Atacurile teroriste din SUA provocate de gruparea Al-Qaeda

Miercuri

12 septembrie 2001 Anul IX

numărul 2533 4.000 le), 12 pagini Edaall-a

Tipărit la București și cu %

Bush: „Este o tragedie naţională. Ben Laden este 3 Vinovaţii vor plăti. Dumnezeu principalul suspect

să binecuvânteze America!“ pentru atacul terorist

Totul despite cea mai neagră zi din istoria SUA, în paginile 2, 3 şi 4

America însângerată

Cel mai violent atac terorist din istorie

a lovit în plin oraşele New York şi Washington. Avioane cu pasageri ămericani, deturnate de teroriști, au fost pilotate kamikaze spre simbolurile Americii: Pentagonul şi World Trade Center

si jumătate, vreme în care au ca niște torţe uriaşe, sau

oamenii au murit pe capete, închinur ingrozitoare, Un broker care,

e exolozi dupăcare convorbirea sa intrerupt brusc, Deșia incercat de zăci de ari sași sune din nou prietenul, care; apucase doar să

La căteva minate după acest prim dublu dezastru, un alt avion

de pasageri de mar di prăbușit peste Pentagei

se deja parțial evacuat. Apoi, unal patruleaavion sa prăbușit apropiere de Pitisburg, în statul Penn: syheania,

n spitalele din New York,erau internați sute de: oameni, mulți dintre ei în stare foarte gravă. Pri marul New Voriului declara, în: spăimântat, că în final ar putea fi votbadeunnumăruriaş de victime,

Ultimele clipe de viaţă, transmise prin telefon

[6) pasageră a povestit soțului, pe celular, atacul teroriștilor

Barbara Olson, soia unuiofi- Deşinu plănuise să sosească ieri ticacerutajutorul Dinceeaceia cialdin Departamentul de Justiţie . pe costa de vest, soţia oBcialului . comunicat soțului ei, a reieşi că din Statele Unite șia pierdut viața american aținutcutotdinadinsul

în unul dintre atentatele care au | săia micul dejun împreună cu Ted. zguduit lumea întreagă. eră Olson, care trebuia sășisărbătoîi egagiiaaga. «agil et oala BEAT ae te prăbuștpeste Pentagon. Barbara „căteva minute indie de a se —teadinegate aparati Oul Osona părăsit aeroportul Dulles, prăbușiaeronava, Barbara Osona. american susține că sofia nu ia. International la bordul cursei 77, | vorbit de două ori cu soţul său, | pututspune nimic despre naționaîndreptându-se spre Los Angeles. | reatândusi situația din avion. Prac. ltateastacatorilor

O româncă scapă cu viaţă din mijlocul infernului

Roxana Borbeli a povestit, în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, momentele de groază pe care le-a trăit

Abia venisem, | timp am ajuns afară. laserviciu, Cândam pus piciorul Amcoborât pe pământ mi-am făcut din ft la etajul 38, cruce şi am fugit Am auzit o bubuitură - disperată spre casă, îngrozitoare, Credeam Lumea alerga pe lângă. că este cutremur. mine, care incotro. Pentru o secundă n-am, . Ai mei se uitau disperaţi mai ştiut de mine, la televizor. Când am Tipam ca din gură de. intrat, am văzut clădirea. şarpe. Pe'totetajul era o din care ieşisem, isterie de nedescris. prăbuşindu-se, Un coleg m-aluatde Am simţit că mână şi m-ascos din m-am născut Ş $ intern, Nuştiuin cât a doua oară

Eveniment

America,

New York și Washington - ţi

lovită îi

nte principale ale atentatului

Filmul sai le pumni oo e [E E evenimentelor CossaicestasUA) unite. | îm

valde doar IB minute, douavioa,

sau izbi În plin de eci doi zgârie nor cane compun ansani biulbVoridiDrade Center din New York: După fecate dintre cele două ciocniri =dincare ulimaa fost, practic, transmisă în direct deteleviziunile sosite deja lata tocului- sau putut vedea explozii uriaşe şi nori de fum ridicândurse apoi din incendiile imense

e ora 09.48 (15,48, [n Roîmi valul lu deva căci zoie.noe ta Wed Trade Center INTO), în New York.

$ ora 0008.(16.08, în Ro: mana) al von de pasager se. întngoin o dodea bloc-tur de, Ia WIC;

e ora 0935; Auiorialea

Pertuară New Vote ordona în. | declanşate în ambele clădiri. ehdărea tutror podulor gi. „Ceva mai târziu, una dintre căuta dăpaieionul orei. cladiri sa prăbușit. Peste încă

e va O34ă, Mal Helga aprovimalivojumăatedeoră sa n dă pasager se răi: — prăbușit șial doilea turn, cope ast l Ponton, decăt rind o pare din oraş u'un nor Un enormincantsui incep aja: | enorm de moloz și de fum Reu: ciarea n gabăa caci ters a transmis imediat după

e radă. Casă Aba, | brima coliziune oştire care vo viată d gen; ea despre „șase morți” ar ca

e ora 005% Anale fa- | nalul american de televiziune era Aronauic cpnegiatai. | CNBC transmitea la doar câteva

minute după dezastru, că există „cel puțin 11000 derănţi“ Doua ore mai tărziu, cele mai optimiste estimări vorbeau despre „mori cu sutele”. Tot imediat dupa în: ceputul. tragediei, surse. din cadrul FBI au declarat elor dela. Associated Press că „nu este 4 vorba despre un simplu accident, ci despre un alentat terorist“ La, mai puțin de oori dupăaceea, un,

te operajunie de zbor pe toate aeroporturile chila din SUA; e tm dată întreaga itofo a. SIUA când intregul vafe aerean, ste peace opri

+ ora 10,05 (17.05. în Ros. mâna); bocutum dn stăulănSanmbllu WIG se prăbușește

NR mueraeeaiainieeein iii sgrozitoara a unt NORD Ra Ia at ha

Conipahalavaică ia Ar. ieri dele arad po ea Celei

inasia pretul sudent | Armatei de cal amuricane- a SR

că, PRSbuci ÎN comiul dechratciniereta mima, în momentul primul m:

holdininteriorl masiveiclădiri când a fost brusc aruncată la pământ de puterea exploziei,

pact, transmite Reuters, o per. soană care vorbea A telefon chiar din interiorul elădii ovi

Somerset da statii Pennsyhanai

e ora 10.18. evacuarea sa.

du Najunior Urita(4.700 d. Sirenele sau declanșat indatășia “tea fost auzită de către interlo oameni din clădărea centrală şi evacuarea în grabă a cutorul Său răenind: La dracu, aţ7.000 care uerează eninu central al Ministerului murim cu toții”. Din fundal UNICEF ŞIUNDP), americani al Apărării. Oficia: povestește sursa citată de Rew-

je oră 1022: ta Washington, iiățile dela Pentagon aurelatat tere, se auzeau urlete îngroziedile Depariameniulul de Stal | preseicăavionul, pecare martori. toare și zgomote de explozii Ministerul e Eteme), al oculari Fau descris ca find o Convorbirea sa întrerupt apoi Departamentului Ju aeronavă de pasageri de mari brusesi niciuna dinincerearile

Salt ge: |. 9 ora 10/90r aj dotaa bioctun al VIC, cal nord, Se

prăbugegte iei,

e ora 10.45; ioate seci celoralie insliuli federale d Washington, DO, suni dă asa:

ovale

dimensiuni, aratate direa, pă: bușindu-se peste terenul de te tizare pentru elicopiere. Peste alte citeva minute, agențiile de presăanunțau că o nouă explozie masivăia produs pe Dealu Ca toiul. Abiapela 17.4], oraRomâniei această știre a fot int mată.

ea restabili contactul cu tema ide brokeraj alată în cladirea incendiată n-a reușit. Darren Cohen, un electrician care a văzut totul eu ochii ui, spunea: „Am auzit mai întâi bubuitura. Apoiam văzut oameni aruncăndus pe fereastră în gol, chiar menea side la etajele de sus”. Elarela

Portavioanele Flotei SUA din Atlantic, trimise spre marile orașe de pe Coasta de Est

Imediat după atacurile de ieri, mai multe portavioane ale. Flotei militare americane din Atlantic au fosturgent trimise, împreună cu grupurile lor de. sorin, săapere marile orașe de. pe coasta de esta SUA impotriva oricărei noi amenințări, a, sprijinul lor au fost dislocate, transmite Reuters, iun număr neprecizat de crucișățoare și distrugătoare înarmate “ca rachete capabile să lovească. orice ținte aeriene și naval Înspre New York şi Washinge ton au fost Wimise şi câteva nave mari de desănt, pline ochi cu detașamente de intervenție: ale Corpului de. Infanterie. Marină și ale forțelor speciale, prectum şi cuefective suplimen. tare de chirurgi militari Amira. 1 Robert Nate, comandantul. Floteiamericane din Atlantic, a declarat anu sa mai văzut un asemenea atac, cel puțin de la Pearl Hathor incoace”. Fiecare din marile portavioane america ne care au intrat imediat în alarmă de răzhboi-USS „John E Rennedy”, USS George Washington“, USS „Theodore Roosevelt: —are la bord zeci de avioane de luptă, precum şi mai

multe aparate de supraveghere radara teatrului de operaţii

Alertă în bazele

terestre, navale Și aeriene din zona Golfului Persic. Şi în Japo: ia ecicâtevazeci de miide mil tari americaniau trecut aproape instantaneu în stare de alarmă avansată, exact aîn cazulunui ăzbui. Reuters transmite cădin principalul portal insulei Malta iesit imediat cel puțin o navă de uptă americană, navigând cu viteză maximă (ED.

In Europa, trupele ar neșiale NATO au intrat şi ele în alarmă de luptă, Acelaşi lucru sa întâmpla şi cu forțele americane

clădirea blestemat

oare pline de tum, un

„ adevăr dane al licoplaralar

„cara alerizau pe.acoperiguie îÎ calordouăturuni de 110 „ ata peniru a-i ovacua pe, oamenii innebunit rămaşi “prizonieri în birourilor,

spârgând geamunle pentru a

puieă respira, În momentul atenlalulu din februație 1998, întum e alau aprox: maliy 55.000 de persoane Înfoaţt scurttimp, ancheta:

ost atacate în 1993

tatcă bucăţi intregi din clădire Sau prăbuşit peste răniții care. abia fuseseră agezai pe tărgi, ca Şi peste sutele de trecători care fugeau care:ncotro, peste totîn

pasagerichiar pe terenul deaterizare pentru elicoplere,a doua ex plode transmite Rompres, care. citează agenții de presă străinese datorează unci bombe de

juruleladrior marepulee carearănit cel puţin apte persoane. Surse del aţa

Mașinicapcană - Ioculuisusțin că opare din cl pepe a eului meri

și la Departamentul a prăbușit. Nu de Stat sceasta sa pelre

cut îndinte sau după evactarea

Inparăleleu atacurile teroris- parțială actadiii Un altatentat

te executate cu ajutorul unor | ntecprins cu ajutor avioane de pasă deturnate de

ini-capcană,aavutloc la sediul traseeleloriniiale sauprodus . Îcoartamieatuli de Sta,

SÎmal multe explozii provocate Pahieste Ministerul anierican de de bombe. Până la inchiderea — Externe, Clădirea e locul unde. ediției, cel puțin două au fost - muncesc în fiecare zi câteva

atentatele de acest tip. Unul sa produs la Pentagon, unde sau raportat două explozii, Dacă pare, lar că una dintre ele se datoTează prăbușirii unui avon de

de oameni, care fuseseră, din. fericire, evacuați — transmite: Medialax la 950 dimineața ora locală, cu doar câteva minute: inaintede explozie, (F.D.)

Reacţiile președintelui Bush

La doar câteva minute după, cel dim alac, preşedintele, Bustia făcul primele declaraţi publice, Ela spus că aordonat vicepreședintelui rectorului FBI și guvernatoului New Yorkuluicatoata resursele umane şi maletiale ale autorităților federale să fe imediat alocate pentru două, scopuri. Pe de o parta pentru, ajuta victimele șifam acestora, iar pe de altă pare,

curajul să se arate a față”, vor. 1i.depistaţ și pedepsiţi. Bush şi-a ohemal concelățeni să.

huse lase cuprinși de paniea: “Tăria marii noastre naţiuni este acum pusă la incercare, Dar noivom arăta limiică vomtrece și aceșt est“. Ela declara! că, deşi jibertaășia fost atacată.

pentru a sa întreprinde o, anchetă de mari dimensiuni -. cani“ O bună parte din restul Care să permită identiicarea . zile, Bushgi-a condus țata de,

Şi găsirea celor care au comis, acest aci leroris. Ceva mal târziu, preşedintele SUA. spusă terorişti, pe care-a, numit Jaşii care au aul

a bordul lui „Air Force One”. 'coniorm unei proceduri pusa, la punct incă din anii/60,

peniru câzuldeclanşărilunul

Cea mai puternică lovitur

„Gemen delawW Trade

Center au fost până ieri un simb, Americii Acum el au ajuns un morm de moloz

dezastrul economic

Sute de miliarde de. dotari. Impactul valului de atentate care. saabtutasupra SUA poale fiesi: matla sume imense, Direct, prin. perubele produse clădirilor Sinstalailor, este vorba doar de sume deordinul milioanelor. Adevărata lovitură va afecta însă întreaga lume, Preţul barilului de petrol. urcat, în numai 30 de minute, cu 10% spăreânddinnou plafonul de. 30 de dolari (31,05 dolar barilul la ora 14 GMT). New York Stoc Exchange, cca mai mare bursă a Mumii, șia mai deschis porțile. Întretimp, pe piețele extrabursie re, toată lumea încerca să vândă NYMEX, Bursa de Mărfuri new. vorkeză, este ingropatăsubruineÎe unuia dinire turnurile gemene dela World Trade Cenier. Numai zgârie nori au costat 400 de mi lioane de dolari. Dolarul sa de valorizat in căteva mine faţă de euro, careeracotatia 0897 siaur cataproape instantaneu la (9090. “Toate zborurile civile au fost inter. zise în întreg, spaţiul american aerian, Sute de mii de pasageri Plocţiin aeroporturi afaceri para lizate — alte zeci de miliarde de “dolari, Costul alarznci maxime a tuturor fortelorarmate iasenvcii lorde informați necunoscut, dar uriaș, La asemenea scara efec telor, termenul de război nu este dela exagerat. Boonvul economic amcrican este o amintire, vor trece luni numai până când vor fi

recuperate pierderile. Farăexage |

rare, socul va (firesimitde econemiainregăi planete Auruleste din noulamare căutare. Unda deşoca tovideja piețele din Europa, prin:

pati indici bursieri sau prăbușiu Ă

înainte de închiderea şedinţelor detranzacțonare LH.)

TRANSFORMARE. Vă puteţi închipul că acest om ai e, milioane de dolari ia Bursă?

Liderii lumii condamnă actul terorist

actul terorist ca 0 „tragedie teribina”.

e Președintele. Franței, Jacques Chirac, a asigurat Sta. tele Unite de” Sprijinul său, „Franţa a fost extrem de supă: Tată la. afarea veștii despre acest atac monstruos”, adecla: atel. „Franța condamnat din: totdeauna terorismul şi crede

Liderii lumii au reacționat imediatla ceea ce preşedintele, George Bush anumit „atacteroris, Liderii palestinieni şi israeJeni si-au unit vocile cu cele ale conducătorilor europeni. în a tnfieră atacurile devastatoare e Presedintele rus, Vladi: mir Putin, sa declarat alături de poporul american calificând

Căimpotriva acestuia trebuie să e prin toate mijloacele e Premierul Marii Britanii “Tony Blair, şi-a exprimat și consternarea: „Terorismul În masă este noul rău absolut al lumii de astări, Este perpetuat de fanatici care sunt nepăsători ta sanctitatea vieţii”, a declara Blair. De asemenea, şi regina.

