Scandalul „Cap de copil”

mi | DOMNISOARA

cura dai 9 ZIAR DEDICAT POPORULUI ROMÂN | | iul IX, nr. 2322, sâmbătă 6 ianuarie 2001 3.500 lei Director: MARIUS TUCĂ

ETER :27n12]] Acum, sansele ca sculptura

RUE Ric 4] să revină in tară s-au anulat irc: secole. Îmi ee

Citiţi în pagina 7

Pâinea a devenit aliment de import

Preșetiintele asociației patrona: le ANAMOB a feeria iculave din morărit

atirmă că aproximativ 90% grâul de consum

Cazul „Domnişoara Pogany“ a luat o altă întorsătură. Conform informaţiilor parvenite ieri: seară la redacţia Jurnalului Naţional din partea ziaristului Ken Besenger, de la Wall Street Journal, sculptura a fost înapoiată fraților Botez.

Pentru ca „Domnişoara Pogany“ să fi putut fi reţinută legal la Casa Christie's, Ion Caramitru, fostul ministru al culturii, trebuia să angajeze un avocat american.

La 12 zile de Ia stoparea licitaţiei private, la sesizarea Jurnalului Naţional, Caramitru catadieseşte să dea o ordonanţă de urgenţă prin care solicită angajarea respectivului avocat.

Şansele ca „Domnișoara Pogany“ să între în tezaur Y sunt aproape nule.

Citiţi în pagina 2

icon [FT _TRACTORUL” BRASOV rectorul PUS PE BUTUCI DE TURCI

erviciului ră liga a . = E) incapacitate de plată din cauza crizei financiare a unor bănci din PR Turcia. Societatea braşoveană a exportat în Turcia, în cursul luomân de = 5 = nii decembrie, 180 de tractoare în valoare de peste 765.000 de e i 77 3 2 cai dolari. Prefectul Braşovului a declarat că reprezentanții uzinei au A TIE EEE cerut Guvernului să preia împrumutul pe care „Tractorul“ l-a

.. ; - : = - contractat la BRD pentru fabricarea tractoarelor destinate exformatii i sont în E IS ae —— PI conturile fabricantului braşovean de tractoare. (M. 6)

rovoacă Bld leri sune în ÎN * e 9:95 plomație ÎL “557 ap E Rt

tanţii presei, înjură la ușa cortului. Mircea Geoană, 2 ministrul de externe

Citiţi în pagina 5

BARBU BREZIANU

mi îm

În 1876, primarul comunei Peştişani (cătunul Hobiţa, Plaiul Vulcan, Plasa Tismana, judeţul Gorj) — domnul Matei Zglobiu — înregistra conştiincios cum că „s-a născutu. alaltăieri în cassa. părinţiloru săi, în luna Februariu, diua doua deci şi una, — Constandin, de secsu bărbătesc Brâncuşh, fapt ce altminteri a trecut neobservat...

O sută de ani mai târziu, în 1976, copilul de odinioară devenise „părintele sculpturii moderne", „cel mai important sculptor al secolului XX", cel care „a modelat sculptura epocii sale“ — fiind nu numai un „genial. tăuritor', dar şi „artistul major al veacului; iar — pe alt portativ. — era asemuit cu un „Merlin. al. artelor plastice — denumit fiind chiar un „adevărat St&phane Mallarmă al artei. statuare..." şi desigur: „cel care a așezat o piatră unghiulară la temeliile artei moderne“.

