Promulgarea Legii nr. 187

SO DIE 31 PUIICECICU UL IUi DIUXCIIES

lon Diaconescu, preşedintele PNŢCD, a comentat ieri huiduielile de la Alba Iulia, de la sărbătorirea Zilei Naţionale, ca pe „acte iresponsabile“, ca pe „un vot împotriva Europei“. Liderul, care a aflat ce se întâmpla în ţară în timpul unei recepții la Bruxelles, este convins că „huiduielile şi fluierăturile au fost organizate şi animate de formaţiuni politice cu pretenţii de onorabilitate“. Diaconescu a spus că „nu înţelege ce a vrut să marcheze opoziția prin aceste manifestări“ şi le-a pus pe seama „inerţiei“ şi a dorinței „de a arăta lumii o imagine negativă a țării, instabilitate politică“. ;

Președintele Constantinescu u promulgut Legea Ticu

Preşedintele Emil Constantinescu a. promulgat, luni, legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Şeful statului român a apreciat că legea reprezintă primul act normativ- aprobat după 1990 prin care se recunoaşte că puterea comunistă a exercitat o permanentă teroare împotriva cetăţenilor țării, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Grecea

Preşedintele PNŢCD, lon Diaconescu, a afirmat, .

luni, în conferinţa de presă a partidului, că în şedinţele BCCC din această săpțămână se va. analiza „dacă este cazul adoptării unei poziţii

i PTT 0 07 “RI Dad A

preşedintelui țării să fie împiedicate de huiduieli şi

| Guvernul d ajuns la doar „5 priorități legislative

Altfel, liderul țărănist a povestit cum a fost de 1 Decembrie, la Bruxelles, la recepţia oferită de ambasada română şi la care au participat alături de cei 1500 de invitaţi şi lon Diaconescu şi Petre Roman, aflaţi la o întrunire a preşedinţilor Parlamentului European: „A fost o atmosferă de mare sărbătoare , aşa cum se celebrează în lume ziua naţională a unei țări. La aceasta contribuia, desigur, şi succesul obţinut de ţara noastră pe plan internaţional prin înscrierea ei pe lista candidaţilor la integrarea în UE. Tocmai când festivitatea era la apogeul său, un zvon a început să circule prin mulțimea celor prezenţi, anume că, în acea zi, festivitățile de la Alba Iulia au fost tulburate de manifestații ostile puse la cale de forțele opoziţiei. Oamenilor nu le venea să creadă cum este posibil ca slujba religioasă, parada militară, discursul

Pentru că deputaţii daruri multe sub forma

urmând să intre cu fnu fluierături“. (0...)

Legea funcţionarului

Legea privind statutul funcţionarilor publici, asupra căreia guvernul şi-a asumat răspunderea săptămâna trecută, este considerată, începând de ieri, ca adoptată în Parlament. Termenul constituțional de trei zile s-a scurs fără ca la Birourile Permanente să fie înregistrată o moţiune de cenzură. Ca urmare, conform prevederilor constituționale, legea asupra căreia a fost angajată răspunderea guvernamentală este considerată adoptată în Parlament în forma

imi executiv. Deşi nu agreează: â i

gaze

După ce a

Preşedintele E

Biroul Permanent al Camerei Denutatilor a nrimu | desemnat, luni, pe

parlamentare. Totalul ace până acum necheltuită. F multe planuri. Astfel, se ve scop: pentru a măsura tii autoturisme, un calorifer € ordine, ca recompensă m putea beneficia însă, în e maşină de raşchetat. Din s-a putut achiziţiona un al a banilor a fost cheltuită

nte;

public

p reședinți conflictul

Deputatul PNICD Mihail Nică face-o descoperire Stupefiantă; Legea Ticu u fost promulgată într-o altă

formă decât a aprobut-o Parlumentul

Legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică conţine, într-un articol, o formulare incompletă faţă de textul votat în Parlament, care face ca articolul în cauză să nu prevadă posibilitatea ca documentele vizate de lege să fie preluate de către membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ci doar posibilitatea studierii acestora la sediile deţinătorilor, a declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, Mihail Nică (PNŢCD), vicepreşedintele Comisiei de apărare a Camerei Deputaţilor. Potrivit lui Nică, din textul final „lipseşte o precizare cu mare încărcătură politică“, sintagma „până la preluare“, care a făcut obiectul unui amendament special, votat în Camera Deputaţilor şi propus de ţărănistul Mihai Gheorghiu. Mihail Nică a arătat că absenţa acestei sintagme a fost sesizată chiar de 'către iniţiatorul amendamentului. Acest fapt i-a determinat pe cei doi deputaţi ţărănişti să efectueze, în cursul zilei de vineri, „o anchetă fulger“ în cadrul

