Angela Merkel la București

tomânia se împiedică în poarta Schengen?

Vizita Angelei Merkel poate aduce clarificări în privința $anselor de trecere în spaţiul de liberă circulaţie

2] marie2011. Ziua în care România spalebui să adere la mult visatul fiu Schengen. Un obiectiv mai din întârziat și amânat mereu, fie peizalza dotării tehnice necoresîm toare în raport cu cerințele i. 56, fie din cauza conjuncturii

inc ce schimbătoare, Ciprian Ciucu, petru de programe al Centrului ierila Politici Europene, a declarat ului Prezentarea raportului ONGtpaţib vind aderarea României la Schengen că cel mai rău sce-

nariu ar fi aderarea într-un an, doi. „Nu suntem absolut «beton», trebuie să apelăm la indulgenţa lor (a membrilor Consiliului European — nr; a spus și Cristian Ghinea, directorul CRPE. Marian Tutilescu, șeful departamentului Schengen din Ministerul de Interne, ne-a declarat că România este pregătită, îndeplinind condiţiile din punct de vedere tehnic. Numai că întregul proces se finalizează printr-un vot în Consiliul pe Justiţie Afaceri Interne. „Din păcate, acesta este un vot politic“, spune Tutilescu. Așadar, speranțele României de a adera la spaţiul Schengen se leagă deopotrivă de

îndeplinirea strictelor criterii tehnice şi de susținerea politică a statelor din UE. lar vizita pe care cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, o face azi în România poate asigura (sau nu) autorităţile de la Bucureşti de susținerea Berlinului.

Susţinere de care au nevoie ca de aer, după ce Franţa, până de curând un avocat al României în Consiliul European, a transmis semnale clare că nu o consideră pregătită să intre în zona „fără pașaport“ a UE. De altfel, Franţa a făcut front comun cu Italia şi a cerut președinției i i unii Europei

ST ACRA con: Aeu UMVEASITARĂ Cioi Iu

une a miniștrilor Afacerilor Europene din țările UE pentru a discuta despre problema imigrației clandestine, exprimând preocupări privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

În ceea ce priveşte Germania, îngrijorările nu se leagă direct de dosarul Schengen, ci de eficienţa luptei împotriva corupției și a crimei organizate. Berlinul însă nu a luat încă o decizie finală, iar vizita cancelarului Angela Merkel la București ar putea fi decisivă în acest sens. Pentru aderare este nevoie de consensul statelor din spaţiul Schengen. Pagina 14

O vizită cât spaţiul Schengen

Angela Merkel ar putea anunţa şi o investiție majoră a grupului BMW la Cluj

Irina Cristea irina.cristea(Qjurnalul.ro Daniel lonașcu daniel.ionascuQjurnalul.ro

Extinderea spațiului Schengen, problema romilor, criza economică, energia și combaterea corupției sunt principalele subiecte de pe agenda cu care cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a sosit ieri la Sofia şi, apoi, la București. Vizita are loc în contextul în care România și Bulgaria, aspirante la statutul de membre ale spaţiului „fără pașapoarte“, fac obiectul unor critici formulate pe mai multe voci europene, vizând îndeplinirea criteriilor de aderare la zona Schengen. Pentru că decizia de extindere a spaţiului este, totuși, una politică, fiind nevoie de consensul statelor membre, susținerea unui „jucător“ de talia Germaniei este vitală pentru ambele țări. Cancelarul federal, care se întâlnește azi cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Emil Boc, după care ia drumul Clujului, nu a făcut promisiuni la Sofia. A avut discuţii cu premierul Boiko Borisov, la finalul cărora a declarat că Bulgaria şi România vor fi evaluate separat în procesul de aderare la spațiul Schengen, a refuzat să acorde Bulgariei sprijin în avans și a spus: „Nu pot să vă spun care va fi decizia finală, dar pot să vă promit că aceasta va fi justă“. Cancelarul a

