România cumpără avioane F-16

OMISIUNE Consiliul Suprem de Apărare a 'Ţării a decis înzestrarea Forţelor Aeriene Române cu aparate F-16 fără să adopte și așa-numitul „Cod antișpagă' în domeniul achiziţiilor militare

Avioanele multirol sunt luate de la americani

în aceeași manieră

în care Guvernul Năstase a achiziționat fregatele: fără licitaţie şi fără un program

clar de compensare economică.

Mihai Diac mihal.diaceadevarul.ro

Mihai Duţă mihal.dutaQadevarulro ee pe baza deciziei de acum două zile a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), România va achiziţiona 24 de avioane E-16 second-hand de la Guvernul SUA. Decizia corespunde ofertei dezvăluite de autoritățile americane încă de la sfârșitul anului trecut, şi care se referea la 24 de avioane second-hand, versiunea CJD, Block 25. Primul avion din această generaţie a intrat în uz în 1984, astfel că avioanele oferite României sunt deja retrase de la zbor de Forţele Aeriene ale SUA. Potrivit MApN, valoarea contractului este de 1,3 miliarde de dolari şi cuprinde: revitalizarea celor 24 de-aparate, asistență tehnică până la 5 ani, suport logistic şi pregătire piloți. Avioanele ar trebui

să sosească în 2013. Urmează oetapă intermediară, care presupune achiziţia a altor 24 de avioane F-16 de generaţie mai nouă (Block 50-52) şi faza finală, care include intrarea în serviciu a 24 de avioane E35, concomitent cu ieşirea din serviciu a primului lot de avioane F-6. Faza finală va începe în anul 2028. Comunicatul MApN nu spune însă nimic despre programul de compensare economică (offset).

COMPENSARE NECLARĂ Potrivit legislaţiei române, orice import de armament trebuie însoțit de o clauză de compensare economică, prin care furnizorul armelor trebuie să cumpere sau să facă investiții în România în valoare de cel puţin 8o la sută din valoarea contractului. „Vom avea ofifset!”, ne-a asigurat, ieri, un înalt oficial din Ministerul român al Apărării, fărăa avansa însă şi un procent. Dar autoritățile SUA nu au promis niciodată că voracorda României vreun offset, mizând pe faptul că e vorba de un acord între cele două gu- 'verne, caz în care legislaţia română nu mai obligă la compensare economică. Offetul este obligatoriu doar în ca-

zul în care autoritățile militare române încheie un contract de achiziție făcut cu o companie.

Reprezentanţi ai MApN ne-au explicat că ar putea interveni un program de offset doar în cazul în care acordul interguvernamental de cedare a avioanelor va fi urmat de un contract al MApN cu o firmă. Practic, este vorba despre LockheedMartin, producătorul avioanelor, care ar putea asigura modernizarea şi mentenanţa aeronavelor. Reprezentanţi ai acestei companii neau declarat că regretă faptul cănuau putut livra României avioane noi, dar sunt gata să asigure suportul logistic pentru aparatele secondhand, dacă le-o va cere Guvernul SUA.

TERGIVERSARE PREMEDITATĂ ricane F-16 pare a fi fost pregătită cu mult timp înainte prin tergiversarea procedurilor de achiziţie până în momentul în care era prea târziu să se mai organizeze o licitaţie.

Deși faptul că expirarea resursei de zbor (durata de viaţă) a avioanelor MiG 21

este o problemă cunoscută deani buni, Ministerul ApăTării şi-a exprimat intenţia dea cumpăra avioane multirol încă din 2006. Totatunci s-a anunţat că achiziţia se va

face prin organizarea unei licitaţii sau prin selecție de oferte. Începând din 2006, atât suedezii de la SAAB, cât şi italienii de la Alenia Aeronautica au prezentat public mai multe oferte pentru avioanele JAS39 Gripen, ă ter Typhoon. Ambele companii puteau livra aparate de zbor noi sau secondhand, oferind şi programe consistente de offset. Din motive neclare, licitația a tot fost amânată, ajungându-se în punctul în care nu mai era timp pentru o astfel de procedură. Astfel, abia în noiembrie anul trecut, România a solicitat o ofertă din partea Statelor Unite. După numai cinci luni, CSAT a anunțat că România va achiziţiona avioane F-16 second-hand fără nicio referire la un eventual program de compensare economică.

