Primele alegeri europarlamentare, amânate

Mai 13 nu e duminica orbului european

ând am intrat în UE, președintele şi primul-ministru au crezut de cuviință să mulțumească poporului pentru “sacrificiile” îndurate astfel încât obiectivul integrării să poată fi atins. Mersi, dar nu era cazul. Voința imensei. majorități a populaţiei i-a obligat pe politicieni, de la Emil Constantinescu și Radu Vasile la Ion Iliescu şi Adrian Năstase și apoi la Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu să pună admiterea în UE peprimulplan alacțiunilor lor. Dacă nu ar fi făcut așa, ar fi fost spulberați în preferințele electoratului. Acum da, la două luni de la integrare, e cazul să mulțumească, și chiar cu vârf şi îndesat pentru răbdarea de care poporul dă dovadă. Agenda publică e îndopată cu scandaluri la fiecare 24 de ore, înjurături în direct și războaie între instituțiile statului. Biata Constituţie a ajuns damă ___ deconsumaţie în cârciumi, de care === trag toți și apoi oaruncă în stradă pe motiv că e proastă şi n-are morală. ' Imensa majoritate de 80 la sută din români, care i-a ținut pe politicieni sub presiune pe tot parcursul nego- cierilor de aderare astfel încât nicio formațiune politică nu și-a permis să

Ion M.Ioniţă

senior editor

ion.ionita(Qadevarul.ro

Poporul nu eprost, așa

sEz

marii maeștri ai manipulării

se plaseze împotriva curentului european, nu a cerut după integrare nici spectacole, nici circ. Nu pentru a distra poporul își pune clasa politică poalele în cap și nici nu se umflă poiticienii ca buhaii de baltă orăcăind sloganuri demagogice la cererea publicului spectator. Fiecare a crezut că își poate face de cap, din moment ce nu mai există nicio presiune, niciun obiectiv final de îndeplinit. În fața unor oameni care așteaptă acum be-

neficiile integrării, nu să le pice din cer, dar să se vadă preocuparea pentru viitor, autoritățile oferă populism pentru tot cartierul, după care se miră pe la seminarii și conferințe că Gigi Becali nu mai poate fi oprit.

Eroarea e uriaşă. Poporul nu e prost, aşa cum cred marii maeștri ai manipulării. Un recent sondaj de opinie arată că aceeaşi majoritate de aproape 80 la sută consideră alegerile europene la fel de importante, dacă nu mai importante decât cele parlamentare. Amânarea euroalegerilor din cauza scandalurilor interne ar fiopalmă pe obrazul acestor oameni care văd cu adevărat ce este important pentru viața lor. Dacă preşedintele Băsescu va folosi prilejul pentru a cupla referendumul privind votul uninominal cu alegerile europene cu scopul de a face propagandă în favoarea PD, n-are decât să-şi asume o asemenea responsabilitate. Dar guvernul și partidele europene de la PNL la PSD nu au voie să meargă pe soluția amânării alegerilor, indiferent de pericolul reprezentat de agentul electoral Traian Băsescu. Europa înseamnă mai mult decât atât, ce naiba!

Chiar dacă vor să se atragă reciproc într-o capcană, politicienii pot găsi o soluţie rațională

PSD:Băsescu

ecapulrăutăților

Liderul PSD, Mircea Geoană, a răspuns sâmbătă demersului prezidențial tot printr-o scrisoare deschisă, în care a arătât că moti: vul pentru care social-democraţii cer amânarea alegerilor europarlamentare este criza politică declanşată de şeful statului. “Adevărata cauză, domnule preşedinte, sunteți dumneavoastră. Când ați început acest adevărat război, nu v-a păsat nici de țară şi nici de imaginea ei în lume. V-a interesat un singur lucru, să vă doborâți, cu orice mijloace, adversarii. Atunci nu știați că vom avea alegeri pentru Parlamentul European?”.

PNLși Opoziția, umărla umăr Rezolvarea crizei politice interne, generată de războiul președintepremier, are prioritate, în viziunea Opoziţiei, faţă de organiza-

| Guvernul Romă- a siguranță vol merge să votez 44% | niei a propus da-

[RCA LA LUN. este destul de probabil să merg să votez 37%

tru alegerea

reprezentanţilor

țării noastre în 130 mu cred că voi merge să wetet

| Parlamentul European. Dvs. veți merge la vot? |

sigur nu mă voi prezenta la wet

d Miz 3

rea alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European. Defapt, PSD, PRM și PC au în vedere îmbunătățirea propriilor performanţe. electorale de pe urma scandalului continuu dintre Palate. Convalescenţa socialdemocraților, după aproape doi ani de lupte interne, este departe de a se fi încheiat. Peremiştii lui Corneliu Vadim Tudor resimt din plin efectele ascensiunii partidului condus de Gigi Becali, iar conservatorii nu reușesc să salte în sondaje, în pofida faptului că Dan Voiculescu a devenit din ce în ce mai vocal. Nici liberalilor nu le-ar strica o perioadă mai lungă de precampanie, deoarece refuzul democraților de a candida pe liste comune cu PNL şi “schisma” produsă de oamenii lui Theodor Stolojan au șubrezit partidul. Calculele făcute de Tăriceanu&Co nu dau mai mult de şapte mandate în dreptul propriei formaţiuni. Democraţii și udemeriștii sunt singurii care ar avea de pierdut de pe urma amânării euroalegerilor. Liderii PD intenționează să-l folosească pe şeful statului pe post de locomotivă electorală, i

i i iar programarea scrutinului pentru toamna acestui an și organizarea, în preala:

bila urii referendum pentru de:

miterea lui Traian Băsescu ar pu: tea avea rezultate catastrofale asupra scorului vizat. Pediştii vor să profite şi de poziţia bună de care se bucură, în prezent, în sondaje și să evite confruntarea cu electoratul după o perioadă în care s-ar putea eroda serios. Şi UDMR are tot interesul să se prezinte cât mai repede în alegerile pentru PE pentru a nu le permite radicalilor din UCM să se întărească și să atragă din votanţii Uniunii.