"departamentelor funcţionale ale Camerei Deputaţilor, pentru a elucida cauza acestei omisiuni. În urma verificării stenogramei şi a altor materiale, a rezultat că deputaţii au votat textul următor: „Documentele prevăzute la alineatul 1, precum şi orice copie a acestora, până la preluare, se păstrează şi se studiază la sediile deţinătorilor, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului având acces neingrădit“. Mihail Nica a precizat că textul în varianta aceasta a fost citit în plen-atât de deputatul Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, cât şi de către un; alt deputat PNŢCD, Mihai Grigoriu. În textul rezultat în urma dezbaterii in Camera Deputaţilor; sintagma „până la preluare“ lipseşte şi această eroare persistă şi în varianta Camerei Deputaţilor inclusă în raportul de mediere. Vicepreşedintele Comisiei de apărare. a spus că. secretarul general al Camerei Deputaţilor va face o anchetă pe această temă, pentru a găsit vinovatul de redactarea incompletă a acestui articol. Mihail Nică a precizat că va depune, luni, la Biroul Permanent, o sesizare oficială în acest sens, Prin absența sintagmei „până la preluare“, faptul că acest Colegiu primeşte în gestiune documentele are un caracter destul de imprecis, a arătat Mihail Nică. EI a adăugat că legea promulgată de preşedintele țării nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, ceea ce inseamnă că nu a intrat încă în vigoare. Cei doi deputaţi ţărănişti işi vor continua demersul săptămâna viitoare, prin verificarea stenogramelor de la dezbaterea raportului de mediere la legea Ticu, inclusiv ascultarea înregistrărilor de la dezbateri, pentru ca, la intrarea în vigoare, textul legii să fie conform proiectului adoptat de Parlament.

Si i i ației

ouă

pra. fică lor; tele IViZ rea.

rea

UUELICINU. 30 pari ! interasele-pelitioe, a.făcut ca s nimbările din justiţie :să fie mai lente, cel puţin în primii ani de după revoluţie. Pătrunde corupției şi în cetatea dreptăţii, orientare judecătorilor şi procurorilor, către zone mai bine plătite şi făcut ă din se impună cu

forță şi să nu reușeasc adevărat ca o putere în stat. Bazele noii organizări au fost puse în 1992, când s-a adoptat Legea de organizare judecăto Prima consecinţă vizibilă a fost reînfiinţarea Curţilor de Apel şi o redistribuire a competenţelor. În paralel s-au modificat celelalte acte normative primare, necesare actului de justiţie, respectiv Codul penal şi cel de procedură penală, Codul de procedură civilă şi într-o măsură mai mică

ice de aplicare a Legii 112 sunt date însă doi ani mai târziu, e 1997, de către guvernul Ciorbea, şi acestea permit foştilor să-şi revendice în justiție imobilele confiscate. Chiriaşii se ințaţi, PDSR şi PD îi apără, dar CDR pregăteşte o nouă lege jimul imobilelor preluate abuziv de stat dapă 1945. Legea se la case, cât şi la proprietăţile industriale, prevede restituiri

acolo unde acest lucru nu este posibil, în bani, acţiuni sau

at. În august 1989, legea este votată de Camera Deputaţilor, a, opoziţiei. PDSR nu este de acord nici cu restitutio in ici cu nivelul despăgubirilor băneşti care ar „ipoteca“ bugetul

pe următorii 20 de ani. În. prezent, legea imobilelor te se află în discuţia Comisiei juridice a Senatului, de unde nşe să iasă prea curând. În majoritatea ţărilor ex-comuniste i regimul proprietăţii a fost reglementat în primii ani ai acestui omânia o face abia la sfârşit, fiind şi la acest capitol întârziată pământuri şi case, cetățenii s-au mai ales în aceşti ani cu atorită cupoanelor nominative de privatizare, ei:au devenit a întreprinderile de stat sau la SIF-uri (fostele FPP-uri). În 35, un cupon era evaluat la aproape 1 milion de lei. Subscris, us, acţionarilor, de-a lungul timpului, cel mult un sfert din

ițială, dacă nu a devenit o foaie de hârtie fără importanță

irile legislative în domeniu au făcut din România o țară de , dar, paradoxal, majoritatea sunt săraci.