lată-ne ajunşi acum în 2001 — Anu/ Brâncuși prăznuit, fireşte, mai întâi la Târgu Jiu, iar mai târziu, solemn, la Bucureşti prin inaugurarea unei Piețe Brâncuşi — având în centrul ei bustul turnat în bronz al Miliţei Petraşcu, iar pe soclu am sugera: basorelietul sculptorului din profil, realizat de fosta lui elevă. Apoi deschiderea Cabinetului Brâncuşi la Muzeul Naţional de Artă precum'şi a unor importante expoziţii de fotografii şi documente originale, o sesiune de comunicări la /nstitutul de Istoria Artei „G. Oprescu" al Academiei şi o extraordinară şi solemnă ceremonie festivă naţională şi internaţională în aula Academiei Române — deoarece se cuvine să nu trecem cu vederea faptul că în anul 1990 Brâncuşi devenise un „membru de onoare“ al înaltului fort; după cum nu trebuie uitat nici faptul că îri epocile RPR şi RSR artistul trecea printr-un purgatoriu, fiind socotit un rătăcit „pierdut în paraginile aride ale formalismului, suțerind de un „abstractism

uscat, inuman 2 — creaţiile lui fiind „nedemne- de a

figura într-un Muzeu al RPR', cum s-a afirmat într-

una din şedinţele Academiei în care lon Jalea a ținut o comunicare binevoitoare, legată de creaţia colegului său de breaslă, combătut fiind de G. Călinescu, A. Toma, A. Graur — şi rămânând aproape singurul care să-l mai apere?.

Numai după moartea lui Brâncuşi, anatema va fi ridicată, mai întâi prin publicarea unui necrolog refuzat

ial de oficiosul partidului Scinteia, dar apărut totuşi într-un periodic de circulaţie restrânsăt.

Însă, efectiv, abia la zece ani de la moartea sa avea loc la Bucureşti întâia lui recunoaştere oficială când, la, 13 octombrie 1967, în prima zi a Colocviului Internaţional, în cuvântul de deschidere rostit de acelaşi devotat Jalea, de astă dată şi în calitate de preşedinte al

Uniunii Artiştilor Plastici, i se adeverea primatul. 2:

Tardiva, indirecta prețuire oficială, cât şi reuşita organizare a Colocviului, precum şi buna lui destăşurare se datorează în cea mai mare măsură, credem, arhitectului Pompiliu Macovei, vremelnicul preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă; după cum tot domniei sale îi datorăm şi tipărirea unui volum

„de peste 200 pagini cuprinzând toate documentele acestui prim Congres — cu un cuvânt înainte de acelaşi lon Jalea — şi în care regizorul E culise al.acestei „premiere, domnul Pompiliu Macovei: îşi exprima atunci " dorința de a transforma „Colocviile brâncuşiene. într-o

Trienală sărbătorire a artei plastice româneşti și un

element de -seamă în viaţa antistică a lumii 5. Nu a

fost să fie deoarece, poate chiar și din alte

Preludii la jubileul Brâncuşi

nedisimulate raţiuni, arhitectul Macovei va fi eliberat din funcțiuni la 15 iulie 1971; fapt este că următorul Colocviu. Brâncuși nu va avea loc decât 5 ani mai târziu în martie 1976, când se vor rosti 40 de comunicări, iar cel din urmă tocmai în anul 1996 şi cu o tot mai simțită crescândă austeritate şi neparticipare internaţională.

Aceste trei întâlniri au fost desigur şi prilejuri benetice de a purta schimburi directe de păreri cu personalităţi de talia lui Giulio Carlo Argan, Pierre Rowve, George Charbonnier, Jacques Lassaigne, Corrado Maltesa sau Giuseppe Marchiori, mai ales cu artişti plastici de valoarea lui Max Bill, ori a compatrioților noştri din exil Etienne Hajdu, Eugen Drăguțescu, Irina Codreanu, Natalia Dumitrescu şi Alexandru Istrati, Constantin Antonovici; precum şi cu importanţii primi

Basorelief Brâncuşi realizat de Miliţa Petraşeu

exegeți ai operei brâncuşiene: Carola Giedion Welcker, Sidney. Geist (în chiar ajunul apariţiei fundamentalei sale monografii), apoi cu Marielle Tabart$, care a dovedit un constant devotament multiplei creaţii a sculptorului Brâncuşi. Au mai luat parte Athena Tacha Spear, Edith Balas, Ina Klein, Paola Mola”, dar tangenţial numai, şi cel mai riguros exeget al operei lui Brâncuşi, profeşorul doctor Friedrich Teja Bach, cel care în Colocviul din 1976 fiind ultimul înscris la cuvânt şi avându-se în vedere că antevorbitorii depăşiseră durata programului — atunci când tânărul cercetător german: se îndrepta spre podium pentru a-şi susţine comunicarea, a fost oprit să ia cuvântul. Atunci, el s-a retras nedreptăţit şi umilit. A fost, cred, unicul incident în răstimpul celor trei Congrese.