Din punctul dvs de vedere, alegerile europarlamentare sunt:

GUVERN | MINIŞTRII PD NU AU FOST DE ACORD CU ORDONANŢA ŞI NU VOR SĂ O SEMNEZE

Euroalegeri amânate

Guvernul a decis ieri printr-o ordonanţă de urgenţă amânarea euroalegerilor. La şedinţa în care s-a luat această hotărâre preşedintele Băsescu nu a participat, el având anterior o consultare pe această temă cu membrii Cabinetului. Decizia Guvenului a stârnit furia PD care ameninţă că miniştrii săi nu semneză ordonanța.

Oana Stancu Aniela Nine

uni, 12 martie. O zi ugitată

pentru aliați, pentru Guvern.

Ședința ONC-ului Alianţei a

începuț cub surpriză: liberalii au venit la sediul din Valter Mărăcineanu conduși de însuşi Clin Popescu Tăriceanu. Discuţiile nu au durat inai mult de 45 de minute, iar poziţiile celor două partide au rămas neschimbate. La finalul ședinței, președintele executiv al PD, Adriean Videanu, şi vicepreşedintele liberal Crin Antonescu ati făcut o declarație de presă în care fiecare a dat glas poziţiei partidului din care face purte. Aceeași dinainte de şedinţă. De: mocrăţii nu susțin amânarea alegerilor, dar nici nu vor părăsi Guvernul. Potrivit lui Videanu, premierul ar fi trebuit să discute dorința de a amână alegerile în Alianţă. Liberalii au susținut propunerea premierului, Antonescu precizând că democraţii trebuie să plece din. Executiv, dacă mw respectă autoritatea acestuia. Potrivit liberalului, premierul nu era obligat să se consulte cu PD, pentru tă „premierul este premier și el re nişte prerogative stabilite de legea funeţionării Guvernului și de Constituţiet Pentru amânarea alegerilor, Antonescu l-a găsit vinovat pe Băsescu, pentru că el reprezintă „principalul element de pertiurbare a aoene Politice“. După şedinţa Alianţei, Emil Boc impreună cu Videanu au plecat la sediul Guvernului pentru a se întâlni cu liderul UDMR. Marko Bela

[ | Demisie?

|... Demoeraţii analizează vari: anța de a-i retrage susținerea lui

|'Tărineau și dea cere demisia acestuia, invocând un articol din protocolul de funcționare i

| Alianţei, potrivit căruia prim-mimistrul poate fi înlocuit, cu respectarea procedurilor constituţionale în vigoare, numai prin | decizia ONG, în baza ueceptării

| propunerii alternative a unei alte persoane alese din rândul partidului cu cei mai mulți

parlamentari,

taţ timp deo oră cu membrii Cabine: tului pe tema datei desfăsurăi euroulegerilor. După plecarea şefu lui statului, premierul a ținut să prucizerze că acesta nu a participat la şedinţa de guvern, ci la o consultare, „La consultarea care a avut loc, membrii Cabinetului aparținători ai partidelor politice nu au făcut decât să-şi precizeze încă o dată punctul de vedere, PNL este solidar. cu decizia pe cure vreau să o propun Guvernului, PD are un punct de vedere pe care l-aţi auzit, UDMR a declarat că nu salută situația în care ne aflăm și în care trebuie să amânăm alegerile, dar trebuie să constate că alegerile în acest moment nu se pot desfăşura“, a spus Tăriceanu.

După terminarea şedinţei de guvern în care s-a adoptat ordonanța de urgență de amânate a alegerilor europarlamentare, conducerea PI) sa reunit într-o ședință extrordinară la care au participat și miniştrii demoerați, inclusiv Monica Macovei

Galca pb Sel doar BCE UNILATERAL. Premierul nută de acest partid, La final, Boca. RĂI RTR i ei

anunțat că ministrii PD mu vor semna nici un act normativ care să Vize: ze amânarea alegerilor pentru PE EL i-a reamintit lui Tăriceanu că a fost adus ln guvernare de către Băseacu, iur decizia de amânare a euroalegerilor creează premisele unei crize politice, pe care șeful Executivului trebuie să şi-o asume. A urmat apoi, spre seară, declarația de la Cotroceni, a preşedintelui şi o întâlnire

amânării alegerilor europarlamentare în pofida opoziţiei miniştrilor PD

În reuniunea Alianţei, serii tarul general al PD. Vasile

Blaga. le-au fi reproșat liberă

După anunțul PD că nu se simte

solidar cu deciziile unilaterale pe

a liberalilor la Guvern pentru a discuta scoaterea dămocraţilor de la guvernare. În fina) au renunțat, susţin surse liberale, deoarece de-

CONSULTĂRI. La scurt timp, | cretele de revocare a acestora din 1 Palatul Victoria și-a făcut apariția funcție trebuiau semnate de Băsescu și preşedintele Băsescu carea discu- | şi s-ar fiajuns la un nou scandal.

i-a asigurat pe cei doi că va susține în ședința de guvern data de 13 mai pentru desfăşurarea eurvalegerilor.

care le ia premierul, mingea este în terenul liberalilor. Mai exact, liderii PNI urmează să decidă dacă mai continuă sau nu guvernarea alături de PD. Surse liberale declarau în di mineața zilei de ieri că: „Dacă miniș: trii democrați nu semnează ordonan-