Elisabeta Şi-a exprimat „socul profund“ pe careilresime

e Cancelarul german Ger: hard Schroeder a condamnat i el atacul catiicândui drept o „declarație de război impotriva unii civilizate”. „Germania stă alături de Statele Unite fară unmă de rezervat, a mai adăugate

e Intr-o scrisoare căt edintele Bush, Papa lan acondamnatatacul despre ste imposibila vor

e At liderul pales afat, căt și cu ătorii talibani au ținută reze atacul. Arafat sa dec la rândul lui „socat și 2 damnatatacul (5:S-E.)

toris-au oriontat spre mediile islamist, la Serviciul Federal de Secuniate incerca să-i identice pe auto Pat integrt Ilamii au los condamna n mal

untola de 240 de închisoare, Se crasa, căcel patru au lost conduși de salcul Omar Abdel

e La 26 februarie 1993, World Trade Center din New ori a fost ținta primlui atac. ucigaș: șase oamenii au murit Și peste LO00 au fostrâniți într atentat cu bombă,

e În 1998, pestei soane s-au pierdut viata circa 14000 at fost rănite în urma a. douăatentate cu bombă, care au.

odata olari | ianiteralac ne minute, pe ra CE VEDE o ea solara (SSE) (anca)

* În 1996 explodează o bombă ascunsă intrun camion, pareatin faţa bazei militare saudie dela Khobarsitată in apropiere de Dahran, in Arabia Sau dită. Sunt omorâţi 19 cetățeni americani și 986 de persoane. suntrănite, Circa 2.400 de mili tari americani, marea majoritate. din cadrul forțelor aeriene, erau, staionați a baza militară de la, Khobar.

e 0 mașină capcană explodata Riad,în 1995, în fața unei

saudi işi

e În 1984, oală maşină:

capcană. explodează. provocând pagube materiale unei clădiri anexe a Ambasadei Sta telor Unite ta Avhkar, la nord de Beirut. 24 de persoane au fost ucise şi alte 96 rănite, printre care şi ambasadorii american şi britanic,

În atentatele antiamericane au pierit

civili nevinovaţi și militari în misiune

e Inainte cu un 3, fiere

Eveniment

plin de teroriș

Indicii tot mai solide despre

autorii atentatelor de

pe seară (ora SUA, inseamnă pe la miczul nopţi, ora. României), cele mai multe surse. afirmat că vinovatul cel mai proabileste Ossamaben Laden. Leo Frindler un jurist cu multă expe. riențăin azur notorii de terorism pelinile aeriene, declarateclor de la Reuters că ben Lades

„cel dintăi suspect”. Ea spus că iventatele „au cerut o cantitate e de efort de planifie

ţinte legitime de atacuri” Încă de atunci, Tenet avertiza că notoriul terorist de origine saudltă folosea Internetul „pentru a. dobândi inormaţiii ape caintra, în posesia unor mijloace de atac Chimice biologice rada Seriozitatea riscului unui atac cu arme de nimicire în masă a fost confirmată atunci când, la ora locală 11-16. (946, ora Ro5), CNN tran

mații care şi nu avem incă toate: probele în acest Sens”. Cam În același timp, alte surse din serviiile de informaţii ale SUA declaau, transmite Reuters, ă recomandă prudențăin atribulsea res ponsabiităţilor, punând vino:

işi dinalte grupuri legături puternice Orientul Mijlociu. Aceşti analiști afrmaucănunurmai ben Laden,ci i multe alte grupuri istanuiceradi cale, suntinfuriate pe America, pe o acuză constant de sprijin acordat Israelului în confictul cu palestinienii

Evaluările timpurii

La puţină vreme după doi lea impact de la World Trade Center, în plin centru'al New Yorkului, un grup palestinian a revendicat atentatul, Televiziu: nea din Abu Dhabi a transmis ză a primit un apel telefoVaraţării prin care îngrozitorul atentat de la New York era revendicat de Frontul Demoerati pentru Eliberarea Palesti inci. Ceva mai târziu, unul din

ecu bani i pregăti reunei astfel de opera

de mare amploare”. Și fostul premier isrăed

Controlul şi Prevenirea Bolilor pregăteau de zor echipe de inter: venlie specializate inbioterorism,

La 3-4 ore după primele atentate La căteva ore dupăatentatele care sau succedat în cascadă, un inaltoficial american, care sănur fie dezvăl transmis presei că.

lan Eh Ladenestec

a spus că ben imaiprobabilserdin eacte teroriste a afirmat şi că serviciile secrete isracliene, a căror eficacitate şi precizie suntarhicunoscute, spun că oamenii de-ai lui ben Laden au testimplicaţiinacest şir de atenta: ră precedent. implicarea lui bea Laden este cu atăt mai plauzi bila, cu cât incă din primele uni ui, George Tenet, directoul CIA, afirmase că „incă din 1998 bca Laden declarat pe toti

fi responsabili de este încă prematur Să facem fir.

imediat olege specială impotivateroismulul șia sugi 'mentare de + miiară de dolari destinată lupeiimpolivalero- 'smului. Toledată, un depariament intreg din cadrul CIA a. începu să se ocupe de urmărirea acivtăţio lui Ossamaben Laden.

Guioale aceblea, BeriLaten a certinuat sălovească, La7 august 1996, două lacuri aproape simultana aveau să, distrugă din tomeli ambasade. ioamodeane dinhlalobi (ienia) și Dar Es Salaam, (Tanzania) Bilanţul 224 de moriişiaproape 5.000 da ani CIA ŞI FBI s-au mobilizat in nou, pe urmele atentatori. tor înanchelele care au durat

ce, a apărut pe scena terorismul după Războiul din Gol, cânda inceput să se erijeze în apărătorul intereselor islamice. înlume. În 1992 şi 1995 apus, la cale atentate impolivaunor cladiri din Aden (Yemen) şi Ryadah (Arabia Saudită), Tot Ladengste suspectal Şi peniru

acuisirucigaş comis iunie, ego aaa mara e Ă americane in Dahran, Arabia. Alganistan, dar, Saudilă, atac soldatcu moaraliuride acesta, maexisiă28 . tea.a 19 soldaliamericanişi degrupăriferoisteaciive, ranireaapestes00, „potrivi ultimului raportpublicat . Acest atac a marcat o turnură de Departamenlul de Stat în politica Statelor Unite, fiind american, inapile anulaces- | primulalac de o asemenea ta. Ben Laden, veteran al amploare şi fiind comis împorăzborului de gheniă din Alga- Wveunuiobiectv mita. nistan impotriva Uniunii Sovia-- Congresul american a adoptat

“Prinepala amenințare teroristă În adresă Statelor Unit cont

Măsuri speciale pe teritoriul României

America efectuându-se cu legă: tur n capitalele europene. Acestea au fost oprite de la zbor în aceste oraşe,

O altă instituție intrată alertă este Serviciul de Protecji si Pază, SPP acționează potrivit planurilor intocmite pentru situaţile de criză, urmarea atentatelor teroriste din SUA, a declaat purtătorul de cuvântal SPP, maior Constantin Dobre.

SPP asigură protecția demni tarilor statului român Şi instituților statului. Totodată, SPP asigură protectia demnitarilor străini aflaţi în vizită in Romi DCG.D.)

nu mai filmeze și fotografieze, deoarece este vorba de un „obiectiv militar.

Larândulsău, Comitetul Na țional de Securitate Aeronautică. s-a intrunit, marți, la București, iînprezența unor reprezentanți ai SRI, șia decis măsuri de securitate pe toate aeroporturile din, România, în special pe Aeroportul Otopeni. Este vorba despre măsuri antiteroriste şi antideturnare, de preintâmpinare:a unor. acţiuni ce ar putea vizași zborurite către SUA. În cursul Alei de ieri, de pe Aeroportul )jopeninu a decolat nici un avâon cu desti naţia SUA, toate cursele către

Atacurile teroriste de pe teritoriu SUAau declanșat reacți şi în Romania. Sediul Ambasadei SUA din Bucureşti şi clădiri aparținând misiunii matice sunt păzite de luptătorii Brigăzii anliteroriste a jandarmi i de poliiş atacurilor care au avuti York şi Washington, Luptătorii Brigăzii antiteroristea SRI in armele la vedere, iar. Poliţia Rutieră a deviat traficul in jurul ambasadei

Unul dintre responsabilii cu. paza ambasadei americane le-a Comunicat fotoreporterilor. şi Cameramanilor de televiziune să

Tensiune la Ambasada SUA de la București

ritatea oficiilor dp hotărât ca membri a echipelor. antitero ale Serviciului Român

După ce săptămâna trecută Ambasada Statelor. Unite la Bucureşti a lost vizată de două false atentate cu bombă, eroarea care a cuprins America a făcut ca şi aici să se întărească paza pentru a preveni eventuale-

risteasupra Americi, din ce nice niai multe trupe antitero au sosit la sediul ambasadei pentru a întări paza obiectivului În jurul orei 18.00, fost adus chiar iun echipaj al pompierilor militari pentru putea stăvili un eventual incendiu rezultat în urma unui atac terorist. Ambasada va rămâne în continuare. deschisă publicului până la noi

am reușit să le obținem de la

ambasadei, care aueşit penru gialogacureprezentanții mass-media, clădirea nu a fost evacuată, mare parte din personalul acesteia find la posturi. — Pe parcursul. celor câteva ore scurse de la de:

le atacuri teroriste îndreptate: impotriva personalului ambasadei, Când vestea prăbușirii primelor două avioane, asupra

române abilitate cu paza şi secu-

Ben Laden, inamicul public numărul unu

ieri

liderii importanţi ai acestui rup palestinian radical a. declarat, transmite Reuters,

zaţia să n-are nimic di

multiplu atentat. Numai. câ, transmit numeroşi. corespon: denţi de a faţa locului, aproape peste totin teritoriile palestinic

ne au izbucnit, imediat după transmiterea primelor ştiri tele vizate, adevărate explozii de bucurie. Editorul unei publ arabe care apare la Londra af mat că „aproape sigur”, funda: mental islamici se a în spar tele atentatelor. Editorul în cau: zăpe pume Abdel-Bari Atwan, care a realizat mai demult câteva interviuri cu Ossama ben Laden, adeclarat celor de a Reuters că „Laden avertizat, încă de acum îrei săptămâni, căva ataca America într-o manieră nemaivăzută ână acum. Ela vorbit despre un atac foarte mare, numai căatunci mnuam luat in serios spusele, şi nici alte informaţii care vorbeau despre faptul căel plănuiește aa cur mari, foarte mari, impotriva SUA:(E:D.)

atacuri teroriste

plasate în mașini explodează în faţa ambasadelor americane din. robi (Kenya) și Dar ESS anzania). Bombele ucid persoane șifac miide victime.

= 10 august 2001. Nu mai puțin de 252 de persoane au fost ucisecând un tren de pasageri a. fost atacat la sud de Luanda de. către rebelii UNITA. Acesta este: considerat cel mai sângerosinci-

maibine de doi ani au reușitsă tie prinşi, până la urmă, câțiva.

orele e he dentpetrecutintimpulrăzboiului bombă explodează intr-un tren, judacali în Steele Unite dar. | civilanolez din statul indian Assam şi pro: Ben Laden a rămasîn conti- 21 octombrie 1999, voacă 300 de victime, Autorităţile ra Be Peste 110 persoane Și-au pierdut. credcăeste mânarebelior Bodo,

* 23 noiembrie 1996. Un avion “ctiopian . deturnat

prăbuşeste în mare lângă Insulele Comore, ucigând 125 de persoa-

viata şi alte 400 au fost rănite: într-uh atac cu rachete petrecut în capitala cecenă Groznii Rusia

Dovadacă Ben Laden o hui aciv a apărut în octerbrie 2000, când o ambaucaliuna, |

Noi îealeată copou, | a eâtotice implicare în acest lovit nava americană de, ate g ne.

tâzboi USS Cole, ucigând 12 * 13 septembrie 1999. 0 19aprilie 195.0 maşină, casare ah bomba distruge un bloc deapar- capcană plasată în faţa Clădirii jol ea eul careau -. | tamentedin Moscova inaltdeopt Federale din Oklahoma ucide i zale ue etaje Bilanțul: 118 morți Respon- . 168 de persoane. Doi extremiști lanizarea ao duiatontat | sabitaleacestearibuităgherile: —americanisuni condamnați

Ben Ladena colaborat indea- | lorcecene 21 decembrie 1988. Un

* 9 septembrie 1999. 0 altă bombă distruge un bloc din. Moscova, ucigând 94 de persoaneşirănindalte200,

* 7 august 1998, Bombe

Printr-o decizie a CSAT a Românii vor fi mai bine păziţi și protejaţi

Boeing 747 aparținând Compa: nici Pan Am se prăbușește lângă orășelul scoţian Lockerbie. Toate. cele 259 de persoane allate la bordișipierd viața (SSE)

proape cu organizația şită, Hezbollah, cu sediul în Liban, şieavrecută pe lista neagră a Departamentului de Stat

„Zonă de protecție. Accesul interzăs:“ Acest anunţ, neobisnuit pentru o zi de lucru normală, putea fi zărit ieri noapte pe aleea. principală din incinta Palatului Cotroceni Cadrele SPP patrulau atăt în afara, cât i în interiorul administrației prezidențiale. La orele 2050 a început şedinţa CSATin care s-au analizat impli-

mâniei. Atosto şedințăextraordi ară Jacaparticipând membrii de. drept ai CSAT, ministii şi preşeinţiicelor două Camere ale Par. lamentului, În sal destinată întru nirii CSAT televizorul, fixat pe CNN era dat la maximum. Toţi așteptau pe ministrul de externe, Mircea Geoană, care e intorcea de urgență de a Helsinki. Şi ministrul de interne, loan Rus, era. asteptat să vină degrabă din Is: rael Ședințaa incepu fărăei. Ema, Chirițeseu,unul dintre funcţiona rii Biroului de presă Preşedintei, a anunțat că „America a picat”. Era vorba despre vizita care urma să o efectueze preşe: dintele liescu în această lună în. SUA. la a ONU, privind problematica copiilor insituționa: Iza, ongzanizatăla New Vork.

Ministrul Rus,

anţei cetăţenilor, ca şi pe lin i protecției rontierei de stata Românieit. De asemenea, CSATa decis ca ăia „toate măsurile necesare pentfu ca populaţia României sănu fe alee: tata de fluctuațiile economice”, asigurândurseînaceștsensaprovizionarea cu produse alimentare şienergie: Membrii CSAT au mai dispus căpreocuparea prioritara orpanismelor româneşti cu ati buţii în domeniul apărării, secu: Tităţii naţionale trebuie, să fie aceea de a contracara orice acte de violență, dea preveni eventuatele” manifestări teroriste, „Se

te de toate, apărarea tor naționale și a popu: laţci ări, în vederea asigurării

evoluția evenimentelor şi se va. aplica un program concret de: măsuri”

Aieşiişi directorul SRI, Radu “Timolte, cu zâmbetul pe buze şi făcând cu mâna. Nu a dat declarație. Nici şelul SIE, Gheorghe Fulga, nu avrut să dea amănunte: Ultimul plecat din şedinţă a fost şeful Departamentului securita naționale din Palatul Cotroceni consilierul prezidenţial. loan, “Talpeş, Contactat de. Jurnalul Naţional Talpeş a declarat: am plecat că trebuie să fiu n altă parte. A rămas președintele pen tru a Încheia această problemă, Ministrul loan Rus e bine. Dacă avioanele circulă o săvină i elin tară. Nu ştie nimeni dacă preşe-

blocat la dintele mai ieacăin SUA Este, işi și stabilității pe teritoriul ocat a Tel Aviv sune meroaaapegenelei Romaniei” Laora21 50aapărulși Mircea Dacă se ține eeaituiea ONU de. CSATa maiapreciateăate Geoană care a intrat plont în. quce,dăcănu tatele produse pe teritoriul SUA sedința CSAT: Elaost Și primul ISS reprezintă un eveniment de o care a părăsito,La 2249, Cuo Măsuri împotriva gravitate exceplională cu im: Bară palidă și im impcc'și panca portante consecințe asupra evo-

luţii a nivel internațional. „În aceste momente grele poporul român este alaturi de cel ameri-

pardesiul pe el, Geoană a dat ultmele detali ziariştilor: „S-ainsti tuit o celulă de Criză ja nivelul fiecărui minister. Acestea vor fi coordonate de o altă celulă de criză constituita nivelul Guvernului Ministrul loan Rus este blecatia Tel Aviv, Se va urmări zinc

economice La ora 23.20, purtătorul de

at „Membrii CSAT au adoptat “măstră în vederea ntărriacțuni- lor”, șa arătat în comunicatul,

CSAT. (S.M-)

* 30 decembrie 1996. 0 |

Reacţiile oficialilor români

or de protecţie i pază şi a

Președintele Ion Iliescu

Şetul statului, on escu, i-a Irimia ieri președintelui SUA, George W, Bush, o scrisoara de „condoleanţe și de solidaritate” prin care i-a exprimat speranța că SUA ŞI poporul american „Vor. 'găsi forța necesară pentru a depăşi această tragedie fără prece-. den, De asemenea, liescu a condamnat „cu IBrmitate terorismul ca metodă de atingere a unor obiective police, economice, sau sociala”, referindu-se astfel la atacurile teroriste indreptate, ieri impotriva unor obiective chvile, oficiale şi miltare din SUA. „Doresc să-mi exprim publi regretul profund penru pietderie de, vieţi omeneşti și transmit intreaga mea compasiune şi condo: isanțe lamililor victimelor și întregului popor american, Pacea în. lume nu e poate asigura prin Molență i fanatism, cl prin dialog şi negociere, nlotdeauna am subliniat că violența nu poa naşte decăt violență şi nu se justifică în niciun fel, Cu atăt ma mult, nu poste i justificat un atac de asemenea propori ale cărui victime sunt oameni nevinovali. Tragedia umană cate îndoliază “SUA este o tragedie pentru intreaga umanitate şi ne convinge, înca o dată că acţiunile extremiste nu servesc cauza nimănui, ci pun în pericol Stabiitalea internațională”. a dectarat escu

Premierul Adrian Năstase

Premierul Adrian Năstase condamnă atacul terorist dir Statele Unite şi consideră că acesta creează un senliment de înarijorate majoră nu numai în SUA, ci în întreaga lume, „Con: damnăm acest!ip de acne, indiferent de molvaţile sale. Ește, tun atac cara nu poate [justificat prin absolut nimic. Exorimăm, compasiune peniru victimele acestor atacuri destăşurate simultan, cu cruzime, fâră discernământ, fără a deosebi între copii şi adulţi, între americanii şi europenii aiali la bordul avioanelor. delumate sau în ebieciivele lovite, a declarat Năstase, Primul: ministru crede că acest alac terorist va crea o „situație de nesi- 'guranţă, de alertă, de tensiune! şi şi-a exprimat speranja că. acesta nu va conduce la destabilizare şi a efecte negative în. 'caea ce priveşte pacea şi stabilitatea în zonele imporlanle ale. planetei, Năslase a adăuga! că nu aceasta este calea prin care. poti rezolvate problemele șia subliniat Sprijinul Fomâniei pen-. tru lupta impolriva acţiunilor de acest gen. (L.D1),

Purtătorul de cuvânt al MAE

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Vitor, Micula, a declarat ieri că instiulia pe care 9 reprezintă este, şocată de ceea ce se ntâmplă în SUA” urmare a atacunlo eroTiste petrecute a Washington şi New York. „Deplângem ragedia. umană care este colosală. Acesta este un eveniment grav Și poate duce la escaladarea velenie n întreaga lume, Condamnâmolosrea erori şi considerăm că ea nu este n mijloc de promovarea unei agende police”, a spus Micula. (SM)

Ion Stan, preşedintele Comisiei SRI Pregediniele Cotnisie pattamentare penru controlul SRI, on Stan (PSD), s-a declarat surprins că serviciile americane, cu. intormajiie de care dispun, nu au reușit să evil producerea. atentatelor terorista din SUA, „Statele Uite au foarte mulți exper care au realizat o seri întreagă de studii n domeniul. sigurantei nalionale. Mă surprinde că sistemul de sacurităte “american, care s-a dovedii de nepătruns, fost totuşi penetrat de aceia atacuri ercriste, a mai arătat Stan, Eli-a exprimat compasiunea periru pierderile e iai omeneşti nurma atacului, terorist de la Washington. „Sunt contieni că autoritățile amerișocul. al şi vor da riposta cuvenită celor. or teroriste. Sper să se acorde o,

urmă taina Preşedintele Camerei £ ValieDormeanu

irc ata

jembrie 2001

Mou sa A Tipărit 1a București și Clui 4

Putin: Terorismul sii Powell: Aralat: Vreausă sg e ciuma acestui =, Acesta este ap secol un război teroriștilor

„m Pe larg despre consecinţele tragediei în paginile 2, 3, 4, 6 şi 12

Ştirile zilei

NATO discută eventualitatea unei riposte

Cel 18 membri ai Alaniei Nora-Auanice au, început scule privind o eventuală apicare a anicolulu 5 cn Trail seta Mastington, care provede solidarzarea țărilor membra azi unul alac asupra uneia dintre ele, declarat uter de cxiântal Alan, Yves Brodeur, cita de AFP. Totuși aliaţi .ne Su ajuns încă În nlei o decizi: privind acasi subieer. ui cală a adăugat insă că este puli probabii ca NATO să lea ssifelde hotărâre inaintă ca Statele Unite să îi denlitea pe vinovati

Măsurile de securitate de la

„Gemeni“ fuseseră ridicate luni ” umutie Word Trade Cenierin New York au ostcistruse a doua zldupă ridicarea măsurilor speciale de siguranță aplicate impde două săptămâni, ca urmare a numeroaselor ieleloane de aerinere,a declara! Daria Coard, un angajat al sistemului e.

