Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Tăriceanu II pică

MOŢIUNEA DE CENZURĂ A PSD A FOST TRÂNTITĂ LA VOTUL PARLAMENTULUI

G rai Adio, visuri de mărire! Tăriceanu a scăpat viu din urmă. In PSD se numără acum bilele. Geoană are | ii toate motivele să se teamă DE aia ale sale.

| i n ciuda mobilizării la vot a iniţiatorilor, Parlamentul a respins ieri cu 220 de voturi „pentru“, 152 „împotrivă“ și două anulate moţiunea de cenzură a PSD. Ca urmare, Guvernul Tăriceanu II rămâne în funcţie, liberalii își văd de guvernare. Rămâne însă de răspuns la întrebarea ce se va întâmpla cu statutul lui Mircea Geoană în partid, el fiind artizanul moţiunii de cenzură. Paginile 10 şi 11

SUB ASEDIU

22 nu s-a otul pentru

i GD: re

la București

pag.

Odată cu respingerea moţiunii de cenzură de parlament, ipoteza înlăturării Cabinetului Tărihu devine una improbabilă. În aceeaşi măsură ca data de 19 mai, ziua de 3 octombrie este relevantă maniera în care se organizează relaţia dintre Cabinet și suveranitatea naţională. Lectura a celor două momente politice, in aparenţă osebite, poate conduce la formularea unor juderelative la specificul regimului constituţional, ca Acu privire la modul în care reprezentanții, partidele ce și şetul de stat au participat la gestionarea

ial ocazii de recalibrare politică. „in egală măsură, simbolismul discursului preziprezentat cu o seară inainte, nu poate fi ignopreşedintelui urma să traseze o de acţiune în adunări și să creioneze parcursul de desemnare a viitoarei echipe de guvernare. CapaPreşedintelui Băsescu de a influenţa credibil din Camere se dovedește a fi limitată mai inalt grad. Gestul din 3 octombrie 2007 dale | inscris în dosarul, deja complicat și sensibil, ielației dintre șetul de stat și reprezentanţii naţiu-

Votul din 3 octombrie relevă până la ce punct gu-

Indiferent de sprijinul lor oficial, pot dispu-

îmajoritate de conjunctură, majoritate pregă-

susţină în cazul unul vot de neincredere. În

u loja vațile celor care au refuzat să dea

nu țineau atât de un ataşameni

de Cabinetul în re ci trimiteau în zona

Propriulul mandat. Un asemenea vot, i tea avea drept consecini

Convocarea uric « alegeri tie pate. În acest

ji9hul din Camere a insemnat o respingere, lIp-

Oc, a acestei soluţii: stabilitatea manda-

Q de cauză, în fața oricărul argument

este reflectarea

„ascendent al Cabinetelor constituționale şi politice. În pofida

puteri şi slăbiciuni

olvat

comentarii

unei aparente reforme instituționale, statul român continuă să se identifice cu o entitate juridică protund centralizată: alocarea de fonduri de către guvern intervine ca un factor esenţial în viaţa comunităţilor locale. De aici şi semnificaţia participării la guvernare: înainte de a fi o ocazie de transcriere a proiectului partinic de societate, activitatea de guvernare presupune constituirea unei reţele de patronaj, prin recursul la fondurile publice. Dependenţa deputaţilor şi senatorilor de mandatul propriu este imaginea în oglindă a dependenţei comunelor și judeţelor de deciziile Cabinetului.

IOAN STANOMIR

După moţiune

Constituţia este responsabilă, la rândul ei, pentru conturarea unui mediu politic în interiorul căruia adunările deţin o poziţie de rang secund. Practica ordonanţelor de urgenţă este expresia ultimă a acestei viziuni de a imagina organizarea voinţei naţionale — prin actul său suveran, guvernul anticipează asupra deciziei parlamentului. Funcţia de reprezentare, ca şi cea de control parlamentar, rămân simple detali invocate în dezbaterile televizate, niciodată actual zate cu adevărat. Instituţia moțiunii de cenzură este ea insăși susceplibilă de a fi renovată. S-ar putea argumenta, așa cum a făcut-o deja liberal-democratul Valeriu Stoica, că introducerea moţiunii de cenzură constructive, pe model german, ar fi un pas în direc-

ţia raţionalizării regimului pol tia se cere raportată la clarificarea naturiii ordinii constituţionale înseși.