ţa, trebuie să plece din Guverr

Cum PD nu a dat semne că vrea să plece de bunăvoie, soluția este ca

Q Ordonanţa schismei

Şedinţa de guvern deieri, s-a | finalizat cu decizia de amânare a eurvulegerilor până în semestrul doi al acestui an. Data exactă a scrutinului ar urma să fie stabili- |tă după o nouă consulatare cu liderii partidelor parlamentare. Vasile Blaga a refuzat să contrasem, peze actul normativ, ca şi Monica Macovei. Ministerul Justiţiei şi-a | motivat refuzul prin faptul că prin ordonanța adoptată ieri premierul a încălcat OUG 9/2007 care inter: | zice suspendarea, întreruperea | procesului electoral de orice fel și | în orice mod, „Din punetul meu de | vedere — și am spus asta În sedin. ţa de guvern — ordonanța de-azi nu putea fi adoptă decât dacă se anul OUG 9/2007, Acest act a fost adoptat în urmă cu trei săptă- | mini la cererea premierului în ur ma unor probleme inregistrate la |Odorvheiu Secuies“, a susținut şi | Blaga, Potrivit actului nu

"Tăriceanu să-l scoată din Guvern prin restructurare, Surse liberale spun că Tăriceanu înclină spre această variantă, dar că roținerile lui ţin de impactul de imagine pe care l-ar avea 0 asemenea decizie și de fap tul că PD ar putea să tragă foloase electorale pozând în victimă. Un fai vern PNL-UDMR cu care premienul s-ar putea prezenta în Parlament ar avea nevoie de voturile PSD pon: tru investire, lucru acceptat la vârful PNL. „Oricum, voma ajunge la discu ţii cu PSD, măcar pe chestiuni pune: tuale, Intră legile siguranței în dez baterea Parlamentului. Nu le vom putea ireca eu PD, pentru că avem viziuni diferite în domeniul ăsta Aşa că singura soluție este să ob: tinem sprijinul PSD, ne-au doi surse din conducerea liberali

SOLUȚIE ÎN ALIANȚĂ. 0 variimtă „teoretică“ n liberalilor pen: tru a mai „târâi” Alianța ar fi semnarea unui protocol adiționa i stabilească atăt raportul din:

invocat de cele două ministere,

în cazul întreruperi sau împiedi cării procesului electoral, AEP. intervine pentru a propune Guvernului o nouă dață a alegeri lor, Potrivit comunicatului dat ieri de Guvern, ordonanța a fost însă însuşită de AEP și semnată de: preşedintele acestui for. Faptul că AEP este chiar semnatară nanţei de ieri o face partașă la întreruperea procesului electora incriminat de OUG 9/2007, este să luam în calcul argumentele invocate de Blaga şi Macovei, Ordonanţa de amtnure.| a ouroalegerilor conține prevederi privind menţinerea valabilităţii | listelor de semnături pentru susținerea candidaților partide: lor, înghețarea cheltuielilor pen: tru alegeri și suspendarea ati: vității BEC până la aprobarea unui Bou program calendaristic

a ordo.

tre PNI şi PD, cât şi raporturile celor două partide cu preşedintele Băsescu. În plus, pentru n nu se repeta situația de acum, protocolul adiţional ar trebui să precizeze şi rolul premierului, ș decizie lii sunt însă sceptici un act of

Liber

că îns L ar porn

lucrurile în Alianţă şi spun că tot la discuţii cu PSD se va june, De alt fel, vicepreşedintele PNL Crin An: tonescu (foto) i-a ceruț ieri public premiorului să caute altă echipă La uvernare, fără PD, în condiţiile în 'e miniştrii acestui partid refuză

ă semneze ordonanța, de urgență prin care au fo

pentru PE, Antonescu n susținut că soluția alternativă nu poate fi decât aceeă n unei noi echipe, pe baza act: alului program de guvernare, cure să obțină sprijinul unei majorităţi par lamentare, (Moniea lordache Apostol)

gorile

PSD în toste acţiunile din ultima vreme a fi fost adusă lui ce PNL.a refuză hotărâri prin ar gedintelui să | spună ferendumul pentru votul uni: nominal decât după data de | 13 mai si că PNL şi PD nus a şefului statului: acordati

sunt înțeleşi cu

Acuzaţia i

Liberalii nu au fost de | ace: vota eventuala suspendare:

clar că sunt înţeleși cu PSD! furios unul dintre de

au ar fi răspu

pune PDTI că nu are nicio înțelege PSD, dar are obligaţia să cont şi de părerea opoziției

Căline, tu nu eşti moderatoti | Xa e preşedintele, Tu eşti pres ței. Nu aic ștagguti

| mierul Alia postul prin concurs

omierul PSD! Nu na

ești Şi nuei fi răspună

fost atins la nivel de converstbă

Nu a discurat serios 4, Cât priveşte apelul la Băsestiă

liberalii s-au arătat iritați câ | ore săi aa zone do șeful ta De ce nu i-au cerut ei lui

Bă lucrul ăsta inninte

__] Interdicţie

„ Preşedintele Băsescu a intrat singur în ședința de guvern, consilierului prezidenţial Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt al Preşedinţiei, fiindu-i interzisă participarea, sub argumentul că la şedinţă nu iau parte decât membrii Guvernului. Este o premieră în relația Cotroceni — Palatul Victoria, până acum Săftoiu, care, prin funcția deţinută, are rang de ministru — fireşte fără a fi membru al Cabinetului — fiind prezentă la fiecare ședinţă prezidată de Băsescu. Nici cameramanul oficial al președintelui şi fotoreporterul acestuia nu au fost primiţi la ilustrație, așa cum se obişnuia. Regula anuntată de premier a avut însă o excepție: purtătorul de cuvânt al ! Guvernului, Camelia Spătaru, luând parte la şedinţă. Liberalii lau o explicaţie și pentru această situaţie. Preşedintele a cerut con- | sultări cu Guvernul, deci în sală | nu se puteau afla decât membrii | Guvernului, a hotărât premierul, | fără să-i pese de iritarea preşedintelui pe acest subiect. Camela Spătaru a avut însă dreptul să stea în sală, având rang de

secretar de stat. (0-S., M.LA.) |

Premierul a decis. Nu vor mai fi alegeri europene pe 13 mai, ci cândva, în octombrie. De data aceasta, nu e nici oinconsecvenţă reală din partea unui om politic care s-a remarcat prin uşurința cu care se răzgândeşte când e vorba despre alegeri. Într-adevăr, decizia era luată de mai multe săptămâni și, după toate indicaţiile, era luată în înțelegere cu PSD, dacă nu chiar la ordinul PSD. Am asistat numai la o comedie a declaraţiilor, a formulării unor preiexte subțiri, a scrisorilor şi avertismentelor, inclusiv la utilizarea autorități liderului liberal european, Graham Watson, pentru legitimarea publică a acestei decizii.