;ăal WTC, chat de Newsday.com. Un al angajat al servictului (e securiale a afirmat că administraţia a ua! măsuri de asigurare îtunurilr împotriva atacurilor aeriene, instalând ferestre ant genlşlușiianituge. Ossama ben Laden și Saddam Hussein aplaudă atentatul

Tetoistul Ossama ben Laden „a mulțumit ll Alah şi s-a încinal în fața Lu când a auzit vestea atentatelor, reala iri i samabad un reporter arab, iat de Mediatax. Corespon- “eul în cauză, care lucrează pentru un post de televiziune dinzonă Gollului, susline că ben Laden a negat însă implic: 'aasăin atacurile teroriste impotriva SUA. Tot eri preşedinte. i fadan a spus, transmite Rompres, că SUA au cules acum soi proprie lor pelici” La puțină vreme după atentatele de,

î, seniciile sbeciale americane au interceptat două

“enter telefonice, n care se raporia cuiva că „iniele au fost atage

_ Polițiștii români vor să d j 'sânge colegilor pc ăla

7 Păliguiromâni se oferă să doneze sânge atat pentru colegii Saca EI

metan cât și pentu cela persoane rănit, se tată Ir. ae - z ce PIESE isa FN aaa A tă area ae Statele Unite ies din stareă'de şoc şi îşi anunţă priorităţi] piticu posi ode tza

i] I_j IL]

Îi elor d rândul poiotlr. pompieri i a populaţiei E varea supravieţu Centrul pentru Operaţiuni de 7 Lj Urgenţă s-a prăbușit o dată cu WTC L L l-

mur Ftunarii Nan, Ver panti Operaluni se Y genă e ta îni-una de et dovă cdi aa WTO. la ele. M29, Dispariţia „buncărul lui Rudi, cum era supranurțit Gen > tn solat cu cela mai pertormenie sseme de supraveghere și arene in caz e tutun, uragane, alacur ureche apar

feat inijal operațiunile de Salvare. Buncărul, inaugurat în lunie, 1999, costase 13 milioane de dolari, se întindea pe o Suprafaţă.

E: 5 zi Florin Diacomu ——— truagianunțarudeleşiprielenii inghesuiesăcumperesteaguriși „ punct de vedere strict legal” de 50.000 de meri pătrați și putea adăposti 230 de persoane, | PTOCUrOrul general al SUA, Florin Diaconu si deocamdată,incătrăese. are. Muli dintre eeicare au Poyell îtrebatdacășielinsuși care beneficiau de toate uiitățe. În cal de dezăsre, primarii Opinia publică &hziionatarmede cnagizu vede asil lucrurile. a răspuns

săle folosească, dar spuneaucă | imediat: „Dat. ŞI președintele

New York-ului stabilea cartierul general scale. Canirulera. | JOhn Ashcroft, a prezentat primele: „Asii, Meat ranirtea e înturiată

oa eur peace sie Pr9pre 3 se putea ainee la! | concluzii oficiale ale anchetei: idee nluminntenio penru 886 d americani popi ele ce ep tepi = = e În fiecare avion deturnat Rimel sl Sec ata Gherea. erele ete e Ziua de după au fostintre 3 şi teroriști, pai zincare. ie nada teen seimeni iei Be înarmaţicucuțite şibombe -. săsicăiniăriță mt. utitătacnitai ati ini itpaeoatua - Laţul se strânge

jad Petreanu ___ pecitiaciecuuctzisc, | e Atentatoriiaufostantrenaţi - WasiTiăcCtmeitatlie cui me apărmecamori Bushși Powell Iăneeicotirui iri Pentru câteva ore, mari. ură. incredereainvalrile funda |. Ca pilOIți pe teritoriul SUA aoriea find dinte ceicre “6 eta mi at amenință clspeă Ossumabea Ladeneste,

dimineaă, Americaa foşt parli mentale ale unei țări libere, : . auintratingrabăin ambeleclădiri Cretu fostinterăevațide Galup Secretarul de statal SUA a . cu maximă probabilitate, creiealădeatentat Niuciţidesimbo. . convingereacăsevatace drepte | 8 Air Force One, avionul peatruasjutala salvarea de vieți eg Os lei eide Gale. ae caratiericăatacuriledemari rul din spatele atentatelor, Pe de. Iticaatacului șocați depiegde. te - toate acestea, atât de rare : pata z omeneşti. La Pentagon, pierderi: — SUA actele ataca săi ca âtu fost „acte de război şiaafir | altăparte,la Boston, FEL găsit citi peidenerte, i due iati muti | . prezidențial, şi Casa Albăerau Epiomcaeseene iitesazi, SUA irhistuaceimeimca, mea ate de te net act ea eta

necândăe cătevaori spre panică naturalețe de americani înmijl- | £+ î 3 succesive sunt de aproximativ | FSPuNIA ten majori aceste acţiuni teroriste „ca şi“ implicarea unor musulmani în i nisa ce SE agita mal cu desert Ste Unte |_. finte ale ațacurilor kamikaze __ Amăcoameni Mepemezibae că tei oii ie, eumar nsăbai Ela dedau, regărea siezecat senat

zi am rca e tii oferă luni, zilele acestea, um | 1 - — persoaneau fostriseînexplazi- Id CĂ peste Preerabil ă se. siiro emisiune televizatăcitată lor. To ieri, transmite Reuter, Gin out ol pă E er n Ema oma giei inma mumă bombe geci ea ce „oroare ja az lama Met Sur a Nb ii mele ÎS car 68 aveunde ben Lida a est i deplin rel Citiţi editorialul relatează că de sub dărâmat Steaguri şi arme acestaesteun război, Aşavădei — părăsită în grabă de diplomaţii

logici aaa eta mai multe persoane rămăse În Peste tot în Statele Unite, lucrurile Şinicinulepoțivedea ONU şide membriaiunor org Ei sote ferata Viaţă si-au folosit celularele pen- transmite Mediafax, lumea se „altele că ecorect saunu din | nizaiumanitare.

: Dolarul a rămas Mărturii cutremurătoare Poliţia, asaltată de în picioare din avioanele morţ avalanșa alarmelor false

fonuț Bălan _____ sle:piața nanciarărămâneuna | Cristina Darie _____. incibinapiloțior:Ştiecăinaseme: “limba engleză”, a precizat unul Atentantul din Statele Unite 7 1 Bălan

Ameninţări cu bombă în marile oraşe ale României

E Pre Semele ncasiațitrebuie săspunăcănu . dintre conroleriide zbor.-Avem

ie Amerla incita mini bolna. | matură daune, eueelaivi bi | Ziarul Boston Herald, ca. arecheiacabincișicătrebuiesăle — mai mult avioane, avra și ale

unor persoane di România A Dolarul rămâne n picioare, . avtoregla Nu esec deac | urmareainformatilorfunizatede . deauntelefoniloțlorcasăodes, avioane”, sa auzit în microlonul ncădela penele ae minei 4 înprinipalinraporicumoneda | AMOrOelA. Na excludem că în | „op aie eee inune acetat ioml dez

uost anulate leon bombe. unică europeană: 0906 dolari. „au pierdut vita ali Desi | deseriescenele de groază petrecu . Heindeberger Are dealiaumatosurniza-

laPalatul Telefoanelor, Casa Pre- pentru un euro, dar previziunile | şi dealeri, au fost distruse bau | telabordulunuia dintre avioanele “ways. Elesteşi soţului techiar de către pasageri aflați la

| sediul Băncii Române de Dez- i rămân rezervate. Este adevărat de date i sisteme informaţionale | deturnate de teroriști. Heindeberger, una dintre stewar. . bordulavioanelor. Uniidintreeiau

ae Alla că după ce marți se atinsese un . sofisticate totuși este imposibil | . Cu câteva minute inainte de . deseleechipajluiprimuluiiavion. reuși pe ascuns, săi folosească

unalu lașiȘi Liceul Metz maximum, de 0,9169 dolari/ ca cele mai puternice Societăţi | Primulimpactcontroloriidezbor — dehumat care a lovit tumul de la | telefoanele celulare inainte de

din Slatina. Din fericire, a- * euro, moneda curopeanăa eve”. financiare din lume sănu benefe | âu recepționat vocea unui terorist. World Trade Center, prăbuşire. Omul de afaceri Peter

ate meg mat orazuldes! decenii îca Mea gâume mie | sup ionale Morte sea aa RO lume proaste menite să creeze au pulem omite că ieri pia. teme atermative create tocalai | tului. Așaeiauanalcăincepuseră | pentnicareleroritilaumecurela - săepună că stevardesele at fost „- palcă Încazu incare aceste iu. financiară americană nu a func: — pentuiatle de isi Aaa ue at jearleaele oda... Mogeroesa reteta. tribale cai cutie eu cuţi | mesi vor contina, Folia țonat ar bursele europene rau 1 ICăze tn nele ie penteu | va nparte din rate a vinul. Gersa iezi te Boston He. punte deegină pe plot Să iamnenințăcu luarea unor tranzacționat titluri de dincolo . România? Mihai Tănăsescu, mi | Aceastaa fostodiveriunemenită -rald nua putu preciza fosă dacă | Weădin cabină Alice Hoogan din măsuri drasice pentru prinderea de Alanie Specialişti spun că. elor, a declarat că | sălidelemninepeploțisăiasădin | disculiareceplionatăsavutlocia San Franciscoaprinituateleon ăștașilor, Una dintre aceste mă- | America trebuie să dea drumul un felde pericol ca | cabina de comandă pentruaveni . bordulprimuluisaulaalceluideal | de lafiuleiaţlatin avionul prăbuşit Denta care are pevole de căt mai repede la tranzacții cel populația săşi vadă sconoril | înatonulcolegelarior doleasiondeturat în Penasyhvania. An ostdetur: biratarăculi Caru e si rolab aude) ear 4. apăr d suza în îc. | sONeeaeanesăceeun. Vii plm deh ai Snteri beer me E iri E Ea | eutăcă tntacera mălai cca te 1 | ma Osea cane miVi inte Pol ochi run tă carne ime, „pia oieael TEME le egala mei an Becuregă n foa_ | i adela tute, Mega Agar ae | mă ace Sti mite eneă năcto abea Poieni ji iti elegie All 'uiesălse penimeni săpătrundă —intrepllişiteroriti Vorbeauin — seinzerupe convorbirea.

Eveniment

America strânge din dinţi, încercând a să salveze cât mai multe vieţi omenești

i meniu ev orele Florin Diaconu nt ce ema bă Pt e secta ma eu marul Nen Voia e. Magic Ode men ieclaratieri că un bilanț prelimi ucişi în cele două explozii de la Pie da ANI tip Ec ic „er n NA ORI pa re lac, De peaie SUi eaae a mmle zodiabre pita nacăile și exploziile au căzut A. stare critică”. Alte aproximativ să omenie peranecae e pu A Za AN a DONA seal are eleni Pios anca „cepe beam ine A ai al a și inele cect mat soti acameraceda. ese hota va fi mai mare decât putem noi dinNesw Jersey, jATMRTtmticiie Razboi impotriva ne temele de : ue deac mori ISPETĂrII Pr adn i nemai însă en vile al calăstolei sunt puse pe. nitatea cu care America se lupt Mitac dm um ei a a i mai Sfin del dorcaneat i mule emca Side | E o UI ici (uim Cole că mai ore aero tn pr mai ta av aleea una | apese mea ae ue ei Spete de muie mele une ndrspl con pentru fiecare 250 de morți deja — nuu noi şi noi convoaie cu echi-

Însă iananiicRev. pacat src Și i ii | AVIONUL Care a căzu!

ters, cel puțin Încă o persoană —uitatcă, încă din primele minute

i dr altu UE E Ela apnee peste Pentagon nu i alien peu CE E eta e

aa emiaurtsiii su» oii putea fi identificat s ae forțe au continuat să trutransfuzii lipsește intotoraşul, sosească, chiar și atunci când

Dipeziivuldeideniftareal Probleme şi avionului Boeing 757 care a căzut Pine şi

Er potecă una pe nenagane ron imi Iunile preceden e GR Mu că, prindea dci mină pleoni ma o Conpaa mate mere primele | isamaa le cm Vima ca

către controlorii de zbornua mai . aparțineau atât avăonul “Tot ieri au fost depistate la | fost posibilă, transmite Media. | Pentagon, cătși unul dintr Pasen rimele ămezicerte care | înc În mod obs resecivul două care sau hide eu i] eta iarimplicarea mil | dispoztivindică automat coordo- | nori dela World Trade Ce Prien de caca mate aparu de por, atică din New Vorke a fostameay Ce lata e adaugat și unul ele de marii Au fost găsite până | numărulde zbor companiacare în iulie anul acesta pes mata de doar 7 dili, acumuexemplr di Coran car | operează aeoniva, precum și. incălarcarepuller de seci Mari cularreaiază scene ea Sfântă a musimanier și o | teza Și elitudinca avionului. te Aceste amenai, ian: ea, O em iansmite . Căsetăvideo u instrucțiuni pen. | Conroloriide zbor detaacrapor Medal: datrati Reuire-a deschisușaunăl, (n plareunoranioane depasa. | sul Dules din Vaslington rea. Că nun anu ecua imediat inainte de prăbușirea | er, ntrunul din bage care [teazăcăauvăzutcumpe ecranele riidela uloriăatea aa mia cin uriase li ehuiausungain ionul cre | lrradar apărut bruse un von ral au desgopeit că pe emene. Sia văatieșind,smue | aleitprimul dintre eidoiagrie, | are Durau viteză anormalde „puţin de cnc curse sc. ca an omcarenu malaveanici.noridelaNen York a ostgăst și | mare şi are e îndrepa direct. nieta state la bora aie şi nici măcat piele, care „un instrument de calcul pentru | Spre Casa Albă. EA mi anunțat. care mu corespundeau cu fusesacompetrodefiăii. „consumul decombusă Dease | imedatautoiție, dar aceata le pasagerilor Iar în ca lau e şi mai dramatic. menea, presa din Boston aârmă | Aitămplatov doar căeraminute două Cursele celor oscăadugănalamorii dimzona | ăanioitaileauidetiicat deja | îzinte ca uriașa aeronavă să se. rican Aitincs” mu au o Modă Trade Cenier Și al teo. cinciarabisuspecii darea, | inciine pe o pare plonândapoi. tute nici măcar proc 300, pasageri și membrii echipa- realaatentate. Afostrecuperatăşi | SPE& £lădirea gigantică a Penta- Panel iau ii iRțoridin cele patru avioane țăpite omașinăinchiriatăin care sc afiau | Ronului. Potrivit unor surse cita. - lor. Totîniunie'anui

administrarea de calmanle pe tri a face mai uşoară moartea celor mulți groaznic de explozii

0 | deus ornplăttatrAsă îi anuale ded aia tei de „cotidianul Washington | pectorii care au eontrl daia cine e desbăe Mininiiba. | edr decolat de pe porturile au. descope

Dulles Washington, cu 58 de . incălcări ale normelor

3 H N Ax . -. ice . = pasageri şi opt membriai echipa de securitate la aero: Măsuri de securitate Până acum, tot mai multe surse indică aceeaşi persoană a aa ele oua dn Bea aa

fără precedent

la Cape Canaveral |Ossama ben Laden, vinovatul |: iii principal în atentatele de marți Avertisment cara New vor,

