptarea de legi și hotărâri a căror legitimitate de fond este extrem de discutabilă. Or, tocmai acest legalism pur formal constituie un motiv de alarmă în plus, deoarece el iși poate disimula cu ușurință caracterul antidemocratic, inducând în eroare o mare parte a publicului.

Deşi mai sunt puţine zile până la 19 mai, data referendumului, este îngrijorător taptul că regulile după care se va destășura acest scrutin electoral s-au schimbat în ultimul moment Acest fapt incalcă o recomandare a Comisiei de la Veneţiacare cere ca legislaţia referendară să nu fie modificată cu mai puțin de un an înainte de ţinerea unui referendum. Simplul fapt că această legislaţie şi felul de a o aplica a constituit până în ultima clipă subiect de dezbatere în mass-media, dar şi la Curtea Constitulională reprezintă, în sine, un scandal,

Condamnăm decizia comisiei de cultură și mass-media a parlamentului, care, sub diferite pretexte „legaliste”, nu i-a alocat preşedintelui suspendat Traian Băsescu nici un timp de antenă propriu la radicul și televiziunea publice în cadrul programelor electorale.

Grave ni se par chiar şi tendințele mai generale apărute in cadrul actualei majorităţi PSDPNL-UDMR-PRM-PC de a încerca să schimbe regulile jocului chiar în timpul jocului: încercările insistente de a modifica Legea referendumului după inceperea procedurii de suspendare, ideea de a-i bara d-lui Traian Băsescu revenirea la Cotroceni, sub diverse pretexte, planuri pentru îngrădirea abuzivă a drepturilor electorale ale cetăţeanului Traian Băsescu, presiuni manifeste din partea d-lor Mircea Geoană sau Dan Voiculescu asupra Curţii Constituţionale, probabil ca sancţiune fiindcă nu a avizat favorabil suspendarea preşedintelui.

Atragem atenţia în modul cel mai serios că statul de drept nu se reduce la proceduri cu acoperire legală şi că Legislativul nu e decât una dintre cele trei puteri ale statului prin care se exercită suveranitatea populară şi în nici un oaz o putere absolută, care nu mai dă socoteală nici electoratului, nici puterii judecătorești, nici principiilor universale ale drepturilor omului. Reamintim că şi statul comunist avea nenumărate legi şi oferea acoperire legală pentru toate abuzurile şi crimele, ceea ce nu înseamnă că aceste legi aveau legitimitate. Ar fi extrem de grav dacă, din nou, între legalitatea formală şi legitimitate ar apărea o ruptură.

Cerem apăsat guvernului să organizeze în modul cel mai corect, echitabil şi imparţial referendumul de pe 19 mai. Solicităm să se facă toate eforturile pentru a nu-i priva pe numeroşii

cetățeni români care trăiesc și lucrează în străinătate de dreptul de vot. În caz contrar, se VOr crea imense trustrări destabilizatoare În societate, iar condamnarea României pe plan internaţional (criticată deja de presa străină) va aduce prejudicii incalculabile poporului român.

Cerem publicului să se mobilizeze, să se inlormeze şi să se pronunțe prin toate mijloacele paşnice impotriva oricăror abateri de la principiile şi practicile statului de drept şi ale democrației şi, de asemenea, ca la 19 mai să participe la referendum în număr cât mai mare. Credem că numai o participare masivă la vot va bara eficient unele tendinţe autocratice ale majorităţii parlamentare actuale.