Într-adevăr, pentru PSD a ţine alegeri în această primăvară, imediat după încheierea nefericitei campanii de suspendare a preşedintelui printr-un Teferendum, pe care îl va pierde la scor, sar putea dovedi un dezastru de imagine, Şi chiar dacă parlamentul nu ar

până la urmă suspendarea, ima-

ginea PSD tot ar ieși şifonată rău. Așa 0 singură soluţie: forțarea

PNL să amâne alegerile în schimbul proMisiunii de susţinere în parlament. Până 'Woamna, poate că sondajele vor arăta Mal bine, Pe de altă parte, nici PNL nu fa prea entuziast să meargă la urne: Sa în raport cu PD ar fi deveşi de rău augur, Dar cred tel mal important argument în luadecizie| de amânare a fost șansa 8 scăpa până la urmă de miniştrii

PD şi de a alcătui un guvern pur liberal. (La ora când scriu aceste rânduri nu se ştie dacă această șansă s-a materializat.)

Aşadar, premierul a decis, Va merge pe mâna PSD. A decis să forţeze, pe cât posibil, distrugerea oficială a Alianţei D.A., detestată dintotdeauna de prietenul său Dinu Patriciu. A adoptat hotărârea de amânare a alegerilor în mod unilateral, deşi o decizie în cadrul coaliţiei ar fi fost, politic vorbind,

voinţa electoratului din 2004.

Dacă planul de „restructurare“ se realizează totuşi, PSD are toate şansele să respire ușurat: va scăpa de perspectiva unor alegeri în cel mai nepotrivit moment şi va dirija din umbră un guvern pe care, ulterior, îl va putea acuza de orice crede de cuviinţă. Va guverna fără responsabilități, în aşteptarea alegerilor generale. PD va ajunge în opoziţie, ceea ce, dintr-un anume punct de vedere, e convenabil, chiar

ANDREI CORNEA

Frica de democraţie

obligatorie, Provocarea aruncată PDului e deliberată, iar dorința de a scăpa de partenerul de alianţă nici nu se mai ascunde, O asemenea schimbare de alianţă s-ar numi în viața obișnuită trădare, Dar în politică nu trebuie să utilizăm vorbe prea radicale. Problema reală e alta: va fi legitimă această schimbare, dacă ea va avea loc, în absenţa unui vot din partea electoratului, prin introducerea disimulată a unui guvern „restructurat“, care va obține un vot de învestitură în parlament? Formal, nu e nici o dificultate. Politic, se încalcă flagrant un program de guvernare și

dacă baronii săi vor trebui să-și mai strângă pătura, Monica Macovei va fi afară, spre bucuria majorităţii parlamentarilor și a premierului. Traian Băsescu va continua să atace guvernul și va avea chiar argumente mai bune înaintea electoratului decât până acum, Marele perdant va fi PNL și premierul Tăriceanu, Motivele sunt atât de evidente, încât e de mirare că îi scapă, A guverna la discreția PSD nu poate fi pe placul electoratului liberal, care, în lipsă de altceva mai bun, se va orienta spre PLD sau PD. Cum de nu vede aceasta premierul? Gesticulaţia fără

rost a unor Ludovic Orban, Crin Antonescu, Norica Nicolai, Puiu Hașotti să-i abată într-atâta atenţia?

Cineva ar putea spune că nu are altă soluţie: războiul cu președintele, animozitatea PD îl obligă la un compromis major cu „inamicul“, Răspunsul este: are, a avut mereu o altă soluție - demisia cabinetului şi alegeri anticipate. Când o coaliţie de guvernare nu mai funcţionează, indiferent din ce motive, când divergenţele între puteri (președinte, prim-ministru, parlament) se ascut, nu mai există decât o singură soluţie rațională și democratică: demisia cabinetului şi, eventual, alegerile anticipate. Numai că marea majoritatea a politicienilor români (desigur, cu excepţia notabilă a lui Traian Băsescu) din acest moment se tem de alegeri - fie ele naţionale sau europene. Așa cum se tem şi de referendumuri. Dacă s-ar putea, ei ar amâna şi alegerile naționale cât mai mult sau, cel mai bine, nu le-ar mai ţine deloc, lar între timp, ar crea diferite guverne și ar reconfigura diferite majorităţi arbitrare în parlament, după cum bate vântul și o cer vremurile și interesele lor,

Oricum s-ar prezenta ea în fața publicului și indiferent dacă ea va duce sau nu, în final, la „restructurarea“ cabinetului, subțiat de miniștrii PD, amânarea euro-parlamentarelor e un simptom al unei boli care are un singur nume; frica de democrație,