Dimitar Dilkoff/AFP/MEDIAFAX

După Sofia, Angela Merkel este așteptată azi la București și Cluj

primit titlul de doctor Honoris Cauza al Univerşităţii din Ruse. L-a primit însă la Sofia, pentru că infrastructura bulgară nu a permis sosirea delegaţiei în orașul de pe Dunăre. Titlul de doctor-Honoris Causa o „aşteaptă“ azi pe Angela Merkel și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, oraș unde cancelarul federal are în program inaugurarea noului Institut German și o plimbare prin centrul vechi. Vizita cancelarului va reprezenta un impuls și pentru relaţia economică dintre România și Germania. După ce EU Observer a relatat că Merkel va anunţa, la Cluj, o investiţie majoră, în zona Transilvaniei, a companiei BMW, surse din industria auto

au confirmat pentru Jurnalul Naţional această informaţie. Potrivit acestor surse, BMW va face o investiție într-o fabrică de componente auto ceva fi situată, după toate probabilitățile, în parcul industrial Tetarom de lângă Cluj. De altfel, presa locală semnala, încă din luna iunie, că grupul german Draexlmaier, producător și furnizor de componente pentru industria auto, inclusiv pentru BMW, este interesat de o investiţie de 15 milioane de euro în zonă. „S-au anunţat potenţiali investitori. Unul dintre ei este producător de componente auto“, declara, pentru Ziua de Cluj, Valentin Peter, director adjunct al Tetarom.

Universitatea Babes-Bolyai

Cluj Napaca

Radu Sighe/REUTERS

Merkel poartă fesul nemţesc

Cancelarul Germaniei s-a arătat în România foarte pragmatic, susținând interesele firmelor germane

Cancelarul german Angela Merkel S-aaflat ieri la București şi Cluj într-o Vizită oficială într-un moment de înSercare pentru partea română. Ea a lemnat România să continue rele în domeniul justiției, promițând ajutor pentru îmbunătăţirea absorbției de fonduri europene, sector care suntem codași. De notat însă Că noua Doamnă de Fier a Europei Rua venit în România însoțită şi de O delegație de oameni de afaceri ia Merkel, născută în fosta RDG, nu are complexul istoriei. Ea nu acordă certificate de bună purtare Pe baze sentimentale. Germania seColului al XXI-lea este conștientă de lorța ei de lider al Europei și evaluCază fără compromisuri nou-veniţii în tabăra UE. Noi avem o cauză comună cu Germania — proiectul de sepaie a frontierei, deiei a pei admiterea în spaţiul SchenBen. EADS - aripa germană a concerhului european — este angajată în această lucrare, în primul rând foarte tehnică, Iar Germania nu poate admite să eșueze în acest domeniu. Roia a ajuns într-un stadiu avansat n privința implementării aquis-ului Chengen şi este în mare parte preSătită de aderare, singurul raport care: recomandă reevaluarea țării noastre

Noi avem o cauză comună cu Germania — proiectul de securizare a frontierei, determinant pentru admiterea în spaţiul Schengen

fiind cel în domeniul frontierelor aeriene. România dorește ca aderarea ei să nu fie blocată pe criterii politice, iar ieri, la București, doamna Merkel a ţinut să sublinieze că, din punctul de vedere al Germaniei, situaţia expulzării voluntare a romilor nu are vreo legătură cu detaliile tehnice ale pregătirii României pentru Schengen.

Potrivit unor surse participante la discuţiile bilaterale, Merkel s-ar fi făcut ecoul firmelor germane preocupate de procedurile de achiziţie publică din România, pe care nu le

consideră transparente. Totodată, cancelarul german a atras atenţia Bucureștiului că autorităţile române ar trebui să accelereze procesul de restituire a imobilelor naționalizate către cetăţenii germani.

Istoria relaţiilor României cu Germania are și o perioadă de peste 40 de ani în care s-au derulat într-o... trilaterală. După cel de-al doilea război mondial au apărut două state germane - Republica Federală Germania (RFG) şi Republica Democrată Germană (RDG). Colaborarea României cu statul german comunist se desfășura în cadrul unor organizații și tratate: CAER, care reglementa schimburile economice între ţările socialiste, și Tratatul de la Varşovia, organizaţie politică şi militară apărută ca o replică la NATO. Evident, relaţiile Republicii Socialiste România erau diferite cu cele două state germane, având însă o serie de particularităţi accentuate în timpul lui Ceaușescu.