Dintre interlocutorii noştri care s-au bucurat de o vădită simpatie au fost în primul rând cei care efectiv îl cunoscuseră pe Constantin Brâncuşi, cu toţii astăzi aproape daţi uitării: V.G. Paleolog, Ştefan GeorgescuGorjan, Mac Constantinescu, lon Vlasiu, iar din alte puncte de vedere: lon Frunzetti, Argintescu-Amza, Eugen Schileru şi Vasile Drăguţ. Atunci, însă, „congresmenii“ au avut dialoguri rodnice mai ales în răstimpul bine organizatelor excursii mânăstireşti, când mu-

safirii au putut descoperi valoarea şi farmecul vechilop lăcașuri de la Voroneţ, Moldoviţa, Gura Humorului — coborând apoi spre Hurez, Polovraci, Tismana, având surprizele Muzeului sătesc şi a culei de la Gus E şoara —, dar neuitând nici popasul Muzeului de. Artă în Craiova, unde aveau să aibă revelaţia Sărutului şi a Coapsei brâncuşiene din anii 1907 şi 1909, Însă totul a culminat într-un entuziasm frenetic când s-au atlat — în fine — în faţa celor trei capodopere ampla: sate cu multă chibzuială — așa cum chiar Brâncuşi e; orânduise „în minunata lor grădină".

De atunci însă, ambientul realizat odinioară de. sculptor la Târgu Jiu a avut de suferit multiple şi grave mutilări ale peisajului, desigur indirect, dar şi al Mesej. Tăcerii pe care Brâncuși O aşezase, şi „nu întâmplă tor“, tocmai pe malul Jiului în chiar preajma podului unde, în 1916, avuseseră loc luptele şi având în față. Munţii Parângului.... De aici, un invizibil fir din apa viului părea să lege Masa Tăcerii de Coloană — urmânduşi firesc drumul pe sub Poarta Sărutului, ţinând nea. » bătut Calea Eroilor, traversând imponderabil prin altarul Bisericii Sfinţii Petru şi Pavel, unind creştineşte tâlcul spiritual al celor trei monumente — astăzi, di păcate, spulberat.

Această hâdă cortină de beton ridicată parcă înadins în dreptul Mesei. Tăcerii nu s-ar fi putut amplasa

iar, pe de altă parte, şi devierea Jiului nu s-ar fi putuț şi ea executa — doar numai câţiva metri mai sus, Ocrotind cu o minimă bunăvoință un tezaur, nu. numai al Olteniei?!?

Acum însă, cred, nu mai e absolut nimic de făcut în această eră.

O a doua agresiune adusă în continuare peisajului brâncuşian a tost ruptura dintre Masa _Tăcerii cu soclul ei împrejmuit de un strat de-pământ şi Aleea. care în continuare a fost nu numai asfaltată ca o uliţ dar şi împodobită cu un carelaj alb de un gust îndoielnic. S-a comis astfel o absurdă ruptură a drumului cu. un strat de ciment care nu exista acum. vreo. d zeci de ani” şi care lega odinioară, firesc, cele dolla. opere — fapt bine observat şi de istoricul de artă Serge Fauchereau, mirat să vadă Masa Tăcerii înconjurată. în plus şi de un cerc de merişori, creându-se o contra: 4 dicţie în această nevrută înfăţişare de „grădină. franceză.