Pui regatelor ate in Marea Britanie nu aatinsnici măcar 5% din valoarea contractului

Potrivit unor surse neoficiale, memorandumul referitor la semnarea Codului de Conduită privind Achiziţiile pentru Apărare ar fi ajuns de câteva ori pe ordinea de zi a şedințelor CSAT, dara fosteliminatîntrucât nuaveaavizul Ministerului Economiei. Aceas-

tei,atât cele în curs, cât şi cele Carese ă, au furnizori străini — fie că e vorba de fregate, de avioane, de transportoare blindate sau de sisteme radar.

PRECEDENTUL FREGATELOR

Contractul de achiziţie pentru cele două fregate tip 22, „Coventry” şi „London“ (devenite ulterior „Regele

CODURILE ANTIȘPAGĂ

Ferdinand” şi „Regina Maria”), a fost acceptat de România prin HG 1423 | 2002. Deşi în Europa există mai mulți producători consacraţi de nave de luptă, România a cumpărat cele două fregate fără licitație, prin negociere cu 0 singură sursă. Guvernul României se angaja să plătească pe ceJe două nave, „disponibilizate de către Marina Regală britanică”, suma de 116 milioane de lire sterline (circa 150 de milioane de euTo), sumă care includea regenerarea și prima etapăde modernizare a acestora. Cele două operaţiuni urmaua fi realizate de firma britanică BAE Systems.

Ceea ce nu se preciza în hotărârea de guvern era că BAE Systems cumpărase cele două vase scoase din uz cu numai 200.000 de lire sterline. Contractul de achiziţie avea ataşată o clauză de offset prin care firma britanică BAE System promitea să facă în România investiţii sau achiziţii în valoare de 8o la sută din valoarea contractului, adică de circa 9o de milioane de lire sterline.

Contractul cu BAE a fost semnat însă exact în perioada de 60 de zile dintre adoptarea Legii Ofietului şi punerea sa în vigoare. Astfel, angajamentul de ofset ale firmei britanice nua fost a rit nici până în ziua de azi. tre timp, la Londraa fost deschisă o anchetă, firma BAE

fiind acuzată căar fi

plătit unui oficial român (în-

că necunoscut), în schimbul

ării contractului de că-

tre Guvernul României, su-

ma de şapte milioane de li- +a <cterline. o

Legea offsetului

ee În chestiunea offsetului (compensare economică), România s-aaliniat din punct de vedere legislativ la reglementările din alte țări europene în anul 2002. Astfel, orice persoană juridică străină care vinde armament în România are „obligaţii de compensare” (de offset) în valoare de cel puţin

80 lasută din valoarea contractului de achiziţie. Această prevedere se aplică doar contractelor a căror valoare depășește trei milioane de euro.

ee Acum şapte ani, Polonia a decis achiziţionarea a 48 de avioane F-16 block 52, prețul cerut doar pentru aparate fiind de aproximativ 3 miliarde de euro. În cazul polonezilor a fost vorba despre o decizie politică asumată. Din acest motiv, din punct de vedere economic au fost înregistrate costuri mult mai mari decât cele. paie iniţia. Ulterior aci s-a constataj preţul final, carea iaca Pi er dotarea

toare a a, ilor sartaatia peste” 4 miliarde de euro.

F-16 (sus) este un avion de generaţia a treia, produs în Statele Unite, în timp ce Eurofighter Typhoon (Jos) este un aparat nou,

din generaţia a patra, fabricat de cele mai importante firme aeronautice din Europa Q FOTO: REUTERS

ee Reprezentanţii consorțiului european care produce avioanele Eurofighter Typhoon au precizat că decizia CSAT dea cumpăra fără licitaţie avioane second-hand R16 încalcă procedura standard de achiziţie de tehnică militară din Uniunea Europeană şi privează țara de o oportunitate de a-şi întări legăturile cu industria aerospațială de pe continent.