= ARMAND GOŞU

Amânarea alegerilor pentru Parlamentul European este cea mai spectaculoasă mişcare politică a premierului Călin Popescu Tăriceanu. Decizia premierului n-a ținut seama de obiecțiile preşedintelui Traian Băsescu, a colegilor democrați de Alianţă sau de atitudinea rezervată a UDMR, care n-a fost convinsă de argumentele lui Tăriceanu. Premierul pare că-și joacă la ruleta rusească fotoliul din Palatul Victoria. El se livrează opoziţiei PSD, PRM, PC, în speranţa că-şi va prelungi şederea în fruntea guvernului prin crearea unei noi majorităţi guvernamentale. Practic, astăzi, Țăriceanu încearcă să rupă coaliția de guvernare creată de Traian Băsescu în decembrie 2004, care în acest moment nu mai este majofiară, şi să pună în operă proiectul politic al lui Dinu Patriciu, cel al unei coaliţii PNL-PSD, la care se alătură din motive conjuncturale PRM şi PC. Doar încăpăţânarea PD, care refuză să se retragă din guvern, în ciuda somațiilor insistente care vin dinspre opoziţie, dar şi dinspre premier și liderii PNL, împiedică deocamdată inaugurarea noii coaliţii. PNL ezită să-şi asume costurile electorale pe care le presupune ruperea Alianţei D.A., în spe- 'tanja că liderii PD vor ceda nervos şi vor face ei primul pas, plătind şi nota pentru acest gest politic.

De altfel, scopul principal urmărit de PSD nu este

Miza crizei politice: distrugerea Alianţei D.A.

neapărat scoaterea PD de la guvernare sau susţinerea lui Tăriceanu în lupta cu Băsescu, ci desființarea Alianţei D.A. Câtă vreme electoratul rămâne captiv — sondajele stau mărturie — Alianţei D.A., în ciuda dezordinilor politice din ultimele luni şi a războiului prelungit dintre Palate, şansele de creştere a PSD sunt modeste. Dispariţia Alianţei va conduce la o reașezare a preferințelor de vot ale electoratului, de pe urma căreia PSD speră să aibă cel mai mult de câştigat. Criza politică declanşată de decizia premierului Tăriceanu de amânare a alegerilor europarlamentare, amânare cerută insistent de PSD, urmăreşte în primul rând distrugerea acestei construcţii politice, care, în toamna 2004, în mod surprinzător, a aruncat PSD în opoziţie. În schimbul distrugerii Alianţei, premierul va obţine sprijinul parlamentar al opoziţiei. Cel puţin aşa speră.

După înfiinţarea PLD şi ieşirea PC de la guvernare, marea problemă a guvernului era aceea că nu mai avea o majoritate în Parlament. În loc să procedeze la organizarea de alegeri anticipate, premierul a trecut la formarea unei noi majorităţi care să-i asigure menţinerea în funcţie. Soluţia care se conturează astăzi este aceea a creării unui guvern monocolor PNL, care să beneficieze de sprijinul PSD, PRM şi PC. Opoziția, care de acum în-

colo va face agenda politică a Executivului, i-a dat şi un termen primului ministru, 21 martie, pentru a se prezenta în parlament cu un guvern fără miniştri PD. In caz contrar, premierul Tăriceanu este ameninţat cu moţiunea de cenzură. Ceea ce nu înseamnă că opoziţia o va și iniția, dacă Tăriceanu nu va izbuti să-i evacueze din guvern pe miniștrii democrați. Adoptarea moţiunii de cenzură ar fi un cadou nesperat făcut preşedintelui Băsescu şi PD, care abia atunci ar putea să declanşeze procedura alegerilor anticipate. Interesul lui Tăriceanu, de a rămâne în orice condiţii în fotoliul de premier, şi interesul opoziţiei de a amâna anticipatele, care în acest moment ar fi câștigate de PD, asigură o bază suficient de solidă alianţei PNL, PSD, PRM, PC.

Nu doar Tăriceanu va deveni prizonierul partidelor din opoziţie, ci şi acestea din urmă vor depinde tot mai mult de premier, pe care-l vor folosi pentru a bloca iniţiativele președintelui Băsescu, subţiindu-şi marja de manevră politică, la rândul lor. Cea mai dificilă este partitura pe care PSD trebuie s-o cânte, acoperind atât aria opoziţiei, cât şi pe cea a susţinerii, pe sub masă, a guvernului, sperând în acelaşi timp că PNL va câștiga suficiente mandate la următoarele alegeri parlamentare pentru a forma împreună cu el viitorul guvern. PSD va trebui să-și dispute cu PD şi PLD statutul de principal opozant al guvernului Tăriceanu, asigurându-i în acelaşi timp susţinerea parlamentară de care are nevoie.

Cel mai mare risc pentru alianţa, chiar dacă niciodată legalizată, PNL-PSD este ca o parte semnificativă din electorat să-şi transfere preferința de vot dinspre Alianţa D.A. spre un previzibil pol de dreapta construit de PD şi PLD. Cu cât PD va fi mai repede scos de la guvernare, cu atât mai repede polul de dreapta va prinde contur. lar istoria din toamna 2004 s-ar putea reedita. Dar la un alt scor.

Pentru latini, puterea poporului consta în dreptul la plebiscit. Poporul avea puterea de veto; lrecea sau respingea legea. Dacă plebiscitul e o consultare a poporului hotărâtă de popor, referendumul este o consultare populară propusă de guvernanţi. Sursa consultării face diferenţa. Cei ce au iniţiativa dau şi sensul consultării. lar în România iniţiativa referendară este interzisă poporului la nivel naţional. Spectator, mai mult sau mai puțin avizat, cetăţeanul nu poate interveni şi regla din proprie voinţă jocul politic.

