Pilonul II de pensii private

PROBLEME. Mircea Oancea afirmă că până în prezent legislaţia din domeniu nu este completă

ae ru PRAI ION

REFORMĂ | ANGAJAŢII SUB 35 DE ANI N-AU ÎNCOTRO

Pensiile private devin obligatorii

Românii nu sunt pe deplin lămuriţi cu privire la contribuţiile Ia fondurile private de pensii, recunoaşte Mircea Oancea, şeful Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dar crede că sistemul va avea succes. Până la sfârşitul anului, toţi angajaţii sub 35 de ani vor fi obligaţi să adere la un fond privat. Cătălin Pruteanu

avem nevoie de pensi

vate?

Mircea Oancea: Motivul este schimbarea sistemului asigurărilor sociale de stat. Numărul de contribuabili în sistera s-a redus, iar numărul de pensionari a crescut în permanenţă. A crescut șansa de viață, iar sistemul public de pensii în administrarea statului nu mai face faţă. S-a considerat că trebuie făcută o reformă a sistemului de asigurări sociale şi s-a adoptat această reformă, propusă de Banca Mondială pă trei piloni. Reforma a început prin adoptarea Legii 19/2000 privind sis: temul public de pensii, dar ea nu este completă până nu se pun în aplicare şi componentele private: pilonul doi — pensii obligatorii în administrare privată; și pilonul trei — pensiile făcultative.

» Ce a făcut până acum

Comisia?

Avem un calendar de punere în aplicare a acestei componente destul de strâns, care presupune trei etape absolut obligatorii până la colectarea contribuţiilor în sistem, Colectarea contribuţiilor se face tralizat, prin Agenţia Na Administrare Fiscală şi Casa Naţională de Pensii, care va ține un registru al participanților și care va determina care este acel 2 Cel târziu din august ne gândim odată incheiat un proces de autorizare, vam da un termen până ln care vam autoriza compănii şi fondiri, Lista ronpectivă va, fi

afișată pe site-ul comisiei, i se va face publicitate şi de către Comisie, şi de către fiecare administrator în parte. Această procedură de aderare la un fond va avea o perioadă limitată impusă prin lege, adică în patru luni de zile de la momentul în care Comisia va anunţa începerea procesului de aderare vor trebui să opteze, În cele patru luni de zile, Casa Naţională de Pensii, care este instituția de evidență, va face o evaluare şi, dacă se constată că cei care erau obligaţi, cei până în 35 de ani, nu și-au depus opțiunea, n-au aderat la un fond, vor fi notificaţi şi lise va comunica că în termen de 30 de zile vor fi alocaţi aleatariu la un fond din cele autorizate. După ce se termină şi perioada asta de 30 de zile, poate să înceapă procesul de colectare a contribuţiilor. Asta înseamnă sfârșitul anului. Dacă incepem în august, până în decem. brie va fi aderarea și alocarea în formă aleatorie.

Contribuţii

P Cu cât vor trebui să contribuie angajaţii sub 35 de ani la aceste fonduri? Salariaţii până în 35 de ani oblisatoriu, respectiv salariaţii până în 45 de ani benevol, trebuie să adere ln un fond de pensii administrat privat, Legea prevede că, în primul an în care va începe colectarea de con: tribuţii, contribuția fiecărui angajat la un fond de pensii administrat privat va [i de 2% din salariul brut, Deci, în primul an va fi 2% și, incepând cu | ianuarie a anului următor, se va majora această con: tribuție cu câte 0,5% până se ajunge, în Bani, la 6% din salariul brut, P Care este valoarea comisiounelor care vor fi pereepute de administratorii fondurilor pentru administrare? Legea prevede nivelul maxim al comisioanelor şi acestea sunt din două componente: comision de

administrare dedus din contribuția brută, virată în contul și ăsta este până la un nivel de 2,5% din acea contribuţie brută inainte

de a se transforma contribuția În unități de fond şi n se investi banii,

și un alt comision este la sfărșitul fiecărei luni, din valoarea activului net acumulat. Comisionul de administrare e de până la 0,05%.

P Ce măsuri de siguranță

sunt prevăzute pentru con-

tribuabili?

Prima şi cea mai importantă măsură este existența şi funcționarea acestei comisii de supraveghere. Unal doilea element de siguranţă este existența unei bănci-custode, unui depozitar. Prin acest depozitar se elimină orice posibilitate de fraudă, de păcălire a investitorilor și a comisiei, pentru că se fac verificări încrucişate. Un al treilea element de siguranță e obligativitatea unui auditor financiar, Un element de siguranță în ultimă instanță, la care nimeni nu vrea să se ajungă și la care mi-e greu'să cred că se va ajunge, așa cum e construit sistemul, e fondul de garantare a pensiilor, Acest fond de garantare va trebui să fie constituit după ce se autorizează minimum trei administratori.