Separarea dintre Republica Federală Germania și Republica Democrată Germană a marcat cel mai clar în Europa noţiunile de Război Rece şi Cortină de Fier. Fiecare sistem a încercat să facă din cele două țări

Istoria a arătat care au fost rezultatele. RDG a avut, de la înființare până la desființare, statut de satelit fidel al Moscovei. Ca atare, România lui Nicolae Ceaușescu a fost rece faţă de liderii din Berlinul de Est, Walter Ulbricht și Erich Honeker, considerai trompetele Kremlinului și primii crii politicii mai independente a României față de URSS. Această crispare reciprocă s-a accentuat după ce România a stabilit, în 1967, relaţii diplomatice cu RFG. Ceaușescu a avut în Germania un partener economie dispus să asigure modernizarea industriei românești. Ca atare, România a devenit un partener solid al RFG în politica ei tradiţională de extindere în Est. La „schimb“, repatrierea în masă a sașilor şi şvabilor spre Germania Occidentală a adus beneficii, inclusiv economice și de imagine, pentru Republica Socialistă România. Între serviciile secrete est-germane STASI, Securitatea română şi serviciile secrete vest-germane BND era un joc similar cu menajul în trei, stricat de fuga prin REG a fostului adjunct al DIE, lon Mihai Pacepa. Istoria acestora, când va fi scrisă cu adevărat, va duce la lămurirea multor necunoscute ale trecutului recent.

exponate ale modejului-de:aiţoces, — Paginile 4-6

Deac rai Aa ie LA deep Aaa a „Eliminaţi corupția ca să încurajați investitorii!“, este mesajul Angelei Merkel către Traian Băsescu şi Emil Boc

pg ein i

Angela Merkel a venit zâmbitoare la Cotroceni, dar nu i-a făcut promisiuni președintelui Traian Băsescu

Irina Cristea irina cristea jurnalul.ro Germania este interesată să ofere meditaţii României pentru o absorbție eficientă a fondurilor europene și doreşte să le asigure investitorilor germani un mediu de afaceri mai transparent și mai „curat“. Acestea sunt două dintre principalele teme de pe agenda discuţiilor pe care cancelarul federal Angela Merkel le-a purtat cu autorităţile române pe parcursul vizitei la Bucureşti. Cancelarul s-a întâlnit ieri-dimineaţă, la Palatul Victoria, cu premierul Emil Boc, după care S-a deplasat la Cotroceni, unde cra aşteptat de preşedintele Traian Băsescu. La sfârșitul convorbirilor oficiale, Administrația Prezidenţială a oferit un dejun în cinstea oaspetelui german, după care Angela Merkel a juat drumul Clujului. P Cancelarul s-a referit la disponibilitatea Germaniei de a ajuta România să continue reformele în justiţie şi în combaterea corupției, de a susține măsurile anticriză ale Guvernului de la București, măsuri despre care a spus că ştie că sunt printre cele mai dure din Europa, și de a intensifica relaţiile comerciale dintre cele două state. De altfel, acest aspect a avuto pondere importantă în discuţiile de la Palatul Victoria. Surse oficiale citate de Mediafax spun că, în timpul întrevederii cu premierul Emil Boc, Angela Merkel a pus pe tapet un subiect asupra căruia i-au atras atenţia investitorii germani din România. „Cancelarul Merkel a spus că firmele germane sunt preocupate de faptul că procedurile de achiziţie pu-

blică nu sunt transparente. Oficialul a arătat că investitorii sunt preocupaţi de modul în care sunt atribuite contracte publice“, au relatat surse participante la discuţii. „Nişte proceduri transparente,clare, privind condiţiile juridice promovează investiţiile în țara dumneavoastră“, a spus și Angela Merkel la finalul întâlnirii cu premierul Boc. Același mesaj l-a transmis cancelarul german și după discuţiile cu președintele Băsescu: „Justiţia, transparența sunt importante pentru investitorii germani, a spus Merkel.

În urma discuţiilor de la Palatul Victoria s-a convenit ca statul român să își achite datoriile inclusiv faţă de firmele germane și ca investitorii să fie sprijiniți în continuare prin menținerea cotei unice de impozitare la 16%, neimpozitarea profitului reinvestit și parteneriatul public-privat.

Întrebată, la rândul său, de jurnalişti dacă a discutat cu premierul Boc despre datoriile în valoare de 143 milioane de euro faţă de firmele germaneși dacăa primit un răspuns pozitiv, Angela Merkel a răspuns afirmativ.

