Sibiu - capitală culturală europeană.

În prima zi a anului, la Sibiu au aterizat preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi o mare parte dintre miniştii actualului Guvern. Sibienii şi-au făcut intrarea în noul an în stradă. Zeci de mii de oameni au îndurat frigul şi ploaia pentru ai vedea pe Băsescu deschizând oficial „Capitala Culturală Feppeană -

Irina Munteanu Dan Tomozei

ntrarea triumfală a oficialilor de

rang năâțional s-a făcut la orele

amiezii, când a fost programat

primul eveniment în noua C pitală culturală europeană: inaugu rarea noului sediu al Bibliotecii ASTRA din Sibi

BĂSESCU STINGE LUMIA. Primul care a sosit la bibliotecă

a fost premierul. La câteva minute a ajuns și președintele. După ce a reuşit să treacă de mulțimea de simpatizanţi, face primul pas în bibliotec rețeaua de electricitate a noului sediu cedează! Doar lămpile de veghe de joasă tensiune au mai sigurat vizibilitatea în cea mai mo: dernă instituţie de cultură a Sibiului Nimic însă nu a întrerupt programul. Pana de curent a durat trei minute, motiv suficient de g cama faptului că premie preşedintele au fost obligaţi să stea

me pe ul și

alături minute bune. Mai mult, deși nu era în program, președintele Con ilului Judeţean Sibiu, Martin Botesch, l-a invitat la cuvânt şi pe eful Guvernului, alt motiv de bucurie“ pentru preşedinte „NU SUNT UN ÎNGER!

După inaugurarea bibliotecii şi a cărții de onoare a instituţiei, președintele a preferat să meargă la Mitropolia Ardealului mitropolitul Laurenţiu Streza l-a întâmpinat lângă altar. In fața slujba de

acolo unde

mulțimii adunate la vecernie, preşedintele a primit o icoa nă reprezentându-l pe Sf. Gheorghe omorând balaurul o icoană făcută la Mănăstirea Sâmbătă, dom nule preşedinte. Să ştiţi că nu avem icoane care să reprezinte un persona) cu numele Traian. Dar vom face o "altă icoană cu cei 40 de sfinți, care ne reprezintă pe toți” litul Stre Vădit emoționat

a spus mitropo-

râzând în stilul caracteristic preşedintele a replicat: „Nu sunt u

sfânt!... Vă mulţumesc nevoit să vorbesc pentru pr intr-o bise până a abținut...“ t pen

la Sit

acest ales

miniştri

PREZENȚĂ COMUNĂ,

DISCURSURI SEPARATE. |

! Mă văd

ŞI-A ARUNCAT PALTONUL. Pusă pe seama unui şpriţ prelungit, întârzierea preşedintelui Băsescu a fost sancționată cu fiuierături şi hu duieli de cei care au stat şi şase ore în frig pentru a-l vedea pe primul om din stat

adunări selecte de vreo 400 de oameni, invitați pe sprânceană să participe la concertul Philarme

Thalia

„NE-A SCOS PRIMARUL DIN CASĂ DEGEABA “ În:

nuarie să înceapă. „Am venit aici

ne-a chemat Johannis, dar mai bine

țat de

a SCOS

eam acasă, că am îngheț se plângea o femeie

din casă prima la șase

jumate începe. El stă ia, șpriț și nici

de noi.“ Un bărbat

gătit pentru ocazia specială

„Sibiu — capitală europeană

xorând un steag la umăr confun-

are, dar pent

FLUIERĂTURI ȘI HUIDUIELI. Oamenii au stat minute în

șir, ore în șir privind continuu spre scena goală, spre difuzoarele din care se revărsau diverse muzici, așteptând în zadar să-i bage cineva în seamă. La un moment dat, au început fluierăturile, adresate deopotrivă primarului Johannis, dar și președintelui Băsescu, așteptat cu nerăbdare de oameni. „Stăm aici de ore. Trebuia să ia eva pe

scena să ne spună progrz

mul. Cum ar fi dacă toată lumea a s-ar plictisi de așteptare și l-ar

lăsa pe Băsescu să cânte singur?

amnă. Apoi tot

că pentru președinte a „Vreau să-i str

and l-am

l lor întârzie la dovedit,

dispus

a sunt politi-

21:00, oamenii așteaptă focul de artificii și coment vine trupa Smokie nițial, ci doar 1

E orz

nul dintre membri“. 2:00 și omul negru n-a venit.

Fluierăturile cresc în intensitate, dau muzica mai acopere începutul

iar organizator: tare, încercând

de revoltă. Plouă, e frig și oamenii din piață se uită cu jind la jurnaliști

„unde e cald și

din centrul de pre bine. Pe la ora 23:00 apare și pri marul pe scenă, întâmpinat cu huiduieli. Sibienii par a nu-l fi iertat, dar au rămas nemișcaţi acolo, în piață. Când președintele țării ajunge și el, oamenii, ca un val, se strâng unul lângă altul, în încercarea de a ajunge mai aproape de scenă. Băsescu pare a ge ca un ma net, dar nu pe toți. Unii flutu stegulețele și baloanele cu „Sibiu —

apitală culturală“, alții huiduie Și ură printre dinți

„MI-AȘ MUTA BIROUL ÎN STRADĂ.“ Populist, plin de mesaje dulci la adresa sibienilor care i-au acordat cele mai multe voturi la alegerile prezidențiale di noiembrie-decembrie 2004, pre edintele Bă și-a început discursu aruncând în capul cameramanilo!

fotografilor paltonul cu care eră îmbrăcat. Ca un adevărat pugi-

Nicoleta Zaharia nicoleta zaharia(Dadevarul.ro

Peste 1.000 de evenimente, expoziţii, teatru, film, concerte, carnavaluri, vor împânzi sălile de spectacole ale Sibiului, capitală europeană. Promovarea programului “Sibiu 2007” a început în luna septembrie, prin prezentarea expoziției “Sibiu. Tânăr din 1191”.

lanuarie se anunţă plin la Sibiu. Filme cât cuprinde şi teatru de calitate, stropite cu acorduri fine de jazz. Astfel, până pe 28 ale lunii în curs, în Imperium Pub vor avea loc în zilele de vineri şi sâmbătă concerte de blues, jazz, jazz rock şi fusion, susținute de trupa “Imperium Jazz Band” şi alți invitați. În fiecare

zi de marți şi joi, Imperium Pub va

oferi recitaluri de piano bar cu Ci-

prian Oancea. O dată pe lună, nume Si de prestigiu ale scenei româneşti Ş şi internaţionale precum Johnny £ Răducanu & Friends, Teodora Ena- &

che, Cristel Ungar & Marius Popp, Berti Barbera & Nicu Patoi, Nico, Ni-

cu Alifantis și mulți alții vor susține master concerte.

Andrei Șerban,

în premieră cu “Pescărușul”

Evenimentul lunii ianuarie se anunţă a fi premiera spectacolului “Pescăruşul” de A.P. Cehov, regizat de Andrei Şerban, programat în zilele de 12 şi 14 ianuarie. “Pescărușul” face parte din cele două spectacole montate de Andrei Șerban în vara anului trecut, la aproape 15 ani de

Master concerte cu Johnny Răducanu, Teodora Enache, Nicu Alifantis

Ianuarie de top, cu jazz, teatru și film la Sibiu

absență de pe o scenă de teatru de la noi. Piesa are o dublă distribuţie, una bucureşteană, alta sibiană: Maia Morgenstern/Mariana Presecan, Tudor Aaron Istodor/Adrian Neacşu, Marian Râlea/Gelu Potzolli sau Andreea Bibiri/Cristina Flutur. “Marele jaf comunist”, în regia lui Alexandru Solomon, are parte mâine, de la ora 14.00, de o proiecţie la Sudioul de Film Astra. În programul manifestărilor Sibiu-Capitală Europeană 2007 din luna aceas-

ta mai sunt anunţate producțiile “Străin în țara tuturor” de Jasmine Dellal (11 ianuarie, ora 14.00, Stus dioul de film ASTRA), “Bun venit New York” de Bettina Perut (16 ia nuarie, ora 14.00, Studioul de film ASTRA), “Făcătorul de minuni” di Cătălin Ștefănescu (17 ianuarie ora 14.00, Studioul de film ASTRA) “Blestemul ariciului”, regizat di Dumitru Budrală (24 ianuarie, o 14.00, Studioul de film ASTRA), sau “Născuţi la comandă. Decreţeii” di Florin lepan (30 ianuarie, ora 14.00 Studioul de film ASTRA).

Carnaval cu

și dansuri tradiționale

Ianuarie își încheie mărinimoj activitatea culturală cu un Carnă valalLolelor (27 ianuarie, ora 11.00; Bd. Coposu - Gh. Lazăr — Piaţa Mă re - Bd. Bălcescu - Bastionul Porții Cisnădiei - Cazarma 90), urmat d un Bal al Lolelor, de la ora 17.00, lă Bastionul Porții Cisnădiei (Cazat ma 90). Obiceiul Lolelor, reînviatii 2007, marchează, cu umor, alung rea iernii și intrarea într-un N0 an, cu dansuri tradiţionale, pe naje mascate și... gogoși.

Să fim sibieni!

Marius Vasileanu

Şi eu sunt sibian! — îmi vine să strig, zilnic, în acest an. După

ce atâţia ani românii au fost sufocaţi de „Cântarea României”, de „Antena vă aparţine” și

de “indicaţiile prețioase” ale culturnicilor în frunte cu cele ale Ceaușeștilor, anul acesta România ; este, de-adevăratelea, onorată şi favorizată în plan cultural.

Demararea uriașei manifestări „Sibiu, capitală europeană” nu este de colea, iar cei care ar trebui să se bucure întâi de toate ar trebui să fie chiar făuritorii de cultură. Nu mi s-a părut însă că ecourile din ţară au fost foar- -te entuziaste. Nu cred că cei care se ocupă efectiv de cultură în România — exceptând oficialii şi cei care vor participa direct la manifestările de la Sibiu — realizează importanţa evenimentului. “Eveniment” care se va întinde pe un întreg an de zile!