Legislaţie

P În momentul de faţă, cadrul legislativ este complet?

Nu este complet, nică din punctul de vedere al legilor de bază, dar nici din punctul de vedere al normelor de aplicare, Încă nu avem o lege privind modalitatea de calcul şi de plată îi pensiilor. Până acum, s-a elaborat legislația în ce priveşte perioada de acumulare — de investire. A doua etapă e perioada de dezinvestire, perioada de plată a pensiilor,

P Credeţi că românii au

înțeles clar ce înseamnă penprivate obligatorii sau fa-

cultative?

Nu, nu cred că nu înțeles foarte clar, din păcate, dar sunt optimist că, până la finalul anului și cc puţin: pentru perioada do început, canipania publică de informare gonorală pe care intenționăim s-o derulăm împreună eu Miniaterul Muncii și. campaniile de marketing ale viiturilor administratori vor toște fonta mult gradul de informare și chim gradul d ineredăre În sistem

PREVEDERE | MĂSURĂ DE SIGURANŢĂ PENTRU BANI

Fond de garantare a pensiilor private

până la sfârşitul anului va fi creat un fond de tare a nsiilor private, cu rolul de Poul contribuţiile angajaților la fondurile de pensii ivate dacă ar intra în inca-

pacitate de plată.

Cătălin Pruteanu

ondul de garantare trebuie utilizat doar în cazul în care compania dă faliment. „Administratorii de fonduri ne-au prezentat propunerile privind constituirea fondurilor de garantare, urmând ca normele legale de constituire să fie adoptate în câteva săptămâni“, a declarat Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

PENSII OBLIGATORII. În privința calendarului de introducere a pensiilor obligatorii administrate privat (pilonul II), Oancea a declarat că în luna august va începe procesul de aderare la unul dintre cele zece fonduri de pensii care vor fi autorizate. Angajaţii de până în 35 de ani vor trebui să adere obligatoriu la un astfel de fond, iar persoanele cu vârsta între 45 şi 45 de ani pot adera facultativ la aceste fonduri. „Până acum, nouă companii sunt în-curs de autorizare pentru pilonul II și până la sfârșitul anului vor fi minimum zece“, a declarat Mircea Oancea. Preşedintele CSSPP este optimist în privinţa entuziasmului românilor în acest domeniu, chiar dacă recunoaşte că informarea publicului lasă mult de dorit şi că „0amenii nu sunt foarte conștienți de necesitatea economisirii“. Nici companiile nu vor putea să

iareze campanii publicitare Până în momentul în care se vor anunţa condițiile de aderare la aceste fonduri, susține Mircea Vancea. „Campania publică de inlormare, care va fi demarată în luna iulie, a fost întârziată din Cauză că nu am avut definitivată legislaţia, riscul de a întârzia Mkregu „nu avem de gând ea oricum“, e de

TERMENE. În câteva săptămâni vor fi gata normele pentru fondul de garantare, spune Mircea Oancea

CALENDAR. Dacă, din angust şi până la sfârșitul anului, cei obligaţi să contribuie la un fond de pensii privat nu-și exprimă nici o opțiune vor fi repartizați aleatoriu, printr-un sistem informatic, unui fond autorizat, cu posibilitatea de a se muta ulterior la altul. În această! perioadă de aderare de până la sfârşitul anului, persoanele care

Mex Tudor /RONPRES.

şi-au exprimat deja o opțiune pentru un fond nu se pot muta la un altul.

Pentru sistemul de pensii facultative (pilonul 3), există deja patru administratori de fonduri autorizaţi, alți patru sunt în proces de autorizare, Limita contribuţiilor este de 15% din salariul brut, iar CSSPP doreşte eliminarea acesteia,

Generali Fond de Pensii

Compania are ca acționar general, cu o majoritate de 99,99% din acțiuni, pe Generali Holding Vienna, iar denumirea fondului administrat privat este “Aripi”,

Generali Holding Vienna, membră a Generali Group, este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din ECE şi operează în 11 țări; Austria, România, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Polonia, Croaţia, Serbia, Ucraina şi Bulgaria. În anul 2006, compania a încasat suma-record de 3,4 miliarde euro.