„Am discutat și am subliniat că astfel de situaţii se răspândesc și nu sunt productive pentru climatul investiţional. Considerând aceste restricţii privind bugetul public, totuși prim-ministrul a afirmat că, pas cu pas, aceste cazuri vor fi tratate în sensul unui climat investiţional îmbunătăţit. Important este să nu rămână niște cazuri vechi și să avem o situaţie cu dificultăţi altfel decât este cazul“, a spus cancelarul german.

in ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare, Germania poate

să sprijine România în baza experienței acumulate în procesul de reunificare. „Am discutat despre procedura cererii, care nu este simplă. (...) Adeseori, aceste proceduri se desfășoară la nivel local, comunal și ştim, și din procesul de reunificare, să facem faţă acestor proceduri de la Bruxelles. Eu ştiu că în această situaţie financiară dificilă, aceste fonduri de coeziune constituie un instrument cu ajutorul căruia România poate să efectueze un proces de recuperare și putem sprijini România în acest sens“, a afirmat șeful Executivului de la Berlin.

Angela Merkel a fost însă destul de zgârcită cu declaraţiile privind aderarea României la spaţiul Schengen. Ea e reluat declaraţia făcută cu o zi înainte la Sofia, spunând că evaluarea se va face strict în baza criteriilor de ordin tehnic și că problema romilor nu are nici o legătură cu dosarul Schengen. „Sprijinim România în vederea unor controale mai stricte la frontiere“, a spus Merkel la finalul întrevederii cu președintele Traian Băsescu, precizând că decizia privind aderarea României la spaţiul european „fără pașapoarte“, care se va lua în noiembrie, se va baza, din partea Germaniei, pe „ceea ce s-a făcut în ultimii ani“.

Alte subiecte aflate pe agenda discuţiilor dintre Angela Merkel și Traian Băsescu au fost strategia Dunării, Republica Moldova, Transnistria, Balcanii de Vest, criza economică, strategia pentru inteerarea romilor și strategia energetică a UE (proiectul Nabucco și luarea în calcul al proiectului AGRI).

Vizita lui Merkel în România coincide cu anul în care relaţiile diplomatice între România și Germania împlinesc 130 de ani. În prezent, România este reprezentată diplomatic în Germania printr-o ambasadă și prin două consulate generale, la Bonn şi Minchen, precum și prin șase consulate onorifice şi prin Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu“. Germania este reprezentată prin Ambasada sa de la București și prin două consulate, la Sibiu și la Timişoara. După prăbușirea Zidului Berlinului și reunificarea Germani această țară a fost unul dintre susţinătorii cei mai activi, dar și obiectivi ai României, care se angajase pe drumul european imediat după Revoluţia din decembrie 1989.

intre criticile dure pe care unele oficialități germane de rang înalt le-au adus României postdecembriste sau care au fost exprimate în presa germană, cea mai vehementă pare să fi fost cea a fostului comisar european Giinther Verheugen (foto), care declara la începutul acestui an, într-un interviu acordat cotidianului german Der Spiegel, că „nimic nu a lovit mai tare reputaţia europeană decât primirea României și a Bulgariei în spaţiul comunitar“.

iște proceduri vanspa rente, clare; privind condiţiile juridice romovează mestiţiile în țara qumneavoastră. justiţia, transparenţa sunt importa nte pentru investitorii german!

Mer! tă rul federal al Germaniei

lal Republicii la Sibiu. În

cele cu Philippsirg, Universi-

Industria și energia sunt princi

sectoare Cita Care = pare investiţiile germane din România afaceriştii nemți pariind pe forța de muncă bine instruită şi ieftină din domeniul de producţie, spre deoseje e cei sir Atte state, care s-au

entat preponderent

finaeiciae d anca. See uree

Germania este unul din cei mai mari investitori în economia românească și primul partener comercial al țării noastre. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), schimburile comerciale erau la sfârșitul lunii februarie 2010 de 1,94 miliarde de euro, în creştere cu 10,64 % față de perioada similară a anului trecut.