În accepțiunea sa modernă, reterendumul amestecă aspectele referendare cu cele plebiscitare, Dacă uzul referendumului e un complement necesar, nu şi suficient, al democraţiei reprezentative, abuzul de referendum e un semn de praclică delicitară, Experienţa californiană dovedeşte că referendumul de iniţiativă populară, introdus în Constituţia statului încă din 1911, este un mijloc prin care o fracțiune a corpului electoral îşi exprimă opinia asupra vieţii politice economice sau sociale. Dar până şi acolo abuzul a transformat referendumul într-o armă politică utilizată de politicieni pentru scopuri electorale. Spre exemplu, în 1994, adoptarea prin referendum a Propunerii. 187, „Save Our State', prin care se intenţiona reducerea imigrației ilegale, nu a fost decăt un mecanism pentru relansarea electorală a guvernatorului republican Pete Wilson, Desfăşurat în acelaşi timp. cu alegerile, referendumul l-a ajutat pe guvernator să recupereze terenul pierdut şi să recâștige mandatul, În schimb, Propunerea 187 a fost declarată neconstituțională în 1995 şi 1997 de Cuntea de Justiție a statului California, Morala cazului prezentat e simplă: tentaţia de a abuza de referendum pentru a obţine un elect plebiscitar transformă un procedeu democratic într-o formă de manipulare şi dominație.

În România, unde Constituţia interzicereterendumul legislativ, acesta rămâne un instrument cu putere limitată, uşor de convertit în contrariul său. Jocul de-a referendumul se reduce la o banală contruntare între partide și preşedinte. Aproape loate regimurile politice republicane, ba chiar şi unele monarhii constituționale au cunoscut-o în prima etapă a funcţionării lor. De cele mai multe ori, bătălia se dă în primii ani după instaurarea regimului, iar sorții variază în funcţie de actori. Uneori, parlamentele, altfel spus partidele, înving. Alteori, preşedintele iese întărit. Modul în care se conduce înfruntarea nu e lipsit de importanţă. Justificarea pozițiilor e fundamentală. Or, motivarea celor două referendumuri propuse românilor de opoziţie şi preşedinte, referendumul de revocare şi cel privind votul uninominal, rămâne problematică.

| CRISTIAN PÎRVULESCU

Vox populi?

Venit'ca un contraatac, referendumul pentru scrutinul uninominal, propus de preşedinte, pare să işi (i consumat efeetul. Traian Băsescu il ține în rezervă. În spatele perdelei de fum reprezentată de consultările cu partidele politice de la Cotroceni, arta disimulării şi inducerea în eroare a adversarului, dar şi a opiniei publice demonstrează trecerea într-o nouă etapă a conllictului politico-instituţional. Bătălia suspendării, improvizată la începutul lunii ianuarie, trece pe un plan tactic secundar. În aceste condiţii, amânarea

Un ÎN OANA

alegerilor europene devine o soluție de avarie până când raporturile de forţe se vor- stabiliza relativ. Recontigurarea politică este astfel amânată spre toamnă.

Consultările partidelor cu preşedintele indică adaptarea acestora la noul context politic intern. Reluarea, chiar dacă timid şi în absenţa liderilor, a legăturilor dintre şeful satului şi partide nu marchează începutul unei reconcilieri de fațadă, ci o altă improvizaie tactică. Discuţiile de la Cotroceni nu au lămurit nimic. Miza lor nua fost referendumul, nici votul uninominal, alegerile europene, ci regruparea forţelor politice, Scrutinul uninominal a fost fundalul formal, dar recompunerea spațiului politic intern a fost tema reală. Partidele privesc deja spre alegerile parlamentare din 2008 şi încearcă să construiască alternativele. O constantă de care nu pot tace abstracţie va fi preşedintele. Acelaşi preşedinte, aflat astăzi în procedură de suspendare, va fi probabil şi cel care îl va desemna pe primul ministru şi va influența geometria parlamentară după viitoarele alegeri legislative. Or, partidele sunt interesate să determine un comportament previzibil al actorilor instituționali, în primul rând a! preşedintelui. Erodarea popularității, iar nu revocarea preşedintelui pare să fie obiectivul de etapă al coaliţiei antibăsesciene. Coabilarea bate la uşă Preşedintele vede în referendumul pentru serutinul uninominal o armă. politică prin care îşi va recontirma legitimitatea în sens contrar, partidele opoziţiei sperau ca ipoteticul referendum de revocare să îl compromită pe Traian Băsescu.

În acest context, amânarea alegerilor pentru Parlamentul European îi va permite lui Traian Băsescu să recupereze tactic poziţia deţinută în ianuarie, înaintea scandalului bileţelelor. Renunţarea la reterendumul privind scrutinul uninominal trece întreaga responsabilitate a amânării alegerilor europene pe seama partidelor şi a guvernului. Deși invocat, poporul nu s-a manifestat, În afacerea reterendumurilor vocea poporului nu s-a auzit. lar potenţialul democratic al referendumului s-a epuiza! în negocieri politice, mai mult sau mai puţin în spatele uşilor închise. Să fi fost scrutinul uninominal doar un avertismeni, jar nu o miză politică reală?