La Sibiu însă, totul pare pus la punct cu precizie nemţească. Exceptând, desigur, vreo accidentală și foarte românească pană de curent, aşa cum s-a petrecut taman pe 1 ianuarie, la inaugurare. Cu toate acestea, ceva nu este încă în regulă. Românii se mulțumesc numai cu privitul la televizor şi, eventual, cu bifatul acțiunilor culturale, în grăbă, prin intermediul gazetelor sau al televiziunilor. Rareori mi-a fost dat să aud „nebuni” care să fi avut curiozitatea (sau să plănuiască) să tragă o fugă ca să fie de faţă la nenumăratele evenimente care s-au scurs deja sau care vor fi de aici înainte. Puţini plănuiesc în concediile de peste an să ajungă și prin Sibiu la vreun concert sau la o expoziţie. Elevii şi studenţii din țară sunt indiferenți, pare-se.

Pentru internauţi, posibilităţile de informare sunt și mai simple&ample, prin adresa site-ului oficial: http://.sibiu2007.ro. Vom găsi o sumedenie de date, fiind un site bine gestionat, și un calendar al evenimentelor curente şi ale întregului an. Ba unii au avut inspiraţia să conceapă și alte site-uri, “paralele. lată unul dintre ele: www. „ sibiulmeu.ro, care este o publicaţie virtuală intitulată, „Sibiu, ţinutul meu natal”. Şi care se prezintă astfel: „Diversitatea multiculturală a acestui

spaţiu (străveche vatră de civilizaţie europeană) şi semnificaţia sa etnică pentru acei născuţi pe aceste meleaguri au reprezentat motivaţia pentru tentativa noastră de promovare, în contextul Capitalei Culturale Europene 2007, a proiectului regăsirii oraşului şiţinutului natal, alasumării străvechii cetăţi a lui Hermann şi împrejurimilorsale, româneşti şisăseşti, a rolului de centru cultural reprezentativ al identității tuturor fiilor săi, de ieri şi de astăzi, din ţară sau de pe alte meleaguri. Odată cu recuperarea şi trăirea sentimentului de reîntoarcere (cu mintea, cu gândul sau cu fap: ta) în matricea natală sibiană, nutrim sentimentul asumării de către cei binevoitori şi potenţi financiar, a rolului pe care unii membrii, ai diasporei l-ar putea juca în dezvoltarea şi promovarea imaginii Sibiului. Vor fi organizate conferințe, seminarii şi întâlniri între oficialităţile locale şi diasporasibiană.” Te întrebi, pebună dreptate, cine ne împiedică să organizăm astfel de întâlniri — fie şi prin internet, măcar — legate şi de alte localități româneşti.

Am discutat zilele acestea cu câţiva prieteni şi cunoscuţi care și-au manifestat euroscepticismul. Invazia de modernism adusă de aderarea şi integrarea în Uniunea Europeană va accelera distrugerea patrimoniului arhaic - — atâta cât mai este, cred ei. Ceea ce cred eu, le-am răspuns; este că fie cu UE, fie fără UE, această tendință exista, sepetrece şi se accelerează, oricum. Dimpotrivă, programe inteligent concepute vor putea atrage bani europeni tocmai pentru prezervarea unor asemenea valori. Confraţii noştrii din Europa le-au pierdut de mult şi sunt ceva mai atenţi și mai conştienţi decât noi cu asemenea comori. Împreună vom învăţa să salvăm ceea ce mai poate fi salvat din patrimoniul arhaic de pe teritoriile locuite de români.

Deocamdată, acţiunea de valorificare a ceea ce are România mai bun în plan cultural a găsit o excepţională oportunitate prin declararea Sibiului drept capitală europeană alături de Luxemburg. Este un an pe care ar trebui să-l valorificăm la maximum. Dar de care merită şi să profităm bucurându-ne şi degustând măcar câte ceva din imensa ofertă culturală sibiană.

„.De aceea, chiar dacă m-am născut în Bucovina, anul acesta mă declar sibian.

SIBIU, CAPITALA

turală Europeană trebuie Bugetul manifestării este pe continent. Europenii sunt dornici plânge că nu suntem priviţi cu sim-

PREŢURILOR să umple sufletele, dar să măsura scopului — impunerea Sibide a descoperi noi ţinte și, din acest patie, orașul transilvan fiind inclus

B ucuria de a fi Capitală Cul-

nu golească buzunarele. ului ca un centru de referinţă pe punct de vedere, nu ne putem pe o listă a destinaţiilor de mare

Lozinca justificatoare a lui Johannis = nu se poate face totul într-un an — este adevărată. Dar el este primar din anul 2000, iar

proiectul „Capitală Culturală Europeană“ a început

de peste doi ani.

interes în 2007. Primarul Johannis speră la un milion de turiști, un prag ambițios.

Debutul manifestărilor s-a făcut în stil pur românesc — hăhăituri prezidenţiale pe dezbrăcatelea, pană de curent și întârzieri nejustificate la focul de artificii, sancționate cu huiduieli. Steagurile cu însemnele anului cultural au fost furate de pe stâlpi, credem din joacă. Să avem încredere că evenimentele vor intra într-o cadență mai nemţească, deși o exactitate prea apăsată nu face parte din modelul nostru cultural.

Așa cum scriam în urmă cu multe luni, o serie de lucrări edilitare sunt întârziate şi capitala

a o 0 Re pe ee LAC pla A o e AN ae ae Du E re cat EA Bea ap ea ji NES 2 E ar pie pe RE E e E ee ee e ep e

culturală nu va beneficia de ele decât după ce va trece vara. Șoseaua de centură este cea mai gravă problemă încă nerezolvată; ca atare, mii de camioane grele tranzitează orașul aproape de centru, făcând din circulaţie un calvar. Milionul de turiști așteptat nu va beneficia nici de gara feroviară în reconstrucţie, nici de aeroportul în modernizare. La hotelurile mari se lucrează, iar străzile nu sunt încă toate terminate. Lozinca justificatoare a lui Johannis — nu se poate face totul într-un an — este adevărată. Dar el este primar din anul 2000, iar proiectul „Capitală Culturală Europeană“ a început de peste doi ani. PAS ] se pot strecura și facturi care nu bat la ochi, dar... mişcă din urechi. Pe lângă zecile de milioane de euro înghiţite de proiectele cul: turale şi cele de urbanism, nici nu mai observi că un stâlpişor de calcar bate spre zece milioane de lei, iar un tomberon (adus din Italia) urcă la 13,5 milioane de lei. Dublu decât un preț normal! Nu vreau să cred că aceste obiecte ar fi considerate și ele opere de artă! Discuţiile privind cheltuiala banului public sunt abia la începutul anului cul. tural. În magazine, în hoteluri si restaurante adie un iz de speranță că preţurile vor urca până la nivelul la care suportă o veritabilă capi. tală culturală europeană, Azi eate premiera la „Pescăruşul“, şi Andrei Șerban ştie foarte bine cum se derulează marile proiecte cultural. financiare.

n entuziasmul heirupist de a termina treburile stringente

iterar

ADEVĂRUL

R paginile 8-10

OrUSI

Miercuri, 24 ianuarie 2007 Anul XVI, Nr.855

O altfel de Capitală Culturală

Radu Carp

n momentul în care s-a anunţat decizia ca Sibiul, alături de Luxemburg - Marea Regiune, să devină Capitală Culturală Europeană, au existat serioase îndoieli că acest oraş va fi capabil să facă faţă uriaşei provocări. Nici un alt oraş dintr-o ţară care nu era, la momentul respectiv, membră a Uniunii Europene nu 4 avut această onoare Faptul că Sibiu a devenit Capitală Culturală Europeană a marcat o premieră nu numai pentru România, dar şi pentru Uniunea Europeană. Dacă Luxemburg nu ar fi oferit solidaritatea sa, Sibiul nu ar fi avut nici o şansă să der uleze acest program. Europa de mâine se va construi tocmai în jurul unor asemenea solidarități la nivelul colaborării citadine sau regionale. Faptul că Sibiu este parte a acestui program nu poate fi decât benefic pentru felul în care comunităţile locale din România, la orice nivel, vor trebui să se raporteze la proiectul politic al integrării europene. lar felul în care Sibiul va reuși să onoree şansa acordată va impulsiona cu certitudine și alte centre culturale sau administrative românești să se integreze în Europa pe alte coordonate decât cele ale centrului. Într-un interval de timp destul de scurt Sibiul a reușit să câştige un pariu cu sine însuși, acela de a arăta Europei o altă față a României. Nu cred că în momentul luării deciziei oficialii europeni au avut în vedere toate consecinţele alegerii lor, faptul că Sibiu are o istorie şi un prezent care îl recomandă cu prisosință, mai mult chiar decât multe alte orașe care au îndeplinit până acum rolul de Capitală Culturală Europeană. S-a întâmplat un fenomen care nu fusese luat în calcul: abia după ce a fost desemnat să participe la acest program Sibiul şi-a descoperit adevărata sa natură. Din acest motiv, putem spune că scopul şi rațiunea de a fi Capitală Culturală Europeană au fost deja atinse. Orașul a trecut printr-o amplă operaţiune de reconstrucţie. Instituţiile s-au adaptat din mers. Mentalitatea oamenilor s-a schimbat, în sensul că optimismul oamenilor legat de imaginea propriului lor oraş a început să fie vizibil. Toate acestea conturează deja începutul unei poveşti de succes made in Romania.

continuare în 11

urmaredin1

- Peacest fundal dătător de speranțe a avut Joc momentul aderării la Uniunea Europeană şi cel al deschiderii oficiale a Capitalei Culturale Europene. O conjuncție fericită, din nou o premieră nu numai pentru România, ci şi pentru Europa. Nici un stat care a devenit membru UE nu a avut vreodată ocazia de a sărbători două mari evenimente practic în aceeaşi zi. 1 ianuarie 2007 va rămâne o dată cu semnificaţie aparte: nu numai că românii au devenit europeni, dar s-au simţit, cel puţin pentru o zi, şi sibieni.