Generali Group este unul dintre cei mai puternici asigurători la nivel mondial, cu o experiență de 176 de ani. Are 315 companii dintre care 126 de holdinguri financiare şi 113 societăți de asigurare, peste 40 de milioane de clienţi în întreaga lume și 66.000 de angajaţi. În 2006, Generali Group a înregistrat o cifră de afaceri de 64,5 miliarde euro şi un profit net de 2,4 miliarde euro.

BRD Fond de Pensii

BRD Groupe Societe Generale și Sogecap şi-au unit forțele pentru a vinde pensii private obligatorii. Compa- | nia se bazează pe clienţii băncii, care ocupă poziția a doua în sistemul bancar românesc. Cu o capitalizare de 6 miliarde euro, la sfârşitul lunii iunie 2007, BRD - Groupe Societe Generale deține prima poziţie, conform acestui indicator, între societățile din domeniul financiar, listate la Bursa de Valori Bucureşti și a doua poziţie după același nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB, indiferent de domeniu. În luna iunie 2007, BRD număra 2,2 mil. clienţi activi în- | dividuali și corporativi şi peste 2 mil. de carduri.

Sogecap este numărul 5 în Franţa și numărul 39 în lume în asigurări de viață. Administrează 60 miliarde euro în active, 5,12 milioane de contracte active şi 9,7 mili- | arde euro cifră de afaceri.

OTP Fond de Pensii

Compania vizează doar 10% din piața pensiilor obliga- | torii. OTP Fond de Pensii va investi, pentru fiecare din fon- |

durile lansate (unul pentru pensiile facultative și altul pentru cele obligatorii) 75% din active în instrumente cu venit fix, respectiv 66%, pentru fondul obligatoriu. Fondul OTP Strateg Fond de Pensii Facultative şi OTP Fond de Pensii Administrate Privat, lansate de companie și deja autorizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) pentru fiecare pilon vor avea un grad de risc mediu, iar investiţiile fondului vor reflecta acest lucru. Clienţii băncii nu sunt principala țintă a administratorului, OTP Bank fiind destul de nouă pe piața românească.

OTP Garancia Asigurări, principalul acționar al fondului de pensii, este cea de-a cincea filială de asigurări a OTP Group, unul dintre cele mai importante grupuri financiare din ECE.

DN N

BancPost Fond de Pensii de pensii administrat

oritatea celor din piaţă.

compania bancară Bancpost, fondul | privat are un grad de risc mediu, ca |

incpost a fost înființată în 1991, cu capital de stat, |

d în noiembrie 2002 prima

bancă privatizată in- |

bancar românesc. Astazi, la 15 ani de | "este dintre cele mai impor-. |

o gamă extinsă de pro-

BCR Administrare Fond de Pensii

Compania de pensii a grupului bancar BCR vizează poziţia de lider pe piața pensiilor private, adică o cotă de 30%. Gradul de risc al fondului este mediu.

BCR Asigurări de Viaţă, înființată în octombrie 2005, este compania de asigurări membrăa grupului Banca Comercială Română. Activele fondului de pensii facultative sunt administrate separat de activele BCR Asigurări de Viaţă.

Grupul BCR, parte a Erste Bank, este format din BCR, di- | vizia de administrare active — BCR Asset Management, două companii de asigurare - BCR Asigurări și BCR Asigurări de Viaţă, o companie de leasing — BCR Leasing și o companie | de brokeraj, BCR Securites. BCR este, de asemenea, depozitar al fondurilor de pensii al companiilor OTP Fond de Pensii și Bancpost. Compania va distribui pensii bazându-se în primul rând pe rețeaua băncii, de 500 de unităţi şi 10.000 de salariați.

KD Fond de Pensii 4

KD Fond de Pensii are ca acționar principal KD Life. Până | în momentul de față, compania nu şi-a făcut publică strategia pe care o va adopta pe piaţa locală a pensiilor private. Prospectul schemei de pensii, cu strategia de investiţii, gradul de risc al fondului și comisioanele vor fi comunica- | te după 17 septembrie.