Altfel, dacă nu se mai doboară şi alţi arbori peste. operele lui Brâncuşi, întreg peisajul natural al „Grădinii | publice“ de odinioară din preajma Porții. Sărutului şii Mesei este astăzi încă poate mai frumos şi falnic decăt. cel de pe vremea lui Vlahuţă din 1907. S

Credem aşadar că se impune astăzi o foarte grabi. nică revenire la firescul voit de Brâncuşi, adică ret rea (precum era odinioară) a unui simplu drum; pământ presărat cu pietriş mărunt de râu care să lege curh se cade Poarta de Masa Tăcerii.

Dar încă mai necesar şi lesne de remediat sunt cele câteva erori nu numai de natură gramaticală, dat. şi de fond care dăinuiesc de ani şi'ani de zile. Oa lor occidentali ai celor trei Colocvii le:a fost dat citească trecînd pe lângă actualele enorme | indicatoare de marmură și având un aspect mai degia:. bă funerar — câteva indicaţii în limba franceză, aflând cum că ei nu trecuseră pe sub /a Porte du Baiser, prin „L'Arc du Baiser'(!); după cum, mai departe, aveau să mai descopere nu o Masă a Tăcerii, Ci, pro. tocronic decretată, o „Masă Dacică(!!!) — precum şi alte mai mărunte greşeli de extemporal.

Dar să ne apropiem de mult chinuita

Sociologie Autor: Anthony Gi

Cea mai autorizată introducere. în domeniul sociologiei,

scrisă de un autor

cu repulație internațională.

Format: 17 x 24cm, 608 Preţ: 249.000 i

; Tipuri de societat i sexualitatea; Apartenența etni i Guvernul, puterea politică și războiul Mass media și cultura populară; Orașele și dezvolt utbanismului modern; Revoluţiile şi mișcările soci

Deși mulţi români își doresc o locuinţă, iar preţurile caselor scad, un apartament răîncă inaccesibil omului de rând. Piaţa

Alocaţia lunară pentru copii va rămâne neschimbată. Anunţul făcut recent de Ministerul Munci

care se văd obligaţi în continuare să-: golească buzunarele pentru două caiete şi un pix.

În Bucureşti, un autocar face aproape gol turul oraşului. Vehiculul este folosit de Agenţia de Turism „Mara'“, care şi-a propus să promoveze un program după

ilor capitale europene. Din lipsă

Vremea va fi caldă. Cerul va fi temorar noros în vestul, nordul şi centrul

ă la mo-. | derat cu intensificări la munte şi în nord- |vest. Temperaturile maxime se voi |dra între 16"C şi 22"C, iar cele minime.

între 6"C şi 14"C.

| SSae În Bucureşti

| Vremea ya fi caldă, Cerul va fi vatia- |bil şi trecător, sunt condiţii de ploai Vântul va sufla slab până la moderat. | Temperatura maximă va fi cuprinsă între |de 22*C şi 23"C, iar cea

|şi?"C grade. [informaţii

238.247 lei

lgaur

„CAP DE COPIL“ VA [VLAD PETREANU este ny;

FI CUMPARAT ÎN RATE

Opera brâncuşiană „Cap de copil“ va fi achiziționată până la urmă de către Ministerul Culturii şi Cultelor. Cu toate că există un litigiu între proprietarul lucrării, Miclescu, şi coproprietarul, Radu Florescu, ministrul Răzvan Theodorescu a declarat ieri că a găsit o soluţie ca această operă să fie achiziționată. Astfel încât o primă jumătate de bani va fi plătită acum proprietarilor, iar cea de-a: doua jumătate va aştepta într-o bancă până când litigiul dintre cele două famiili va fi rezolvat în justiţie. Pentru cumpărarea respectivei capodopere se va da în curând o ordonanţă de urgenţă, prin care să îi fie acordaţi Ministerului Culturii şi Cultelor cei

400.000 de dolari necesari. (RC)

În legătură cu decizia Ministerului Culturii privind cumpărarea statuetei „Capde copil“, directorul Agenţiei „Saatchi& Saatchi“, dl Radu Florescu, cel care contestă dreptul de proprietate al lui Radu Miclescu asupra operei brâncuşiene, a declarat ieri ziarului nostru; „La Ministerul Culturii există cineva care şi-a pus problema proprietarului real al statuii. Totuşi, sunt de părere că se procedează în continuare pripit. Avocaţi meiau introdus o acţiune în justiţie prin care se contestă dreptul dlui Miclescu dea deţine statuia. Or, câtă vreme acest proces nu este finalizat, «Cap de copil» nu poate fi cumpărat. Am să vă dezvălui un singur aspect: dl Miclescu a afirmat, în sprijinul demersului de a fi declarat proprietar, că piesa a fost achiziționată de unchiul său în 1909, de la Paris, pe când era ataşat militar al României.