Raluca Alexandrescu, Sorin Alexandrescu, Dragoș Paul Aligică, loana Alimâneşteanu, Liviu Antonesei, Cătălin Avramescu, Adriana Babeţi, Hannelore Baier, Victor Bârsan, Radu Bercea, Mihnea Berindei, Rodica Binder, Corin Braga, Maria Bucur, loan Buduca, Radu Carp, Al. Calinescu, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Ruxandra Cesereanu, Livius Ciocârlie, Eugen Ciurtin, Andrei Codrescu, Andrei Cornea, Paul Cornea, Aurelian Crâiuțu, Anca Crivăţ, S. Damian, Dennis Deletant, Pâter Demâny, Simona Dimitriu, Vasile Docea, Eugenia Duţă, Constantin Eretescu, Radu Filipescu, Florin Gabrea, Tom Gallagher, Radu Pavel Gheo, Sanda Golopenţia, Armand Goșu, Stere Gulea, Petre lancu, Anca Domnica Ilea, Daniel Ilea, Marian Ilea, Sorin Ilieșiu, Gelu Ionescu, Rudy Gheorghe Kleckner, Simone KlecknerVrăbiescu, Cristian Lascu, Alexandru Lăzescu, Gabriel Liiceanu, Monica Lovinescu, Silviu Lupaşcu, Angela Marinescu, Adrian Mihalache, Alexandra Mihalcea, Florian Mihalcea, Mircea Mihăieș, Mihaela Miroiu, Mihail Neamţu, Eugen Negrici, Virgil Nemoianu, Ioana Nicolaie, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Andrei Oișteanu, Anca Oroveanu, Rodica Palade, Şerban Papacostea, Dana Papadima, Andrei Partoș, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Ovidiu Pecican, Horaţiu Pepine, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Andrei Pippidi, Andrei Pleșu, Catrinel Popa, Dumitru Radu Popa, Radu Preda, Tania Radu, Nestor Rateș, Șerban RădulescuZoner, Liviu Rotman, Vlad Russo, Lavinia Stan, Măriuca Stanciu, loan Stanomir, Elena Siupiur, Anca Șincai, Mihai Șora, Dan Tăpălagă, Vladimir Tismăneanu, Traian Ungureanu, Andrei Ursu, Cristian Vasile, Vasile Astărăstoae, Anca Vasiliu, Ion Vianu, Sorin Vieru, Daniel Vighi, Smaranda Vultur, Felicia Waldman, Christina Zarifopol-Illias, Vlad Zografi, Alexandru Zub

nânia problema separaor în stat este încă de sa confuzei este chiar în Abia în 2003, în art. 1, a fost rincipiul separaţiei puterilor în în restul Constituţiei principiul de e instituţională este cel al autorice. Pentru iniţiatorii Constituţiei , întregul sistem instituţional rose subordonează conducerii poiar şi în timpul discuţiilor privind Constituţiei, din 2002-2003, exiîncă politicieni care susțineau că cipiul separaţiei puterilor în stat este Adrian Năstase afirmase în mai ie rânduri că acest principiu işi avea său în sec. al XVIII-lea, dar nu mai ici o semnificaţie în. sec. al XXI-lea. ncipiul separaţiei puterilor în stat esenţial pentru a-i proteja pe cetăPentru că, atâta vreme cât puterile controlează şi se supraveghează recicetăţenii pot spera ca spaţiul lor de le individuală să nu fie încălcat de re autorităţi. Or, dacă sistemul autorităbr publice din România se subordounei comenzi politice, şansele deajiei scad. Este esenţial să facem | încât instituţiile să ne încalce cât puțin libertatea, să facem astfel încât nducătorii să ne facă cât mai puţin rău șipentru aceasta separaţia reală a putelor în stat este fundamentală.

Nu poţi să faci reformă doar prin re-

ferendum, asta e limpede. Tot la parlament ajungi. Nu ne putem imagina că parlamentafi, partidele politice pot intra într-o relaţie 'de opoziţie cu societatea. Nu pot risca 'acest lucru. lar când vorbim de reforma Constituţiei, nu ne referim numai la o modificare a raporturilor instituţionale într-un sens sau altul. Vorbim de fapt despre o „nouă filozofie constituţională, în care separaţia puterilor în stat să funcţioneze în mod real, iar controlul public să poată fi asigurat prin referendumul de iniţiativă cetăţenească, inclusiv prin referendum abrogativ, astfel încât, atunci când parlamen- “ul, spre exemplu, din diferite motive, merge pe o variantă legislativă care nu &le agreată de cetăţeni, aceasta să poată fi respinsă de un referendum. Să fu uităm: Constituția României prevede deja că suveranitatea este asigurată de hajiune prin referendum sau prin parlament. Deci avem posibilitatea de a utiliza Telerendumul ca formă de exprimare a Sweranităţii naţionale. Să dăm acestui articol constituţional un conţinut real. În lelul acesta, temerea despre care disculăm nu va mai exista.