Începuturile KD Group datează din 1994, când a fost înființată societatea de administrare de fonduri Kmecka

” drucba. Având la început în administrare activeîn valoare de

200 milioane de euro. În prezent, KD Group administrează

active în valoare de peste 857 milioane de euro, în ţări precum Slovenia, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia, România. În aprilie 2003, deținătorii de acţiuni KD Gro- ' up au decis să extindă operaţiunile diviziei de investiţii (ad- „ ministrare de fonduri deschise), de asigurări de viață și de | ' administrare active în România. Cage

Evol ți | sistemului de pensii obligatorii:

Min 2008, numărul persoanelor participante este estimat la 2,67 milioane

Bin 2012, sistemul va fi format din 3,5 milioane persoane

Bin primul an de contribuții se vor colecta aproximativ 710 miliarde lei

Bin cinci ani de colectare se vor strânge 7,9 miliarde lei (circa 2,2 mil. euro)

Sursa: Ministerul Economiei şi Finanţelor

Ilie Șerbănescu

ilie.serbanescu2jurnalul.ro

Economia

STATUL VA PLĂTI MINORITARILOR CÂT A LUAT

DE LA FORD!

ără îndoială, statul român era la strâmtoare în cazul uzinelor de la Craiova. Şi aproape nu avea spaţiu de manevră. Uzinele nu mai erau de fapt ale nimănui după ce concernul sudcoreean Daewoo, ajuns în faliment, fusese preluat de General Motors, dar fără uzinele de la Craiova... În cele din urmă, uzinele au ajuns la statul român după preluarea de către acesta a ceea ce sud-coreenii au pretins pentru clarificarea situaţiei juridice, astfel încât statul român să poată vinde. Şi nu era vorba de vreo facilitate energetică, în cazul căreia clienţii îţi bat ei la uşă. Ci de construcţii de automobile, domeniu în care, dacă nu faci parte dintr-o reţea internaţională integrată, pur şi simplu mori! Şi colac peste pupăză, Ford era şi singurul ofertant. Cum va fi cântat Ford, aşa va fi jucat şi statul român! Ford a profitat la maximum de aceste constrângeri ale vânzătorului şi a cumpărat pe nimic! Căci în ce priveşte cele aproape 700 de milioane de euro pe care Ford declară că are în intenţie să le investească în uzinele de la Craiova în următorii ani — şi pe care reprezentanţii români tot bat monedă, chiar până într-acolo încât le includ în tranzacţie — ar trebui să fie clar că investiţia nu este făcută nici pentru statul român, nici de dragul statului român! Dacă va fi făcută, aceasta va fi făcută de către Ford

pentru propria expansiune în România şi în regiune. Ca atare, a pune în contul tranzacţiei în sine şi câştigurile din impozite pentru statul român şi locurile de muncă şi exporturile în plus de pe urma acestei expansiuni — perspectivă desigur de salutat — constituie o abordare forţată.

rezentarea investiţiilor viitoare ale Ford ca o componentă a tranzacţiei reprezintă mai degrabă o diversiune care, în încercarea de a pune în umbră preţul mediocru al tranzacţiei, mai mult îi subliniază caracterul derizoriu. Păi, dacă Ford este dispus să investească 700 de milioane de euro, atunci înseamnă că interesul companiei americane de a prelua uzinele de la Craiova era cel puţin egal cu interesul statului român de a scăpa de acestea! Şi deci statul român a negociat prost! După cum se grăbeşte Ford să iasă din dezastrul financiar în care se află, pe baza comutării producţiei în zone low-cost, uzinele de la Craiova ofereau o oportunitate unică, la care firma nu era dispusă să renunţe uşor, pentru că, prin facilităţile existente, aceste uzine rezolvau problema rapidităţii, în altă parte totul trebuind să fie luat de la început. Un moment jenant în legătură cu preţul tranzacţiei îl va constitui transpunerea în fapt a prevederii con-

tractului referitoare la eliminarea acţionarilor minoritari. Ford nu vrea să se încurce cu acţionari de rangul doi, cărora, potrivit regulilor de guvernanţă corporativă, ar trebui să le dea din când în când raportul în legătură cu ce face şi ce drege. Şi, ca atare, a impus statului român ca acesta să ofere acţionarilor minoritari ai uzinei, deținători ai 28% din acţiuni, participaţii în alte portofolii de stat şi apoi statul să le vândă către Ford — atenţie mare! — la preţul per acţiune la care au fost cumpărate acum de acesta cele 72% din acţiuni. Va fi delir! Şi-aşa, pe cât era de falimentară uzina de la Craiova, cursul acţiunilor ei în bursă era totuşi de câteva ori mai mare decât preţul la care a cumpărat Ford de la statul român, acţionarul majoritar. Este de presupus că acţionarii minoritari nu se vor lăsa în cadrul negocierilor ce vor urma şi îşi vor vinde scump pielea pentru a permite statului român să-şi îndepliniească incredibila obligaţie pe are acesta şi-a asumat-o. Este foarte probabil ca pentru diferenţa în plus pe care va fi nevoit s-o achite acţionarilor minoritari pe numai 28% din acţiuni, statul român să cheltuiască mai mult decât cele 57 milioane euro luate de la Ford pe 72% din acţiuni! Probabil aceasta şi este semnificaţia celor 57 de milioane de euro, Restul — adică uzina ca atare — a fost pe gratis!