Pe un alt plan, actul din 3 octombrie 2007 contribuie, suplimentar, la reducerea ponderii pe care o deţine, simbolic şi efectiv, şeful de stat. Menţinerea actualului Cabinet îl lipseşte pe șeful de stat de posibilitatea de a traduce, legislativ şi politic, propria sa viziune: fără a avea o majoritate solidă, guvernul Tăriceanu poate mobiliza în continuare un potenţial de ostilitate antiprezidenţială, potenţial identificabil în Camere. Este vorba de un raționament formulat de către deputatul Crin Antonescu: căderea guvernului ar fi antrenat relansarea instituţională a preşedintelui, prin implicarea în identificarea unei majorităţi parlamentare.

Votul din adunări este modalitatea naturală de blocare a oricărei iniţiative imaginate de Traian Băsescu, Gestul adoptării ordonanţei de urgenţă (prin intermediul căreia compoziția comisiei prezidențiale funcţionând sub imperiul legii responsanbilității ministeriale era modificată în sensul dorit de ministrul Justiţiei) este lipsit de ambiguitate. Politica Executivului se va organiza în jurul ideii de îngrădire a şetului de stat. Suspendarea miniştrilor de câtre şeful de stat este eliminată ca ipoteză de lucru.

În absenţa unui etort de regândire a fundamentelor republicii, traseul politicii actuale nu va putea fi modificat. Dincolo de Cabinete şi de președinți, ceea ce contează, pe durată lungă, este întărirea unui sentiment de participare democratică şi aclimatizarea constituționalismului însuși. Necesitatea unui proiect intelectual şi politic alternativ se cere formulată, public, fără ambiguitate.

„14 august - Preşedintele PSD, Mirea Geoană, a anunţat că va propune onducerii partidului depunerea, până la 5 septembrie, a unei moţiuni de cenură, acuzând proasta gestionare de că2 guvern a problemelor de sănătate, Sii şi ale tinerilor.

ioan Vosganian, a declarat că adoptaa moţiunii ar amâna Legea bugetului şi Plicarea majorării pensiilor.

_16 august — Preşedintele PD, Emil

a condamnat şantajul reciproc PNL-

17 august — Preşedintele PNL, preerul Călin Popescu Tăriceanu, a afircă moţiunea de cenzură face parte N joc politic şi va crea instabilitate

3 august — Vicepreşedintele PNL, orul Puiu Haşotti, a afirmat că, în bu care moţiunea de cenzură a î adoptată, liberalii vor vota împo- | isi formule de guvernare, iar e decis să rămână în opoziţie. aşoiti a îndemnat PSD să nu facă i Traian Băsescu. st — Preşedintele PD, Emil 1 declarat că democraţii consideră rare politică şi guvernameni „Ca fiind deocamdată „exclusă j Ei e alia alegerilor anticipate “la unei guvernări alături de

dust — Preşedintele CNR al Iu Stoica, a declarat că moţiua PSD este o nouă piesă. de Dinu Patriciu şi inter-

tă sau mai puţină mălin Popescu Tăriceanu şi

5 august — Vicepreşedintele PNL,

Mircea Geoană.

27 august — Emil Boc a afirmat că PD va vota moţiunea anunțată de PSD, deşi democraţii sunt sceptici că PSD își va duce la capăt intenţia. Boc a anunţat că PD preferă anticipatele unui guvern PDPSD.

28 august — Preşedintele Traian Băsescu a spus că moţiunea de cenzură a PSD este o formă de şantaj, declarând că este greu de crezut că între PSD și PNL nu există o relaţie subterană.