Lapuinăyremedupălovieea Peinireaverimcru Centre celor dări poți dela Vona lui Spaţal patrulează echipe Trade Centerşi a Peniagonului, mobil motorizate i inzestrte NASAaluai măsuri de secuale „inlusiveu arme grele; Maorta. |. Chiar regimul tlibanilor nemaiintânie pentru asigura .teachădinlorau at dejaint)ise, proecția cosmodroraului dela. iarcei peste 12000 de ucetori | feri în ata vallu tot ma amp Cape Canavral. A lostimediat au fest timis imediat acasă. | de acuzaţi aduse minerali declansăă, transmite Reuters, NASA muareîncă,spune Will. | de origine Sauătă Amibaade. tacea de alarmă Charlie. „nici informație despe vreă | ru tatban i Pakistan declara capta a reia dinte scară cu, amenințare, iminentă, dar. în | ieri transmite Reutere că fi aorpateu niveluri dealarmare, lueruple. acestea arte. în | Si oua dispuși ca 1 calcul JociMels purtător de cuvântal serios” Drepturmare,nu numai | poibitațeat rada ui Laden NASA, a deseris măsurile care. că efectivele de pază au lost | în SUA. Chat dacă formularea zu fos aie imediat pentru A brusc suplimentate, dr au os | folosită a conținut o referire garanta secuilatea Centrului adoptate şi alte masuri: sunt | ireevi la dovezile pecar SUA Soaţial Kened” unde se ata alenteonttolae tote paclele | trebuie mai ăi SR prezinte toat eee patnnăvete spaţiale Și coletele introduse în incintă, | schimbarea de tona loiale, ameicane Sava ame care | ee il. Mag sarac intră Ceaiul Spaţal În plus, | declaraseră că, Oseaaa ben Lafelcape front au fost instaale pincie de-l Laden (er) „nu depune dem EI spune că „Endeavour, Control mobile hiarim interiorul | locale, citare Pranz „Columbia „Alanis' și Disco. perimetrului, unde atmosera | onui atentă dep amară ver? au dt plasate Mb pază Este acum aceea dintr cetate | anvergura Inc Demi aa spania cedinil (ED) din sepicile secrete americane,

cursul normal de zbor spre vest, . dintre cele patru avi

încădin iuni A Patru clădiri federale, spionate de un suspect

Acum trei luni, scrie New . întreprinsă anchetă car: York Post citat de Mediafax, un evidență faptul căpas bărbat cu trăsături arabe a fost | it de cel arestat și arestat ln New York, în Federal — erafals,caivizade ini Plaza Luitafostconkiseatunfilm, tele Unite. Surse din developat abia ulterior de către. Agenliei de Informaţii agențiifederli Eiauavutsurpri- SUA declarăacumcă est za Să constate că bărbatul, care despre un caz foare ciu: fusese deja eliberat de către un. te important în acest 1 ageat FBI, otografase mai multe Incidentulestecuatăt mai dispozitivedesecuritaleșiposturi — cucătsenicul de imigră de pază de la inirarea în câteva can nu găsește acun clădiri federale din Manhattan. | gitrare legată de aptle Abiala vederea fotografilor fost — teiniunie.(F.D:)

citate de Reuters, declaraserăcă „există indicaţi că oameni aflaţi în legătură cu ben Laden și cu orzanizația sa ar pulea fi responsabili“ de şirul de

Experţibritanic în teroristeilindicărei cel mai, probabil tot pe ben, Laden. Și totpe eli acuză direct mai multe surse din sracl, fară notorie pentru profesionalismul cu care culege informații despre toate formele de manifestare ale adicalismului isfamie,. Deși, deocamdată, ben Laden nu afost acuzat oficial de catre SUA. pare. aproape, clar că în zilele următoare el va deveni ținta. principală vânătorii de vinovaţi pentfu miile de victime aleatentatelorde ari (F-D)

Atacurile teroriste din SUA au produs o adâncă sciziune în Islam

Lumea arabă, împărțită în două tabere opuse

pp inte ideii ai. condamna atacuri inrepate lumii arabe qu condamnat din. impolrvaunorciiiinocențidin pante Upd m ponton d.e evimacap ăn, pe guano șirul deatenateteroriste impo- Maubarak al Egiptului a fost uni a ca Ea atentacle Mira „SUA. Wasser. Arafat, printre primi der polei dn Sa era EREI presedintele Autorităţii Nuiona.. țările musulmane careaspuseă eri de Palestiniene, a apărut în fața atentatele sunt inpoi presei cu faţa tremurândă şi a. dincolo de orice imaginație”. Cinism în Irak Smirananite Reulerscă, dă Regele Abdullah al lordanieiă | Teleizuneairuanaafma indoiala, dacă mi se va spus arânduică aţiuniletero. inca de d aura aia Cere, sunt gata săajut la descope- | riste calcă în picioare toate valo- ri

din amarul de care am avut noi.

tea sirinderea elor vinovați pe ae metale ia pis pi a Piece remi ei depin: acc en, pare“ Mulţimmile jubitează île in SUA sit e i a numit aie “iei. Dewinumecoioameninol ea Canare de

Presedintele Khatami al Iran. tci arabi au condieanat a i. reactie arabi ucondamnat valul de americani. O reacție la fel de Mu deși conduce o rărare se. atentat tezorite, mul dinire erat avut ai eat, SQ e do eceniin condica. musulmani derândautranstor. .udamcntait bat la SUA. a decirat pe un ton. matziua de doua SUA atro Formal-caa cond taie Vanșanică incapa comuniste. adevărță sărbătoare Oavocată tele, dar ama ca aaa internațională ar trebui să ja egiieană de 2Bdeani,citată de | palestinieni, ar sune ri eficiente de stărpre a Reuere,zice căaost. foarte ler ada Ai 'mului, Autorității de a cita când a fat ştirile. lar un Şi umăr ascau delegat un inaltof-.. libanez din Beirula spus: Sur. creea gi să declare. că „Siria teminextaz Săgusteşi America —Şiproectle ama

Duritate extremă în reacţiile înalţilor oficiali din Rusia și Israel

Ambele puteri au şi ele probleme majore, cauzate to de musulmanii radicali

Seriei Lebedev, peil SVR, paţionaleantiteroriste” La Mos: . vacivilizație” șica sosi serviciul rus deinformaţii eter... cova, rușii de rânds'au inghesuit unui efort global și ferm. ne; declaratieț, transmite Rewe ieri să depună feri și săsprinda | de SUA, de Europa și de ter, căoamenii săi colaborează. lumânări lAngăambasadaameri- impotriva tuturor forme strâns cu omologii lordin SUA, . cană. Unii dintre ei, transmite | terorism”. lar Netanyahu.< Reuters, plângeau în hoote, | spusdelabunincepucâclc spunând ea „americanii că în spatele atentatelor

traţinosr. mialgii Scopul nostra nu poate 3 fostul KGB, declară că sunt gat Israelul: „Să decatsastrivimcompleiu

sătranemiă imediat orice infor. a .fore,findeăalelele vor ov ina semniteaereaesior de SATiVim terorismul” „asia la Washinglone: La rândul său, „e Mihiteulisraehan de exter: masa”. Deale,Netanyahi preşedintele Pulin a chema DE SPune căateatatele de marii. bine cunoscut pentru ati toate celelalte risăadopieime: «Eero organizare mult mai saintexdpilă față de tera: i dure şi Molărăte | Serioasă eforturilor impotriva teroriști Încă deacumâti împotriva «terorismului in. Merori în iecarefară/fărâniciun — cafea că principalele et termațional”, despre “care el. €ompromis”. Cei mai diectiîn trebuie. îndreptate. Imp sune că a provocat deja mari exprimare au fost însă foşti pre. nurilor police necazuri Puin pune căteroris. ieri Ehud Barak și Benjamin | ntețin cu bani, prind mulnueste nimic altceva deci Netanyahu, Primul dintre ei, jeazăpe teroriști Aceste ee ma secolului XXI", ar Vadi- care a acuzat direct pe Beni pedepsite mir Lukin, fost ambasador la. Laden că este în spatele „orga măsuri politice și econon Washington, acerutieri consti nizăriiacestoracțiuni”,aspuscă | dacă e posibil, Dacă nu. tuirea urgentă a unei „inter- atentatele sunt-atacuriimpotri- măsurimiltare”.(F:D.)

DURERE. La Moscova, oamenii se inghesule să depună ilori lângă ambasada SUA

morena Minculescu morene eseu oana White, New York: oana White, În vârstă de 20 ai joculește oră distanță dee York În Newhurgh este dă în luna a noua, are doi işiavăzut de lao distanță de (de km efectele tragediei din mure gemene. „Noi suntem Irco40 de km dc orașul New Vuk simormal nu a trebui să ne Meteze, dar toate. canalele Matte vin din New York şi esul spre oraş se poale face ,doarcă de ieri acest aces log asa că suntem leat inobonal de totce se întâmplă Vi oameniau rămas blocaţi in Nem York, au fost nevoiţi să se nioareă pe jos de la slujba. Ne disem să nu le spunem cop fureeseintâmplă, casă nu se spe Te prea tărziu însă, invățătoarele dea Ie spuseseră de traţedie, Astăzi este o nebunie intreaj sc findcă majoritatea părinților trează în New Vork i, deși se amunase inciiderca şcolilor, nu satrecutlaasta Pe deasupra, noi mem un aeroport militar peste ru, Stevart Airpori, așa că este lesne de imaginat e prive: îse n se oferă de la ferestre: polis, camioane de armată și cane gri gata de zbor. româncă, aceste. în amintesc de revoluție și tiu ce inseamnă săfi speriat de moarte Niiieri şi nici azi nu am văzut deărabpe strada D nevadin România un cunoscut Sau vreo rudă aici care nu are internet, pot să asigur cu o teglură telefonică, dacă mi se

Mărturi i ale românilor stab Li continentul amer

can

dau numerele de ele teiton,ivătin Macuren Tontă mea îmi

rocii vesa ta cdi de pe un copca pita oamenilor cae stra pusa pe mut d cel dai e ră nebunia dea de ele detelevi “oma semene Ne Yar Ducesă Waters, Oe

în mare măsură. Suntem atât de aproape de locul dramei, iar programele tuturor televiziunilor au fostieri anulate catea se reda imaginile tei fiante pe care le-a văzut toată Huraca, În Toronto au fostevacuate toate clădirile care se afl pe lângă ambasada americană, iar companiile americane au fost toate inchise, indiferent din ce domeniu. Și aici lumea este forte speriată, se speculeazătotul ca find inceputul unu război mon dial. Suntem însă in siguranţă şi am văzut că graniţă este veriti catoricine trece pânăla piele. Pe stradă lucrurile stau destul de liniştit, deşi oamenii Se tem că, ind atât de aproape, Canada poate avea de suferit. Oricum, se trimitdeja ajutoare către Statele Unite

Fiulscriitorului Camil Petrescu a trăit

tragedia di

t Manhattan: „Au pierit mai mulţi

americani decât în războiul din Vietnam“

Boeru

lua douază după tracăia Gisuă.devit, Aroerica, am luat rătura la New York cu Camil ărescu. Fiu ecebrului scritor Camil Petrescu seal în SUA şi acum locuieşte undeva, în Man: Mata, la mai puțin de 500 de metidetostul Worlă Trade Cen: ter. „Bu stau chiar ici, arte opruapedeloculexplorc la mai uim de 500 de metri”, ne-a declarat Pctrescu. „Când fost impactul eram în casă, dor. neam. Mattrzitl căteva minutedupăa doua explozie un prieten care a venit a mine cu un cole de seniciu.Veneau de la muncă, fuseseră evacuaţi şi nu meauunde să se ducă, nu aveau cum să ajungă mai departe, au statia mine ase ore şi ceva. În stradă a fost un haos toal oa: men speriaţi, răniţi, pompieri, poli ambulanțe! fum. O

întreagă nebunie ar malcșt din casă, A stie ant: “Au murit osingurăzi câte 50000 de dăm Casa dai seama mai bine ce inseamnă asta, ari a murit 30000) de oameni, mi mul decăt în lot războiul din, Vietnam. Munci mau murit tăia american, Nici mu polirelizace sa intâmplat E roaznei Acum sa mal lnstt. e mai bine, mulțumesc ui Dune zeu cam scăpat. Acum deja Sau iat masuri speciale, ca ln râzi. stare de urgență. Eu stau înlo zonă evactată. Nici dacăvreau Săies dn casă, acum nu matani cum Numai e voie E armată peste toli ur Măutla televizor „ca toată umca. E eva mai niște acuma Oricum, ierioa schimbat oara rața Fărăaleadovă turnuri. Va Bal cerade acum incolo, Aaintrun and o Să realizăm ce sa întâmplat:

tru cei care erau în evo A ostun bătatcar a carat în braje cale de mai bine deo, milă până la spital o fecneie care ayea glezna ruptă,

e Au font mii de poliţişti, „pompieri, agenţi FBI care pat păstrat calmul, sacrificându-şi iaţa pentru 0. salva pe aaltora.

Nepotul unuia dintre

piloţii uciși

Eugen Dijmărescu, de la Washington „Până acum nu avem raportări |despre decese în

- a a |„4A PE Ti lucrează în Romania râncu! românilor

dintre aeronavele care s-au izbit de World Trade Center

iuereazăin România, la Miercur reai Patrick Burlingame lu crează de puțin timp la Centrul Educaţional „Soros” șia venitîn România ca voluntar din partea mititanților pentru pace. Ime iat după atentatul din New York la primit un telefon de la tatăl său, care ka anunțat că unchiul său, Charles Burlingame, a murit, el fiind în a doua | f aeronava ce s-a izbit de World “Trade Center. Patrick Burlinga-

me s-a declarat „oripilat de ceea ce se întâmplă în America”

CUTIA MORȚII. AI doilea avion, cel in care. lunehiul ul Patrie

„Sunt sigur că unchiul meu Tare era pilot pe unul dintre avioanele. deturnate, a fost omorât repede, pentru că era tipul de militar hotărât, care nu ar fi cedat cu nici un preț”. a declarat. Patrick, Surse, din cadrul Centrului „Soros* din Miercurea:Ciu ne-au declarat că Patrick Burlingame ar fi vrut cu orice preț să ajungă în State Je Unite pentru a fialături de cei dragi şi pentru a participa la funeraliile unchiului său, lucru imposibil având în vedere că acum pe teritoriul american. EL a plecat din Miercurea-Ciuc spre o direcţie. necunoscută deoarece se teme că ar putea avea probleme.

re fiecare povestindutragedie. New York, oraşul care, în Televiziunile transmiseseră mod normal, iu doarme nicio- toată noaptea scene de coşmar dată, era cufundat într-o tăcere „ curepetări obsesive ale momen: mormântală miercuri dimineață. telor în care avionul percuta Manhattan-ul era şi e) linistit. clădirea World Trade Center sau Cartierul care de obicei nu deo... ale prăbușirii celor douăturmuri sebea ziua de noapte era acum . Imagini care şocaseră o lume, străbătut de doar câțivarătăciți... care acura se zvârcolea să sere: “Traficul, în mod normal ago — zească, meratşila cea mai târzie orădin „Singurul sunet care seaude noapie, era acum redus la vehi- . acum este celaleneratoarelor culele de urgență, căteva taxiuri „ electrice care furnizează lumină interminabile convoaie de rai: . echipelor de salvare”, își punea. re care aduceau necontenit la | textulun reporteral unei telev: locul dezastrului buldozere şi . ziuni, aflat la căteva blocuri de: excavatoare, tanăde locul dezastrului, Puţinii oameni care se aflau Times Square, în mod norpe. stradă, învăluiți în fum, malşiea plinăeu turiști, iubitori cenușă și intuneric, se mișcau . de teatru, oameni fără adăpost dezarticula privind absent Către . sau traficanţi de droguri, era ecranele televizoarelor lăsate . pustie miercuri dimineață. Mi deschise în magazine sa vor- leacele de transport în. Oraș ind şoptit la telefoanele celula» . funcționau sporadic pentru că,

Sebastian S. Eduard Pepi

oricum, primarul Giuliani le. ceruse; newyorkezilor pe cât posibil să nu circule in zona cen-

alăa oraşului, Parlea de suda, Manhattaniuli era fără energi electrică şi fusese deja eva cuată

Majoritatea persoanelor pre zente miercuri dimineața pe

străzi se aflau în căutarea priete ilor Sau rudelor. dispărute: „Este un dezastru, un coşmar. Încănupotsăcredeătotecea ce se întâmplă este adevărat“, spu neaprintre lacrimi Luca Racanel li. care incearcă să obţină infor. maţii despre cumnatul. său dispărut

Sorina Matei

Die Dijmarescu, unde eraţi . Săsc alle acolo de unde pot cule în momentul atacului? je cele mai bune informaţii pen Eu” mă aflam în cladirea tru ca serviciul național de secur

unde are sediul o firmă de avo- ,ritatesă e informat corect | catură care lucrează cu Noble Ambasada și consulatul | Ventures șicare este siatăpe . Romaniei dn SUA au o stats malul răului Washington, în fața . Hed privind situaţia românilor

de acolo? În sensul în care sar fi inregistrat victime 2 Până acum cinci ore din contactele pe care ambasada te-a avutaici,la Washington, și din contactele cu Consulatul a New Vork, nu aveam raportări cu privire la decese din rândul românilor Deocamdată, identitatea vie melor nu a fost practie comuni cată, dar sunt n derulare inves. tigaii pe acestă temă. N-avem aportări până în acest moment dela familiicăar exista pierderi Aţi ua legătura cu Guver. mul României? = În cursul zilei de ieri sa tuat legătura. cu președintele

| Pentagonului. Am fost evacua în timpul discuțiilor. Ne-am mutat la ambasada română, unde am continuat în cursul zilei de ieri să lucrăm paralel acestui atac, să monitorizăm situația de zici și să tinem tegătura prin amba tuţiile federale și cu serviciile speciale pentru a aduna inlor maţii despre românii aflaţi în SUA Vom continua să lucrăm in același ritm şi n cursul zilei de - Care a fast atmosfera când. 5-a păzut ca și Pentagonul afost atacat? Au fost momente de pan severăiaici, la Washington. Dar

mu sub 0 formă iritant. Iliescu,saluatlegăturacu pre Populaţia şi administrația ame. mierul Adrian Năstase și cu ricană au conluc e bine, Ministerul Afacerilor Externe