Ce fon

17 administratori de pensii obligatoi

Prospectele schemelor de pensii sunt cele care vă dau cele Di aia intocmit Aa îmi Baci da penală de time structura

comisioanele de administrare,

investițiilor gractul de risc al acestuia. Deşi cele pe pilonul II sunt foarte

asemănătoare, ele merită citite

pentru a afla răspunsla

toate întrebările pe care vi le-aţi putea pune.

Oana Grecea

oana grecea(GDadevarul.ro

Pentru pensiile obligatorii, legiuitorul a limitat destul de mult administratorii, astfel încât comisioanele de administrare sunt de 2,5% la toate fondurile, iar structura investiţiilor este și ea similară, cu excepția unei singure companii - Generali Fond de Pensii, care a decis să-și asume un grad deriscridicat pentru fondul “Aripi”.

Pensia privată, fie ea obligatorie ori facultativă, o completează pe cea din sistemul public, fără să o înlocuiască. Experiența administratorilor pe alte pieţe europene a arătat că fondurile private de pensii sunt printre cele mai bune instrumente de economisire pe termen lung.

Pentru pilonul II, prospectele schemelor de pensii nu diferă foarte mult între ele. Ceea ce este de reținut este faptul că, în toate cazurile, comisionul de transfer este de 5% din activul net, dacă este vorba de-o mutare mai devreme de doi ani. Doar compania AG2R are un comision de 3,5% pentru transferul la alt fond. După acest interval, legiuitorul nu a mai

Îeraeîn antena în anu

mai mare de risc. Acest lucru se observă mai bine în prospectele fondurilor autorizate pe pilonul III, unde administratorii au avut ceva mai multă libertate în politica de investiții. Dacă pentru pensiile obligatorii, o singură companie a avut curajul să iasă cu un fond de pensii cu grad ridicat, și pe segmentul pensiilor facultative lucrurile stau la fel. Allianz-Ţiriac Pensii este singura companie care administrează un fond cu grad de risc ridicat. Trebuie ştiut însă că, cu cât este mai mare investiţia în acţiuni, randamentul poate fi mai mare, dar și pierderea. Valoarea acțiunilor poate să scadă sub prețul la care au fost cumpărate, aducându-le astfel pierderi participanţilor la acel fond de pensii.

n cazul fondurilor cu un nivel al riscului scăzut, banii participanţilor sunt investiţi în instrumente care aduc profit redus, dar sigur, cum ar fi titlurile de stat sau obligațiunile.

Fondurile cu risc me diu plasează o mare a contribuţiilor în titluri sau obligaţiuni, iar o sumă mai mică merge în acţiuni lista: te la bursă. i mai e ea aa

vam armeană

orientativ doar e

tat ele. De

. a Administrator Aviva Asigurări

devi Limita mi minimă a contribuţiei: 60 milan

a. "Gradul de risc al fondului: me-

Mm Politica de investiții: Un sfert „din activele fondului de pensii vor fi _ învestiteîn acțiunilistate, în primul „an, investiţiile fiind făcute exclusiv „pe Bursa de Valori Bucureşti. Restul banilor din fond vor fi investiţi în instrumente de piață monetară (circa 10% din active), obligaţiuni (15%) şi alte plasamente (50%). m axe și comisioane: Comision „de administrare de 5%. Restul co- „misioanelor sunt suportate de com-

L.A Depozitar: BRD — Groupe SG “m Auditor: Ernst & Young Assu-

rance Activities SRL

Rp Oe

um Administrator: Allianz Ţiriac Pensii Private m Do ecoiprinției

ca de investiţii: AZT

are un profil ridicat de vestind 45%-50% din acacțiuni. listate, aproape erioară permisă de

e meat n

„zitare. : Depozitarul: ai borne So- j Generale“ =

ING Clasic

m Administrator: ING Asigurări de Viaţă

m Limita minimă a contribuției: 45 lei/lună.

m Gradulderiscal fondului: moderat

m Politica de investiţii: Până la 35% din fonduri vor fi investite pe bursă şi minimum 65% în instrumente cu venit fix: până la 25% în obligaţiuni corporative, maximum 70% în titluri de stat, maximum 20% în obligaţiuni municipale.