30 august «+ Vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu a spus, la Şcoala de Vară a Tineretului Liberal, că, dacă moțiunea va fi votată de parlament, „cărțile de joc“ vor fi în mâna lui Traian Băsescu. * Ministrul Culturii, liberalul Adrian lorgulescu, a declarat că PD şi Traian Băsescu urmăresc să acrediteze ideea unui parteneriat PNL-PSD tocmai pentru a elibera culoarul de dreapta pentru „partidu/ prezidențial“

31 auguste Preşedintele PNL, premierul Călin Popescu Tăriceanu, a conside-

rat lipsită de relevanţă problema demisiei ?

sale din fruntea PNL, în cazul în care moţiunea de cenzură va fi votată de parlament și va pierde funcţia de premier. * Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a afirmat că nu a negociat cu Viorel Hrebenciuc intrarea PSD la guvernare şi a exclus formarea unui guvern alături de pesediști.

3 septembrie — Secretarul general al PD, Vasile Blaga, a declarat că democraţii votează împotriva oricărui guvern din care PD nu face parte. și

5 septembrie — Mircea Geoană a declarat că; dacă moţiunea va trece, există

- Agitata istorie a moţiunii de cenzură

mai multe variante: un guvern PSD-PCUDMR, care ar restabili situaţia din 2004 un guvern minoritar PSD și un guvern de coaliţie între PSD și alt partid, de preterat PNL. Mircea Geoană a pledat pentru un guvern format din partide de ideologie diferită.

21 septembrie + Președintele PSD a declara! că nu a negociat cu președintele Băsescu un guvern PSD-PD, + Corneliu Vadim Tudor a declarat că nu va vota moțiunea de cenzură și va alege între varianta de a părăsi sala de ședință sau de a rămâne și de a se abține

24 septembrie - Moţiunea de cenzură intitulată 71000 de zile de haos — sfârşitul guvernării de dreapta, semnată de 139 de parlamentari PSD, a fost depusă la parlament.

26 septembrie * Premierul Tăriceanu a deciarat că exclude orice posibilitate de a guverma alături de PSD. « Preşedintele Băsescu a negat orice înțelegere cu Mircea Geoană și a precizat că dacă moţiunea trece va propune un guvern PNL-PDPLD, cu premier PD, având la bază majoritatea care a existat la începutul mandatului actual.

28 septembrie — Presedintele Băsascu a declarat, la postul public de radio, că, dacă prima variantă de guvem pe care o va propune va pica în parlameni, va analiza şi ideea unui guvern de uniune naţională. Traian Băsescu a precizat că prima variantă rămâne cea a unui Executiv PNL-PD-PLD. _

29 septembrie — Vicepreşedintele PNL, Eugen Nicolăescu, a afirmat că liberalii nu vor accepta un guvem PD-PNLPLD, declarând că o astfel de propunere

nu este decât o „/ntoxicare” a preşedintelui Băsescu

30 septembrie - Vipreședintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că, În cazul În care moţiunea va trece, liberalii își vor ocupa locurile în epoziţie

1 octombrie - Mircea Geoană, allat la deschiderea anului universitar, a alirmal! că sunt trei lormule în cazul adaptării moțiunii: „formulă de stângă, formula de dreapla sau o lormulă de mai largă concentrare”

2 octombrie * Președintele Băsescu a anunțat că, în cazul în care moţiunea va trece, va propune mai Întâi un guvern PNL-PD-PLD, cu premier PD, iar mai apoi un guvern de uniune națională. * Președințele PD, Emil Boc, a declarat că România se Indreaplă spre un guvern de unuune națională dacă va |i adopială moțunea, în condițiile în care PNL a respins ideca refacerii Alanței. * Președintele PSD, Mircea Geoană, a preciza! că, În condițiile în care celelalte varianie — de stânga, guvern de dreapla — eșuează, ultima soluţie rămâne formarea unui guvern de uniune națională

3 octombrie - Parlamentul a respins moţiunea de cenzură a PSD cu 220 „pentru”, 152 „Împotrivă”, 2 voturi fiind anulate dintre cele 374 exprimate. 59 de pariamentani prezenţi în sală nu au votat, Pentru adoptarea moțiunii erau necesare 232 de voturi. * Mircea Geoană a declarat după respingerea mojiunii de cenzură că guvernul Tăriceanu va avea 9 opoziţie lotală din partea PSD. * Vice PSD Cristian Diaconescu a afirmat eșecul moţiunii de cenzură se 3; faptului că în partid există mai mulțe centre de putere, care n-au ajung la Un consens între ele. î 58

ameninţaţi de ambiția şi consecventa

anticorupţie, strâns trecută sub aceeaşi umbrelă a apărătorilor Cabinetului Tăriceanu.