Ca martor direct al acestei transformări îndelung aşteptate, nu am nici o îndoială că, din punct de vedere al organizării evenimentului, s-ar putea ceva reproșa autorităților care l-au pregătit. Centrul orașului are o nouă haină - mai vie, mai luminoasă, mai colorată. Instituţiile culturale ale oraşului s-au întrecut să ofere programe la cel mai ridicat nivel. În ordine cronologică, prima instituție implicată în organizarea evenimentului a fost Biserica Evanghelică ce a oferit un concert în ajunul momentului oficial al aderării. Incinta impunătoarei biserici, de obicei dezolant de goală, a devenit brusc neincăpătoare. Oaspeţii Bisericii Evanghelice au asistat la mai multe premiere concomitent: durata concertului, neobişnuit de mare; folosirea simultană a celor trei orgi, nicicând puse astfel în valoar&; un spectacol care a făcut trecerea prin toate epocile în care acest instrument a fost pus învaloare. Organiştii, printre care Ursula Philippi şi Hans Eckart Schlandt, s-au întrecut pe sine într-un spectacol care, datorită lungimii sale, a pus fără îndoială la încercare chiar şi cele mai nebânuite abilități instrumentale. Schlandt este un supravieţuitor: din 1965 organist al Bisericii Negre din Brașov, a fost martorul plecării etniei sale în anii '90, dar şi al

“sărbătorii simbolice cu profundă în âtură europeană din noaptea care a făcut trecerea între ani. Am asistat la un moment care foarte rar poate fi celebrat, un triumfal artei asupra istoriei: muzica lui Bach și Buxtehude, interpretată de Schlandt, a supravieţuit unui regim politic autoritar, asupra unei tranziții mult timp fără orizont și a fost destinată să fie prologul mult așteptatului moment al aderării. „=

Concertul deorgă din Biserica Evanghelică a Sibiului a marcat un moment simbolic, mai puţin sesizat ca atare: etnicii germani, minoritari în România, s-au regăsit sub acoperișul casei comune europene cu conaționalii lor, majoritari în Germania, dar prezenți şi în alte țări europene. Am asistat astfel la o nouă unificare a germanilor din Europa, după cea din 1991, cea datorată integrării Austriei în 1995 şi cea din 2004 a unor țări est-europene în care trăiesc alte minorităţi germane. Ei plecați din România şi cei rămaşi ge ia fac parte de acum înainte din acelaşi spa

| ca zi, pe data de 1 ianuarie, Sasiu Sibiu și-a dezvăluit noua sa faţă. În primi

rând, a avut loc deschiderea oficială a noii locații a Bibliotecii Astra, situată, desigur nu înțâmplător, lângă cea inițială, inaugurată în urmă cu 145 de ani. O bibliotecă modernă, care de acum încolo va fi poate cel mai bine adaptată prezenţei intelectuale româneşti în Europa, după Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Fondatorii primei biblioteci româneşti din Sibiu ar fi fost desigur mândri de aspectul şi de dotările noii clădiri În al doilea rând, Muzeul Brukenthal. Aflat pentru mult timp în reparaţii, văduvit de cele mai importante tablouri, emblema Sibiului a supraviețuit și a redevenit ceea ce a fost. Tablourile înapoiate din partea Muzeului Naţional de Artă întregesc în mod exemplar ocolecție celebră nu doar în România. Litografiile Rembrandt din colecţia de stampe a Academiei Române îşi găsesc un loc firesc la Brukenthal și ar putea fi puse în valoare la fel de bine și după încheierea programului Capitală Culturală Europeană.

În al treilea rând, sala Thalia şi concertul Philarmonie der Nationen. Stilourile Mont Blanc, marcă a excelenţei scrisului, sunt vândute de ceva vreme împreună cu un CD interpretat de această orchestră - simbol al unei alt tip de excelenţe, cea muzicală. Când am privit cu atenţie un asemenea produs nu m-am gândit că ar fi fost posibil vreodată ca Philarmonie der Nationen să ofere un concert în România. lată însă că orchestra dirijată de Justus Frantz avenit la Sibiu şi a oferit un concert deo eleganță exemplară. A se consulta calendarul concertelor Philarmonie der Nationen pe anul 2007. Nici un oraş din Europa de Est nu va avea onoarea Sibiului, ceea ce spune multe despre felul în care o Capitală Culturală Europeană poate atrage excelența în toate domeniile culturii. În al patrulea rând, spectacolul oferit de Groupe F, greu de definit din punct de vedere al formei alese pentru exprimare: pirotehnie, artificii, balet, într-o imbinare unică. Un spectacol care te face să crezi că rețeta focului grecesc, temătoarea armă a bizantinilor, nu s-apierdutşiesteincă laîndemânainițiaților... Într-un cuvânt, toate manifestările au fost organizate la superlativ, iar Sibiul a trăit unul

O alttel de Capitală Culturală

dintre cele mai intense momente culturale din îndelungata sa istorie.

Există însă ceva ce a lipsit din acest program. Un element a cărui absenţă nu este uşor de sesizat la primavedere. O dimensiune a Sibiului care nu a fost pusă în valoare, chiar dacănuse poatecontesta existența sa.În noaptea de Anul Nou, într-un moment în careeuforia oamenilor şi spectacolul de artificii se putea încă observa, am trecut pe lângă Bise Reformată maghiară. Mi-a fost dat să fiu martorîn trecut la servicii religioase în acest lăcaș decult. În noaptea de 1 ianuariea fostlinişteși, într-un oraş iluminat mai puternic decât oricând, întuneric. La Catedrala Ortodoxă, un alt simbol al Sibiului, se făceau auzite cuvinte fără nici o punere în contextul momentului istoric la care eram martori. În afară de Biserica Evanghelică, ce a înţeles să se raporteze la înălțimea acestui moment, celelalte biserici au excelat prin absență. Ce s-ar fi întâmplat dacă, la trecerea dintre ani, în Piaţa Mare a orașului s-ar fi auzit nu numai zgomotul artificiilor şi al şampaniilor, ci și o slujbă ecumenică (scurtă ca durată, în nici un caz interminabilă şi plictisitoare) la care să participe toate confesiunile care au dat şi dau în continuare un sens conviețuirii transilvane? Am fi transmis poate un alt fel de mesaj Europei în care dorim să ne integrăm. Într-o Uniune Europeană preocupată tot mai mult de acomodarea națiunilor şi confesiunilor, de imigrație şi de multiculturalism, am fi marcat primul moment al prezenței noastre printr-un mesaj lipsit de ambiguităţi: adevărata integrare nu poate fi dictată politic sau administrativ, ea poate avea loc cu succes doar în acele spaţii a căror experiență istorică este marcată de toleranță. O valoare care nu se poate naşte ca urmare a nici unui plan de armonizare cu acquis-ul comunitar, o valoare preexistentă la Sibiu care a supraviețuit în timp tocmai pentru a putea da un sens profund momentului 1 ianuarie 2007. Nu ne rămâne decât să sperăm că cea de-a treia Adunare Ecumenică Europeană care va avea loc la Sibiu în septembrie 2007 va suplini această absenţă...

Labirintul cu tentaţii din capitala culturală Sibiu

Luna februarie este aglomerată în evenimente

Sebastian Dan sebastian dan(Dadevarul ro

Artele își intersectează formele de expresie la Sibiu. Nucleu al culturii pentru un an, orașul s-a transformat într-un labirint de tentaţii printre care este ușor

să terătăcești. Ziarul Adevărul iși asumă rolul de ghid pentru turiștii debusolaţi de avalanșa de evenimente.

'Toatedrumurileducla Sibiu, Capi tală Culturală Europeană în 2007. Lucru bine de știut, pentru că, dacă veniţi cu mașina, la intrarea în oraș nu este instalat niciun banner care să anunţe acest lucru, Lacuna informativă este remediată de steguleţele care împodobesc străzile. Bine ar fi să cunoaşteţi cât de cât locurile, pentru că nu veţi avea ocazia să fiţi îndrumați către obiectivele istorice și culturale de... indicatoare.

Locuri de promenadă

Pentru a vizita centrul istoric, vă recomandăm să mergeţi pe strada Nicolae Bălcescu, închisă traficului auto. Bănci, cafenele, restaurant fast-food-uri, magazine cu îmbri minte, încălțăminte sau parfumuri de marcă sunt la tot pasul. Printre ele, şi cele care vă oferă suveniruri cu Sibiul sau obiecte tradiționale săsești. Dacă preferaţi o rută mai liniştită, atunci promenada dea lungul celei de-a treia centuri de fortificaţie a vechii cetăţi este ceea ce v-ar putea satisface dorinţa. Vechile ziduri de apărare Şi turnurile s-au păstrat foarte bine, iar la capătul acestora ajungeţi la vestita „Sală Thalia”, unde susține concerte Filarmonica din Sibiu. De aici, puteți merge către inima cetății, în Piaţa Mare, unde seaflă primăria, dar şi palatul construit pentru baronul Samuel von Brukenthal, între 1778 şi 1788.

Evadare în cramele burgului

„Sibiul Vechi”, „Union”, „Crama lena”, „Imperium” sau „Casa Ardeleană” sunt doar câteva dintre cramele renumite din Sibiu. Stilul retTo se adaptează perfect încercărilor de a reface atmosfera de acum câteva sute de ani, reușita fiind asigurată de boltele și zidurile din cărămidă, lăsate la „roşu” 'sau văruite. În cramele cu meniu tradițional, cei interesaţi pot asculta melodii „de inimă albastră”, iar în baruri răsună acordurile muzicii anilor '60-'70, Ca în orice oraş universitar, studenții au și ei locurile lor: „Chili Out Caf6”, “Crama Naţional”, “Student Cafe” sau “Spielplatz Kaffe und Musik”.