m Taxe și comisioane: Comisionul de administrare iniţial este de 3,95% din contribuţiile plătite. Pe termen lung, comisionul de administrare va fi de 1,24% din activul net al fondului.

m Depozitarul: BRD — Groupe Societe Generale

m Auditorul: Ernst & Young

AZT Moderato

m Administrator: Allianz Ţiriac Pensii Private

N Limitaminimă a contribuţiei: 50 lei/lună

m Gradul de risc al fondului: mediu

m Politica de investiţii: Patrimoniul fondului va fi investit preponderent in instrumente ale pieței monetare și cu venit fix. Acest fond va avea şi o

mac om mima iat pt

componentă de instrumente fi-

nanciare cu randament potențial mai ridicat.

m Taxe și comisioane: AZT Moderato are un comision de administrare de 1,09% pe an şi până la 0,25% anual comision de depo-

ING Optim

m Administrator: ING Asigurări de Viaţă

N Limita minimă a contribuției: 45 lei/lună.

m Gradul de riscal fondului: mediu

m Politica de investiţii: Fondul va investi în acțiuni listate între 5% şi 35% dintre activele clienților. Restul activelor vor fi plasate în instrumente financiare cu venit fix, considerate mai sigure, fie că este vorba de obligaţiuni (corporative sau municipale), fie de titluri de stat.

m axe și comisioane: Comisionul de administrare este de 1,36%/ an, dedus din activul net al fondului.

m Depozitarul: BRD — Groupe

m Auditorul: Ernst & Young

BCR Prudent

m Administrator: BCR Asigurări de Viaţă

9 Limitaminimă a contribuţiei: 35 lei/lună

m Gradul de risc al fondului: scăzut. Este singurul fond cu acest grad de risc.

m Politica de investiţii: Structura țintă a investiţiilor portofoliului este de minim 70% în instrumente financiare cu venit fix, maxim 20% în instrumente ale pieţei monetare şi maxim 10% în valori mobiliare.

m Taxe și comisioane: Comision iniţial de administrate de 4% din contribuţie și comision de 2%/an din activul netal fondului depensii facultative. 5

a Depozitarul: BRD - Groupe

m Auditorul: Ernst & Young

imita de pensii facultative (Pilonul II)

pensii ar putea aj!

Companiile de pensii din ţările occidentale au realizat profituri anuale cal

Fondurile de pensii private obligatorii pot înregistra o rentabilitate anuală de 7-8 procente, chiar până la 9 procente dacă expunerea pe Bursă este mai mare, apreciază specialiștii.

Oana Grecea pana.grecea(Gadevarul.ro

Aflate încă la început, fondurile private de pensii, ca și cele facultative, au toate șansele să obțină randamente bune mai ales în anii următori, când piața se va maturiza şi nu vor mai fi posibile creşteri foarte mari. “Un randament anual de până la 8% pentru fondurile de pensii private este realizabil”, spune Mircea Oancea, președintele Comisiei de Supravegherea Sistemului de Pensii Private. “Randamente mai ridicate pot fi obținute prin creșterea expunerii pe Bursa locală", mai adaugă Oancea. Fondurile de pensii din cadrul pilonului II pot investi până la 15% din active pe pieţele internaționale pentru asigurarea unui grad cât mai ridicat de diversificare a riscului.

Președintele Comisiei este de părere că majoritatea administratorilor vor prefera piața locală de capital, având în vedere că pieţele mature ale Europei de Vest nu asigură randamente foarte ridicate, specifice piețelor emergente.

în Potrivit legislaţiei, la doi ani de lansarea primului fond de pensii ibtigatuii, Comisia va sta-

private este cea a numărului mare de costuri fixe presupuse de această afacere, costuri care afectează randamentele fondurilor şi, implicit, nivelul pensiilor participanților la sistem. Costurile fixe erodează randamentele fondurilor cu atât mai drastic cu cât numărul de contribuabili este mai mic. Pe de altă parte, și limita de contribuție lunară impusă de lege, de doar 15% din venitul brut, este mică pentru posibilii contribuabili la sistem.

Activele fondurilor de pensii private, pilonul II şi III, vor creşte până în 2009 cu 54%, în condițiile în care vor ajunge, anul viitor, la 300 milioane de euro, se arată într-un stu: diu Unicredit.

Numărul mare de comisioane, cele mai multe impuse prin lege, ar putea avea o justificare în faptul că randamentele fondurilor de pensii beneficiază de o anumită formă de garantare, stabilită legal.