Eșecul mauri de cenzură care ar î putu! dărâma guvernul scoate în ei dență, pe de o parte, instabilitatea și in coerenţa sistemului autohton de paride și, po de altă parte, persistența grupurilce transparținiee. care se coagulează In par ametit de câte ori se pun pe tapet probitme importante pentru bunul mers al democraţiei. Ascunne sub paravanul votului secret sau al argumentelor populiste. acesie grupuri vansparținice sunt unite de păcate comune și de amicii econormi ce. Politicieni din toate partideie, amenin țay de ambiţa și consecvența procuronica anticorupţie, s-au strâns săptămâna trecută sub aceeași umbrelă a apărătorilor Cabinetului Tăriceanu. Reprezentanţi cu şiai! din PSD și periterici șantajabili din PD au prefera! să-şi schimbe ad-hoc tabăra, pentru a prelungi viața unui guvern care le-ar putea salva onoarea și amâna pensionarea politică. Panidul România Mare, care va avea mari probleme să atingă pragul electoral la alegerile de anul viitor, după cum arată sondajele de opinie. a contribuit la victoria Cabinetului PNL-UDMR, ignorând atacurile perma: nente din ziarele tribunului la adresa țormaţiunii maghiare

PNL -— prelungirea agoniei

Eşecul moțiunii de cenzură a întărit poziția politică şi maria de negociere a premierului Călin Popescu Tăriceanu, dar a slăbit probabil credibilitatea PNL. Şetul guvernului a promis, chiar înainte de votarea moţiunii, să pună în aplicare propunerea social-democraților de devansarea Legii pensiilor. În acest fel, Tăriceanu preia mesajul PSD, profită de ei inaintea alegerilor europarlamentare din noiembrie și devine binetăcătorul pensionarilor. Sondajele arată că, în vreme ce premierul continuă să strângă puncte, partidul stagnează sau chiar este în uşoară scădere (/MAS. 3 octombrie 2007). Acumularea de care se bucură şeful guvernu- |ui este însă trecătoare, fiindcă, până la campania electorală de anul viitor, măsufile sale populiste vor fi neutralizale de

făcute pe parcurs şi de incapacita-

de a se pliape'necesită-

electoratului tradițional Felul în care PNL şi-a negociat ră-

mănerea la putere sugerează că Guvermă Tăriceanu va face orce pentru a-şi termina mandatul la termen, inclusiv ararijamante subterane cu extremiști lui Vadm Tudor sau excese legisiatve pentru blocarea dosarelor demnitarilor acuzați de corupție. PMI pare dispus să-și jpace ultima carte importantă În guvernarea 2005-2008, amanetându-și viitorul de dragul cientelei, Liberal și-au câștigat drepti de a rămâne la putere, dar vor pierde sisimmatic suspnerea propriilor simpatizanți, lindcă nu au proiecte sociale coerente. fundcă ru sunt în stare să beneficieze de londurie europene, fiindcă imaginea Cabinetului Tăriceanu |! devine tot mai indezirabiă pentru partenerii europeni, Bindcă PNL va deveni inaintea alegetilor de anul viitor paratrăznetul nemulțurniriior generale.

PD -— incoerența asumată

Asocierea ewdentă și necondițonată a democraților cu PSD demonstrează nu doar dorința Panidului Democrat de a scâpa de Cabinetul Tăriceanu, ci şi exibilitatea sa dusă la extrem. Negocierile prin care PD și PSD urmăreau să preia puterea sub eticheta de „guvemare de uniune național arată că democraţii sunt, la rândul lor, gata să tacă orice pentru a ajunge la putere, trecând chiar pes1e cuvântul lui Traian Băsescu. Președintele a spus răspicat că PSD nu este dezirabil dacă nu se retormează, dar derno-