Cu iritare a reacționat şi concernul ce realizează avionul Gripen, care solicită ca în Parlament să ajungă şi ofertele alternative la cea americană, astfel încât Legislativul să ia o decizie în deplină cunoştință de cauză.

Dincolo de suma de 1,3 miliarde de dolari, aferentă primului lot de 24 de avioane E-16, „Adevărul“ a estimat valoarea totală a efortului bu-

getar necesar înnoirii întregii flote aeriene militare, proces Care seva încheia în 2028.După ce vor'veni şi următoarele 24 de aparate E-16, de gene rație mai nouă, iar 24 de avioane F-35 vor înlocui primul lot de F-16, România va avea de achitat o notă de plată de 7,6 miliarde de dolari.

O acra

Decizia României dea nu organiza olicitaţie deschisă aprivat țara deîncă o oportunitate de a-şi întări legăturile cu industria aerospațială din Europa.

Comunicat s„__ Eurofighter Typhoon

Principalii concurenţi

al avioanelor americane F-16, SAAB

și Eurofighter au criticat dur decizia CSAT de a cumpăra

fără licitaţie avioane F-16 second-hand.

Mihai Duţă mihal.dutaQadevarul.ro ee Reprezentanții consorțiului european care produce avioanele Eurofighter Typhoon au precizat, după ce CSAT a decis cumpărarea fără licitaţie a avioanelor F-16 second-hand, că licitaţia internațională este procedura standard de achiziție de tehnică militară în toate ţările Uniunii Europene. „Decizia României dea nu organiza o licitaţie deschisă a privat ţara de încă o oportunitate de a-și întări legăturile cu industria aerospațială din Europa”, se arată într-un comunicat al Eurofighter. Reprezentanții companiei au susținut că „pentru o sumă similară celei pe care România intenționează să o cheltuiască pe 24 de avioane F-16 uzate, Eurofighter ar fi putut oferi un pachet financiar care să includă un aparat de zbor mult mai performant”. Totodată, ar fi fost oferit industriei române şi un „program substanțial de compensare economică (off: set), care ar fi creat locuri de muncă pentru o perioadă lungă de timp”. „Decizia CSAT împiedică România să genereze un impact comparabil în interiorul propriilor sale granițeşi va obliga ţara, pe termen scurt şi mediu, să întreprindă un nou program costisitor de modernizare a flotei de avioane de luptă. Acest lucru ar fi fost evitat dacă ar fi fost ales avionul Eurofighter”, semai arată în comunicatul Eurofighter. Din consorțiul Eurofighter fac par-

te cele mai impor- *

tante companii din industrai europeană de aviație: Alenia Aeronautica/Finmeccanica (Italia), BAE Systems (Marea Britanie), EADS CASA (Spania) și EADS Deutschland (Germania). Grupul a avut în 2008 o cifră de afaceri de aproximativ 88 de miliarde de euro.

În cele patru țări partenereale programului Eurofighter sunt asigurate 100.000 de locuri de muncă directe sau indirecte, în peste 400 de companii. Impactul economic pozitiv în cele patru țări partenere este estimat la peste 60 de miliarde de euro.

GRIPEN ÎNCĂ MAI SPERĂ

LA O LICITAȚIE

„Aşteptăm ca procesul de achiziție să includă în continuare o comparație completă între diversele soluții de avioane oferite Români-

Vom cere Guvernului, prin intermediul Ministerului Apărării, să trimită toate ofertele Parlamentului, inclusiv pe cea a Gripen.

Richard Smith director de marketing pentru România al firmei Gripen

ei. Noi credem că avioanele Gripen, moderne, precum și oferta suedeză pentru training, offset şi finanţare guvernamentală ar fi foarte avantajoase atât pentru forțele aeriene române, cât şi pentru contribuabilii români,” a declarat Jerry Lindbergh, manager de exporturi la Administrația Suedeză pentru Armamente.