Rodica CIOBANU

nt peste Securitate

din nou ntre

ege rea :ază J-se oan gea fost țiile sub din cât te fi i în ctor zea. onal Deşi

actul său 'de naştere datează din perioada „CPUN-ului, care. prin decret a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protecţie, SPP a obţinut o lege proprie de organizare şi funcţionare abia! în 1998. Până atunci, serviciul; condus pe rând de Dumitru Iliescu (şi Nicu Anghel, a funcționat pe baza unei prevederi. din“ Legea. siguranţei. naţionale, subordonat preşedintelui României şi aflat sub; controlul! "celor două” comisii parlamentare de apărare; organizarea şi activitatea fiindu-i girâte de CSAT: Aflat sub conducerea lui Dumitru Iliescu, SPP a fost acuzat de faptul că a achiziţionat o tipografie ultraperformantă pentru a tipări afişele electorale ale şefului statului de atunci. Dumitru Iliescu a fost înlocuit de noul şef al statului cu Nicu Anghel, care nici el n-a scăpat de un scandal care la costat funcția - Ţigareta 2. În locul său, este numit generalul de jandarmi Anghel Andreescu. Pe 7 mai, chiar de ziua SPP, este adoptată legea de organizare şi funcţionare a acestui serviciu.

Dragoş MOLDOVAN

cu” cabinete: particulare. oriexe a făcut ca şi câştigurile să fie pe măsi ă, ceea ce nu se întâmpla la judecători şi procurori, Consecința. directă a: fost că cei mai bine pregătiți dintre magistrați au preferat să treacă în avocatură, ceea ce a slăbit considerabil calitatea actului de justiţie. Abia în 1996 şi, ulterior, în 199 şi 1998 problema salarizării a fost rezolvată corespunzător. Ba, mai mult, ministrul actual asobținut şi drepturi speciale în ceea ce priveşte pensia magistraţilor. Cu „țoate acestea actul de justiţie nu se îmbunătățește: Cazurile de corupţie în rândurile magistraților sunt în continuare numeroase, soluționarea cauzelor rămâne la fel de greoaie în ceea ce priveşte timpul necesar rezolvării acestora, iar legislaţia stufo încarcă tot mai mult instanţele. În 1997 are loc una din cele mai controversate schimbări, trecerea Parchetului sub controlul Ministerului

1 d că . nbtaritor public Ritmul mai dinamic din zonelk

"Care

de Jusuur, pi putregaiul“ din zona sa de administrari ; plus, apar tot nai multe cazuri de judecători sancţionaţi de Consiliul Superior aj Magistraturii şi de procurori cercetaţi penal, O altă chestiune fierbinte pe parcursul anilog. a fost aceea a inamovibilității. Întârzierea cu care inamovibilitatea: a fost acordată judecătorilor i-a făcut pe aceştia vulnerabili la presiunile venite în special din sfera politicului. Abia în 1996-1997 procesul a fost finalizat.

Privit pe ansamblu, se poate spune că justiţia abia acum intră într-o normalitate, din punct de vedere al cadrului legal în evoluează. Cu toate acestea, prestaţia oamenilor legii lasă încă mult de dorit, iar cazurile: în care soluţiile pronunţate de instanţele româneşti ajung la organismele internaţionale de profil sunt tot mai multe.

CALC YU Vi as

Corina DRĂGOTESCU

Legea Ticu - o lege contorsionată,

până a fost renegată de iniţiator “

Săptămâna “trecută, preşedintele Emil Constantinescu a promuigat Legea accesului la dosarele fostei Securităţi, moment în care a mulţumit pentru concursul la această lege societăţii civile, Parlamentului şi iniţiatorului său, Constantin Ticu Dumitrescu. Această lege istorică a avut un parcurs dramatic şi a fost mereu legată de eforturile susţinute ale iniţiatorului său, senatorul Constantin Ticu Dumitrescu. Spre diterență de şeful statului, părintele legii s-a declarat public dezamăgit de forma ei finală şi s-a lepădat de ea ca de o lege care mai. degrabă „conspiră fosta Securitate”. Legea accesului la dosare a fost adoptată după şase ani de la iniţierea ei. . În decembrie 1993, în timpul regimului Iliescu, Constantin Ticu Dumitrescu, senator PNŢCD pe atunci, depunea în Sehat un prim proiect, în încercarea de a lămuri statutul fostei Securităţi şi Ș rolul ei în represiunea Ș politică. Iniţiativa venea PE într-un an în care SRI, condus pe atunci de Virgil Măgureanu, încerca să se dovedească un serviciu transparent: După' ani de suspiciuni generale, şi în absența unor. noi''reglementări privind fosta Securitate, SRI făcea la începutul lui 1994, un exerciţiu de transparenţă cu publicarea Cărţii albe a Securităţii. Pe parcursul anului-1995, legea Ticu nu euşeşte să intre pe ordinea de zi a Parlamentului Anul este dominat de scandaluri care fac atingere cu subiectul legii, ca de exemplu cazul Soare. Corneliu Coposu şi părintele Mehedinţu de la Biserica Colțea sunt acuzaţi pe baza „unor note secrete“ că ar fi fost informatori. Este publicată Cartea albă a Securităţii care face dovada că scriitorii români erau supravegheați îndeaproape de Securitate. Directorul. SRI, Virgil Măgureanu, îşi Publică în ianuarie 1996, dosarul de rezident al fostei Securităţi, fără nici un temei legal.