Luna aceasta la Sibiu

- spectacolul de teatru “Balul” - Teatrul Naţional “Radu Stanca”, 16 şi 17 februarie, ora 19.00

- expoziţie despre comunism - "Cei şapte piloni al comunismului în Romănia', Cetatea Cisnădie - Turnul Slăninii, vernisaj pe 17 februarie, ora 17.00

concert - Imperium Jazz band & Vlad Simon şi Cosmin Cruţiu, “Oldies but Goldies live”, Imperium Pub, 17 febTuarie, ora 2030

- him = "Mămăliga te așteaptă”, Studioul de Film Astra, 20 februarie, ora

- concert simfonic susținut de Filarmonica de Stat Sibiu, sala Mare Thalia, 22 februarie, ora 14.00

- Ensemble Musicale Scaligera - Scala di Milano, concert la sala Mare Thalia, 25 şi 26 februarie, ora 19.00

nesc... că muncae pentru maşini... De lucru mai este și la fațadele clădirilor din centrul istoric. Municipalitatea a investit masiv la acest capitol, dar încă există clădiri care suferă la capitolul estetică. Chiar și agenţia CER, care ar trebui să ofere servicii specifice turiştilor, este închisă.

Informaţii în română

pentru străini

Atracția principală a Sibiului culturaleste,dedeparte, muzeul Brukenthal.Reintoarcerea „acasă” a colecției

precum și organizarea unorexpoziții cu lucrări de o deosebită valoare au

Ceramică tradițională sibiană

limba română, Colecţia de pictură europeană a baronului Samuel von Brukenthal conţine 1.200 de opere ale principalelor şcoli de pictură europeană din secolele XV-XVIII. Biletul de intrare costă 12 lei/persoană sau 8 lei/persoană pentru grupuri de

minimum 10 persoane, Pensionarii, elevii, studenții şi militarii au reducere, un bilet pentru ei fiind de numai 3 lei.

Satulromânesc dela

Dumbrava Sibiului

În Pădurea Dumbrava, la 4 km de Sibiu, a fost organizat, începând din 1963, un muzeu în aer liber, pe o suprafaţă de 96 ha, și un circuit expozițional de6 km. Muzeul prezintă . monumente originale reprezentative pentru satul românesc: case aduse din diferite părți ale țării, cu interioare ce conservă spiritul tradițional, instalații industriale. Nu este uitată nicio activitate. specifică satului românesc: agricultura, creşterea animalelor, apicultura, pescuitul sau vânatul. La Dumbrava Sibiului aveţi ocazia să vedeți cea mai mare colecție de mori din țară. Tarifele de acces sunt de 15 lei/persoană şi 4 leilelev sau student. Pentru cei care doresc să facă un tur nocturn (între 19.00 și 3.00), prea biletului ie, de 20 de leilpersoană, cu reducere la 5 lei pentru şi studenți. ev

Cazare pentru toate buzunarele

la Casa Hisabeta găsiţi camere cu două paluri sau cablu, frigider cu minibar, acces nelimitat la interi 40 euro/cameră. Casa Ioana, situată în zona rezid

la preţuri d reamintim de „Împ: a fi cel ma stz, lohann Straus Carol al XII-lea al Su

ră: camera dublă co:

triei, regele

t matrimonial, tv, 1, la preţul de 35 ului, în

portant hotel din Sibiu. Hotelul i-a avut c Johannes Brahm

împăratul lo

r una single

EVENIMENT

Scala din Milano vine la Sibiu

Pe 25 şi 26 februarie, la Sibiu, în cadrul programului „Sibiu — Capitală Culturală Europeană“, vor avea loc două concerte susținute de Ansamblul Instrumental Scaligero, de la Teatrul Scala din Milano. În România, faima Ansamblului a fost pusă în umbră de scandalul născut de vinderea biletelor. Sala Thalia a Filarmonicii din Sibiu, unde va avea loc concertul, are o capacitate de 357

__de locuri, infimă în comparaţie cu numărul iubitorilor de muzică clasică ce ar fi vrut să fie prezenţi. Astfel, în seara de 25, toate locurile vor fi ocupate în exclusivitate pe bază de invitație. Iniţial, în program era o singură reprezentaţie, ce a fost dublată la insistenţele sponsorului. Biletele puse în vânzare, cu preţuri între 70 și 100 RON, s-au epuizat într-o oră şi jumătate.

REPERTORIU. „Nu s-au putut face rezervări pe internet, pentru că nu am fi putut să controlăm foarte bine vânzările. Cei din alte localităţi au venit personal la Sibiu pentru bilet. Fiecare persoană care a stat la coadă a putut să cumpere numai patru bilete“, ne-a declarat Stela Matioc, coordonator programe „Sibiu 2007“. Spectatorii vor audia,

JURNALUL FOTO INTERES. Sibienii s-au bătut pe biletele de la concertul Ansamblului Scaligero

timp de 85 de minute, piese de Rossini, Cherubini, Morlacchi și Rota, interpretate de cei 14 muzicieni ai Ansamblului. Concertul va fi transmis în direct pe canalele Cultural, Muzical și Actualități ale Radiodifuziunii Române. (1.M.)

Dan Tomozei/ JURNALUL. NAȚIONAL

2 n Sibiu - Capitală Culturală Europeană — criptele și osemintele sunt profanate fără respect. Biserica

Romano-Catolică, edificiu reprezentativ ce face legătura între Piaţa Mare şi Piaţa Mică a orașului, a devenit un şantier. În subsolurile ei se intenţionează amenajarea unui spaţiu de „cultură“ bine alcoolizat, Astfel, osemintele au fost deranjate din somnul veșnic pentru a se face loc unei... cârciumi. Autorităţile de protecţie a monumentelor au rămas cu mult în urma acestei afaceri scandaloase. Pagina 8

JAZZ | DIDIER LOCKWOOD ŞI DEE DEE BRIDGEWATER, VEDETELE

Sibiu Jazz Festival începe mâine

Cel mai important eveniment de gen din România, festivalul de jazz de la Sibiu a ajuns la cea de-a 37-a ediție şi se desfăşoară între 5 şi 13 mal. Este cel mai vechi festival de jazz de la noi şi singurul din ţară afiliat la Europe Jazz Network.

AA n cadrul festivalului, timp de nouă zile, în diferite locaţii vor avea loc concerte, jani sessions, wurkahop-uri și videoproiecții în

Spaţii neconvenționale; tema comună

fiind muzica de jazz și interferențele

ucestui gen muzical cu altele precum: folelor, muzică simfonică, rock, blues, salsa sau hip-hop. Didier Loc wood, Dee Dee Bridgtwater și He bie Kopf sunt dour câțiva dintre artiştii din programul festivalului caro debutează mâine și se încheie la 13 mai.

UNIC. Sibiu Jazz Festival este considerat un eveniment unic în România, având în vedere longevitatea, consecvența și numărul impre> sionant de celebrităţi ale genului care au cântat aici, de-a lungul timpului, Estecul mai vechi festival de jazz de la noi și singurul din țară afiliat la Europe Jazz Network, cea mai prestigioasă rețea europeană de juzz. Scopul declarat al Sibiu Jazz Fostival este „să contribuie la re; talizarea mișcării jazzistice din România în spiritul tradiției de jazz de la Sibiu, prin racordarea la tendinţele europene în muzica de jazz şi promovarea valorilor româneşti în străinătate, devenind astfel un vector cultural atăt pentru Cetatea Sibiului, dar şi pentru lumea jazzului din Români

ATRACȚII. lată câteva dintre cele mai atractive momente ale festivalului: 5 mai — Concursul Sibiu Jazz Festival (participă Harmony — Sibiu, Headliner - Cluj, Al Baroc — București, Academic Ja; Group — laşi, Acid Groove — Cluj, Jazz Group — Timişoara), 6 mai — Gala Laureaţilor, Imre Beatrix Group, 7 mai — Lucian Fabro Quartet, Marius Popp String Project, Didier Lockwood și Thomas Enhco & Co, concert AG Weinberger Blues Band în Piaţa Mare, 8 mai — Herbie Kopt Quartet, Enrico Rava Sexte 9 mai Largo feat. Gast Waltzing, Dee Dee Bridgewater, 10 mai — Archi =pp & Born Free Band, concert Berti Barbera & 4 Given în Piaţi 11 mai — Chico Frei man y Guat 12 mai — M Petr Zbigniew lowski, 13 mai — Michaela Rabitsch & Robert Pawlik Quartet, Vienna Art Orchestra: Duke Ellingtan's Sound at Love. Preţul biletelor de festival este de doar 30 lei, pentru elevi & studenţi — 15 lei şi sunt disponibile la wwyw.bilet.ro. În loc

„Llmblă vorba că festivalul de la Montreux ar avea probleme legate de datoriile financiare, Din feri-

dovada ci pasiuni fica o alternat faimosul festiv,

transilvană la helvet

LI vzăiitorui improvizaţiilor

GRATITUDINE. Născută în SUA şi stabilită în Franţa, Dee Dee Bridgewater va avea un repertoriu de sorginte exclusiv franceză

|. Compozitor şi violonist de talie mondială Didier Lockwood (foto) a descoperit improvizaţia ln Conservator când modul său de interpretare a luat drumul libertăţii totale de expritiare. La 17 ani intră pe scena rockului progresiv în Magina, primul urup francez care a reușit fuzi- |unea între Bela Bartâk, Igor lohn Coltrane și

de ani trece la jazz,

rock Bind

lonist Stephane ( peste 30 de ani de c a înregistrat zeci de albume în Europa şi în Statele Unite ş susținut peste 3.000 de concerte

în întreaga lume, În 2001 a înfiintat CMDL (Centre des Musiques Didier Lockwocd)

unde își împărtășește studenților | pasiunea pentru improvizație. A primit distincția de Caval Legiunii de Onoare și decor de Ofiţer al Artelor şi Literelor

aaa tată

ALEXANDRA REVENCO,

PRESTAŢIE. Anul trecut, Andy Ghost şi Mihnea Blidariu şi-au unit forțele într-un show de neuitat

COMPLETARE |

ÎNCĂ DOUĂ TRUPE CÂNTĂ LA SIBIU

Artmania 2007

Dacă formaţiile din străinătate sunt „bătute în cuie“, numărul trupelor autohtone a crescut, Altar şi Luna Amară completând lista alcătuită din Celelalte Cuvinte, Cargo, Iris şi Viţa de Vie.