Ambasada României, a lucrat nonstop, Și cea de aici, şi cea de ta New York. Suntem n comuni:

astfel încât să nu se producă pierderi importante, Şocula fost mare, intr-adevăr! E firesc să fi

fostaşa. Dar toate cladirile fede- — care permanentă. ale şi administrația au fosteva. — Când vă întoarceți în cuate, Localurile publice, birou: România?

rile, casele deavoeaturăîncare — Eu personal mă voi

întoarce în țară. Să vedem insă care este situaţia. Până ast (n.n. — ieri), la prânz,

ai) oameni au fost de aer nea evacuate. Şeolile, universitățile, băncile, magazinele au continuat funcţioneze Numai bursa afost inchisăieri i este închisă Şi astăzi, evident. Preşedintele” Bush aseară a

Washington-ului, aeroporturi:

1e rân Urmează să vedem ce decizii se vor lua în continuare. Inteni

revehitla Casa Albă şis-aadre- părăsesc. Washingtonul. în națiunii americane, inclusiv ziua de vineri, după unele cu îndemnul ca incepând de întâlniri cu cei de la „Noble

Ventures”, care vor avea loc la Departamentul de Stat şi la cel ai Comerțului. Aceste întâlni acelaşi timp, e nevoie ca tot ce — nu au mai putut avea loc ieri inseamnă administrație ameri- — din cauza atacului

astăzi să se reia lucrul tuţiile federale pentru trebuie să meargă înainte și,

uprayiețuitoare a bombardării B jeradului, în 1999 O iugoslavă era să moară în World Trade Center

O imigrantă deorigine iugo: slavă, angajată a unei bănci care își avea sediul intr-unul dintre turnurile Worlă Trade Center din New Vork, a seăpat cu viaţă, din atentatele. teroriste. de marți, coborând pe scări 80 de etaje informează AFP. Imediat ceam auzit explozia din turnul vecin am luat-o a fugă pe scări Când am ajuns la etajul 30, am auzit explozia care aavutloc în turnul în care mă aflam, dar am

urmă”,a povestit Lljana Zivkovie. „Am supraviețuit bomba. damentelor impotriva lugosia1999), darieri nu credeam că mai scap cu viaţă” a povestitea, Liana Ziv. ovic a adăugat că mulţi dintre colegii. săi, printre. care. şi preşedintele băncii. Ja. care îuera,au rămas in clădire, Un american de origine ta. liană, preşedintele Food and Wine Institute din New York,

World'Trade Center, a scăpat şi el tot eu fuga, coborând 76 de: etaje pe jos. Pentra a ajunge la ieșire, Lucio Caputoa trebuit să, n fuga sa, pompierii al la etajul 50, care blocau trecerea persoanelor care lucrau turn. Ela avut apoi timp săşiia maşina din parcarea subterană. a WIC şi s-a oprit la 200 de metri depărtare, pentru ai telefona soției sale, in limp ce tur.

nul se prăbuşea in spatele lui

reușit să ajung jos în cele,

ale cărui birouri se aflau to în

Declaraţii la cald ale unor supraviețuitori

e „A fost un adevărat iad ram afară, oamenii plângeau, strigau, fugeau. Meamintorsatun: ăşiamprivitspre turul din nord,

cenușăşi funingine, Dar era viu." (A Jones, reporter la ABC-

pă. două, secunde am văzul NEWS), intreaga pare desusa clădiri cum “ cepe să se prăbușească, Afost o pce ti văzul vreodată trupuri

omenești zăcând grămadă, zdro-

terifiant” (Nei ist (AMeil Glnsa, nonlist bt, contorsionate, acoperite de

economie al carui birou era.

vânealode Vague Cent) (GPU No du codiiăost e „Oamenii începuseră să necunoscut) sar să cr, să sară ar cu nu

e.Uniierauîntinși pejos ali seimbulzeatpe scări. O muljime: de oameni au suferi atacuri de: sn. întimpce incercau săcoboae: (Debbie'Troy, care lucra în World “Trade Center One,

puteam Să-mi dau scama dacă suntsau nur in aţă, pentru totul ardea injur” (Kenny Johannemon, aflat în Turnul Uni momentul în care primu avion aloviteladirea)

întrun birou de In etajul 56, cu,

e „Mă uitam la fumul care. doar zece etaje sub locul unde învaluia Manhatanul, când, deo- _ avut loc impactul eu avionul dată, amvăzutunavion zburândia ucigas),

mică inălime pe deasupra. Sa zdrobit exact de mijlocul celui de. aldolea turn, Zbura de parcăar i vrut să treacă pur și simplu prin clădire: (ennifer Tammi, o studentă care se pregătea să in metroul spre casă)

e „După explozia primului avion rar grăbit să-mi Sun un prieten, Toth Coviden, care lucra Ia etajul 64 al turnului din nord,

(e Două turiște din America de Sudajunse în Center Srect, țincau strâns de mână aşa cum nu. cutin clipele de groază în tip, e coborat în fugă pe scara de. incendiu a celui deal doilea tur, Odată ajunse în stradă, ele sau, oprita prima fotânăartezăană pe. are au ăsito,ln Foley Square și Şi-au băgat capul sub etul de apă, în speranța că vor putea săși

care au bandajatrânile celor suferinzi cu riseul deafiei,

P Mia spus căestedeocambatăin cure eee a eta ioșisieanii regulă Și că urmează Ca Be eva. praf articrbra e Mfostun bărbat care, dupa | cuăt Aura inetadovaemoie — tareapiae e roni IA cei-azedatloculuneifemeisa | și totul Sa transformat MUC cra sit a a an suneacasăde telefonul. | inferm,au ramas ărăcurent ră Trafic man EN

public să-și liniștească mama, dat şiel un telefon să spună nm OK, Mom... (S.R.)

1umini. Toată lumea sa năpustit pe scări. A reușit int-un sfărșit să, iasă afară din clădire nainte ca.

Zabeth Belleau şi Melissa Morales, turiste care vizitau World Trade Center),

Tragedii din - epicentrul exploziilor

VICTIME. Majoritatea oamenilor atlați în Cei care totu au scăpat mu povi

Deşi pare greu de crez unii dintre oameni aflaţi în VIC. în imediata apropiere a etajelor de care sau izbi cele douăavioacau supraviețuit infernului. Ei au povesti! pin ceautrecut. John Oberle a luat marți dimineață, ca de obicei, feribotul din Hoboken, New Jersey, spre. senieiu: un birou aha l etajul 79 în WC. La ora 800 se alla dela în birou, Încă nu aj

le pe acea zi când a simţit cladirea cutremurândurse. Sa st pe peatn Și a văzut Dârti

zburând de colo colo, purtate de

acelaşi etaj, 3, săi recupereze: telefonul mobil. Atunci

prin instalaţia internă de sonorizare, însă nimeni nu a acordat

vreo. importanță apelului. Amintinduişi cu oroare. de bomba din 1095, care a ucis șase: persoane şi a dus la evacuarea „Gemenilor“, Oberle, 42 de ani,

preşedinte la Fuji Bank, sa. repezit spre casascărilor.

Când al doilea avion a lovit celalalt tura ajunsese deabia la etajul6o,.

În momentulexplozii, Julie Davis, de 27 de. repezit spre biroul colegului său, aflat la

open înu asta. S-a uitat îngrijorată

spre ușa tului, apoi spre scări, A ezitat: colegul ei nu se vedea pe nicăieri, nu putea săplece şi săilase singur, Sa ciocni de un. bărbat care gonea spre scări; a, întreabat dacă nu la văzut pe. coleg. Răspunsul afost pozitiv: Yavăzut când lost aruncat prin. geam de sululexplozi

A luat-o la goană pe scări, ingrozită. SR)

V capiembrie 2001 anul X

pregăteşte contralovitura Paginile 2 şi 3

Stirile zilei. “Zi de doliu naţional în România

Guvernul a declarat, prin hotărâre, zjua de astăzi, 14 sep. i, zide doliu naţional şi de solidaritate cu poporul ameti ah În memoria viclimelor atacului terorist din Statele Unite ale Americi dn 11 septembre, fara noastră trimite o echipă intervenţie în SUA «Statul român va trimite o echipă de intervenţie în Statele Uni pentru e pariicipa a operaţiunile de salvare și căutare a Yictimelor atentatelor de acum două zile, Poțiut unor surse, guernamentale, echipa va fi formată din 15 pălsoane şi va Hi sezentă în SUA ca urmare a sokcităriiConsilului de Coopera

fe Euro Atantică, Acest grup a participat a operaţiunile de sal: atei Turcia, în urma cutremurului de acum doi ani,

Ambasada Amei redeschis, dar măsurile de pază se menţin până la noi ordine

Ambasada SUA de la Bucureşii şi-a redeschis ieri porțle,

ea arată ca un sediu Geștapo, find păzită în continuare

--dalude deordine, Ambele srăzi tars Hanchează Ambasada au lastocale și au fos instalate baraje masive in dale de beton.

Pospaţul verde de pe Strada Batşie au fost plasate așa-zisele, “dal icoşeu'. Peste ol pol i obervalisereişti care, la cel mai iges! suspeci, sun! gata să te ia pe sus. Persoanele care. iimesză să intre în Ambasadă aşteaplă pe trotuarul opus al îl finceă este n continuare un obieciv mita

ă deversare de hidrocarburi

Portul Constanţa

nouă poluare cu hidrocarburi a fost depistată ieri de ins i Căpităniei Zonal iuj danei 17 din Portul nfa. Potrivi! căpitanului Gristlan Mitrea, unda poluată se,

1,2 km, lar sursa deversărileste releaua de coleciare. sare. pluvială a portului. Administraţia Ponului ja a instalat în zonă, baraje izolante și acţionează cu a ettpolşi mai multe barje penru. imitarea contaminării şi

infestate cu, idrocarburi,

La fel ca după Pearl Harbor

opţiuni răălternativă Ea vatre: hui să abandoneze, din nou tentaţia izolaionismului. Și va. trebui din nou să-și asume pe. deplin statutul de supraputere cu vesponsablități lobale constan te. Fiindcă altfel există riscul deloc neglijabil, ca fie terorismul, fiealtinamic mai vechi sau mai nou să lovească din nou, lar SUA nu vpr-sinici nu pot săşi asume unastfel de risc,

Citiţi editorialul din pagina 6

Florin Diaconu

Exatt ca în decembrie 41, stuncăcâni baza principala lo. ieiâmericane din Pacii afost jalatacului prin surprindere al japonezilor, SUA încep acum să însă din starea de şoc. Deja ezite. pentru o. mi poslălitară prind contur, Și, dup ce durerea provocată de e morți seva mai diminua, upăce vinovaţi vor pedepsiţi a se va ala în aţa unei

Economia americană, stâncă de granit

ÎNRE unonici americane „oale lina Pe a cae Pda e pet nae aer e me

tem de acord, activele dispărute. înseamnă bani, costuri suplimere tare care, în trăducere liberă, se cheamă inflație, lar refacerea, imaginii de paradis a siguranței investiţilor necesită suplimenta ea cheltuielilor pentru Apărare, slţi bani care depăşesc deja sfera, cladirilor distruse.

sun Opinii, pagina 6

nterviurile

Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării, dă examenul începerii unui nou an şcolar, Criza acută de mijoace financiare

)) şi distorsiune reformei sistemului de educalie, fac în Romănia din momentul festiv al clopoţelului, un ceas de bianţ al greutăților, Energica profesoară. universitără are resurse: Şi pentru un optimism

= Ama, temperat,

SS Pagina 9

lui Vântu

Pagina 8

A început superconcursul „7 şi câștigi!, o

Te așteaptă premii de peste 1 miliard

Detalii în pagina 10

TRAGEDIE. La miezul nopţii, casele au început să se scufunde în pământ

Serupe pământul

Jurnalul Naţional a avertizat asupra iminenţei catastrofei

Rm, Valcea, Terenul situat dea: supra cavernei a inceput prăbuească ieri, în jurul 10.00, in urma debușării de sara: mură formmându:se un crater cu diametrul de aproximativ 150 metri şi există tendințaca acesta oală lumea se aşteaptă ca în orice moment structura fragilă a haldelor să cedeze, iar viturasăfacă ravagii La fața locului s-au deplasat reprezentanții Prefecturii Vilcea, Consiliului Judeţean, Inspectora tului de Protecie a Mediului Ins pectoratului de Protecţie Civ precum şi forțe de poliție, and

Tina Idu Daniel Capatos_

Oraşul Ocnele Mari. din ju dețul Vâlceaa fost ieri o scenă a groazei. Haldele de steril din. zoma Câmpului de sonde Teica, sau prăbușit ar acumularea de: saramură din subteran a explo: dat pur şi simplu, scufundând casele oamenilor din zonă. Pe: ricolul persistă, deoarece în acea. acumulare există nu mai puțin de 4 milioane de tone de saramură. care pot rade de pe fața părmântu luizecide ilometi

Incidentul s-a petrecuta mie: zuinopţide miercuri sprejoi, iar laora 1 4Dunda de saramurăatin sese deja Părul Sărat, ce străbate localitatea, Încă de mier, uri seară au fest luate măsuri de evacuare a familiilor aflate în zona de inguențăacaveruei, Cele. 20 de falii au fost cazate unele: in tabăra de copii dela Ocniţa, iar unele în blocul de locuinţe construi de Exploatarea Minierăi

mi și pompieri. Calamitates produs după ce, în urmă cu o

Mircea Perpelea, au dat asigurări ferme cătimp de zece ani în zona respecivănu se vaproduce nicio prăbușire

Pagina 4

Impertinenţă fără frontiere

Mischie, baronul Gorjului, fugit de frica premierului în Grecia, ameninţă presa de la distanță

Pentru că atacul impotriva. SUA „e un atac împotriva stabi ltăţii Înternaționale”, preşedinte te Ton Iliescu este de părere că.

carenu poate să ințeleagă senSul real al discuțiilor”. Presa te deci vinovat îi

Dan Constantin

Nici când depăşeşte grai

ele județului unde se simte | Mischie îi ies. porumbei din | România se simte coblrată”, în vălat Nicolae, Mischie. nuşi gură, iar stolurile de inepție fac | calitate de partener si NATO, schimbă atitudinea. Devine din discursul cont. univ. dr. | acţioneze ca un membri plini cu chiar şi mai arogant iar atunci. Nicolae Mischie un persona | ate obigilecarerevin deal când pleacă din, a de demn de pusin insectarla Cara- | După ceia rostit aceste vorbe, în unde a porni și se gale, npulunei vizite la Ploieşti, şeful

să trimită

ritate indreptățit spre „supuși“ comunicate de. presă. Un om care nu Spune adevărul se numeşte în. parte a pământului mincinos “Un om care se crede mai mare: decăt este suferă de grandoma ie. Cine le are pe amândouă iți şi dus, cum devine... mis. chia.

Asadar, supărat pe ziariştii dela Jurnalul Naţional, ANT NAIL și Adevărul, careau relatat despre enormitățile debitate de: Nicolae Mischie, aşa cura au fost ele prezentate la “Turnu

Cu logica în stare de avarie, Mischie găsește nimerit ca în comunicatul de presă emis din Grecia (1) pe diarişu, rea în PSD şi în președintele său Adrian Năstase”. Oportunistul preşedinte de consiliul județean termină cu o lozincă în speranța că, la veni. eadin străinătate, premierul va vita săi dea cartonaul roşu pe careia promis auzind de ame

tului avut parte deun „musa: fi neașteptat care Ia reținut a proape unstertdeoră Eranimeni altul decât şeful SIE, Gheorghe Fulga, venii special de la Bucueşti sii pună „ceva”, Surse din anturajul prezidențial susţin că Fulgacatelefonatinainte deasosi, precizând că trebuie Săi trans, it şetulu statulu un mesaj atăt de important încât nu poate să folosească telefonul mobil Pre: sedintele pu a vrut să dea detalii despre această discuție. După această întrevedere, lon Iliescu ia nuanțat puțin declarația ini

ea de a Turtu Măgurele,

Măgurele, în fața preşedinţilor Salutăridin Casa Presei, ale | țală, evitând. să spună dacă de consilii județene, subiectul Nicolae Mischie. Vă așteptăm | acţiunea României în postura de anchetelor de presă are tupeul bdare, în țară, să con- | „meznbru plin“ aI NATO presupu-

săimproaşte cu invective presa, neșiacordarea unui sprijin

Schroeder și-a amânat vizita la Ceanu Mare

Cancelarul german Gerhara. Schroeder sia amânat viză în România, susțin surse guverna mentale Schroeder eraateptat mari, 18 septembrie ac. în ontunaCeanu Mare, pent ase reculege în mormântul tatălui său Pet Schrader, mortin cel deal doilea război mondial Lo. utorii din Ceanu Mare sau pregătinienspentpaces vement iau vopsit gardurile, au vânt dispensar lar şosc ieleaufostastlate Inecul mde se presupune căeste mormântul tatălui canelanlui germania Tidicaotroiașisuiantat ori Pagina a

Preşedintele Iliescu anunţă solidaritatea românilor cu SUA

„Ne vom comporta ca un membru al NATO“

econsionat:„Bste necesară conlucrare olidarăla seară mon. dialăin privința îmbunătățiri sis temuluiinfomaional, ir, da acest punct de vedere, România custine depiinaciunile NATO: SUA pregătesc posta În timp ce la New York şi la Washington. numărul morilor scoşi de sub ruine crește cont mu FBIscotoceşte arad laun capăt la alun eutarea atentat: rilor. Au fost dea identificaţi mai mul suspeci ara Boston şi în Florida mal mute persoane au tostreținute de Pole pentru dețin intormmaţii importante. Dar cel mal important evenieacat pe: trecut ieri este inceperea pre. păirior pentru declanșarea unei Tiposte militare masive impotriva celor vinovali şi a susținătorilor acestora. NATO a decis deja, în principiu încăde miercuri sera, sofer spriia direct Americii ar iri Franțași Spania au dechrat că severimpiicafarărezerve alturi de SUA, nmăsurlederposta Dazliideprereaqia Și autorităţilor române a tragedia o americană, în pagina 7