La sfârşitul acestei săptămâni vă veţi putea întâlni pentru ultima oară cu Vlad Petreanu în calitate de prezentator al „Observatorului“ de week-end de la ANTENA 1.

Vlad va fi redactorul-şef al cotidianului Jurnalul Naţional. Împreună cu Marius Tucă, directorul publicaţiei, şi cu echipa redacțională, Vlad va realiza un ziar de informaţie şi atitudine, pus în slujba cetăţeanului, dedicat oamenilor pentru care informaţia de calitate din toăte

Asta ar însemna, fără îndoială, că avem de-a face cu o premieră diplomatică mondială — în 1909 unchiul său avea doar 11 ani şi era deja ataşat militar“. Chestionat asupra şanselor pe care le-ar avea să obţină proprietatea asupra operei lui Brâncuşi, Radu Florescu a fost ferm: „Voi câştiga acest proces!“. (RC, SR)

Parchetul anchetează restaurarea

„COLOANEI FARA SFĂRȘIT “

domeniile este importantă. Jurnalul Naţional se va relansa în curând, într-un nou format şi cu un nou concept editorial, condus de o echipă de jurnalişti cu experienţă: Marius Tucă şi Vlad Petreanu. Chiar dacă Vlad nu va mai prezenta „Observatorul“ de week-

redactor-șef al cotidianuj Jurnalul National

Week-end:ul_ucesta este ultimul în care va prezenta „Observatorul“ ANTENEI 1

end, el îşi va păstra rubrica din cadrul ediţiei de duminică a emisiunii informative a ANTENEI 1. Duminică de duminică, la „7 zile — o trospectivă a săptămâni

Vlad Petreanu va continua

să analizeze pentru dvs. cele maiimportante evenimente politice şi sociale interne şi internaţionale din săptămâna care tocmai se încheie.

Pentru Vlad, Jurnalul Naţional înseamnă revenirea la o pasiune mai veche. Înainte de a deveni o vedetă de televiziune, Vlad Petreanu a fost multă vreme ziarist de presă scrisă. El a debutat la cotidianul Azi, unde a lucrat între 1990 şi 1993, A fost coordonator al bilunarului Student şial săptămânalului de analiză politică Puterea, precum şi redactor-şef adjunct al cotidia-

nului Ultimul cuvânt În ziune a intrat în 199%, fig rând, reporter, edita

prezentator. A făcut Alessandra Stoicescu la Vrânceanu-Firea, Î

Controversata restaurare a „Coloanei fără Sfârşit: a lui Constantin Brâncuşi pare să îşi limpezească apele. leri, la Ministerul Culturii şi Cultelor, secretarul general loan Hidegcutti a declarat că „Turbomecanica“, firma carea realizat lucrările de restaurare, nu are nici o vină în ceea ce priveşte licitaţia. „După părerea noastră, procedura de elaborare a documentaţiei pentru organizarea licitaţiei a fost serios viciată de nerespectarea, mai ales de către funcţionarii Unităţii de Im-

plementare a Proiectului, a recomandărilor Băncii Mondiale şi a legislaţiei româneşti în vigoare“, a declarat Hidegcutti. Mai precis, raportul precizează faptul că licitaţia a pornit de la o altă sumă decât cea stabilită de către proiectul realizat de Uniunea Artiştilor Plastici. Adică s-a plecat de la suma de 1.437.000 de dolari, chiar dacă proiectul prevedea doar suma de 600.000 de dolari. Astfel, s-a creat un prejudiciu de 725.000 de dolari, bani pe care Ministerul Culturii şi Cultelor trebuie să îi