Conform legii, rata minimă de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative de pe piață va fi egală cu minimul dintre: 50% din rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor obținută în ultimele 24 de luni.

Produsele unit-linked,

mai rentabile decât

pensiile private

Am comparat un produs de tip unit-linked cu venit la pensionare şi un produs cu venit la pensionare conform Legii 204/2006. Am luat

în calcul un venit cu aceeași valoare a contribuţiei de 1.500 leilan (adică

125 lei/lună), pentru un bărbat de 35

de ani şi vârsta de maturitate la 60.

pesonee o can into ani

Pensia lunară ar fide 733 lei/lună, cu 25% mai mare în cazul produselor de asigurare tip unit-linked față de produsele de pensie facultativă conform Legii 204 (în acest caz, pensia ar ajunge la 584 lei/hună).

În calculul efectuat s-a ținut cont de deductibilitatea primei (maxim 2,6 euro/lună) și de neimpozitarea beneficiului în cazul asigurării. În plus, produsele de asigurare oferă în aceiași bani şi o protecție suplimentară, respectiv de scutire de plată a primelor în caz de invaliditate de accident (dacă asiguratul suferă un accident până la vârsta de pensionare, societatea de asiguări continuă să-i plătească polița pentru ca la vârsta de pensionare aleasă acesta să primească suma estimată la început).

La ocontribuţie de50 lei, randament de 3%, pensia poate fi 203lei

Un calcul simplu ne arată că, din salariul mediu brut, conform INS, de 1.402 lei, o contribuţie de 2% înseamnă 0 participare de 28 lei/ lună de către fiecare angajat. Deși insuficienți pentru o pensie decentă, acești bani se pot aduna la pensia publică, pe lângă cea facultativă, lansată în luna mai a acestui

Exemplele de mai jos au pornit de la o contribuţie de 50 de lei pe lună, care este peste media salariului minim din prezent, dar a luat în calcul faptul că procentul de 2% va creşte anual cu 0,5% șia ajunge la 6% în 8 ani. aan

Investind lunar 50 lei cu un randament de 3% anual, 12 vaita de paria un participant cu vârsta

SURPRIZĂ. Peste 36% dintre clienţii sistemului privat obligatoriu au între 35 și 45 de ani, spune Oancea

30% din angajaţi au pensie privată

Peste 1.160.000 de români şi-au ales deja un fond privat de pensii, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Din cei 18 administratori, patru

au aproape 80% din totalul contractelor semnate.

Cătălin Prateanu

SSPP a făcut ieri prima raportare oficială a numărului actelor de aderare centralizate ln 1 şi 15 oc-

tombrie. Datele arată că peste 30%

dintre persoanele care sunt obligate

să-și aleagă un fond de pensii și dintre cele care o pot face opțional au semnat deja un act de aderare. Pe primele locuri la numărul de adeziuni raportate până la jumătatea lunii se plasează fondul de pensii al

ING, cu 482.344 de participanți,

urmat Allianz-Ţiriac, cu 235,136, şi

Aviva, cu 113.769, Următoarele

locuri sunt ocupate de Generali

(107.167 de adeziuni), Interamerican

(69,338), AIG (53.795), BRD (34.565),

BT Aegon (23.559), BCR (18,903) și

Omniasig (11.146), Ceilalţi acdminis-

tratari nu au reiișit să atragă peste

10,000 de participanți, iar fondurile

de pensii AG2R și Marfin nu au

raportat nici o adeziune până ln 15

octombrie,

CLASAMENTE. „S-au inreintrat în jur de 20,000 de duble mem pături, cowa ce reprezintă mub 2% din total, un procent forte mie faţă de estimările alarminte ale unor operatori”, n declarat preşedintele CSSPP, Mircea Ouncen, care putăimează că, la afârșitul perioadei de ndernre vom veni pente 4.500,00) de participanți în sintem. Din per sonnele cate nu uderat la un fond de pennii alligatorii, 48,41% munt bărbaţi să 61,0 femel. Surpriza vine din structura po vârnte n aderenților: 36.08% sunt români cu vârsta între 96 și Afi de ani, die salariaţii care, potrivit lupii, nu munt. nbligaţi să participe In Pilonul ÎL, eat Înmenmnvă câ interonul pentru încheierea unei ponsii private cate

Pensii facultative

Pe Pilonul III, cel al pensiilor private facultative, preşedintele Comisiei estimează o dublare a numărului participanților în 2008, până în prezent existând 16.712 de acte de aderare. | Numărul fondurilor de pensii facultative se va dubla în 2008, până la 14, mai multe companii de administrare fiind în curs de autorizare pe acest segment de punți: a declarat Mircea Oancea. n prezent, pe piața de profil activează șase administratori, respectiv ING Asigurări de