Cu aceeaşi iritare a reacţionat şi consorțiul care produce avionul multirol Gripen. „Din ceea ce am înţeles, nu există o decizie finală, ci este vorba despre ore comandare a CSAT care va fi dezbătută de Parlament. Aș vrea să văd că Parlamentul va analiza toate ofertele de avioane. Vom cere Guvernului, prin intermediul Ministerului Apărării, să trimită toate ofertele Parlamentului, inclusiv pe cea a Gripen”, a spus Richard Smith, director de marketing pentru România al firmei Gripen. Acţionarii firmei SAAB, care produce avioanele JAS39 Gripen sunt: BAE Systems - Marea Britanie (35%), Investor AB — Suedia (35%) şi Wallenberg-— Suedia (29%).

ROMÂNIA IGNORĂ EUROPA O altă problemă a României este aceea că a rămas singurul stat membru al Uniunii Europene care întârzie fără niciun motiv legitim semnarea unor documente oficiale al UE: Codul de Conduită privind Achiziţiile pentru Apărare şi Codul de Conduită privind Offset-ul. Cele două coduri cuprind o serie de măsuri privind limitarea actelor de corupție în tranzacţiile cu tehnică militară şi transparența programelor de compensare economică. o

PROGRAMUL F-16. ÎNCEPE DANSUL!

Afacerea „Rabla cu epoleţi“ de 4 miliarde $

anunţată marţi de președintele Traian Băsescu, se tran”

7. sformă într-o afacere al cărei cost se triplează de la o zi la alta. În afară de cele 24 de avioane F-16 Block 25 aprobate marţi de CSAT, România va achiziționa încă 24 de avioane noi produse tot de concernul american Lockheed Martin — de tipul Block 50-52. Potrivit unor surse militare, factura totală a programului multirol se apropie astfel de 4 miliarde de dolari. România a decis să plătească aceşti bani fără a organiza vreo licitaţie și fără ca americanii să propună măcar un program de offset care ar fi

D ecizia „de criză“ de a cumpăra 24 de avioane F-16 în uz,

Dragon Stoica/URNALUL NAȚIONAL

compensat efortul financiar cu investiţii ale firmelor care ar urma să se ocupe de modernizarea avioanelor. Indignaţi de decizia CSAT, reprezentanţii în România ai concernului suedez SAAB (producătorii avionului Grippen, principalul concurent al F-16) somează România să facă publice toate ofertele primite și criteriile în baza cărora a decis să cumpere F-16. Într-un interviu acordat Jurnalului Naţional, Richard Smith, directorul de marketing pentru România al SAAB, descrie decizia CSAT drept „o nebunie“, iar lotul de F-16 în uz ca „niște rable pe care aviația americană se teme să le mai folosească”,

Afacerea F-16 devine rogramul „Rabla cu epoleți“

de avioane vorfi

Afacerea F-16, un bulgăre de miliarde de dolari care se triplează de la ozi | laalta

Cana Dobre cana dobre jurnalul.ro

hezentată de președintele Traian Băsescu și te Ministerul ca o variantă de criză, uhiziția avioanelor E-16 la mâna a doua se dovedește în acest moment imposibil de emaluat financiar.

ai mult, ea incepe să se apropie de Mei: maximale prevăzute iniţial

pentru programul multirol, în condiţiile în care singura explicaţie oficială Pentru scoaterea din competiţie a concurenţei celor de la Lockheed Martin a fost situația economică precară a României. Autorităţile române riscă, astfel, să fie acuzate de încuraJarea concurenței neloiale de firme imporante precum SAAB (producătorul suedez al avionului Grippen), EADS (concernul european care produce Eurofighter Typhoon) sau Boeing (fabricantul avionul F-18). De altfel, eprezentantul SAAB la Bucureşti, Richard

„E o afacere nebunească!“

vin din deşert și va trebui să fie moder-

lichară Smith, directorul de marketing USAAB pentru România, acuză lipsa de ță a autorităţilor dela

Jurnalul Naţional: Ştiaţi că România Wachiziţiona și 24 de avioane noi? Smith: Eu am aflat din Mass-media despre decizia CSAT. Cred că eo partea problemei. Nimeni nu are fiștie ce s-a decis de fapt. Înţeleg că americană a fost de 24 de avioane Şi 24 noi, în valoare totală de 15 miliarde de dolari. Nu există nici un Van de finanţare și nici offset.