plătească „Turbomecanicii“, conform contractului. O altă încălcare gravă a recomandărilor Băncii Mondiale şi a legislaţiei mai este faptul, subliniat tot de Hidegcutti, că plăţile s-au făcut prin facturare, iar prejudiciul a fost în valoare de 5,8 miliarde de lei. Acest lucru a dus la oprirea plăţilor de către vechiul minister. De asemenea, Hidegcutti a mai precizat că o altă fraudă constă şi în faptul că au fost încheiate patru contracte de asistenţă tehnică şi nici unul dintre ele nu a fost res-

pectat, iar acest lucru a dus la crearea altor prejudicii de miliarde de lei. Cine poartă vina? „Culpele sunt individualizate“, a declarat secretarul general, referindu-se la funcţionarii Unităţii de Implemenatare a Proiectului, membri care au fost deja destituiţi din funcţii, unii dintre ei urmând să răspundă în faţa Parchetului. Fostul ministru Ion Caramitru ne-a declarat: „licitaţia s-a efectuat în perfectă ordine“ şi a spus că nu a auzit de cei 600,000 de dolari de la care se pleca liciaţia.

După ce marţi a fost anunțată d reprezentanţi ai Ministerului Culturii telor, demiterea conducerii Muzeulu lui a stârnit ieri noi discuţii. Fostul Romulus Antonescu, a declarat ziarului tru că se aştepta de multă vreme Ba gest. „Nu mi-e foarte clar insă ce proşează, nu ştiu care sunt mo tru care am fost demis, arm aflat despă cizia Ministerului Culturii şi Culel presă şi cred că s-a dorit ca acest

PUIU GĂZDARU

meet

fie ocupat de altcineva.“ În rep torul Direcţiei Muzee din Ministerul rii şi Cultelor, Irina Arabagiu, â PI motivele eliberării din funcţie a rului au fost proasta gestionare â lor, precum şi nerespectarea pro de conservare a patrimoniului. Jrina Arabagiu a mai reproșat şif Muzeul Satului are mai mulți Ministerul Culturii şi Cultelor (220 nenţi şi 40 de colaboratori). Nova cere, reprezentată de dr. Aurelia dr. Rusalin Işfănoni, este numită. până la organizarea unui concurs. ocuparea postului. (1Ţ

Suciu, în libertate

Comandorul Ioan Suciu beneficiază de întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de trei luni. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a luat acestă decizie ieri, după ce a analizat motivele medicale invocate de Suciu. În urmă cu aproximativ. o lună, fostul comandant al Aeroportului Militar Otopeni — condamnat definitiv în „Ţigareta 2“ la 15 ani de închisoare — a adresat aceleiaşi instanţe: o cerere de suspendare a executării pedepsei care a fost respinsă. Suciu a suferit două infarcturi de la declanşarea scandalului „Ţigareta 2“, ultimul la începutul lunii aprilie. (MIHAI BOERU)

apropia de cele Sa ieft ilor b Creşterea. prețurile rilor alcoolice este nată mai ales de

Patronatele din alcoolau semnat în aceste zile un nou protocol privind preţurile minimale la băuturile spirtoase şi la alcoolul etilic rafinat, urmând ca prin aplicarea acestui document, o dată cu publicarea lui în Monitorul Oficial, preţurile tăriilor să „sară“ cu 10%. Astfel, cel mai căutat produs,

băutura spirtoasă de 30 de grade îmbuteliată la sticlă de 0,5 litri (fosta votcă populară), se va vinde în ma: gazine cu minimum 15.000 lei, iar noua votcă „de top (37,5 grade la sticlă de 0,5 litri) va putea fi cumpărată la un preţ mediu de 20.000 de lei. De asemenea, o sticlă de aici Edi nzazen ta răt-se Va.

tanţi ai Patronatulii FERMENI*. (Vi