îngrijorări privind Wosibile fraude electorale

Sunt motive întemeiate să ne te-

em că rezultatul acestui referendum n 19 mai ar putea fi viciat?

Câtă vreme nimic nu s-a schimbat în Oganizarea alegerilor în România, din încoace, putem spune că orice se Poate întâmpla. Votul multiplu este în con- “Nuare posibil. lar votul multiplu poate la o fraudă de 3-5%.

Parlamentul nu a modificat Legea stai ală. Cartea de alegător nu a fost E iribuită, Cartea de identitate, pe care uiea alegătorilor o folosesc, i

ă nici pe departe siguranţa votului. mbrul autocolant poate fi uşor dezlipit. a . neexistând o centralizare informatică valelor, nu putem verifica dacă cineva Sază în mai multe secţii de vot. Listele Imentare funcţionează în continuare. mobilă, de asemenea. Spre deose-

bire de ce se întâmplă în majoritatea statelor cu democraţie avansată, românii pot vota în orice secţie de votare de pe teritoriul țării. Asta poate permite un oarecare nivel al fraudei. Când confruntarea politică este atât de dură, cum este cea actuală din România, ne putem imagina că unii, nu neapărat conducerile partidelor, dar unii, la nivel local, ar putea fi tentaţi să folosească diferite metode, fie votul multiplu, fie stimularea şi condiţionarea administrativă a votului, spre exemplu, prin ajutoare sociale.

E normal ca în comisiile secţiilor de votare la referendum să avem reprezentanţi ai partidelor? Ştim că în marea lor majoritate partidele militează pentru demiterea preşedintelui.

Peste tot în lume reprezentanţii partidelor sunt prezenţi în birourile secţiilor de votare şi asistă la numărarea voturilor. În unele ţări însă, pentru că problema fraudării alegerilor nu este doar românească, orice cetăţean interesat poate asista la procesul de numărare a voturilor. În România, pentru referendumul de acum, Asociaţia Pro Democraţia a întâmpinat unele probleme. Iniţial, BEC a refuzat să acrediteze observatori independenţi, considerând că nu există prevederi legale în acest sens. Apoi, a revenit, aşa că asociaţiile pot observa alegerile, iar observatorii urmează să fie acreditaţi la nivel naţional de către BEC.

Pro Democraţia va observa aceste alegeri?

Pro Democraţia are în continuare unele rezerve referitoare la posibilitatea votului multiplu. Sperăm ca guvernul şi Mi nisterul de Internesă tacă toate eforturile, astfel încât în săptămâna care urmează să fie găsită o soluție pentru descurajarea votului multiplu. În acelaşi timp, APD a început deja recrutarea de observatori, iar la 19 mai, dacă nimic grav nu se întâmplă, vom fi în cât mai multe secţii de votare din ţară.

Şi din străinătate?

Şi din “străinătate, în măsura în care vor exista voluntari.

Totuşi, nu e o naivitate să speraţi că acest guvern va fi un arbitru corect şi va asista neutru la desfăşurarea referendumului, câtă vreme premierul a făcut declaraţii publice pentru demiterea preşedintelui?

Cred că a fost o eroare din partea primului ministru că s-a pronunţat în această calitate împotriva preşedintelui Băsescu O putea face în calitate de președinte al PNL, deşi probabil ar fi fost de dorit ca altcineva din PNL — s-a şi întâmplat acest lucru de multe ori — să-şi asume acest rol. Pentru că guvernul asigură de fapt organizarea referendumului. Orice bănuială în ceea ce priveşte proasta organizare a alegerilor merge spre guvem, şi nu spre preşedintele republicii, care nu are mici un fel de atribuţii din acest punct de vedere şi mai este şi suspendat pe deasupra. Însă, trebuie să plecăm toldeauna de la prezumția de corectitudine şi bunăcredinţă. Noi sperăm că există un interes real al Guvernului României ca acest referendum să se desfăşoare coreci Tocmai de aceea, am trimis primului ministru o scrisoare prin care solicităm rezolvarea problemei votului multiplu şi aşteptăm cât mai repede o reacţie din partea M!/ în

acest sens. = De pildă, nu vă este teamă de ini-

țiative, precum cea a PIN de a se constitui într-o poliţie electorală, câtă vreme liderul PIN nu poate fi bănuit de neutralitate, este un combatant dintre cei mai cunoscuţi şi înverşunaţi pe frontul anti-Băsescu?