Ciorbea aruncă încă o dată cu lături în obrazul ţări

Cu minţile luate de luptele intestine ale țărăniştilor, fostul prim-ministru s-a plâns iar la Bruxelles

intervenția. dumneavoastră, vreausă subliniez că PPE acordă o prioritate deosebită împlinirii criteriilor dela Copenhaga şi va. evalua această chestiune. PPE va. ua, bineințeles, măsurile care se. impun la Bruxelles, de fiecare dată când acest lueru va i necesar. În fața acestor. minciuni sfruntate plecate de la Ciorbea premierula luat primele măsuri. Năstase a contramandat întăi ea programatăastăzi cu expr: mierul tocmai din „dorinţa deși

menține imparialtatea”. Pagina 7

Mai mult, Potiering îi răspunde luiNăstase că, prin modul depre- 'zentare a faptelor, „și asuraălo, poziţie politică intr-un caz care așteaptă incă decizie a Curţii de Justiţie din România”. „Mami. aşteptat ca primulministru să adopte 0 poziție neutră şi imparțială. Prin faptul că nu aţi făcut așa. ani și mai multimpresiacă n. chestiunea PNȚCD este un caz polii”, serie Poltering, De la. această constatare și până ame nințări nu a maifost decâtun pas, „Datorită laptului cădisputapriSindENȚCD reprezintă şioches. tiune politică, accentuată şi pri

Conwlsile țărăniştlor antrenează paradoxal şi interese per. sonale cu mari cauze interna: ionale, Victor Ciorbea, n setea lui după putere, nu se fieşte să arunce, fără grija consecințelor, minciuni Și aberaţii. Astfel, din: ro scrisoare trimisăieri premie. ului Adrian Năstase de câtre. liderul grupului creștin democrat al Parlamentului European, Hans Gert Pottering, aflăm că Victor. Ciorbea şi familia sa au inter. dice deapăzasi Romănia, Fostul premier de tristă amintire ar Bi dorit Să iasă din țară, dar autorităţile române lau impiedicat

Politic

lon Iliescu: , „România trebuie să acţioneze ca un membru plin al NATO“

de la Washington, Ad si eat

ete ă seri 9 cauză combă. penire <a terei Sea abea me Piraeus VE mpa secui stai caine monsradepant. Le Pi ENATO since coma A "E ieniaucaun membra pi Sile obugaile car read eu Orania Alan e Nori a aceia en Pet, președintele. escu PRE rai maimute oceali Eau canta mese Paine dacă ținea În oirade memera EANATO premuour aer pe ep de Sona Totu Ice e sput SP nceeără e concret Cara sa emondli în pr a imburitaiă sistemului nanona ia reterucă dn pie tă Simucainacjunie Ted pare shi soti vi Meat lor ics, Pe find, eă nu condăera dia de suinere pentru SATO din parca Romaniei în conica Aaa pent

în Europa sau în America de Nord, va fi considerat drept atac indreptat impotriva tutur

lia 1.lon escu crede că tă declaraţie de susținere a nici pentru NATO a fost „deja adoptată

inacceptabil în ue ue ic imdlerentăc mot a eclaalieofală eu, ca presedinte ll a covocat CSAT amana peca at văpolică fane cai aril. SCENARIU. en lose nu ese că rar putea eclangauni pede,casimiaie (Amanita tai mersi nu intii din SUA Seul manu pare să res vină, pede pare bare Cena ie piina decan carbon pede a această sătumânăimporivaSUA condi date A ete ata de n Pai Harbor Bucura pentur „Aerasiaesieareaconhzicare — Suie Curopea MANA GE fce, Caotise decingescai ASA nea ni Cucne?AGmuesievorbade mau. Send aaa i

e vorba de a deschide acum aceastăchestiune”. Preşedintele Miescuarevenit des asupraacesteiteze: Nu este vorba de un ră nu vorba de un conlictin terstatal Trebuie căi de abordare bule: Nuevorbadeun Este vorba de căile care se vor considera necesare pentniaacționa cuefciențăimpotra acestui dușman invizibil Urmare a declarațiilor preşe: dinielui. escu, Guvernul a

Harbor, când o țară, ocoaTie sa contruntat cu altă coaliţie Este vorba de cu totul altceva. De

războiantiterorism, mpotriva terorismuluitote țările civilizate participă. Avem acţiuni de conlur

Ciorbea se plânge că are restricţia de a părăsi România

Hans Gert Pottering, liderul rupi Partidului Popular Euroaa (PPE) în Parlamentul Europanbatrimisieri oserisoare de tuns premierului Adrian Naste incare dezvăluie oaltă min Gumăa liderului PNȚCD Victor ua: cum că familia Saare res de părăsi România.

continuă să existe în România” i îu a fost scos în afara legi, așa Cum. fusese, greșit. informat Numai că Pottering răspunde ui Năstase că prin modul de prezen: tare faptelor dşiasumă o poziţie politică intrun caz care așteaptă incăio decizie a Curți de Justiţie din România” „M-am asteplat ca Num două Săptămâni, primulministru să adopte o die ia scris lui Poltering poziție neutră și imparțială. Prin situația reală din PNȚCD faptul ca nu ai făcut așa am şi 3â șiîutamsmis că acest partid — mult impresia că în chestiunea,

PNTCD este un caz politic“ scrie Pottering. Else simte tulburat că familia ui Ciorbea dr fi primit „restrieţia dea părăsi România!

măsuri ce „contravin unui stat candidat laaderare“ Delaaceastă constatare şi până la amenințări nua mai fost decătun pas: „DatoTită faptului că dispută privind PNȚCD reprezintă io chestiune politică, aceentată și prin inter venţa dumneavoastră, vreau să subliniezcă PPE acordă opriorta-

te deosebită implinirii criteriilor de Ia Copenhaga și va evalua această chestiune. PPE va lua bineințeles, măsurile care se impun a Bruxelles de iecare dată cândacest lucruva necesar

În faţa acestorreproşuri, pre. mierul a luat primele măsuri. “Secretarul de stat Dorina Miha lescua anunțat că Năstase acon tramandat intănirea programată astazi cu Vietor Ciorbea toemal din „dorința de aşi menţine

| ieri Susan Johnson, insăreinatul

Ştiri

Boiangiu ar putea fi exclus PNL Conguceaa numa a EN. PC) hat să prepună

| aliata Noten ear pa 2 fil Dot Coma Oana Por anii era ur fu ore ai Comisul apar o a Do, BEC a Sau cra să Sâ pri magni pana Faci pa egean pan Vu Sa

| 'nomaragis incarcare să acer pata De o sis epuă polei e alani rapusa da Bet PNL, mal ae în cazi iunie ae La rândulsau Corel Soangiu ancorat senin Rona So teiua EP reală sau age

Declaraţii de solidaritate cu poporul american în Parlamentul României

Camera Depulaţior s-a solidarizat cu poporul american și a păstrat un momen de reculegere în memoria victimelor aentatelo terorista din SUA, Depulali, ca și senatori, au adoptat şi o deciaraţe de soidantate cu poporul armerican, exprimândursi spe rana că SUA au forța morală Şi resursele necesare pentru depăşirea acestei situaţi. Senatori adresează tuturo parlamente: lorțânior damocraice Un apel de a acţiona impreună pentu corn: baerea oricăror forme de terorism (L:G)

PNL propune pedeapsa cu moartea pentru teroriști

Poriru ca actiuni terose să poală isărpte dn așă, ierul uooral Valeriu Steca a propus rintaoducatea pedepsei cu moarte% Elaopus că România ar ebu să sotete amendarea Prooco iului 6 i Convenjei Europene a Drepturilor Omului șia Lbertaor Frinamoniale 1 sensul nroducai pedepsei cu moariea pentu cele de lerorsm, Stoica ast de părere că aciee de leronsmsunt acte e 1ăzb0, [a pentru asemenea ua sa impune apicarea. pecopeai capta, Dacă Statele Europene var susţine această proPanera. PNL erede că revizuirea Consutujei seva einiroduca pedaarsa cu moanea (LG) Guvernul a hotărât ca astăzi să fie zi de doliu naţional şi solidaritate cu SUA

Guvetnuladeciara! pin hotărâre, za de astăzi, 1ăsaptembre. d doft alien Și d soldaritle cu poporul american, în rherora Victimele lacul terorist din Slalele Unit ale Amorci, ci 14 sepembrie, În za de delii naţiona și solariale cu pope: rul amorican, ate nsiie șI autorii pubiea, central şi ocaIe precum adeniecănemizi vor abora n bernă crapul Romă. iei La ora 42.00, oale acivtăe se vor întrerupe, imp de ri Tinute, Benru păstrrea unui moment teculegere, Astăzi nu se vor organiza maniestăn sporive, ar rgenizaloriimanitestărior unurafarisice, precum şi postie e fade și televiziune își vor adapta proararnele în mat corespunzător. Premierul Năstase, a ian vicepreşedintelui SUA, Richara Cheney, o scrisoare exprimând Cormpasiunea fa de poporu Și Guvernul american şi condoleante (la e famile victimele av novata ale Săbalcelar tacuricomise impotriva Americi (LD)

AUTOMOBILE DACIA

Vinde DACIA 0 Km din STOC. Bale, leasing schim cu auto rulate: OFERTA Li SEPTEMBRIE Mari roguceri de prețuri pentru automobilele

cumparate în rate, cu avans minim 207%,

iar pentr orice maşină veche primeşti 10.000.000 lei. | în cumpărarea uneia noi

Prin Saca Bucureşti

Impărtășim dorința de a conlucra pentru a comibate terorismul”.

Spus Susan Johnson, Eaaamintit | căieridimineațăa avut o întăi

cu ministrul apărării, Mircea Paşcu, și ambasadorii UE şi NATO ta Bucureşti, de la care a plecatextremm de încântată, deoa: rece aapreciat poziţia Guvemului român faţă de atentatele din SUA. Alia laal doilea punct vizitei, la Institutul de Proiectări „Washington Group”, Miescu a primit un musafir neasteptat care bareţinut tn Steri de oră. Era nimenă altul decăt şeul SIE, Gheorehe Fulea, venit special de la Bucureşti săi. spună ceva atăt de important preşedintelui încât nu putea să folosească telefonul mobil escu mu a Vrut să dea detali despre această discuție, A fost reținut și atunci când trebuia să spună dacă va dona sânge pentru sictimele atentatului din SUA, asemenea consilierului Său, Octavian Ştirea inu, care disde dimineața ăcuse acest gest. Tot la Ploieşti, dar în sediul companiei „Coca Cola

Diescu a deveni președinte-ton dator, al Fundaţiei „Excelenţa 2001", angajându-se astel că va. soriini copii superdotați Unalt oaspete care Lareţinut mai mult timp pe președinte a fost senatonulPSD Antonie longovan.

anunțatieri căsusține șielaceastă poziție, potrivit căreia România, în calitate de partener a NATO, tre buie să acționeze cau membru plin al Alianței. Împărtăşim opi mia preşedintelui Diescu”, a dece ratpuritonu de cuvânt Execu: tului, Claudiu Lucaci, Susan Johnson: „România, mult mai apropiată de NATO“ „Aceste, poziii ate de România vor duce fara dumnea:

voastră într-o relaţie mult mai apropiată de NATO”, a declarat

cu alaceri al Ambasadei SUA la București, care a mai apreciat că pașii Îăcuţi în ultimele zile de. faranoastră au dus la indeplinirea arteneriatului cu NA soțitieri pe șeful statului petot parcursul vizitei a Ploiești „Trebuie săfim solidar și unitari oerăm pentru a face faţă provocări cu care se confruntă comunitatea interna jionala. Apreciem măsurile pe care le-a luat România în acest context și care au demonstrat că împărtăsim aceleași valori Const derăm că România a indeplinit total Parteneriatul cu NATO.

imparțalitatea”. Dorina Mihăiles. cu mai precizat cani premierul siniciunalt membrual Guvernuinu au cunoștință deintențialui Victor Ciorheadea părăsi Romă niasaude aavearestriciiîn acest

Presedintele Partidului Popu tar European, Vilied Martens,a trimis i elieri o scrisoare ui Vast veuguși Călin Cătălin Chiriţă în cafe se afrgă că „PPE. nu recu noaște mişcarea politică pe care.

aceştia o conduc“, precizând că PNTCD, condus de Victor Cior bea, este partidul „membru legi: timial PPE”. In scrisoare, puşi Chiriţă sunt îndemnați „cu tărie“ săși alature toate eforturile cu Victor Ciorbea. „Am incredin tareacăveţi lua în considerație cu toatăseriozitatea cele de mai sus”, spune, n finalul scrisori, Wilied Marienș, cate este si președinte interimar al Interpaționalei Cre | tin Democrate: (LD.)

onătps SERA

fondată în anul 1983

sc. MARMURA BUCUREȘII sa. fug

78404 Bucuresti, B-dul Bucureștii Noi, nr. 25; tel: (401) 6672404; telex: 10135; fax: (401) 6672285

U coloane O capiteluri

(ionice, dorice, corintce)

U ancadramente O plăci decorative

Bine ați venit la CENTRUL DE CONFERINTE SI CONGRESE

Complexul Expoziţional ROMEXPO - Târgul Internațional București se bucură de o excelentă reputație nu numai pentru bogatul său program de târguri și expo

internaţionale, dar şi pentru sălile ultramoderne de conferințe de care dispune; Centrul de Conferințe ROMEXPO este

multifuncţionale pentru a găzdui evenimente de orice amploare, precum: congrese, conferințe, simpozioane,

conferinţe de presă, prezentări/demonstrații de produse, parăzi de modă, expoziţii de. artă, recepții banchete, cocktail-uri ete. Detaliul este crucial în organizarea unui

congres, a unei conferințe sau a oricărui alt eveniment. lar organizarea în detaliu este

ceea ce echipa de profesioniști a Centrului de Conferinţe ROMEXPO ştie să facă cel

mai bine.

NU EZITAŢI SĂ NE CONTACTAŢI!

ÎMPREUNĂ, PENTRU SUCCESUL DUMNEAVOASTRĂ

IMPACT eri MOBILIER - EXECUTIE

Consultanla - Proiectare - Transport - Montaj GRATUIT!

conteaza!

„Str. Pirgarilor nr.4; sector 2; Bucuresti Tel./Fax: 01 210.97.13 Mobil: 095.766.124, 092.666.557

((MOBISHOP.

distrlbiltor autorizat DIALOG.

NOKIA 5110

incapâne cu:

m, 699 000 lei

[] pretul include TVA si este Dialog — pure a eta nea Inedit

vino la. cel mai apropiat magazin Mobishop si poti beneficia

şi de abonamentul Dialog Free '» 95 abonament lunar, e 180 minute gratuite lunar? * 5 cenți / minut ** * tarifare la secundă * in reteaua Dloleg de la 8 seara la 7 dimineata și toate sambata i duminica.

In reteaua Dialog, dupa consumarea celor 190 de minute gratuite, »"velebil pentru toate abonamentele Dialog, primul minut indivizibil

> Bd. Magheru nr 12-14 > Calea Mosilor nr208 13 Septembrie nr. 101| Sir, Alexandru Obregia nr. 22 Sos. Golentina nr. 12 Bd. Basarabiei nr. 112

>» Drumul Taberei nr. 34

între

peunăzi, cineva mi-a spus „condoje”. Cum am părut mirată, a adăugat „pentru ce se întâmplă în oraşul

Am trăit — e-adevărat — aproape 20 de ani la NY, din care 15 într-un apartament care avea vedere direct spre faimoasele WTC. Aveam ferestre mari şi oglinzi peste tot, aşa că cele două turpuri deveniseră companioanele mele în fiecare cameră — prezenţe constante, rieteni statornici într-o viaţă prea schimbătoare. Însă mirarea mea, la auzul condoleanțelor, nu avea nimic personal. Prietenul care-mi vorbea, un om de lume, ma surprins prin aerul său detaşat. Ca şi

cum distanța fizică între Bucureşti şi

New York îl punea cumva la adăpost — condoleanțele sunt pentru ceilalţi, cei “n familia mortului nu-şi spun „condo- | jeanţe“ unul altuia.

Ca şi în cazul preşedintelui Iliescu, care a rostit doar un plat „Astăzi este ziua Americi! , în loc de evidentul „Azi suntem cu toții american! al lui Schroeder, atacul, pentru mulţi români, este problema altora. Dar nu este. În Romă- - nia, poate mai mult decât în alte ţări din Est, se desfăşoară, la altă scară, evi- dent, aceeaşi bătălie între „bine“ şi „rău“ "care a făcut atâtea victime, marţi 11 . septembrie, în America. „Această bătălie nu este un război „între religii şi mai puţin între state. Este o bătălie între două mentalități, între do- „vă viziuni ale lumii şi între două etici: i este etica regulilor, cealaltă este etiopului care scuză mijloacele. acum, acest conflict s-a destfăales la nivel de sistem poli devenit o.bătălie de zi cu zi a

SANDRA PRALONG

America şi bătălia

bine şi rău

cuvântul care domneşte. Nu oamenii domnesc, ci cuvintele lor. Domnia legii „statul de drept“ asta înseamnă — că aceia care ne conduc nu o fac în mod arbitrar, după voia lor, chiar dacă este „Spre binele nostru“. Într-un stat de drept, voia conducătorilor este constant îngrădită de cuvântul legii. Pentru a funcţiona, un astfel de sistem se bazează pe prezumția de nevinovăție, care apără împotriva nedreptăţii: mai bine scapă un criminal decât să fie pedepsit un inocent.

În ziua de astăzi, în lucruri mari şi mici deopotrivă, Statele Unite sunt poate exemplul cel mai clar al acestei etici a cuvântului care domneşte. Să-ţi dai cuvântul — şi să-l păstrezi, odată ce l-ai dat — este unul dintre primele lucruri ce te învaţă viaţa în America.