Alex Revenco

A ntre 15şi 17 iunie, în Piaţa Mare din Sibiu va avea loc a doua ediţie a Festivalului Artmania, care va beneficia de prezența

unor formaţii care au scris pagini

importante în istoria muzicii rock, precum Within Temptation, Anathema, My Dying Bride, Tarot, The

Gathering și Haggard. Revenind la

programul pe zile, vineri, 15 iunie, îi

va avea ca invitaţi pe Altar, Celelalte

Cuvinte, Haggard, iar capul de afiş al zilei vor fi britanicii de la Anathema. Sâmbătă, 16 iunie, va fio zi și mai încărcată, pe scena de la Sibiu urmând să evolueze Cargo, Tarot, The Gathering, My Dying Bride plus headlinerul festivalului, Within Temptation. Ultima zi de la Artma-

nia 2007 este consacrată rockului .

din România, cu Luna Amară, Viţa de Vie și Iris. Capul de afiş al ediţiei din acest an, formaţia olandeză Within Temptation a filmat recent în România două videoclipuri pentru piesele „Frozen“ și „The Howling“, extrase de pe ultimul lor album de mare succes lansat în luna martie și intitulat „The Heart of Everything“.

IMPRESIONAȚI. Cei de la Within Temptation au spus că așteaptă cu nerăbdare să revină în România, pentru a cânta la Artmania Festival 2007 la Sibiu, fiind impre-

sionaţi de ce au văzut, dar şi de fanii lor. „Abia așteptăm să revenim, pentru că din ceea ce am văzut până acum aveți o țară foarte frumoasă și cred că trebuie neapărat să cântăm aici“, a mărturisit Robert Westerholt, compozitorul şi chitaristul trupei. Biletele vor costa 55 de lei pentru ziua de vineri, 75 de lei pentru sâmbătă, 15 lei pentru duminică şi 120 de lei pentru toate cele trei zile. Biletele sunt disponibile în rețeaua magazinelor Diverta din întreaga țară, la www.bilet.ro şi în magazinul Muzica din Bucureşti. Ediţia precedentă a avut un real succes, cu invitaţi de marcă, precum Amorphis și HIM, având un număr total de aproximativ 7.000 de vizitatori, dintre care peste 200 de jurnaliști din presa națională și internațională. Artmania Festival 2007 este un proiect cultural finanțat prin Programul Sibiu Capitală Culturală 2007.

Artişti din toate colțurile lumii se intălnesc în capitala europeană

Teatru pe pod, în tramvai și la uzină

» Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu a programat peste 350 de evenimente în 11 zile

Festivalul Internaţional de Teatru dela Sibiu apregătit un meniu diversificat pentru 80.000 de spectatori, aşteptaţi la peste 350 de evenimente.

Dan Boicea „dan boicea(Dadevarul.ro

Arome ciudate, exotice, din Canada sau

Pana, tă trufastfood.făcut Japo eră i digi buci

teatrul. Festivalul va avea ca garnitură şi alte specialități culturale: jazz, concerte de orgă, muzică indiană, cubaneză sau de cameră.

Hamlet, în cinci limbi

Spectacolele de “la șosea” se vor transforma în adevărate parade ale costumelor şi extravaganţelor interpretative. Vor fi prezente unele dintre cele mai mari companiialespectacoluluidestradă din lume: “Cie Carabosse” și “Oposito”, din Franța, sau unele din Germania. Nu vor lipsi trupe de teatrudans din Australia, Olanda şi Canada. Publicul va putea vedea o creaţie “Unchiul Vanea” în stil japonez sau piese puse în scenă de mai multe

elles, Moscova, Zurich, Tel Aviv. Spania va fi reprezentată de arta Flamenco. Spectatorii vor putea vedea şi o creaţie inedită, un monolog Hamlet în cinci limbi europene, printrecare și româna, proiect coordonat de criticul George Banu.

Românii îi aduc

pecei maibuni Teatrul românesc va acoofertă teatrală. het ma lui, susține că a selectat strict specta:

coproducție a Teatrului “Radu Stanca” din Sibiu şi Teatrul Naţional din Cluj, dar şi “Un Tramvai numit Popescu”, în regia lui Gavriil Pinte, ce are patru reprezentații, pe 25, 26, 27 mai şi pe 1 iunie, în tramvaiul ce face legătura între Sibiu și Rășinari. Într-

spectacolelor de lectură fi prezentate texte semr de Ştefan Peca, D.R. Popes cu, David Lescot, Lisa Mcgee Luc Lagarce, Oliver Apert și Yoshiva Medina. Printre expoziţiile ce vor fi prezen tate la Sibiu se numără cea de caricaturi, de Ştefan Po pa Popas, o expoziţie de foto grafie de Scott Eastman. dar şi "Carte Crudă”, o expoziţie de tipărituri vechi de tea tru din secolele XVII-XIX În seria conferințelor spe ciale, George Banu va vorbi despre “Actorul European, identitate continentală și diferenţă culturală”, Ran dy Gener din America va

tema "Narațiunea

prin Design Digital”, iar Mircea Dinescu, despre "Trata! de ras, tuns și frezat”.

ganizarea Festivalului deartă neconvenţională Strada”. Evenimentul

d esea 3 spectatorilor vârste cât se poate de riate: de la spectacole

O “sebastian dan(Dadevaru ) Teatrul pentru Copii şi Tineret “GONG” din Si- “biu organizează cu sprijinul Asociației “Sibiu - Ca- “pitală Culturală Europeamă 2007” şi al Consiliului Judeţean Sibiu, cea de-a XI-a “ediție a Festivalului de artă neconvenţională “La Strada”. Manifestările din programul festivalului se vor desfășura în Sibiu, în zilele de 18, 19,20, 21 și 22 mai 2007, în Piaţa Mare a oraşului, Teatrul “GONG” Sibiu, Biblioteca ASTRA Sibiu (senou) şi Biserica AziluSibiu. Festivalul își proine să promoveze spectaul de teatru, happeninperformance-ul, bodymultimedia, dar și aljenurialeartei: expoziții lerse, parade de costume, italuri de muzică și poeE, spectacole de teatru de imație cu și pentru copii, “shop-uri destinate coic preşcolari şi școlari Sunt i invitați să particitişti amatori şi profesifrunte ai scenei roşi din străinătate. ccestil celor 10 ediţii festivalului de până trebuie egalat și anul a prin manifestări de

AR străzile Sibiului

„De ce fierbe copilul în mămăligă“ - spectacol din cadrul programului „Map XXL, pepinierele europene pentru tinerii artişti“

p Festivalul „La Strada”, un exemplu de diversitate în artă, în cadrul căruia se întâlnesc cele mai diferite manifestări culturale

SÂMBĂTĂ, 19 MAI

= PIAȚA MARE

Ora 10.00 Teatrul | „Omidee” Bucureşti: ”Muck cel mic” | Ora 11:00 Teatrul „GONG” Sibiu: „Poveştile | copilăriei”

= TEATRUL GONG

Ora 20:00 - Teatrul „Ţăndărică” Bucureşti: „Faust”

în PIAȚA MARE

Ora 18:00 Recital de percuție cu Cserey Csaba; “Drums theatre”

Ora 18:45: Spectacol de iluzionism pentru toa-

te vârstele prezentat de Cristianis

Ora 20:15 “The Serious Road Trip” din Anglia: spectacol interactiv Ora 21:00 Concert rock: Formaţia „Proconsul” | DUMINICĂ,2O0MAI | N PIAŢA MARE:

Ora 10:00 Teatrul „Omidee” Bucureşti: "Castelul vrăjitoarelor” Ora 11:30 „The Serious Road Trip” Anglia: spectacol de jonglerie

5 TEATRUL GONG

Ora 20:00 Teatrul „GONG” Sibiu: spectacol | în premieră „Trilogia | Vasilache”

= PIAȚA MARE: Ora 18:00 Formaţia “Huniasis”: recital muzică medievală Ora 19:00 „ Spectacol de iluzionism pentru | toate vârstele prezentat | de Cristianis Ora 21:15 . Teatrul Municipal de Marionete Chişinău: „Marionetes Show” |

Sibiul, gazda Adunării Ecumenice Europene

» Capitala culturală europeană va aduna în toamnă toate confesiunile creştine

Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului și Patriarhul Teoctist vor primi la Sibiu un mesaj prin s satelit de la : Papa Benedict

După istorica vizită a Papei loan Paul al II-lea, România intră din nou în centrul atenției printr-un eveniment creştin de anvergură. În perioada 4-9 septembrie 2007, se va desfășura la Sibiu cea de a IIl-a Adunare Ecumenică Europeană (3AEE), organizată în comun de către Conferinţa Bisericilor Europene și Consiliul Conferințelor Episcopale Catolice din Europa.

Marius Vasileanu

marius vasileanu(Dadevarul.ro

Această întrunire ecumenică va găzdui la Sibiu aproximativ 3.000 de reprezentanţi ai tuturor Bisericilor din Europa. Adunarea va avea drept temă „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranță pentru re-

înnoire şi unitate în Europa”. Accentul se va pune pe Persoana Mântuitorului lisus Hristos, făcându-sereferință la simbolul luminii, care are o importanță deosebită atât în tradiţia creştină răsăriteană, cât şi în cele apusene, se arată într-un comunicat al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În ace-

laşi timp, BAEE „va aborda marile provocări inerente culturii europene marcate de secularizare şi de căutare a spiritualităţii, de pluralismul religios, de procesul de unificare europeană şi de responsabilitățile pe care continentul nostru trebuie să și le asume în fața lumii.”