Ce părere aveţi despre decizia Momâniei dea cumpăra avioane F-16?

unt destul de supărat, surprins și cred această decizie se bazează pe lipsa aul proces de negociere și pe lipsa totală myjanSparenţă. Aş pune serios sub semprocarebării criteriile pe care s-a bazat acegesul de selecţie. Acum două zile,

avioane erau gratuite, acum 24 de

ore erau 24 de avioane în uz și costau 1,3 miliarde, acum sunt 24 noi și 24 în uz. Sper doar că această decizie va fi Mucurești. dezbătută in Parlament și ne vom asigura că toate vocile vor fi auzite. Numai așa vom putea afla cât s-a oferit, ce soluţii tehnice propune fiecare, ce vârstă au avioanele, dacă există offset și finanțare sau nu există. Până acum, e o afacere care nu oferă României nimic. Va fi doar o povară pe bugetul naţional. Eo decizie nebunească!

Actualul Guvern are, totuși, o majoritate stabilă în Parlament și este posibil ca solicitarea dumneavoastră să fie respinsă și decizia actuală să fie menţinută.

Dacă aşa vor sta lucrurile, atunci sper că acei oameni vor putea să doarmă liniștiți noaptea ştiind că americanii nu vor aduce locuri de muncă și nici investiţii, că avioanele acestea sunt rable vechi, pe care aviația americană se teme să le mai folosească. Sunt avioane care

Smith, protestează, deja, într-un interviu acor-

dat Jurnalului Naţional, faţă de opacitatea deciziei luate în CSAT.

COSTURILE URCĂ SPRE 4 MILIARDE Un comunicat remis ieri de MApN dezvăluie

un cost-surpriză care ar putea să tripleze valoa-

rea contractului: în afară de cele 24 de avioane F-16 Block 25 aprobate, marți, de CSAT, România va achiziţiona încă 24 de avioane multirol noi, produse tot de concernul american Lockheed Martin de tipul Block 50-52. Noua achiziţie este prevăzută ca o etapă intermediară către programul F-35 (avionul de generaţie a cincea, care va apărea pe piaţă după 2020). Comunicatul nu precizează data la care vom cumpăra lotul de 24 de avioane noi, iar oficialii ministerului și cei ai Președinției au refuzat să facă precizări suplimentare. Comunicatul dezvăluie, în schimb, costul primului pachet de 24 de aeronave:1,3 miliarde de dolari. Pe cale de consecinţă, costul pachetului de 24 de avioane noi ar putea însemna, potrivit unor surse mi-

nizate.

De ce spuneţi că sunt rable? Pentru că asta sunt! Sunt avioane foarte vechi, din anii'70.

Comparaţia din punct de vedere al calităţii avioanelor este un subiect în care sunteţi direct interesat. Un alt subiect care trebuie, însă, discutat este transparenţa procesului de achiziție. Știu că aveţi susţinerea ambasadei suedeze și ar fi interesant de ştiut dacă vă veţi adresa pe canale diplomatice unor foruri superioare, de exemplu Uniunii Europene.

E prea devreme să spun asta, dar vom discuta cu siguranţă despre asta. Nua existat licitaţie, iar într-o achiziţie de asemenea proporții şi de o asemenea im: portanță politică, financiară şi militară ar trebui să existe o licitaţie. Toată lumea ar trebui să ştie ce oferte au fost şi să se facă o alegere transparentă şi onestă.

litare, minimum încă 2,5-3 miliarde de dolari. Totalul facturii „de criză” pe care România o va plăti se apropie astfel de 4 miliarde de dolari, adică exact costul estimat pentru programul multirol înainte ca Bucureștiul să-şi susțină orientarea spre soluţii de avarie sub pretextul declinului economic.

