Redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă
Un pas important pentru reconfigurarea artei româneşti a fost reprezentat de redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă din aripa Ştirbei a Muzeului Naţional de Artă al României. În urma evenimentelor din decembrie '89, cultura românească a fost la rândul său puternic afectată. După un deceniu de lucrări de restaurare a clădirii, are loc şi redeschiderea oficială. Vizitatorilor muzeului le sunt puse la dispoziţie peste 700 de lucrări ale celor mai importanţi artişti români.
Redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă, văzută în presă:
Jurnalul Național.
Se încarcă imaginile...
Sursa: Jurnalul Național, 26 martie 2001
Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):
Jurnalul Național, 26 martie 2001
IDINTELE lon Iliesi 9stul șef al statu. . “onstantinescu, i Surat, sâmbătă, (i de Artă Româi |todernă a Mu- > tational de Artă,
i &tală a spaţiilor sale 5 Muzeu) Naţional de p CUM Sublinia şi Maîn Heacle Mihai | în i fânsmis; palatul a Notdeauna naţiunii Sarătat preşedintele, p PUSCă galeria esteo a 2 sulletului români: 5 CUa Subliniat tot: So Eastă clădire a sufe:
leria de Artă Românească a redeschis după zece ani
rit daune grave În timpul Revoluţiei din decembrie 1989. „Ultima mare probă la care ne-a supus destinul şi prin care ne-am eliberat de tiranie aducea, acum un deceniu, răni grave artei”, a precizat şeful statului. Nu în ul-
timul rând, lon Iliescu a adus un.
Omagiu celor care au renovat clădirea în ultimii ani, afirmând Că, în prezent, se realizează lucrări pentru redeschiderea. galeriilor de artă românească veche, artă decorativă şi artă orientală. La inaugurarea galefiei a participat şi premierul Adrian Năstase.
Sute de vizitatori
Redeschiderea Galeriei de Artă Românească Modernă după zece ani a atras sute de vizitatori români sau străini. Galeria, întinsă pe trei etaje, în 11
săli individualizate cromatic, cu-
prinde opere ale pictorilor şi
“muzeului şi a unei investiţii a
sculptorilor români de la începutul secolului XIX până în a doua jumătate a secolului XX. Cele aproximativ 700 de lucrări relevă multe dintre schimbările care au marcat societatea românească începând din 1820-1830, Rezultat al muncii de restaurare depusă în ultimele luni de către colectivul
Ministerului Culturii şi Cultelor de 11 miliarde lei, galeria a fost redeschisă după mai bine de zece ani. Se află expuse portrete realizate in secolul al XIX-lea, cu valoare documentâră deosebită, semnate de Rosenthal, Lecca, Popp de Szathmary, lucrări de Aman, Grigorescu; An-. dreescu, Tonitza, Luchian. Există chiar o sală dedicată lui Brâncuşi, unde pot fi văzute pjese ca „Supliciu”, „Somnul', „Cap de copil“, „Cuminţenia pământului“. (SM, CL.)