Va fi pentru prima dată când o asemenea întrunire se desfăşoară într-o ţară cu o populație majoritar ortodoxă, după ce primele două au avut loc la Basel ('89) şi Graz ('97). Programul adunării ecumenice va debuta în ziua de 4 septembrie,

printr-o festivitate de primire a oaspeţilor, urmată a doua zi de o rugăciune de deschidere, în cadrul căreia vor vorbi S.S. Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului şi PF Patriarh Teoctist. Tema principală va fi abordată în cadrul a trei sub-teme, pe parcursul a trei zile, și anume: Lumina lui Hristos şi Biserica (5 sept.); Lumina lui Hristos și Europa (6 sept.); Lumina lui Hristos şi lumea (7 sept.). Pe lângă acestea, programul mai cuprinde evenimente ale diferitelor comunităţi locale, rugăciuni de seară în bisericile din oraș și forumuri pe următoarele

teme: Unitate, Spiritualitate şi Mărturie; Europa, Religii şi Migraţii; Creaţie, Justiţie şi Pace.

Cu ocazia Sărbătorii Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie), delegaţii vor putea să participe la slujbe, fiecare în bisericile proprii. Duminică, 9 sept., cea de a IIIa Adunare Ecumenică Europeană de la Sibiu seva încheia printr-o Sesiune finală solemnă. Întrucât Papa Benedict al XVI-lea nu va participa efectiv, se ca acesta să intre în

Domnule Johannis, vă rog să faceţi o istorie a proiectului „S/biu — Capitală Culturală Europeană“. De unde a venit ideea, cum a decurs depunerea candidaturii, apoi acceptarea ei?

Ideea de a transtorma Sibiul în capitală culturală europeană este mai veche. Îmi amintesc că încă din anul 2000 am avut discuţii cu actori culturali din Sibiu, care au dus în prima fază la o incercare de apropiere de Liverpool, lucru care nu a funcționat. Între timp, incepuse efectiv restaurarea Case; Luxemburg din Piaţa Mică şi, în mod natural, s-a creat o apropiere între responsabilii din Luxemburg şi noi, cei de la Sibiu. Restaurarea a durat

KLAUS WERNER JOHANNIS, primarul Sibiului

Dezvoltare durabilă la Sibiu

sprijinit şi preşedinţia, guvernul, primul ministru. Toată lumea a înţeles că este un program de importanță naţională deosebit. De altfel, Sibiv - Capitală Culturală Europeană a tost declarat program de importanță naţională prin hotărăre de guvern. Am căutat soluţii de pregătire a infrastructurii şi, simultan, de pregătire a esenței programelor culturale. Partea de infrastructură a tuneționat destul de bine, am reuşit în doi ani să transformăm Sibiul. Am pus în operă proiecte de infrastructură care ar fi fost făcute oricum, dar nu în 2 ani, ci poate în 6 sau 7 ani. În paralel, am avut trei ca!// for projects prin care am selectat programe de bună calitate. În prima zi a anului 2007 am reușit să deschidem Capitala Culturală Europeană în condiții bune.

Fondurile de unde au venit?

Majoritatea banilor au venit din Sibiu. Au fost bani din bugetele curente ale anilor 2005, 2005, 2007, credite pe care le-am |uat de la bănci europene. A exista! un sprijin financiar din partea guvernului pentru reabilitarea aeroportului şi un sprijin din partea Ministerului Culturii, cu proiecte care au vizat clădiri declarate monumente istorice în centrul Sibiului, în special reabilitări la casele din piețele centrale şi de pe strada Bălcescu.

Sibiu — Capitală Culturală Europeană este un motor al dezvoltării

Anul acesta Sibiul este în centrul atenţiei, fiind Capitală Culturală Europeană. Ce se întâmplă însă începând cu anul viitor? Aţi ridicat o ştachetă foarte sus, Ce veţi face ca să menţineţi această ștachetă?

şi situația economică în Sibiu. Deci, investiţiile, In indus trie în special, vor continua şi vom avea o economia lo cală care tuncționează bine foarțe mulți ani de acum În: colo,

Economia locală tuncţiona bine și Inainte, Îmi amintesc că, la Interviul pe care mi l-aţi acordat în 2004, aţi declarat că șomajul n-a fost o temă în campania electorală de atunci.

Între țimp suntem În situaţia In care trebuie să Inlosnim mobilitatea oamenilor în zona din apropierea Siblului, pentru a acoperi cererea de lorță de muncă, Prin aceasta cred că reușim să menţinem Sibiul interesant și atractiv pentru investitori. Pe de altă parte, sunt necosare Incă reabilitări imense în inlrastructură, care ne ocupă toarte mulți ani de acum încolo. De asemenea, reabilita rea orașului istorie este doar la Inceput, Ea trebuie să continue toarte mulți ani până când vom avea o sub: stanță arhitectonică asigurată şi stabilă pentru o perioadă lungă de timp.

Sunteţi in cea de-a doua jumătate a celui de-al doilea mandat de primar. Ce alte realizări, In afară de Capitala Culturală Europeană, dar și ce eşecuri consideraţi că aveţi?

Programul Capitală Culturală Europeană este așa de mare și are atâtea fațete, încât orice altceva se poa: te considera că face parte din progratn. Au lost ani loarte buni de dezvoltare pentru Sibiu şi, în faza asta, chiar nu s-a Înregistra! nici un eşec, Pregătirile au mars bine, este cel mai mare program cultural care a exista! vroodată la noi şi faptul că, până acum, deși suntema jumătatea anului, a fost un succes, confirmă că ne-am pro gătit bine

Cât de mult contează In aceste

trei ani, s-a finalizat în 2004 şi, în tot acest timp, s-au creat legături foarte strânse între Sibiu şi Luxemburg, inclusiv legături î ntre actori culturali şi între administrații. Cum se ajunsese la această restaurare a Casei Luxemburg? Pe vremea când d-l lon Caramitru a fost ministru al Culturii, în '98, a convocat o conferinţă internaţională la Sibiu, pe tema Sa/vaji centrul Sibiului. Ideea era de a prezenta valorile sibiene și de a găsi parteneri care să ajute la salvarea acestor comori, O reacţie directă şi pozitivă a fost a Luxemburgului, care, prin Ministerul Culturii luxemburghez, a restaurat Casa Luxemburg. Luxemburgul fusese stabilit drept Capitală Culturală Europeană pen: tru 2007 şi, în toamna lui 2003, ministrul de atunci al Culturii din Luxemburg, d-na Erna Hennicot-Schoepges, impreună cu staff-ul ei, au considerat că ar fi un câștig pentru Luxemburg să invite parteneri din Est. Acești parteneri trebuia să fim noi. S-a exprimat invitaţia la adresa Ministerului Culturii din România, care însă a uitat să ne comunice acest lucru. În ianuarie 2004,

realizări relaţia dvs. personală cu Germania? Mă gândesc in primul rând la investitorii germani.

Probabil este important ca investitorii să găsească ințelogere la conducerea administrației şi de aceea cred că relația mea cu posibilii Investitori, care sau arătat interesaţi de Sibiu, exte imporianiă, fiindcă ei au Incredere in administrația si biană, consideră că esle oficiorită și atunci au şi incredere să invesi

Sunteţi președintele Forumului De: mocrat al Germanilor din România, Unde se situează FDGR pe scena poll» tică actuală din România?

FDGR nu are o dogmă peltic, nici nu-și dorește și nu va avea. Forumul e o formaţiune etnică, așa cum fiecare etnia recunoscută din Homânia are cel puțin o formaţiune de acest tip. Noi me suntem ONG, nici partid, ci suntam reprezentanții grupurilor etnice germane

nici

noi am aflat direct de la Luxemburg că s-a transmis această invitaţie de a ne prezenta împreună în faţa juriului. Împreună cu o echipă energică şi tânără am pregăti! aplicaţia, care a fost gata în două luni de zile, şi, în martie, a fost prezentată juriului, care a acceptat dosarul de la prima lectură, lucru mai puţin obișnuit. În mai 2004, conferința miniştrilor Culturii şi Cultelor din UE a votat în unanimitate pentru Luxemburg și Sibiu, Capitale Culturale Europene în 2007.

Ca să asiguraţi succesul acestei Capitale Culturale Europene s-au tăcut multe investiţii şi aţi colaborat cu diverse autorităţi. Spuneţi-mi, vă rog, cu ce instituţii aţi colaborat?

Pregătirile au fost foarte multe şi foarte intense, având în vedere că, în mod normal, un oraş are la dispoziţie 6-8 ani pentru a se pregăti să devină Capitală Culturală Europeană. Perioada pe care am avut-o noi la dispoziție, 2 ani şi jumătate, a fost extrem de scurtă ŞI am căutat parteneri şi sprijinitori pentru această pregătire. În faza de pregătire am avut o colaborare bună cu Ministerul Culturii din Bucureşti. Apoi, am avut un sprijin foarte bun din partea partenerilor din Luxemburg, Care au mai pregătit odată o Capitală Culturală Europea-

nă în 1995 şi ne-au dat idei foarte valoroase. Ne-au mai

Noi am considerat de la inceput că programul Sibiu — Gapitală Culturală Europeană nu este un scop final, ci este un motor al dezvoltării. Şi atunci, am încerca! să punem toate pregătirile În operă, în aşa h la o dezvoltare durabilă. Ap duri, i-am folosit în proiect şi ar fi fost necesare oricum, Fo au fost investiţi în proiecte cari numai Capitala Culturală Europeană şi cu această proporție o să reușim foarte bine să menţinem ritmul alert care a fost impus prin programul cultural. Avem o dezvoltare turistică senzaţională. În anul 2004, când a fost deciarat Capitală Culturală Europeană, Sibiul avea 3 hoteluri într-o stare nu toarte bună. În 2005 şi 2006 au fost incepute 5 hoteluri noi, unele sunt finalizate, altele sunt în stare avansată de finalizare — deja putem să ne dâm seama de amploarea dezvoltării în sectorul turistic, În paralel, a apărut o serie de firme şi agenţii de turism, au apărut filiale ale unor agenţii şi firme, oferta a lost diversificată şi sunt convins câ, în continuare, Sibiul va rămâne un punct de atracţie turistică majoră în România. Pe de altă parte, prin infrastructura mult îmbunătățită pe care o avem datorită programului de pregătire, s-a îmbunătăţit

arte puţini bani

din România, ȘI atunci, prin deliniție, nu este posibil să avem orientare politică, fiindeă membrii mbri prin apartenenţă la o anumiță etnie. ta, de stânga, liberali, de orice tel şi noi ntăm pe etnicii care se declară alături em o orientare politică

AU fost „curtat“ de vreo formaţiune politică din România?