După câştigarea alegerilor din 1996. senatorul

Dumitrescu face: grevă parlamentară pentru ca legea

sa să intre în dezbaterile Senatului în-procedură de. »

urgenţă. Deşi o coaliţie democratică era la putere, legea sa avea să întâmpine mai degrabă inerție şi în tot cazul, avea să fie mereu însoţită de scandaluri asemănătoare. În februarie 1997, PNLCD şi. Gabriel Liiceanu, ca reprezentant al societăţii civile; anunță redactarea unui nou proiect de lege; după modelul: Gauck. În septembrie 1997, legea Ticu este dezbătută încă de comisiile Juridică şi de Apărare ale Senatului. Senatorul intră în conflict cu Nicolae Ionescu Galbeni, pe fondul legii, şi este suspendat din PNŢOD, Senatorul îi cere: lui Victor Ciorbea ca guvernul să-şi dea: avizul pentru ca legea să poală fi dezbătută. În septembrie 1997, doi senatori PNŢCD cer accesul: la dosarele - ierarhilor colaboraţionigti. În noiembrie 1997, senatorul intră din nou în grevă parlamentară pentru că i proiectul său a fost modificat. În decembrie 1997, doi: deputaţi. ţărănişti depun un. proiect propriu cu acelaşi subiect. Din decembrie 1997, legea Ticu intră în dezbaterea plenului Senatului. Ea va fi adoptată în luna iunie 1998. Punctele sensibile ale legii sunt articolele referitoare la „calitatea de informator“, la preluarea arhivelor fostei Securităţi şi la formarea Consiliului de cercetarea atitea această perioadă, senatorul va intră în grevă. În august 1998, legea Tiou intră în comisiile Camerei Deputaţilor. Raportul comisiilor va fi. definitivat în martie, anul următor. Qostin Georgescu are obi la raport şi legea este retrimisă în comisii în aprilie. mai, ea este dezbătută în Camera Deputailor..Pe10 iunie este, adoptată. Deputaţii vor ceda cererii directorului SRI ca să nu admită. să fie deconspiaţi foştii agenți, activi încă în SRI sau în diplomaţie. „Nu distrugeţi acest serviciu, nu distrugeţi Românial“, a Spus el şi a fost aplaudat. După aceeaşi şedinţă senatorul Dumitrescu îşi retrage pateriitatea legii,

Oana IURAŞCU

Alan

i So. = e N

yen

; administrativă a demarat „/ornoe 1991, când a fost adoptată je în“ ctrației publice locale 4 ministraţiei P (69/ 30 în primul articol se preciza A) ni traţia publică în unităţile pân i teritoriale se întemeiază pi? ue autonomiei locale, [inci arti serviciilor publice, entre, autorităţilor administraţiei puii „le şi consultării cetățenilor je mele locale de interes 10. Neinsoţită şi de alte legi (a bi „locale, a patrimoniului public 4 ja funcţionarului public), legea

putut 7 ură Ă.

pai

pr ici uimulare pntă A uativei „nităţilor Re, . imperfecţiunile şi ambigurităţile iau dat posibilitate Puterii de pecte mult temutului şef al 1 Cozmâncă, să se răfuiască aprig “imarii Opoziţiei, destui dintre ei uspendaţi (demişi) din funcţii în ani de guvernare pedeseristă. „ce a determinat Opoziția să umble „pa în proțap pe la tot felul de „isme internaţionale. Acestea au „de altfel, şi caii de bătaie ai uiţiei în campania electorală din O dată instalată în fruntea or, coaliția CDR-USD-UDMR a ut la modificarea vechii. legi a anistraţiei publice locale; mtivul a depus în mai 1997 pe m Parlamentului un proiect ce a de 122 de ori textul Legii 69/ i. Supranumit „legea pentru un dr om" (întrucât dădea posibilitate mierului Victor Ciorbea să-şi «ze şi fotoliul de primar general lapitalei), proiectul noului act iv includea toate pretenţiile ste privitoare la folosirea limbii tăţilor în administraţia publică. *iul de lege a născut valuri mari ament, dezbaterile amenințând

je indelungate, ceea ce a Numit profund UDMR. În Seinţă, guvernul: a retras

mentul cu pricina, promovându-l in celebra Ordonanţă de urgenţă “/. Ordonanţa a produs efecte “eva luni, pentru că la 19 mai „Curtea Constituţională. a “lo neconstituţională. S-a produs ja aral haos administrativ, tie ANI continuau să aplice

rile O.U. 22/1997, iar alții pe

je reînviatei Legi 69/1991. În

te brejurări, cabinetul Radu €laborat proiectul Legii privind ca administraţiei locale şi

“ministraţia pu în ordona!

e e DM 2 e Da a e ara E PN De A IE OP EDO RR e CA