ţii au crezut că, tăcând aranjamente partea mai curată a PSD, vor fi iertați. iiculele PD au fost făcute pe termen scurt, iar tacticienii partidutui nu s-au gândit cum vor privi simpatizanți săi cochetarea cu un partid care a vrut să-l suspende pe Traian Băsescu — singurul care aduce, de fapt. voturi pentru democrați. PD nu s-a gândit nici ia abilitățile social-democraţilor de a crește când sunt la putere, nici la faptul că un PNL în opoziție s-ar fi întărit şi credbilizat În detavoarea democraţilor. Peisajul pre- şi post-moţiune conturează un PD incoerent şi neputinîn atara liderului său neoficial

PSD — haosul clarificări

Pentru PSD. eşecul moţiunii devine motiv de clarificare. Social-democraţii aflaţi în scădere constantă de electorat vorbesc pe mai multe voci incă dinaintea alegerilor din 2004, iar clariticarea necesară şi reformarea cerută din interior, şi exterior par aproape imposibile. Aripa retrogradă, reprezentată de lon Iliescu, are avantajul electoratului sigur pe care îl fur. nizează partidului fostul comunist, gruparea frustrată formată în jurul lui Adrian Năstase este dezavantajată chiar de vulnerabilitatea liderului său, în vreme ce tracțiunea de la Cluj, socotită retormatoare, nu reușește să-şi impună proiecte şi nu are suficientă forță pentru a prelua conducerea partidului. Moţiunea de cenzură a fost în primă instanţă o capcană pentru PSD, deşi, dacă social-demoeraţii crea o breşă în Executiv şi preluau câteva. portololii, ar fi putut să dovedească, cel puţin prin comparaţie cu Guvernul Tăriceanu ||, o oarecare coerență și poate capacitatea de a asuma proiecte sociale. În acest fel electoratul volatil de stânga ar îi revenit parţial de partea PSD. În cele din urmă însă, eșecul moţiunii ar putea duce, după lupte complicate între liderii partidului, ta o clarificare şi poate chiar la un inceput de reformă.

PSD rămâne partidul lui lon Iliescu, incapabil să se desprindă de fatidica moştenire directă şi indirectă a acestuia.

Mircea Geoană, preşedintele PSD, a vrut să-l excludă sau măcar să-l sancţioneze serios pe lon Iliescu, despre care se ştie că a urzit, impreună cu liberalii, maşinaţiunea care a tăcut să pice moţiunea de cenzură a PSD. După retragerea sprijinului politic celor patru parlamentari (Răzvan Theodorescu, Alin Teodorescu, ion Solcanu şi Dan Mihalache), adepţi fie ai lui lon Iliescu, fie ai lui Adrian Năstase, la reuniunea de la Braşov a partidului ar fi trebuit să se întâmple ceva firesc şi aproape inevitabil: un prim pas decisiv spre despărțirea de lon Iliescu. Nu s-a întâmplat

L-am văzut în schimb pe d-l Geoană,

| pământiu la tață, vizibil marcat de un jal-

nic insueces, anunțând presa la sfârşitul reuniunii conducerii partidului că lon Ilies-

cu a primit „un răgaz de reflecţie” până la alegerile europarlamentare, pentru a decide dacă mai vrea să facă parte din partid. În acelaşi timp, lon lliescu, aflat la căpătâiul lui Antonie lorgovan, a reflectat cu voce tare că „unii fac umbră pămân- !ului degeaba”. Evident, se referea la Mircea Geoană. lar senatorul Şerban Nicolae a reflectat şi el, triumfător, că „a-l da afară pe lon Iliescu inseamnă a da afară partidul.