Apogeul acestei etici a fost, cu nici un an în urmă, simbolizat de alegerile

N eW OrIS

prezidenţiale americane. Pentru prima dată în istorie, nişte alegeri au fost

decise pe criterii nu atât democratice, :

cât procedurale. Al Gore s-a înclinat, într-un final, nu în fața „democraţiei“ care îi acorda votul popular, ci în fața procedu-

putea coni ini

GELU IONESCU

Redefinirea globalizării

Cred că lumea a păşit într-o nouă eră, eră ce se anunţă a fi cel puţin întricoşătoare. Niciodată ea nu a fost confruntată cu o forţă distructivă care combină fanatismul. cel mai radical cu tehnologia cea mai avansată. În spatele acestei forțe nu stau numai mase de dezmoşteniţi sau comandamentele unei religii a urii absolute care dispreţuieşte minunea vieții, ci mari capitaluri, capabile să cumpere aproape orice. Civilizaţia occidentală, aflată de decenii în euforia — nu o dată iresponsabilă — a consumului excesiv, e poate la primul ei pas către declin. Vom vedea . — şi mai ales vom simţi pe propria noastră piele, a noastră şi a copiilor noştri. Euforica globalizare se vede confruntată cu ascunzişurile ei iraționale şi resentimentare. Va trebui, poate, redefinită.

Mai cred, însă, că, deşi tragedia newyorkeză nu va fi singura, socie:atea occidentală, liberală, tradiţiile ei imense şi creatoare vor găsi forme de apărare adecvate împotriva acestui teribil flagel, chiar dacă va trebui să renunţe temporar la unele din principiile ei fundamentale. Nu avem altceva de făcut decât să rămânem solidari, incondiţionat solidari, cu civilizaţia din care facem parte, atât cât facem parte.

faci frate cu dracu' ca să treci pun- partizan a permis ca o minciună demontea. strată să rămână nepedepsită.

Dar până şi războaiele au regulile Sper în continuare ca cea de a doua lor. Mai mult, până acum americanii au ţară a mea — America — să continue, extins etica şi la domeniul serviciilor se- -. principială, şi acum, când tentaţia deracrete, unde, la adăpostul lipsei de trans- jului este cea mai mare. Ca în filmele parenţă, tentaţia de a uita de reguli este inioară, sper ca politicienii amerimare. Astfel, în 1976, Casa Albă a cani să ne dea o lecţie, nouă tuturor, adoptat o interdicţie împotriva asasina- despre binele care învinge cu armele telor politice, ca urmare a încercării binelui, şi nu împrumutând din arsenalul nereuşite a C/A-ului de a-l elimina pe . ticăloşilor. Măreţia unui om, ca şi a! Fidel Castro, iar mai recent, în 1995, naţiuni, constă în abili Congresul a adoptat o rezoluţie care in- pecta cu sfințenie cuvântul dat — a terzice utilizarea ca informatori a per- pecta deci regulile stabilite. Asta ! soanelor cu cazier sau care au comis seamnă „justiţia fără răzbunare”. abuzuri împotriva drepturilor omului. „Nu cred în

Văzute din afară, astfel de reguli pot mului — este. părea naive sau, mai rău, ipocrite. Pe vremea administraţiei Reagan, scandalul armelor cumpărate ilegal din Iran pentru anticomuniştii sud-americani. arată că nici-în guvernul american nu lipsesc oportuniştii care, câteodată, abuzează de lege şi uită de principii. Dar scandalul public care a condus la - tuirea lui Oliver North, acuzat că a or-

” chestrat întregul târg cunoscut drept

„Iran-Contra“, arată că, departe de a ac-

cepta că scopul scuză mijloacele, societatea americană se apără vehement împotriva sfidării principiilor ce-i stau |

Astăzi, după cel mai foros atac rist din fe „se pune. in „America să apere, ceea, gilenţă, roville ie au a a | d te ioan sa devăraţii vinovaţi, fără. i victime inocente? Dintot-

România şi terorismul islamist

După atacul asupra SUA din 11 septembrie, au fost veţi sau anchetați posibili membri ai reţelelor teroalesi Germania, Anglia, Franţa, SUA. Potrivit unor

en ale oficialilor americani, rețelele teroriste islaiste se întind în peste 60 de țări. In România, discuţia mist ceastă temă a deschis-o însă C. V. Tudor. ieri, 14 septembrie, Corneliu Vadim Tudor a atircă, în perioada 1994—199%, România ar fi pregă- +, în secret, 30 de luptători ai grupării integriste palestniene Hamas. Pregătirea palestinienilor ar fi fost făcută de către Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), cu acordul preşedintelui lon Iliescu, costurile antrenamentelor și echipamentului ridicându-se la peste un milion de dolari, bani suportaţi de către statul român.

În replică, SPP a infirmat spusele liderului PRM. Conform SPP, senatorul Corneliu Vadim Tudor a făcut o gravă confuzie între Autoritatea Palestiniană, recunoscută oficial, şi Mişcarea de Rezistență Islamică (Hamas), organizaţie de factură teroristă care se opune Autorităţii Palestiniene. In cadrul procesului de pace din Orientul Mijlociu, s-a format un comitet al-statelor care să acorde asistenţă în pregătirea personaluui Administraţiei Palestiniene. România a instruit trei serii de palestinieni, care urmau să asigure paza şi protecţia conducătorilor Autorităţii Palestiniene. De altfel, programe similare s-au desfăşurat şi în alte ţări, printre care SUA, Danemarca, Franţa, Turcia, Grecia şi talia. SPP a mai precizat că pregătirea palestinienilor a vizat exclusiv apărarea demnitarilor faţă de acţiuni teroriste, neavând nimic în comun cu instruirea specifică a teroriștilor.

Cu toate acestea, în emisiunea lui Paul Grigoriu, Sfertul academic, difuzată în data de 17 septembrie a Radio România Actualităţi, Corneliu Vadim Tudor şi-a menținut afirmaţiile referitoare la sprijinul dat de autorităţile de la Bucureşti teroriştilor //amas. Realizatorul Paul Grigoriu a fost suspendat pe timp de o lună de către Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, aşa cum reiese din comunicatul emis pe data de 18 septembrie: „Consiliul de Aaministrație al Societăţii Române de Radiodifuziune, reunit în şedinţă extraordinară, a analizat critic. situația creată prin difuzarea emisiunii Sfertul academic din ziua de 17 septembrie 2001. S-a reproşat realizatorului emisiunii, Paul Grigoriu, lipsa de reacție faţă de afirmaţiile interlocutorului său. în emisiunea amintită. Paul Grigoriu şi-a asumat integral răspunderea în fața Consiliului de Aaministra- -ţie pentru faptul că nu a intervenit pe parcursul

Vinisiunii difuzate în direct, pentru a proteja imagi-

nea Radiodifuziunii, instituţie neimplicată politic“.

Paul Grigoriu a fost însă apărat de către Alianța. Civi-

că, care a declarat într-un comunicat că „ap ispăşitor

pentru excesele acestuia (C.V. Tudor — n.r.), rareori „ sancţionate juridic, când sunt publicate în România a fost găsit un important moderator de radio, „ Autorităţile române şi partidele politice au reacţionat vehement la acuzele senatorului PRM. Atât parti- „dul de guvernământ, cât şi formațiunile din opoziţie au tras un semnal de alarmă cu privire la consecinţele ne-

mal

ei, în actualul context internaţional de luptă împoterorismului. Procurorii Parchetului Curţii. SupreJustiţie s-au sesizat din oficiu, cercetând veri-

gative pe care informaţii false le pot avea asupra Ro-.

dicitatea celor afirmate. Dacă informaţiile făcute publice de către senatorul PRM se vor dovedi false, acesta riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani. UDMR a cerut Comisiei juridice reluarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare lui Corneliu Vadim Tudor, dar Comisia a declarat că nu va lua nici o decizie în acest sens înainte ca Parchetul să-şi termine cercetările şi să se pronunțe în această chestiune.

Duminică, 16 septembrie, săptămânalul londonez The Sunday Times a citat o afirmaţie a lui Osama bin Laden, făcută într-un interviu din 1996: „Centrele de caritate Bin Laden acoperă 13 ţări printre care sunt Albania, Malaezia, Pakistan, Olanda, Anglia, România (S.r.), Rusia, Turcia, Liban, Irak. şi câteva țări din Golf. Potrivit săptămânalului britanic, organizaţiile caritabile ale lui Osama bin Laden reprezintă o acoperire pentru activităţi subversive caracteristice terorismului şi spionajului. A doua zi, SA/ a emis un comunicat prin care se precizează că nu au fost semnalate legături între organizaţiile nonguvernamentale şi organizaţia extremist-teroristă A/ Quieaa, condusă de Osama bin Laden. În schimb, fostul șef al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), Cătălin Harnagea, a declarat că nu exclude posibilitatea ca Osama bin Laden să fi primit fonduri pentru activităţi teroriste şi din partea arabilor din țara noastră.

Pe aceeaşi linie, dar mai departe, a mers consilierul fostului preşedinte Constantinescu, istoricul Marius Oprea, în articolul Braţu/ de acoperire al lui Ben Laden în România, publicat în România. liberă din data de 20 septembrie. Acesta dezvăluie legăturile dintre autorităţile române şi mafia arabă care se ocupă cu traficul de ţigări şi armament din ţara noastră în perioada 1990—1996, cu referire directă la rețelele de finanțare a organizaţiilor teroriste: „Practic, prin legi. incomplete şi permisive, prin necooperarea. instituj care trebuiau să se împotrivească acestor practici, prin colaborarea interesată între politicienii puterii şi a autoritățile din România cu lideri din mafia ara-

bă, regimul Iliescu a acordat. terorismului musulman, implicit lui Ossama Ben Laden, un sprijin deloc de neglijat.

Ca reacţie la articolul lui Marius Oprea, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei, Corina Creţu, nu a contestat veridicitatea dezvăluirilor, ci l-a acuzat pe ziarist că a folosit documente clasificate drept „strict secret“, pe care acesta le-ar fi procurat în timpul mandatului de consilier al preşedintelui Constantinescu.

Atât în cazul lui Paul Grigoriu, cât şi în cel al lui rius Oprea, întrebările care se pun! tatea. presei, mai ales în cazul în care se pun în balanţă interesele opiniei publice şi interesele naţio i expresie a libertăţii presei difuzarea pe po: de radio a unor mesaje venite din lui unui partid considerat a mesaje să ție combătute sau argui condamnat dezvăluirea în presă secrete care prezintă opiniei publice timp nu se iau măsuri împotriva” pentru aceste delicte?

În România există ne, multe dintre ele presupuse. rismul, sub acoperirea

O preocupare firească şi generală există faţă de efectele economice pentru România ale consecinţelor internaţionale antrenate, mai curând sau mai târziu, de atacurile teroriste asupra Americii şi de riposta inevitabilă a SUA la acestea. Păţit rău în istoria sa, românul, conştient sau inconştient, se aşteaptă la ce-i mai rău! A văzut pe pielea sa că de binele din lume nu prea se lipeşte şi atunci temerea care îl frământă este că răul, de oriunde ar veni din lume, n-ar avea cum să nu i se spargă şi lui în cap!

Aceasta explică, poate înainte de toate, o reacţie a românilor, care; într-un sondaj de opinie, întreprins de altfel în mai multe state, s-au arătat în majoritate reticenţi față de o participare a ţării, alături de SUA, la o ripostă militară împotriva terorismului. Autorităţile de la Bucureşti nu şi-au ascuns surprinderea şi mâhnirea faţă de o asemenea reacţie, grăbindu-se să aprecieze că populaţia n-ar prea fi înţeles despre ce este vorba şi considerându-se probabil chiar nedreptăţite că . poziţia lor oficială nu se bucură de adeziunea, pe care contau, din partea populaţiei! Unii oficiali nu au pregetat să insiste asupra faptului că ar fi vorba de o neînțelegere, în măsura în care românii, potrivit tuturor sondajelor de'opinie întreprinse până acum, sunt în covârşitoare majoritate pentru integrarea țării în NATO, cu care o neparticipare alături de SUA la o ripostă ar fi în netă contradicţie.

Autorităţile de la Bucureşti — Preşedinţia,

|, Guvernul — au adoptat poziţia care rmă, fără echivoc, perfect cong cu oricare dintre obiectivele fireşti, declarate sau nedeclarate, ale țării, cu interesele ei de fond. Era vorba de a se adopta o poziţie netă îm: potriva terorismului, adică de alegere fără ambiguităţi între moarte şi viaţă! Nu exista o altă poziţie! Cu asemenea lucruri nu este de joacă şi nu se glumeşte! Era vorba de a se lua o poziţie alături de cel atacat, agresat, care în plus mai era şi factorul prim, dominant în NATO, unde România, cel puţin după cum s-au exprimat toți reprezentanţii clasei politice, dar şi populaţia în covârşitoa- „re majoritate, vizează să se integreze. Deci, nu „putea fi vorba de poziţii scăldate, cu dus-întoi “spaţiul aerian și

Opţiunea terorismului n-are legătură cu NATO!

rea. Deşi, mai mult decât probabil, încercări teroriste de acest gen, de care da'r-ar Domnul să fie în continuare ferită România, ar bascula rapid opțiunile românilor către susținerea unei riposte! În cazul terorismului, a te ţine de-o parte în ideea că poate pericolele te ocolesc este o iluzie. Dar pentru mulți români iluzia există. Ce să ne mai luăm pe cap şi o implicare, nu sunt şi aşa suficiente durerile noastre zilnice?! Mai ales că, după cum se vede treaba, cu NATO tot nu-i rost! Dacă voiau americanii să vină pe aici, o făceau încă de acum 10 ani, când oricum se împlinea jumătate de secol de când îi tot aşteptam! Şi să mai vină cumva acum!? Acum, când numai grija noastră n-o mai au, fiind literalmente copleşiţi de preocuparea pentru riposta pe care trebuie s-o dea terorismului! Şi vorbesc deschis în acest sens de un război lung. Şi deci, pe termen tot lung, nu vor mai avea timp de noi!

Părăsind unghiul din care privesc atâţia şi atâţia români şi încercând marea cu degetul în desluşirea viitoarelor valuri. din relaţiile mondiale, nu s-ar putea ignora ceea ce interesează, probabil înainte de toate, România. America realizează de acum inconvenientele poziţiei de unică superputere într-o lume de fapt multipolară. Şi nu este exclus să ducă dorul bipolarismului postbelic, în condiţiile căruia ceea ce a păţit în 11 septembrie nu ar fi fost de fapt posibil să i se întâmple, pentru că terţe forţe nu aveau atunci spaţiu de manevră să mişte în front fără blagoslovirea unuia din cei doi poli, iar echilibrul între aceştia în descurajarea reciprocă excludea destabilizările dincolo de o anumită limită. Şi, în războiul lung pe care Ameri-

ca doreşte şi este chiar obligată să-l ducă împotri- “|

va terorismului, are nevoie de parteneri. Şi cel mai important şi util poate fi tocmai Rusia, care, faţă de ceea ce se întâmplă în lume, nu consideră poate decât că are a se felicita că a manifestat înțelepciunea să externalizeze centura sudică musulmană a fostei Uniuni Sovietice cu prilejul, probabil intenţionat provocat, al dezmembrării aces-

Î TRAIAN UNGUREANU & | T.R.U.

Câinii de americâni

În sfârşit, a venit vremea să ne întrebăm — cine suntem? Du foarte departe de noi, 7.000 de americani au plecat pentru ca n putem răspunde.

Cineva a spus că americanii nu pot fi eroi, fiindcă sunt americani Ei nu ştiu ce ştim noi. Sunt needucaţi pentru că nu ştiu dacă Bucureştiul e în România şi oricum nu știu dacă România e în Europa sau în Africa. Ei nu ştiu. Noi știm. Ei nu au istorie (ci închiriază de 200 de ani o țară uriaşă şi bogăţiile lumii). Noi ştim şi avem o istorie de; zece ori mai întinsă. Americanii sunt superticiali. Noi suntem adânci cât Noica și Nae. Ei n-au nimic sfânt, noi suntem un popor născuţ creştin. Ei sunt aroganţi, noi suntem cuminţi şi primitori. Ei sunt bogaţi noi suntem săraci pentru ca ei să fie bogaţi C

Preşedintele Bush avea dreptate — e timpul să alegem!

parte, J0i să

Putem rămâne culcaţi leneş în dormitorul comun în care sforăie şi trag din ciubuc atâtea seminţii..E loc destul între Mioriţa şi Coran.