BANII SE ÎNTORC LA LOCKHEED

Cele 1,3 miliarde de dolari pe care țara noastră îi va plăti pentru primul lot de 24 de avioaneF-16 înseamnă, în principal, costuri legate de modernizare şi reechipare a avioanelor cu muniţie și echipamente moderne. Surse apropiate negocierilor au declarat pentru Jurnalul Naţional că Lockheed Martin, firma producătoare a aparatelor, este printre principalii beneficiari ai banilor pe care România îi va plăti pentru retehnologizare. Pe lista scurtă se mai află, potrivit aceloraşi surse, companii americane importante, precum Boeing sau Raytheon Missile Systems. În total, numărul de firme americane care vor beneficia de con-

Drag stea JURNALUL NAŢONA

tracte în programul multirol se ridică la 47. Printre furnizorii agreaţi s-ar putea afla şi BAE Systems, printr-una dintre filialele sale americane. De menţionat că toate aceste companii apar şi într-un document făcut public în mai 2008 de către Agenția Americană pentru Securitate şi Cooperare în domeniul Apărării (DSCA).

În notificarea respectivă, Agenţia anunţa Congresul de la Washington despre intenția României de a cumpăra 24 de avioane F-16 Block 50-52, printr-un contract a cărui valoare era estimată la 4,5 miliarde de dolari. În document, DSCA enumeră printre firmele care ar fi urmat să fie angajate drept contractori pentru furnizarea echipamentelor și serviciilor necesare în tranzacție firme precum Lockheed Martin, BAE Advanced Systems sau General Electric. Oaltă parte dintre cele 13 miliarde de dolari va fi dedicată instruirii piloților români. Conform unor surse militare, este vorba de o de ofițeri români, care vor fi. 4 instruiți în baze americane.

A 7 HU

Richard Smith, reprezentantul SAAB în România, este indignat de decizia CSAT

Aniela Nine aniela.nine Qjurnalul.ro

După ce s-a decis la nivel de CSAT ca România să achiziţioneze avioane multirol F 16 uzate, premierul Emil Boc a trimis Parlamentului un memorandum privind Concepţia referitoare la Programul „Avion Multirol al Forțelor Aeriene“, cu cererea, sub semnătura secretarului general al Guvernului, de a fi dezbătut de Parlament. Parlamentarii au decis însă în şedinţa Birourilor reunite de ieri că plenul nu poate adopta un memorandum al Guvernului și i-au cerut premierului Boc să se prezinte în fața camerelor reunite pentru a le prezenta strategia de achiziţii și înzestrare militară pe termen multianual. „Parlamentul nu va aproba nimic, pentru că nu putem să aprobăm un memorandum al Guvernului. Dacă am fi fost sesizaţi cu un proiect de lege, ar fi fost obligaţia noastră să ne

„Parlamentul nu va aproba nimic, pentru că nu putem să aprobâăm un memorandum al Guvernului. Dacă am fi fost sesizați cu un proiect

de lege, ar fi fost obligația noastră

să ne aplecăm... Mircea Geoană

aplecăm și să spunem da sau nu. (...)

Din punctul nostru de vedere, această opinie va fi transmisă primului-minis-

tru. În cel mai bun caz, din punct de vedere al Guvernului, cele două comisii de apărare ar putea să emită un aviz sau un punct de vedere neconstrângător și neobligatoriu“, a declarat Mircea Geoană după ședința conducerii celor două camere. Ela explicat că nu există în Constituţie „nici un vehicol“ de aprobare în Parlament a unei achiziţii de echipamente militare pe baza unui memorandum semnat de Guvern, în urma aprobării CSAT, susținând că există „un vid de instrument legal“. „Facem un apel către preşedintele României de a se prezenta în fața Parlamentului, conform Constituţiei, la șase luni după preluarea mandatului, cu o strategie de securitate naţională, pentru că este obligaţie constituțională a domniei sale și obligația Parlamentului să aprobe o astfel de strategie.