Nu, Nici o formaţiune politică din România nu a Incercat să mă coapteze ca membru. Dar o serie de lormaţiuni polițice din România au dorii o colaborare cu mine

Surse din PNL vă dădeau drept candidat la președinţie, la un moment dat. Dacă veţi !i solicitat în mod oficial pentru o poziție în administraţia centrală, veţi părăsi Sibiul pentru București?

Au existat astiel de oferte pe care le-am reluzal și cred că locul meu este în Sibiu, atâta vre cât sibienii vor acest lucru. F

Să înțeleg că veţi candida şi pentru incă un mandat de primar?

Interviu realizat de Răzvan Brăileanu

Dansatorii pu in mișcare

Festivalul “Sibiu Dans 2007” are ca temă “Corpul” şi se va destășura la Sibiu până pe 31 august 2007

Festivalul “Sibiu Dans 2007” va produce peste 19 spectacole de dans contemporan.

Dan Eoicea

dan bora Gpadev

Timp de două Săptămâni, evenimentul va oferi publicului larg șan: a (re)descoperirii corpului Filme, spectacole de dans performance-uri în neconvenţionale, mese ro: tunde şi ateliere, memoria filmată a dansului contemporan românesc, prajecte internaționale, tineri creatori care văd în corp un com plex de provocări subiective şi catalizator socio-politie toate acestea vor pune oraşul Sibiu în mişcare, Programul festivalului va cuprinde peste 19 spectacole de dans con. temporan, 8 seri de filme, 2 ateliere de dans și o masă rotundă internațională ce Vor avea loc în diferite locaţii din Sibiu, Peste 50 de artişti dansatori şi coregrafi din Aus Belgia, Elveţia, Estonia, aţa, Grecia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Suedia, Statele Unite ale Americii şi România vor dansa în Capitala Culturală Europeană.

spaţii

Dansșilatv

În cadrul jurnalului Cultural deora 22.30, telespectatorii TVR Cultural vor putea

Ce vedem _imweekend Sâmbătă

m CC Cushion - coregrafia . Paul Weininger, compania Kabinett adCo (Au stria), Muzeul Tradiţiilor Populare Astra (Dumbra vă Sibiului), ora 17.00

îm Roberto & Fizz - Compania Collectif Utilite Publi que (durata 60 minute, Elveţia); Cine Dans - 34 pi&ces distinguees, coregrafia și regia La Ribot (durata 2 h 30 mini te, Elveţia/Spania), Pavili0n2007,0ra1900 -

Duminică

m Video Dans - Kinetika corpului, realizator Bogdana Pascal, Studioul de film Astra, 5 jet

m SOLOROI-

“Eduard Gabia: Pre-

urmâri o agendă zilnică, decincimitiute,afes tivalului „Sibiu Dans 2007“. Iar echipa formată din Ralu ca Bibiri (realizator), Andreea Gherghinescu (regizor artistic) și Doru lacobescu (di: rector imagine) va reflecta toate aceste manifestări în cadrul Agendei Sibiu Dans 2007. Tot în cadrul Festivalului internațional de dans contemporan de la Sibiu, în zilele de 20, 21, 22 şi 24 august, la Studioul de film Astra vor avea loc vizionări ale unor emisiuni “Lumea dansului”, realizate de Silvia Pospăescu, şi aflate acum în arhiva de filme a Televiziunii Române

Câtcostăbiletele

Preţulbiletelorpentrutoatespectacolelededansprezentate la Teatrul Naţional ”Radu Stanca”. Teatrul "Gong", şi "Pavilion 2007” este 15 lei, biletele cu preţ redus pentru elevi, studenți și pensionari vor costa 10 lei. Accesul la spectacolele de la Muzeul Astra din Dumbrava Sibiului este permis pe baza biletului de intrare în muzeu, preţ în-

treg-

17 lei, preț redus pentru elevi, studenţi

și pensiona-

ri - 4 lei. Accesul la spectacolele din Piaţa Mare şi Biserica Azilului este gratuit. Intrarea la programul de filme de la Studioul de filme Astra este gratuită, prețul unui bilet pentru programul de filmeCine. Dansde la Pavilion 2007 este 5 lei, iar ele-

vii, studenții şi pensionarii

vor avea ac-

ces gratuit.

Târgul

Olarilor, la Sibiu

Meşterii vor expune în Piața Mare şi Piaţa Mică a orașului

Pufu

Târgul se deschide astăzi cu un spectacol folcloric

Primele două zile ale lunii septembrie aduc la Sibiu o nouă ediţie a “Târgului Olarilor”. Astăzi și mâine, meşteri olari din Sibiu, Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obârsa şi Rădăuţi îşi vor da întâlnire în Piaţa Mare, din centrul oraşului. Organizatorii susțin că “această manifestareva prezenta sibienilor şi vizitatorilor evoluția şi preocupările meșterilor olari, noutățile şi caracteristicilecelormaireprezen-

tative şcoli de olărit din România”. Spectacolele de folclor sunt susținute de “Fanfara tradițională Lăpuşnic”, din Caraș-Severin, “Ansamblul artistic Jidvei”, grupul vocal “Junii de la Jidvei” şi Taraful tradiţional din satul Șerbănești, Vâlcea. Evenimentul, inclus în programul

biu - Capitala Culturală 2007”, îşi propune conservarea şi promovarea valorilor artei populare tradiționale a olăritului. Târgul se va deschide oficial astăzi, 1 septembrie, pe scena din Piaţa Mare, la ora 12, printr-un spectacol folcloric oferit de o fanfară tradițională. Olarii îşi vor expune creațiile în Piaţa Mică și în Piaţa Mare din Sibiu, care astfel, timp de două zile, vor reveni la funcţia lor primară, cea de târguri. (E. Tecuceanu)

TEATRU | UN SPECTACOL „SATANIC“ LA SIBIU

Purcărete - Faust

Premieră-eveniment: „Faust” de Goethe, în regia lui Silviu Purcărete, în programul Sibiu — capitală europeană 2007. Într-o hală transformată într-un centru pentru artele spectacolului, publicul joacă împreună cu interpreţii. La final, ovaţii pentru regizor şi actori. Reprezentaţia va deschide Festivalul Naţional de Teatru şi a primit oferte de turneu în Germania, Rusia, Scoţia, SUA.

aust face parte dintr-un

program personal al regi-

zorului Silviu Purcărete. A

montat un fragment în Franţa, în cadrul unui festival de teatru de stradă. La Sibiu optează tot pentru un spațiu neconvențional, o hală unde ce uieşte o montare de proporţii hiperbolice, ăla grand opâra. Un spectacol atanic construit cu grație, cu o poezie insolentă a viciului, a urătului, a trivialității,

Din poemul dramatic al lui Goethe alege pactul hui Faust cu diavolul, relaţia Faust — Margareta, noaptea Valpurgiei și ridicarea lui Faust la Cer. Scenariul este un libret pentru cuvânt, muzică, pantomimă. Publicul intră în sală pe acordurile cântecului „Hristos a înviat“. Cortina se ridică dezvăluindu-ne „odaia de studiu” a lui Faust, o cameră rece, austeră, cui munţi de hârtii, ziare, cărți, cu o chiuvetă sordidă, cu bănci în care stau homunculi cu laptopuri, studenţii lui Faust — ființe care amintesc de pacienţii unui azil de nebuni. Faust, măcinat de frica de moarte şi de teroarea bătrâneții, cuprins de o vitalitate monstruoasă, de o poftă vampirică de a trăi, încheie pactul cu Mefisto, o creatură bizară, cari: catairală, un amestec incert între un transexual şi un manechin viu,

JOC ŞI EROS, Pentru a se elibera de spnime, cei doi aleg nebunia jocului, în care totul eşte per-

mis. Ferestrele se deschid larg camera lui Faust se dezmembrează şi intrăm o dată cu actorii în noaptea Valpurgiei. Sexul — matricea vieţii — fără dragoste naște pasiuni pustiitoare, frizând zoofilia, sodomia, pedofilia, Scena este invadată deo lume sadu-masochistă, mânată de instincte primare şi obsesii reflate, care-şi afişează cu impudoare o sexualitate exasperată. Asistăm la o viziune apocaliptică asupra vieții şi a morţii. O imagine surprinzătoare este cea a Margaretei, personaj interpretat de șapte fetiţe. Violarea eroinei de către diavol, desfigurarea şi uciderea copilului născut din relația lui Faust cu Margareta sunt ceremonialuri ale cruzimii, care dau frisoane, Purcărete face vivisecţia a ceea ce este malign în fiinţa umană până la ultimele consecinţe, pune sub lupă puterile diabolice care îl torturează pe om, îi pervertesc sufletul și mintea

Regizorul creează un vis ludic, un spectacol oniric, atemporal, dar atât de contemporan vorbind despre visurile, coşmarurile noastre de zi cu zi. Procedee multimedia, o formaţie rock care cântă live, jerbe de foc, focuri de artificii sunt câteva din ingredientele acestei montări în care simți puterea Teatrului. Marea reușită a lui Silviu Purcărete este că într-un ansamblu wagnerian se joacă mozartian, Un recital în care Ilie Gheorghe, actor-fetiş al lui Purcărete, bufon carismatic în Faust, străluceşte, iar tânăra actriță Otelia Popii, un suflet pustiit în Mefisto, realizează o creaţie de vârt. Într-un

teatru de grup, interpreții (aproape 80) nu sunt semne, ci oameni în carne și oase. Jocul lor degajă fineţe şi forță, cucerind prin mobilitate fizică și tensiune psihică. Cataliza: toare-sunt şi decorurile lui Helmut Stiirmer spaţializând spectaculos, expresivitatea plastică a costumelor Liei Manţoe, sonoritățile admirabile ale murzeii lui Vasile Șirli, construcțiile optice, dramatice ale lui Andu Dumitrescu — aceste elemente fac ca săbiile de mucava ale Teatrului să taie în carne vie.