Revenirea economiei germane, cel mai mare exportator la nivel mon. dial, trage după sine și industria românească, mai ales cea auto, care este ombilical legată de cea a șvabilor. Exporturile româneşti au fost de 904,38 milioane de euro, cu 25,8% mai mult decât în perioada similară din anul 2009, în timp ce importurile au rămas constante, la un nivel de 1,03 miliarde de euro. În spatele statisticilor se ascunde un fapt mai puţin cunoscut: aproape toate modelele de BMW, Audi, Mercedes sau Volkswagen au ori volane, ori cablaje, componente de motor, sisteme de încălzire şi aer condiționat, lămpi pentru faruri sau anvelope din România.

Companii precum Draxlmaier, INA Schaeffler, Leoni Wiring Systems sau Continental produc aceste subansamble pentru celebrele mărci nemțţeşti, având în țara noastră zeci de mii de angajați. DraxImaier deține patru fabrici cu peste 15.000 de angajați, la Hunedoara, Pitești, Satu-Mare şi Timișoara. La începutul anului a vândut către Mutares AG fabrica din Codlea, dar se pregăteşte să deschidă o alta lângă Cluj, în parcul industrian Tetarom, unde va produce componente pentru BMW, potrivit unor surse din industria auto.

O altă serie de companii investesc masiv în sectorul energetic. E.ON a cumpărat în perioada privatizărilor filiala de distribuţie Electrica Moldova şi alimentează cu gaze naturale jumătatea de nord a țării, după preluarea Distrigaz Nord. În plus, dezvoltă trei parcuri eoliene în valoare de 200 de milioane de euro în zona Vasluiului. RWE, celălalt gigant energetic german, este partener al statului la realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, cu o cotă de 9,15% din investiţia de 4 miliarde de euro. De asemenea, RWE este parte a consor-

În pofida puternicelor legături bilaterale dintre România şi Germania,

nu există

nici o cursă aeriană directă între capitalele celor două ţări

țiului Nabucco, ce urmează a fi construit împreună cu Transgaz, MOL, OMV, Bulgargaz şi Botas. Wintershall, o companie a celui mai mare grup chimic din lume, BASF, este intermediarul prin care se realizează importurile româneşti de gaze ruse.

Companiile germane au o prezenţă puternică în retail, prin Metro și Praktiker, dar și în dome-

E.ON este unul dintre cei mai importanţi investitori germani din România

niul telecomunicaţiilor, unde Deutsche Telekom a cumpărat un pachet de 25% la grupul grec OTE şi a preluat managementul. Astfel, nemţii controlează Romtelecom, unde statul încă mai are 49% din acţiuni, şi Cosmote. Deutsche Bahn a achiziționat în 2008 Romtrans, cel mai mare furnizor de servicii de expediție din țară. Ultima din trio-ul de Deutsche, Deutsche Bank urmărește intrarea pe piaţa românească și a dorit anul trecut achiziţia RBS România. În domeniul asigurărilor, Allianz se află în ţara noastră. ThyssenKrupp, unul dintre cei mai mari producători de oţel din lume, este prezent în România prin toate cele cinci divizii ale sale şi produce de la amortizoare auto la lifturi. Companiile germane au fost coloana vertebrală a industriei românești încă de acum 130 de ani, de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări. La Reşiţa s-au realizat motoare pentru vapoare, în industria de apărare s-au realizat motoare de tancuri, Siemensa participat masiv la dezvoltarea sectorului energetic, iar ThyssenKrupp la modernizarea celui minier, în special pentru exploatările de lignit din Oltenia. De asemenea, uzinele Roman de la Brașov au produs camioane în

parteneriat cu nemții de la MANCu toate acestea, nu totdeauna relaţiile economice au fost foarte amicale. În luna mai, doi economiști, Radu Golban și Mihaela-Brânduşa Tudose, dezvăluiau că Germania avea o datorie din perioada interbelică faţă de BNR de 3,7 miliarde de euro. La ora actuală, aceasta valorează 18,8 miliarde de euro. În România, autorităţile au ridicat din umeri, iar în Germania, în urma unei interpelări din Parlament, s-a aflat că aceasta a existat, dar că țara noastră arenunțat prin tratatul de pace de la Paris din 1947 la datoriile înregistrate după începerea războiului. Numai că datoriile respective erau dinainte de începerea războiului. În pofida puternicelor legături bilaterale, nu există nici o cursă aeriană directă între capitalele celor două ţări. La 28 februarie 2010, numărul societăților cu capital german era de 17.518, fiind pe locul al doilea după Italia, cu un volum total al capitalului adus de 2,84 miliarde de euro (locul 3, după Olanda şi Austria). Germanii investesc preponderent în industrie (59,4%), servicii profesionale (16%), comerţ cu ridicata (11,3%), comerț cu amănuntul (5,8%), construcții (4%), turism și transporturi (1,7%). (Daniel lonașcu)