Sistem sigur

Viaţă, OTP Asigurări, Allianz "Ţiriac, BCR Asigurări de Viaţă, Asigurări de Viaţă și RaifManagement, care şapte fonduri de pensii facultative ING Clasi

ING Optim, OTP Moderato, AZT Vivace, BCR Prudent și Pensin mea. Companiile care şi-au anunțat intenția de a intra pe Pilonul III sunt Interamerican și KD Life, în timp ce BOR Asigurări de

ță va lansa al doilea fond de profil până la finele anulu

„Sistemul de pensii private este la această oră cel mai sigur | din România, După constru anul acesta, banii coloctaţi repre: zintă ceu mai mare investiţie pe pința românească”, est de părere

tele CSSPP. Giurescu mai crede că principalele riscuri legate de pensiile private (de faliment; fraudă, de investire şi riscul demografic) nu vor afecta implementarta ct nucces i sistemului în țara nonstră. „Funcționarea pi: lonului II reprezintă un pas spre normalizarea societăţii, Nu wnintat disfuneționalități în realizarea primei ruportări declarat și Mariana Câmponnu, președinte ul Casei Naţionale de Ponnii și Asiwurieri Soeiult (CNPAS), cnru oute inatituția de

mare. Înteo vei cure nu mub 85 de uni și care au dorit deja, fomoile munt majoritare,

CAMPANIE. Mirtea Ounce w declărnt eh distribulro prin poștă materialelor informative către coi 200.000 de eventual participanţi incheiat apronpe În totalta, Cominin n mdihent norma privina validarea uedoziunilor, normă care praveden o ninynară vnllare, la af: situl periondei de ndarnre de pntru

Ion Giurescu (foto), vicepregedin- |

| evidență în implomentarva siste:

mului de pensii private. „Pentru prima etapă, ne-am descureat cu forţa proprii. Pentru realizarea lei de-a doun otape - calcularea şi virarou contribuţiilor, am auplimentat personalul CNPAS cu 400 de perăoana“, mai susține Cm ponnu.

luni, Potrivit noilor reglementări, me vor uloctua trei validări: primi — după două luni, a doua = după 3 luni, ultima fetei: la afăirgitaal celor putru luni, „Ani primit pro: puneri pentru limitarea comision. ui pe care Îl primise agponții de mur: kotinţt, dur acvate cornisioan atesta se var plăti aub o altă formă, na că proforâni ta plățile să mo ncă In vedere”, n declarat Oancea.

catalin pmitnanuo urmau o.

Primele două companii au cumulat 60% din numărul total de clienţi de pe piaţă pentru pilonul II. Pentru - pensiile facultative, ierarhia s-a schimbat semnificativ la ultima raportare, prima societate fiind acum BCR, carea atras aproape 11.000 de participanţi.

Oana Grecea

oana. grecea(Qadevarul.ro

Cei 18 administratori de pensii private obligatorii

au adus la Casa Naţională -

de Pensii și Asigurări Sociale (CNPAS) peste 424.000 de acte de aderare la raportarea bilunară din 3 decembrie, dintre care aproape 400.000 au fost validate temporar. Numărul total al aderenţilor este, însă, de 2,6 milioane de persoane, un milion dintre acestea fiind îndreptate către ING Fond de Pensii. Compania a menționat că va ajunge la milion de participanţi săptămâna viitoare, depășind ţinta” inițială, care prevedea atingerea acestui nu-

măr de aderenţi abia la încheierea campaniei de aderare la un fond de pensii private obligatorii. La ultima raportare, pe 1 decembrie, ING Fond de Pensii avea în total peste 800.000 de participanţi.

Din totalul de peste 2,6 milioane de acte validate, procentul semnăturilor multiple reprezintă doar

ING şi Allianz-Ţiriac sau detașat puternic și au împreună aproape 60% din numărul total de clienți de pe piaţă. Pe locul trei, Generalia întrecut Aviva (locul 4),

Aproape 25.000 de persoane au semnat mai multe adeziuni la pensia obligatorie.

iar Interamerican (locul 5)a circa 42% din totalul active- (14,6%), AZT. devansat AIG (locul 6). BCR lor nete, urmat de AZT Mo- Pensia Mea Prudent deține, în prezent, derato, cu 23%, ING Clasic tim (5,71%