DESTIN TRAGIC. Faust și Mefisto demonizează lumea prin oc şi Eros, O fac cu plăcere estetică. Libertatea lor este absolută, pentru că nu iubesc pe nimeni, E un mod de a-și forța absurdul vieţii, de a-și provoca destinul tragic care i-a pri vat de dragoste, Sadismul are şi un fond ontologic, 6 un semn al păcatului originar. În imperiul de or. sii, torturi şi crime, Mefisto şi Faust trăiesc o stare de agonie și extaz. În final, singurătatea lui Mefisto este cosmică, Lumea de dinedlă ni & 6 insulă ce salvează de neant. Moartea și ridicarea la Cer a lui Faust reprezintă o simplă însvenare. Ro. lurile se inversează: Raust li face semne burleşti lui Mefisto, strigându-i „ţi-am venit do hac!“ pentru că i-a luat locul devenind noul „bufon al lui Dumnezeu,

Violent, emaționant şi Visceral,, Faust este o. reprezentaţie antologi: că, un spectacol care înnobilează Sibiul — capitală culturală ouropeană 2007 — și care intră în suita ma. rilor montări ale unui ropizor-poet.

FIINŢA UMANA

„Cele mai importante evenimente sunt durerea,

Silviu Purcărete A regizor

ÎN DESCHIDERE | TEATRU ÎN STARE PURĂ

Faust-ul sibian, un cutremur

MEFISTO. Ofelia Popii, în rolul vieţii ei

FNT a început la Sibiu cu spectacolul invitat al lui Silviu Purcărete: „Faust“ de Goethe. Magic, purificator, exorcizant, genial. lată atributele acestei creaţii care nu trebuie ratată pentru nici un motiv.

Claudia Dăboveanu zina Simerom, Sibiu. Vineri, 2 noiembrie, ora 19:00, Invitaţi de seamă s-au adunat într-o hală

dezafectată, transformată într-un.

loc sacru, pentru a vedea spectacolul lui Silviu Purcărete: „Faust“. Poate că personaje ca Mihai Tatulici ori Cristian Tudor Popescu au venit din pură curiozitate jurnalistică, poate din prietenie pentru directorul festivalului, Marina Constantinescu. Poate George Banu a văzut în creaţia lui Purcărete subiectul unei viitoare dizertații. Poate Demeter Andras a venit doar în calitate de secretar de stat în MCC. Sau, poate, ca actor, şi-a imaginat cum l-ar fi jucat el pe Faust, Sau pe Mefisto... Fiecare s-a dus să vadă „Faust“-ul lui Purcărete din motive clamate sau pur personale. Important e cum a plecat fiecare de la acest spectacol. Pentru că viziunea lui Purcărete e răvăşitoare, produce cutremure: de

MEDIREACFOIO

0 Program FNT, luni, 5 noiembrie

10:00 Centrul Naţional al Dansului, Sala Studio 1

„Atelier de dans contemporan pentru tineri profesioniști”, susținut de Isabelle Kurzi; Compania Catherine Diverres

14:00 Teatrul ACT

„Întâlnire cu Nava Semel, autoarea piesei „Copilul din spatele ochilor“ și realizatoarele spectacolului

18:00 Opera Naţională Română

„Regele Lear“, de Shakespeare, regia Bocsârdi Lăszlă; "Teatrul Maghiar de Stat „Tamasi Aron, SE. Gheorghe

Spectacol în maghiară, su-

| 19:00 TNE, Sala Atelier

pratitrat în română — 3h 20 min. | | „Radu Stanca“, Sibiu — 1h 45 min.

„Ce zile frumoase!“, regia Sven Grunert; Kleines Theater Landshut

Spectacol în germană, supratitrat în română — 1h 50 min.

19:00 Centrul Naţional al Dansului, Sala Rondă

„Voltes*, de Catherine Diveresse; Compagnie Catherine Diveresse, Franța — 1h

21:00 TNB, Sala Mare

„Filosofii“, de «Josef Nadj, regia Josef Nadj, Centre National Choregraphique d'Orleans— 1h 50 min.

22:00 Teatrul Odeon

„Balul“, după o idee a Thââtre du Compagnol, regia RaduAlexandru Nica; Teatrul Naţional

perspectivă, de conștiință, de receptare, de decelare.

AUR DE TOAMNĂ. Cre: deam că drumul până la Sibiu, îmbrăcat în chihlimbar și bronz, pudrat cu aurul toamnei, nu va fi eclipsat de altceva: Credeam că știu totul despre Faust. Numai că-ntr-o lume magică e posibil orice. Pentru că-n TEATRU nu e important CE spui, ci CUM spui. Am văzut rezolvarea și sensul apocalipticei Nopți a Walpurgiei. Muzica lui

Vasile Șirli, decorurile lui Helmut Sturmer o sugerează pentru orice nivel de înțelegere. Am văzut două nume care, o dată cu acest spectacol, sunt scrise cu litere de aur în cartea teatrului: Ilie Gheorghe (Faust) — actorul-fetiş al lui Purcărete — și Ofelia Popii, o tânără căreia frumuseţea nu i-a servit în acest rol în care e impecabilă şi pe-care talentul o propune și o impune pentru un premiu UNITER.

claudia.daboveanuGjumnalul.ro

Scorpions

aduce baladele rock la Sibiu

'Trupa va concerta, în această seară, în Piaţa Mare

din capitala culturală europeană, unde publicul are acces gratuit

Legendarii rockului german vin în România pentru a patra oară. De data aceasta, show-ul are loc cu ocazia lansării unui nou material discografic, “Humanity -

Hour”.

Ioana Mirică

joafia.mirica(Dadevarul.ro

Albumul “Humanity - Hour 1” este al 21-lea disc scos pe piață de Scorpions, după o carieră de 35 de ani în muzică. Materialul este produs de James Michael şi Desmond Child. În deschiderea regilor rock, scena va aparține, vreme de un recital, trupei Compact.

Scorpions a fost înființată în anul 1965, la Hannovra, dar albumul de debut, “Lonesome Crow”, a apărut şapte ani mai târziu şi a fost urmat de un prim turneu de promovare. The Scorpions a cunoscut succesul abia cu albumul “Fly to the Rainbow”. Punctul culminant al carierei la atins în anii '90, cu hituri precum “Wind of Change”, “No One Like You”, “Send Me an Angel” sau “Still Lo-

ving You”.

n anul 2001, Scorpions a lansat “Acoustica”, un album live unplugged care conține cele mai mari hituri remixate, plus câteva piese noi, dar care nu a fost pe măsura așteptărilor.

Autost și decepții...

Trei ani mai târziu, în 2004, Scorpions revine cu “Unbreakable”, un matetrial discografic, cu piese precum “New Generation”, “Love 'em or Leave “em” sau “Deep and Dark”. Albumul nu a fost prea bine promovat, iar melodiile nu au fost difuzate la radio. Totuși, trupa a plecat într-un turneu prin Marea Britanie, dar nu în cadrul unui eveniment exclusiv al ei, ci ca invitată specială a formaţiei Judas Priest.

La începutul lui 2006, Scorpions a lansat pe DVD

un concert susținut la Viena, “1 Night în Vienna”, care cuprindea 14 piese. La acestea se adăuga un rockumentar complet despre trupă. După DVD, membrii formației s-au refugiat în studio, alături de James Michael și Desmond Child, unde au lucrat la un nou album. “Humanity - Hour 1”, apărut în luna mai a acestui an, este cel mai proaspăt material semnat de cei cinci “scorpioni”.

Amorul pentru rock,

mai presus ca orice

Solistul trupei, Klaus Meine, este şi autorul celor mai multe versuri ale pieselor cântate de Scorpi ons şi împarte drepturile de autor pentru unele melodii cu Herman Rarebell, fost membru al formației În timpul înregistrărilor la albumul “Blackout”, Klaus a avut mari probleme cu vocea, iar medicul i-a recomandat să își schimbe profesia fiindcă risca să rămână fără glas. În ciuda

acestui lucru, solbitul me s-a lăsat intimidat de sf tul doctorului, şi a făcut o operaţie delicată la corzile vocale. După o perioadă de terapie, când membrii trw pei tau susținut perma nent, artistul a putut reve ni la microfon pentru fani săi din întreaga lume

The Scorpions cea de-a doua t din vest care a certat în Uniunea Sovietică, în ca drul unui turneu din anul 1988, pet ma formație ca țe a avut acvastă onoare fiind Uri ah Heep, cu un an înainte După această experienţă The Scorpions a trecut mereu Rusia pe harta turneelor sale de promovare

Sibiul a atras 200 milioane euro din turism

Programul Capitală Culturală Europeană aavuto „audienţă” importantă în rândul vizitatorilor străini

În primele nouă luni ale anului, turiștii străini care au venit în Sibiu au cheltuit în medie, pentru cazare și masă, aproximativ 130 de euro pe zi. Potrivit Asociaţiei

Judeţene de Turism (AJT), cei peste 250.000 de turişti N ai m perionria inuarte oct elei

la încasările-record obținute

„i nai grande

Gabriel Burlacu gabriel.burlacu(Dadevarulro

Autorităţile locale sibiene pot să se declare mulțumite de veniturile pe care orașul

rism, venituri de aproximativ 200 milioane de euro.

În perioada ianuarie-octombrie, un turist străin a cheltuit în medie 130 de eu-

diipentruocameră s-ausituat la un nivel de 40 de euro, dar costurile au ajuns chiar și la

un nivel de 200 euro pe noap-

te, în cazul unităților de cazare cotate cu multe stele. Potrivit calculelor AŢI, turiștii au

turilor au fost realizate în ure Cite tăcute dpto

riștii români. Aceştia au stat în medie două zile, au căutat

cazări mai ieftine, chiar și la

buzunar în jur de 50 de euro! zi. Până acum Sibiul a fost vi zitat de imativ 600.000 de turişti, din care 250.000 au fost străini. Cei mai mulți vi-