Romană Episcopiei

laşi

Timişoara

Braşov

* E bine ca toţi cei interesaţi să poată observa alegerile. Sinaia existat în Franţa, în SUA, în Italia, ca să dau câteva exemple recente. În schimb, calitatea observării depinde foarte mult de buna-credinţă a celor care observă alegerile şi de experienţa lor ca observatori. Ca urmare, faptul că PIN va observa alegerile nu mi se pare periculos, cu un singur amendament, ca această observare să stea sub semnul bunei-credințe. Cu cât observăm mai mulţi alegerile, cu atât mai mult transparenţa este asigurată. Şi, din păcate, nu sunt prea multe organizaţiile capabile să mobilizeze observatori în momentul de faţă.

Pro Democraţia câți observatori va avea? Veţi acoperi toate secţiile?

Pro Democrația, niciodată în istoria sa, nu a reuşit să acopere toate secţiile din România. Sunt 17.500 secţii de votare. Noi nu putem asigura decât câteva mii de observatori. Pe de altă parte, având posibilitatea de a forma echipe mobile, vom încerca şi astfel să acoperim un număr cât mai mare de secţii. În 2004, misiunea de observare a Pro Democraţia a fost un succes pentru că ne-am orientat spre un anume gen de secţii, secţiile rurale. Ceva asemănător vom incerca şi la referendumul din 2007. Dar acest reterendum a venit oarecum surprinzător, așa că misiunea de observare n-a putut fi pregătită din timp, cum se întâmplă cu alegerile la termen. Acum, a trebuit să ne acomodăm pe parcurs şi sperăm ca voluntarii pentru observarea relerendumului să fie suficienţi pentru a avea o imagine concludentă asupra modului în care se va desfășura referendumul

Au fost dezbateri aprinse în legătură cu desfășurarea referendumului pentru românii din străinătate. Este o miză atât de mare?

Problema observării alegerilor În străi-

ni din străinătate. Gândiţi-vă ce spirit civie ar trebui să aibă un român ca şă se deplaseze sute de km spre secția consulară şi să-şi petreacă toată ziua așteptând să-i vină rândul să voteze. Cred că e nevoie de o reformă radicală şi aici. Este cetăţenilor români, oriunde s-ar alla, de a participa la viaţa ţării lor. lar soluţiile nu lipsesc. În atara celor enumerate, ar mal îi și votul electronic. Dar toate aceste soluții se există bune exemple. Sunt țări foste comuniste care au experimentat cu succes volul electronic. Noi nici măcar nu Incercăm să creăm un pilot pentru alegerile europene sau pentru cele locale din 2008. În Romănia, rezervele faţă de votul electronic au în vedere posibilitatea traudării alegerilor. Doar că, la noi, lraudele se realizează prin sistemul curent şi pot în mult mai greu detectate decât in sistemul electronic,

Interviu realizat de Armand Goșu 6 mai 2007

Uneori, în politică 1+1=1

Câteodată, la număratul voturilor 1+1=3 De fiecare dată, pentru observatorul APD 1+1=2

Asociaţia Pro Democraţia monitorizează alegerile din 1992. Pe 19 mai, contăm pe sprijinul tău pentru a monitoriza corectitudinea procesului electoral.

|. Înscrie-te ca observator la Asociaţia Pro Democraţia, din | Bd. Mareşal Al. Averescu nr. 17, pavilion F, etaj 3 sau fă o donatie în contul R015 RNCB 0072 0496 7871 0004

deschis la BCR Sector 1.

Campania APD pentru un referendumțorect

Referendum 19 mai 2007

Tel: 021/222 82 54 sau 222 82 54 Mai multe detalii: www. apd ro/referendum2007

Pentru ca votul tâu să fie numărat corect!