“EJUEUIOH Ul Injnuusije/aqij e!s sp DIued8uu 9)58|g9s! Apndaxa Injnjas wu “ojieGeje eeieueue puguuisş JOjEIAYy Elelq up inijnipes e.dnse qe as es „ed 8186jnj !S ugj nBomul ed pap 8|5anld areojd ap ou jnun equin 35 IELUNN "IUNI 9 Eau! uneos ui auij reuu pnseU Bjseode poep 'elje/oowuep 31A o apuadsns es sndsip sed nueao p| 'sellexnug e| eAmefeu 1no99 no |$ ul uejd ad gyseoud '189qo ap eo 'aiz p O 'eieyuaweuedouns ajus6ae au e ps ef o |nialtuad *(|8 spa 'eqin d o 15) eouijod euaos ezeajndod aeo a.qun ap jeieds "10 sp upuebzei e-s nuesoe | po eed “nos aeo ej eo e] "un| enop ul epes es no 3|noIoA ad nos eA |! (jnioueg IN INSA) uejs ep eeuu leu 9jaeij ap aieidoide Nd e eiBojens enoN '(Hjeroowuap Jeloos !S ije/9qj]) eseyjeAu aljz ap lue ne ele 'eoujod eefaife enop | es ejsejefod ss ejeoeAl8suoo iquun go eye! 'QSd 8p unele pupa “1Nd mee pueo 'eljizodo ul pueo 'e1eu8A =n6 ej pueo 'eouand euaos ad yeoesuoo ne- edeoude seo ajunoo| uud ejuajsisuoo Nu leu ejadeo gs poeaoul |Npiued 'n deds un 'e.quin o I$nsul |e esa Dd A "eIPA 8p Ejueo SEA 8inqjny o ojuioud as 1 1$ (joej eo a 20d 15) pide. seoons un BZNJ8I 9S || 'ee! 21089 '|jeoowap nyued ejunue as a|a/6 W9IA 'ezeauuun a/e9 ajiunj ui esuejpoap es ee9 oujod injnueGein [e wo IS un yeoep ese nu Qd eesiuij eg “equn eudoid Qns jSiul| EJs Qd “10| exq Sun no gydn| as apuued 9]|e 99 9u81A U| Noseseg ueei | eSawunu es IS ISnsui |np “iued yeosp aueu reuu 9]s9 Qq e.qun Se) qeqoig -es equn n9 ISeiei az as indaou! e Lupe *nou 1eW 'ejuiz | WU |! nu jnunqiu eAuuno nu goep 3q9u as ps jndaouj ne IS eaunioiqejs „FI ndiuoui 1$ ea JojuesieApe ue e 19 ed ognduj BJeS1PA8I eUazIuI n9 E ellee Vnusiqo e-1 a1eo ad 199 go reuu niloo ej ad aoed jn199 e 'e.9e6ene d e go eSy :unye| no nepieu aipse! leu nu no eyseinugu „eis 89 eueas jep p-l8 Lupe, '9liz Wine ||eoegq no goand gynd 189u| 'ereoyefuiAuoo reuu jnuu

lue leje) P O pueo

Suegusweiedoana i e] dau

„ NIOUYZYINVILSVBIS

eseoifija1-reyuojne einfiy o 8p je/ndu0d 9P8A 8S 'Ngs |npugi e] '10pn| UIIpPEA “ejdeap sp puna d 8s aie “ZII! SP HOJEZUEA J0un P8/POAEJ U| "ue IOp Mun Uj 198] e-8| QSd 8125 ad aeo) -2UU10J81 9jiouudes ap njeud s6aje as uuno IS eluguoy u| puspou pBugys o apa aloAau geo Gajajul !jeuolje, nuaureo 9p5) Ye 8| a/eo ad s9jod ajyeduuis ap ua -9Jipu! 'eJeuguin| o e9 as-npueunos eu -eUIOH Uip ye.d9owap-[erdos pred jnin6uis IZA es aunonq o loiu 9 NN 'alepuos uj EPEA 8S ES JeIZIEJUI e nu |nyejjnza 'ajuip -asa/d njued gyeuojjipuooau a8uljsns ap [eseu un N9 Sa! e e89u8U5) ulp |nuoij -ed 'nosesegq ad pzejvaide || e/e5 QSd injnioțeGaje euajp puinuj 'euleuj unde sp lun] anu juauod nyuad „eunznq ul eugu a6eq leu es |eveg 8d 2sojnos |! Jojijex5owuap-[ervos je apuejul a|uoia '9leţuauejiedoina nyued pydnj ap ja 18 PJeD 'ONd 8)S8 EUNUIOO 10| E19uif) 'WHd no |See89y 'e.qun o [a |5 ae QSd 'fejueAe un 8 |eu nu jeidode umn.os un go eiueas jep ne-1$ inj je 15 nueooe| 'aljysni ee ajeinpadoud 3|89n1y uip gulun| e| |ndeo soos e 0ild pueo 'Nizig) leu jeoop epadai leu auiq leu |nuşnios neaiop 15] (ijeuoljeu) ue -9qJ| "dun e] 8|8]si pundap nu gs 'aiiusn! u! eaiințiey uud 'eand Je po eared 15 je. -siGaul e18 nu Qld 8uu81A Pe) 'glediz eJse89e 2p BJeyoIp ]S0j | ps aied ppeo -uod euunjn uip nuesoue | inj e eyuejpso eeuipniy '„In| exqun ap !5 away as“ :eq -J0A 10dod ul e]sIXa 'aijyeduuoo uj eye as 819 N9 'Qld E1qun unde 81 ÎNd “es e/qun sp edeos nu juatulu 'alj -U8Ţe N9 Wen 8u poe 'ejueuiodiul 1oțjap Hed a|ilx9|Je1 Ul puuojsue 8s |mje nes |9J un-mul a1e9 aojod ljeyua alee ej osepuef euu '„a1quun“ unds pueo 1$ 'eoj -se9e „10J81quun“ ajețueuuoțuad 19 'aprued 10|8jediouud |nyueweuodiuuoo nu 8inys -U09 O 8|e10198|9 HEJUNIJUOI |81s89e Pajej -NON '29ijod spiued ajajedouud sunțe ne 89 IS soy ne 89 uepodiu! jeu 3 '6inoq -SeJS E| ejseoe |jnue ueusiwueuedoina inuu retu yu 8ulo yuepioduuj uijnd țeuu 3 'ejuioasuoo ednp weoapn! esep '15Snjoj Heu ea/d eziu pie "jeoo iejenoe injnyepueui esyejeLun| e| jsaţ-uţnuos un 9]sa 'uexa uejd ad yeosp auigjul nomjod |nuejd ad nţeoipumuas anu jeu ae vead -0/N3 |NȚUBLUeȚIe Nyusd |nunnios

Declaraţii, scrisori, întâlniri

Sâmbătă, 10 martie

+ Premierul Călin Popescu Tăriceanu a propus amânarea alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru 13 mai. Primul ministru şi-a motivat gestul prin faptul că apelul său pentru o campanie europeană a fost ignorat de partide, care au preferat jocul politicianist în-locul unei dezbateri serioase a problemelor României europene. „Ca prim-ministru, nu pot permite ca alegerile europene să depindă de un calcul politie al unuia sau al altuia dintre partenerii politici", a mai spus Tăriceanu.