„Problema integrării rromilor nu areun rol în ceea ce priveşte criteriile pentru spaţiul Schengen, important este să se garanteze că la graniţele externe ale UE sunt îndeplinite condiţiile tehnice“, a răspus Merkel, la Palatul Victoria, la întrebarea dacă integrarea rromilor ar putea fi un criteriu pentru aderarea la Schengen (aşa cum a amenințat Franța). Ea a arătat că, luna viitoare, experții Schengen vor eva-

Problema integrării rromilor nu are un rol în ceea ce privește criteriile pentru spaţiul Schengen. Angela Merkel

cancelarul Germaniei

lua din nou stadiul îndeplinirii criteriilor și că autoritățile germane se vor baza pe datele furnizate de către Comisia Europeană. Cancelarul german i-a promis și președintelui Băsescu „că Germania va aplica o apreciere echitabilă a demersurilor României de aderare la Schengen“.

BOC: ADERAREA SĂ NU FIE BLOCATĂ POLITIC

Cancelarul Merkel a încurajat autoritățile române să continue reforma Justiţiei, precizând că monitorizarea CE esteutilă. „Nuaţi ajuns la capătul drumului. Mecanismul de Cooperare și Verificare este un ajutor pentru a vedea unde vă aflaţi acum“, a explicat Merkel. Premierul Boc l-a asigurat pe cancelar că România este decisă să încheie procesul de aderare la Schengen, fără întârziere. „Aderarea nu trebuie însă blocată pe criterii politice da-

că sunt îndeplinite obiectiveJe tehnice“, a precizat Boc.

Cancelarul a subliniat că țara sa are un interes masiv în realizarea reformelor economice şi a celor juridice „pentru că este cel mai important partener comercial al României“,

DATORII DE 143 DE MILIOANE DE EURO

Surse guvernamentale au declarat pentru Mediafax că firmele germane i s-au plâns lui Merkel de modul în care sunt atribuite contractele de achiziții publice în România. Oficial, cancelarul i-a cerut lui Boc să grăbească procedurile de restituire a proprietăților naționalizate germanilor și i-a amintit de datoria de 143 de milioane de euro pe care statul român o are faţă de firmele germane. Șeful Guvernului român a asigurat-o pe Merkel că statul va face toate eforturile să-şi

Amintiri din România comunistă

e Presa germană scrie despre vacanţele petrecute de cancelar în România comunistă. „Pe vremea RDG-ului, Angela Merkel (așa a povestit jurnaliștilor care au însoțit-o în Romăânia), mergea în concediu pe litoralul românesc“, relatează „Der Westen” în articolul „Merkel în Estul Apropiat“. De aici, unele lucruri îi sună cunoscut, precum salutul «Bună dimineața, soldaţib, pe care-a pronunțat la Palatul Victoria. „Merkel a așteptat înainte de '89 ore întregi în gara din Ruse un tren de legătură spre România”. Presa germană vorbeşte

şi de o posibilă investiție a BMW în România.

Traian Băsescu i-a arătat cancelarului Angela Merkel Palatul Cotroceni

Qroro MARIAN VILAU

plătească restanțele, „astfel încât datoriile să nu constituie un element de blocaj în economie“,

BERLINUL VREA TRATAT ROMÂNO-MOLDOVEAN

În conferința de presă, cancelarul a apreciat că semnarea unui tratat de frontieră România-Republica Moldova (respins de București) reprezintă un pas în direcția bună. „În ceea ce privește vecinătatea imediată, obiectivul nostru este să rezolvăm conflictul dintre Moldova şi Transnistria. România poate juca aici unrol important. Știu că se fac eforturi pentru semnarea unui tratat de frontieră de către România și Moldova, cred că este linia pe care trebuie să continuăm*, a spus Merkel. &

Jan adevarul.ro 5

Comentariul analistului Cristian Ghinea despre Schengen