Are probabil dreptate, dar din păcate pentru PSD, PSD rămâne partidul lui lon escu, incapabil să se desprindă de fatidica moștenire directă şi indirectă a acesiuia — de mineriade, postcomunism, baroni locali, tergiversarea reformei în anii 1992-1996, imense crahuri financiare,

| autoritarismul lui Năstase din anii 2000-

2004. PSD nu este incă un veritabil par. tid de stângă democratică şi nu este un partid social-democrat modern, în pofida încercării meritorii a unor grupuri din ej şi a unor personalităţi — precum grupul de la Cluj, Cristian Diaconescu, poate chiar Victor Ponta şi, desigur, Mircea Geoană — de a realiza acest lucru. Eşecul e patent lar în spaleie acestuia — mereu, continuu, eternul, funestul lon Iliescu, devenit piaza rea a acestui pariid, ajuns deja sub

Ion Iliescu a urzit acțiunea de su: - dare a preşedintejui u, după ză Ea văzut pus la calț de raportul Comisiei Tis-

ANDREI CORNEA

lon lliescu „reflectează“

măneanu şi după ce inculparea sa p rolul jucat la mineriadă i-a aminții că ş foştii președinți pot ajunge la închisoan Partidul l-a urmat docil în majoritatea. în potida unor reacţii slabe de impotrivi Eroarea de judecată l-ar îi înmormânta pe orice lider politic responsabil. În psp nu s-a întâmplat nimic, lar lon |lieseu pi continuat să se bucure de stima aprop lor săi şi să tragă sfori, j

Eliminarea democraţilor de la guverraa re ar fi trebuit să încurajeze PSD la g turi radicale. Ele au venit, dar prea tărzi Întâi, PSD, prin intermediul lui Hrebef ciuc, omul lui Iliescu, a negociateu |ibu lii susţinere politică. Când aceasta a dei venii penibilă, ruşinoasă şi contraprod țivă pentru ambele părţi, nu lon lliesey fost discreditat,

În fine, PSD s-a decis să depună moţiune de cenzură, care, susținută și PD și PLD, avea toate datele să răstă ne guvernul. Conducerea PSD a obți chiar — se pare - niște promisiuni de Traian Băsescu. Totuși, moţiunea a g zut — o ştim — în special din pricina lua Iliescu, care a sabotat partidul făcând gi ţelegere cu „partida adversă" |ii. De ce? Probabil pentru că nu el e aă la care conduce partidul şi a calculață discreditarea conducerii Geoană Îl folosi. În plus, nu a vrut să-i dea nimici Băsescu. A preterat să lovească în priul partid, într-un moment critic, pună du-şi autoritatea în joc împotriva moli Oricine altcineva ar fi fost imediat exol Nu şi Ion Iliescu, funestul Ion Iiescul

Ceea ce nu-şi poate da seama Î liescu şi nu înţeleg nici susţinătorii că sunt pe cale de dispariție timauii când Ion Iliescu era, într-adevăr, pară ceea ce asigura supremaţia acestuia, A mânia rurală care vota mesmerizalăl lon lliescu se mută treptat în Spania halia. Oameni mai tineri, mai puțin d denţi de statul asistenţial, iau treplal vechilor generaţii-de pensionari posi muniști. S-a văzut clar! la referendul pentru suspendarea lui Traian că zonele tradiţional pesediste și-au pi dut loialitatea. =

În schimb, cu lon Iliescu şi acolțiă de neatins, mai presus de sancțiuni există multe şanse ca PSD să atragăl tegorii urbane, clasa mijlocie, tineri d telectuali. Am avut anul acesta GIS aprige între intelectualii pro-Băsestă cei anţi-Băsescu, şi unii, şi alţii find „de dreapta" — ceea ce a făcut cad să fie, de fapl, o ceartă în famil unde sunt intelectualii publici pro Mă refer la intelectuali care, fâră 58 membri de partid, să-și afirme d susţinerea pentru PSD, aşa cum Doina Cornea pentru Țăriceant Ș tălin Avramescu pentru Traian Credcă există totuşi destui care ati țişa valori social-democrate și ar VO stânga demooratică Bucurenci — dar, când va fi vorba. ze pentru un partid dominat în co de funestul lon Iliescu, vor da ranță inapol. 3

PSD e un cadavru care mai [a0ă mişcări spasmodice- lon, Iiescu ȘI lui otrăvesc în continuare bruma 4 autentică care j-a mai rămas. liticianului român — să nu funcţia, puterea, rolul public d cioarele înainte — e din nou distri nu e distructivă doar pentru PSD tru toată viaţa politică române:

lar între timp, lon liescu pentru a țară întreagă. lon | fleclează”...