* Preşedintele executiv al PD, Adriean Videanu, a declarat că partidul său nu este de acord cu amânarea alegerilor europene. Videanu i-a reproşat premierului că nu s-a consultat cu partenerii de coaliţie și că decizia amânării alegerilor a fost luată la solicitarea partidelor de opoziţie. „Nu sunt argumente suficiente care să susțină amânarea alegerilor din 13 mai, a mai spus Videanu.

* Primul ministru Tăriceanu a spus că nu s-a consullat cu PD deoarece decizia amânării euroalegerilor a fost luată în calitate de premier. „Ultima decizie în guvern aparține primului ministru. Membrii din guvern ai PD trebuie să se hotărască: ori sunt solidari cu primul ministru, ori, dacă nu, poate vor să facă parte din opoziție“.

Duminică, 11 martie

* Preşedintele Traian Băsescu i-a trimis premierului Tăriceanu o scrisoare în care i-a comunicat intenţia de a participa la şedinţa specială de guvern de luni, 12 marție, dedicată stabilirii datei alegerilor pentru Parlamentu/ European,

* Premierul Tăriceanu i-a răspuns preşedintelui tot printr-o scrisoare, în care îi aduce la cunoştinţă că prezenţa şefului statului la respectiva şedinţă de guvern nu este justificată,

* Preşedintele Băsescu i-a trimis o nouă scrisoare premierului Tăriceanu, în care l-a anunţat că va partici-

pa la şedinţa de guvern de luni. „Încercarea de a-i interzice preşedintelui României participarea la dezbaierea datei optime pentru alegerile europarlamentare denotă, prin ea însăși, o gravă încălcare a Constituţiei țării“, se mai arată în scrisoarea lui Băsescu.

* Coaliția pentru un Parlament Curat — Alegeri Europene a cerut tuturor celor care propun referendumuri să dea prioritate alegerilor europene şi a solicitat guvernului să nu amâne euroalegerile, care se desfăşoară în acelaşi timp cu cele din Bulgaria.

Luni, 12 martie

* În urma şedinţei Alianţei D.A. liberalii au anunţat că nu renunță la amânarea alegerilor europarlamentare, în timp ce democraţii au declarat că nu intenţionează să sprijine acest demers. Adriean Videanu (PD) a subliniat că desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European la termenul stabilit nu trebuie perturbată în nici un fel, în timp ce Crin Antonescu (PNL) a afirmat că singura obligaţie asumată de România în legătură cu alegerile europarlamentare este ca acestea să se desfăşoare până la sfârşitul anului. Cei doi au anunţat că nu a fost luată nici o decizie în privinţa ruperii Alianţei D.A.

* Preşedintele Băsescu a mers la Palatul Victoria, unde a stat o oră, fără a participa la şedinţa de guvern, care a început mai târziu. Potrivit premierului Tăriceanu, preşedintele a participat doar la o consultare cu membrii guvernului.

* Guvernul a adoptat, prin decizie asumată de premier, ordonanța de urgenţă prin care se amână organizarea alegerilor pentru Parlamentu/ European, care vor avea loc în a doua jumătate a anului 2007.

* Preşedintele PD, Emil Boc, a declarat că miniştrii democrați nu vor semna nici un act normativ care prevede amânarea alegerilor europarlamentare. Boc a mai spus că, prin această decizie, „primul ministru se îndepărtează de Alianţă şi de coaliţie".

* Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că decizia amânării euroalegerilor este una „rațională. şi

DAN PERJOVSCHI

La coadă la merdenele

Ce mai faci? Unde mai stai? Păi, mi-am făcut o casă în Pipera, dar am şi-un apartament aici > aproape, dar tu? Şi eu am făcut o vilă, dar era prea strâmt şi prea cu beton, aşa că m-am mutat afară din Bucureşti la curte. Dar şi eu am mai multe apartamente în oraş...

O merdenea costă un leu cincizeci.

utilă“, dar a atras atenţia că este obligatoriu să fie respectată nouă dată ce va fi stabilită. Geoană a spus că primul ministru trebuie să vina în faţa parlamentului cu un guvern restructurat, fără miniştrii PD.

* Preşedintele Băsescu a declarat că, din punctul său de vedere, argumentele utilizate de premier pentru amânarea alegerilor nu sunt valabile, dar că a garantat membrilor guvernului că nu va organiza un referendum până la 13 mai sau pe data de 13 mai. Băsescu şi-a exprimat regretul că România nu a reuşit să îşi legitimeze reprezentanţii în Parlamentu/ European şi că, în momentul de faţă, guvernul este dispus să facă puternice compromisuri de la democraţie. Potrivit preşedintelui, 9 miniştri s-au pronunţat pentru păstrarea datei de 13 mai pentru alegeri.

* Conform unui comunicat al guvernului, ordonanța de urgenţă privind amânarea euroalegerilor va fi trimisă la Monitorul Oficial fără semnăturile ministrului de Interne şi ministrului Justiţiei. Vasile Blaga, ministrul de Interne, a refuzat să semneze ordonanța. Ministerul Justiţiei a anunţat că ordonanța nu îndeplineşte cerințele legale pentru avizare, deoarece nu poartă semnătura ministrului de Interne şi contrazice o altă ordonanţă din februarie, care prevede că „se interzice suspendarea, încetarea, întreruperea sau împiedicarea, în orice mod, a organizării şi desfășurării alegerilor ori a efectuării oricăror operaţiuni electorale.

Răzvan Brăileanu