Sau putem deschide ochii. Avem ce vedea. Cea mai luminoasă naţiune a lumii. Americanii au eliberat de două ori Europa (nu şi pe noi, dar noi nu vrem să înţelegem că am fost ocupați de ruşi, nu dispreţuiţi de americani). Americanii au cele mai bune universităţi din lume (noi ne socotim mai culţi, dar, în cultura noastră fără margini, nici măcar nu ne putem imagina când au fost înființate marile universităţi americane: Harvard — 1636, Yale 1701, Princeton — 1746). Americanii nu ştiu unde e Bucureştiul, dar noi ştim oare în ce stat e Chicago sau care e capitala statului New York? America nu are o istorie prea veche, dar important e că va avea una. Americanii nu delirează la umbra lui Burebista, dar coloniştii care au construit atât de repede America aveau în spate lucruri vechi, scrise totuşi în latină (Magna Carta — 1215). America nu are o istorie abisală, dar americânii au ştiut să folosească timpul. Ştiaţi că americanii au Constituţie (şi o respectă) din 1787? (44 de ani mai târziu, Principatele aveau să fie cadorisite de Rusia Imperială cu Regulamentul

În 200 de ani lor le-a reuşit totul, nouă, când şi când. Ni jurăm pentru că suntem geloşi şi suntem geloşi pentru că am hotărât demult că istoria e cea mai lungă partidă de table între popoare. Lor le-a intrat zar, nouă nu! Din acest motiv nu putem noi vedea că şi ei sunt primitori, că sunt atât de primitori încât nimeni nu e străin în America, nici măcar trimişi unei civilizaţii mult mai vechi decât America, veniţi cu "| gândul de a omori 7.000 de gazde. Şi dacă americanii sunt o naţiune „| lacomă şi se închină doar Banului, ce căuta Mychal Judge pe

ANDREI BREZIANU

Teroriştii şi regula jocului

început de toamnă, trei lucauri par să invite cu precădere la reflecțe, aici în America, după tragicele explozii de barbarie teroristă dezlănţuite la 11 septembrie. E vorba, în primul rând, de noi polarizări. Statele Unite au fost at cate în două dintre simbolurile cele mai marcante ale prestigiului american: superputerea economică şi financiară concentrată în New York şi superputerea. militară al cărei punct central de comandă este Pentagonul, din vecinătatea imediată a Washingtonului. Acest atac concertat, lovind cu terifiantă sălbăticie în doi centri nervoşi esenţiali ai polului american de putere, a generat aici o reacţie unică de solidaritate în jurul unui preşedinte până mai ieri vituperat de către mulţi dintre cei care nu l-au votat la alegefile atât de aprig disputate, din noiembrie anul trecut. Zilele acestea, polarizarea opiniei publice americane în jurul preşedintelui George W. Bush bătea practic toate recordurile de popularitate înregistrate — îndeobşte la momente de criză — de către alţi preşedinţi americani. Cu circa 90 la sută dintre americani, indiferent de culoare politică, în favoarea sa, George Bush Jr. frizează recordurile deţinute de propriul său tată, la momentul războiului din Golf, şi de Franklin D. Roosevelt, la momentul intrării Statelor Unite în războiul din Pacific, în anii celei de-a doua conflagrații mondiale. America celor două culturi, despre care scriam într-un eseu publicat nu de mult în revista Secolul 20, vorbeşte acum cu o singură voce.

Asistăm însă, pe de altă parte, la o nouă polarizare paralelă, de o deosebită gravitate pentru-pacea lumii: e vorba de agregarea antagonică crescândă a unei bune părţi a Islamului contra Occidentului, a sferei americane de influență şi putere, îndeosebi.

În al doilea rând, apar mutații fără precedent în metoda, tactica şi strategiile lansate de adversar în acest nou context, absolut nepereche. O atât de crâncenă NIGluiă dată sub centură celei mai mari

municare a lumii occidentale au fost preluate samavolnic şi prefăcute în bumerang, spre a lovi, în manieră sinistră, propriile simboluri şi centre axiale de: putere ale Americii.

In al treilea rând, este vorba de o situaţie de conflict în care — spre deosebire de practic toate celelalte măsurări de puteri cunoscute anterior de istorie — replica la atac e anevoie de dat la țintă — atentatorii autoimolându-se în asalt, odată cu victimele —, în timp ce autorii unor. astiel de strategii ucigaşe rămân ascunşi şi aparent intangibili. Pe de altă parte, în acest nou mod de a purta război, miza nu pare a mai fi teritorială sau expansionistă în sens tradițional: starea de beligeranță declanșată la 11 septembrie 2001 pretigurează transferul a ceea ce ar fi putut să fie doar un colosal turnir de idei în limbajul direct şi necruţător al sabiei. Separate de o prăpastie, faţă în faţă se află terorismul cel mai crâncen care se autoprociamă justiţiar şi, pe de altă parte, spiritul justiţiar propriu omului occidental, hrănit dintr-o tradiţie cum nu se poate mai străină de extremisme. E vorba de două viziuni ireconciliabile despre dreptate (în ambele tabere s-a evocat, desigur impropriu, ideea de „cruciadă“...) ajunse amândouă, prin forţa provocărilor, la un punct vecin cu fierberea.

Într-o declaraţie dată de principalul suspect, Osama Bin Laden, unei rețele arabe de televiziune difuzând către ţările islamice din Golful Persic, punctele de mai sus transpăreau îngrijorător de tăios exprimate, cu câteva zile în urmă. Chemând la polarizarea lumii arabe şi islamice pentru „a rezista până la moarte“ așteptatei replici punitive date de Statele Unite Afganistanului, țară suspectată de a fi adăpostit urzirea loviturilor ce au atins America la 11 septembrie, Bin Laden a mers până acolo încât să pronunţe (la 24 septembrie) un apel pe cât de incoerent, pe atât de incendiar, cerând „dis noii cruciade evreiești [sic] ce amenință Pakistanul şi Afganistanul (...) sub. comanda cruciatului evreu [sic] Bush, ascuns sub semnul cruci. Beţie de cuvinte aruncate în dodii de un fanatic re-

de ură? Aşa cum scria marele licist american Walter Lippmann 974), ale cărui oaie)

e cele de mai su

MIHAELA MIROIU

Nu am să scriu cu pretenţii de obiectivitate despre ceea ce noi numim „America* fiindcă, asemenea multor români, America este şi a mea sau, dacă vreţi, fac parte dintre aceia care îşi doresc să „americanizeze“ România, atâta cât le stă în putinţă, pe aria lor de influenţă. În acelaşi timp, ca în multe alte împrejurări, mă simt puţin stingherită. Scriu şi scriem în revista 22, pentru un public deschis acestui gen de simpatii. Mulţi dintre cei ce scriu şi mulţi dintre cei ce citesc au ajuns pe o cale directă sau pe o cale livrescă în „America“. Sunt, care va să zică, „americanizaţi“, contaminaţi de acea civilizaţie a „făgăduinţei“ că libertatea se poate concilia cu legea, meritul cu veniturile şi statusul, regula majorităţii cu drepturile: minorităţilor, competiția cu egalitatea de şanse, dreptul la libera exprimare cu respectul pentru: demnitatea persoanei, bogăţia cu bunăstarea generală. Este țara în care, dacă ştii rezonabil limba, nu te simţi străin, nici măcar în primele zile. Se găseşte cineva să-ţi zâmbească şi să-ţi spună

„Hit, pe o stradă oarecare a ui pole sau pe o alee mică uni

Lumea făgăduinţei

care înnegresc zidurile marilor bui/ding-uri, transformarea celor duși în imagine fantomă, fiindcă nu i-ai putut îngropa, Hudson-ul care-şi infiltrează apele tulburând „Siguranţa“ şi încrederea că stai pe o rocă, nu pe nisipuri mişcătoare, e-mairurile prietenilor din marile campusuri despre faptul că intră la cursuri cu sentimentul vinovăţiei „jocului cu mărgele de sticlă', imagini cu 'arabi pe care „ceilalţi pasageri nu îi mai vor în avion, veşti despre ostilitate și ostilităţi anarhice contra americanului musulman devenit „străin“, rezonabilitatea CNA-ului, care diminuează panica, rezonabilitatea primarului, guvernatorului, preşedintelui, extraodinarul simţ civic al comunităţilor. locale, îndemnul lui Giuliani: mergeti la teatre, la restaurante, reluaţi-vă viața. aşa cum era înainte ca iubitorii de moarte să încerce să o facă praf!

Mi-e greu să înţeleg cinismul invid şi resentimentar al acelora care

Lumea făgăduinţei

(Urmare din pag. 5)

percepția acestei relaţii cu viața? În paranteză fie spus, nici cei căsătoriţi nu trăiesc în „comunitatea“ femeilor, o dată ce ele nu înseamnă mai nimic în plan Spiritual (ele sunt „invizibile“ şi la propriu, şi la figurat, sunt private de educație, tocmai ca astfel de comunităţi să-şi poată legitima disprețul intelectual faţă de opiniile femeilor). Acei bărbaţi trăiesc între ei, comunică între ei, ajung să îşi dispreţuiască viaţa, că tot este plină de frustrări, se lasă îndoctrinaţi cu cauze cât mai abstracte şi sunt condiţionaţi să obţină fericirea veşnică distrugând pe cei cu vieţi total opuse celei pe care o duc ei înşişi. „Hoardat războinică nu este invenţie a radicalilor musulmani. Voluptatea mângâierii armei şi cea a ucide-

rii nu sunt invenţii musulmane, câtuşi de puţin. Segregarea. radicală a femeilor şi . privarea forțată a celor mai mulţi bărbaţi de traiul împreună cu femeile, da, Lumile fără femei se vor mai „pure“ şi eşuează prin a deveni fanatice şi dezintegrate de viaţă.

Limitarea drâmatică a bucuriei de a

trăi am cunoscut-o şi noi, în regimul totalitar. Ideologiile care proclamă superioritatea morală a suferinţei şi sacrificiului şi vinovăția plăcerii şi bucuriei au fost şi sunt răspândite „pluralist“. Nu ar trebui să ne mirăm că, pe această cale, unii oameni ajung până la negarea tota1ă a instinctului de conservare şi vor să moară „apocaliptic“, exact împreună cu cei care se fac „vinovaţi“ de faptul că au toate motivele să le fie dragă viaţa.

Din păcate, la toate acestea comunitatea internaţională democratică a înChis ochii, periodic şi contextual. Fiecare comunitate în parte, inclusiv cele democratice, închid ochii periodic şi contextual la metamorfozele totalitarismelor şi cu atât mai mult la dimensiunea lor de gen.

În vara lui 1991 am mers prima oară în SUA. O săptăthână am trăit într-o pădure plină-de cedri, de maici şi de căprioare, cu un program de 12 ore pe zi, la un seminar de filosofie. Aveam 36 de ani şi veneam dintr-o Românie care deabia de un an şi jumătate se scuturase de coşmarul unei lumi în care trebuia să ne sacrificăm pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, să nu ştim, vedem, consumăm mai mult decât credea „factorul conştient al societăţii noastre“, o-lume în care imaginea şi vocea dictaturii ne intraseră în celule, a iernilor în care degeram, a cozilor în care ne striveam, în care toate ideile despre carieră, împlinire, succes, autoafirmare, erau de la străine la periculoase, fericirea personală, nelegitimă şi dăunătoare. Serile se lăsa un întuneric negru peste tot, iar ziua vedeam gri. De n-ar fi fost cei apropiaţi, nu prea am fi avut motive să ne dorim să ne trezim a doua zi. Lăsasem în urmă un an şi un pic, în care lumea începuse să se coloreze, aveam liber la dorinţele personale, puteam să

- ne mişcăm mai în voie, apăruseră „boni-

bonul*, „topi-topul“, la televizor se cânta Lambada, avuseserăm Piaţa Universităţii, alegeri şi mineriade, ne exprimam liber şi tare şi, iată, unii dintre noi, mai norocoşi, mergeau (nu fugeau) în America pe post de colegi cu americanii. Îmi părea deja ireal. În pădurea seminarului,

însă, ne-am cam întristat şi eu, şi Doina Ştetănescu. Visasem un zbor planat spre Manhattan, cu vedere panoramică spre Miss Liberty, ca-n filme. Avionul nu mergea pe acolo. După şapte zile frustrante (America ecologică, izolată în linişte de mănăstire şi nu cea metropolitană), un coleg canadian a închiriat o maşină să ducă est-europenele să vadă şi ele de-adevăratelea minunea, Orașul

Trec peste mirările noastre „provinciale“: lipsa bandiţilor pe străzi dosnice, faptul că oamenii ne zâmbeau și ne salutau „ca la ţară“, gâturile frânte spre vârfurile zgărie-norilor, veselia duminicală de pe străzi. Ajung însă la un miracol trăit intens, ca în copilărie. Spre seară am luat un feribot de la capătul lui Battery Park să mergem pe Hudson până pe o insulă vis-a-vis de Gemeni Manhattanul rămăsese în spate, sclipind în amurg. Stăteam cu ochii pe Miss Liberty şi pe apa fluviului, până s-a înnoptat. Când feribotul s-a rotit spre „casă“, în faţa noastră s-a arătat o strălucire pe care nici nu am putut-o visa: insula de granit scăldată de lumini, Gemenii triumtau mai înalți şi mai luminaţi decât toate cele văzute, iar din cer explodau milioane de stele: focurile de artificii pentru 4 iulie. Am simţit că inima mi se face mare şi caldă. Am prins-o pe Doina de mână şi ne-am privit în ochi, nevenindu-ne să credem. Am zis doar că, pentru clipa aceea, ar fi meritat să trecem oceanul înot. Eram aşa de mândre de specia umană!

Odată întoarse acasă, ni s-a părut că le suntem datoare, mai ales celor „neduşi“. Doina a început un vast program de cultură civică (mulţi din copiii celor ce citesc învaţă după manualele ei de la Humanitas), eu am încercat alte începuturi şi, în timp, le-am instituţionalizat. Ştiam că Manhattan nu vom avea niciodată, dar o societate mai „americană“ nu ar fi utopic să ne-o imaginăm. Mai ştiam că Gemenii rămân acolo şi că nimic nu ne opreşte să credem că-i vom mai putea vedea de-adevăratelea. Şi că americanii muncesc bine, eficient, că sunt dispuşi să fie prietenoşi, să-ţi surâdă ţie, necunoscut, să-ți spună: „HiF. Şi că puterea lor nu este una opresivă, ci una cuceritoare ca mod de viaţă. Că au într-adevăr inocenţa celor fără drame colective pricinuite de oameni, dar că este aşa de reconfortant să mai existe şi asemenea comunităţi pe lume, să mergi acolo, să iei o gură de aer intelectual şi emoţional!

Familiile celor dispăruţi au printat anunţuri (fotografia, semnalmentele, ADN-ul) şi le-au lipit în panouri ca acesta, în vitrine, deasupra

telefoanelor publice

Poate din această pricină cred că trauma lor nu este doar a lor, ci una globală. Şi că tristeţea lor de acum este şia tuturor celor care îi iau drept referenţial, drept „lume a făgăduinţei“. Putem să criticăm şi să cârcotim oricând, în definitiv, nimeni nu o face mai temeinic în ce-i priveşte decât o fac ei înşişi. Dincolo de guverne, armate, FB/, CIA, sunt ei, ca oameni şi ca cetăţeni. Este fals că nu au nevoie de alţii ca să-şi refacă moralul şi că îşi sunt autosuficienţi. Dintr-odată, cu asemenea gânduri îşi fac loc complexele nostre de inferioritate, adică exact acel tip de atitudini care ne îndepărtează de valorile lor, de modul lor de viaţă axat pe încredere în sine şi în alţii, pe fair-play şi respect pentru demnitatea persoanei, dar şi pe multă solidaritate.

Cred că memoria celor ucişi din vina de a fi oameni întregi într-o lume care proclamă constituţional dreptul de a-ţi căuta fericirea, așa cum doreşti, nu poate să fie cinstită mai potrivit decât încercând să formezi lumi în care dreptul la căutarea fericirii îţi este garantat, alături de semeni, împreună cu ei, dar nu în locul şi în numele lor.

Catastrofa din 11 septembrie a readus în discuţie o temă extrem de importantă, anume prezenţa mitului oliic antiamerican în structurile ideologice care au inspirat şi inspiră mişcările teroriste de sorginte fundamentalistă. Spun că este o temă importantă, întrucât țără o înțelegere a motivaţiilor acestor grupări de fanațci nu vom putea riposta de o manieră comprehensivă şi sistematică la teribila lor sfidare. În discursul său istoric, rostit în fața Congresului după tragedia din 11 septembrie, preşedintele George W. Bush amintea conexiunea dintre ideologiile fundamentalist extremiste şi totalitarismele veacului douăzeci. Într-adevăr, este vorba de acelaşi tip de gândire monodimensională, obsedată de conspirații şi îmbibată de așteptări şi simboju salvaţioniste. Deopotrivă în încarnările sale religioase și seculare, fundamentalismul şterge linia des-

părțitoare dintre cetatea divină şi cetatea umană, promiţând o mântuire imediată prin distrugerea factorilor presupuşi corupători şi pervertitori.

Cu ani în urmă, regretatul gânditor politic venezuelean Carlos Rangel publica o carte care ar trebui recitită acum cu atenţie: De /a bunul sălbatic la bunul revoluționar. (ediţia franceză se bucura de o prefaţă semnată de Jean-Frangois Revel). Ideea centrală a Cărții era că în spatele revoluţionarismului frenetic al stângii radicale latino-americane se ascunde un imens complex de inferioritate în raport cu succesul politic şi economic al democraţiei nord-americane. Nimeni nu neagă faptul că lumea contemporană este una a contastelor economice şi sociale, însă argumentul lui Rangei, dezvoltat ulterior într-o carte dedicată mitului politic tiers-mondist (EI tercermundismno), era că originile, deopotrivă ale succesului, ca şi ale insuccesului

economic sau cultural; sunt, înainte de toate, de proveniență endogenă. Nu America (Statele Unite) este de vină pentru dezastrul Argentinei în secolul XX, agogia peronistă, incapacitatea elitelor acelei țări de a trata cu seriozitate sfidările modernităţii şi de a ata Spiritul capitalismului cu consecinţele sale mai

mai puţin convenabile pe scurtă durată. Este .

Mult mai uşor să promiţi luna de pe cer dezmoşteniţilor str dacă că ana cena vata Pen ÎN ii tamerican” Mă g, e constelații de emoţii

ni, sentimente și idei vag structurate care res-

Pluralismul, statul de drept, umanismul modern,

mrd Așadar nevoie de nici o justificare exterii talinist, m « uev

Vineri, 14 septembrie, dimineaţa, Lexington Ay.; circulaţie oprită (pericol de bombă?)

VLADIMIR TISMĂNEANU

mocraţiei şi ale drepturilor omului şi cetăţeanului. Bibliografia temei de care mă ocup include, între altele, o foarte temeinică lucrare datorată profesorului Paul Hollander de la University of Massachusetts din Amherst, o carte riguros construită şi superb informată, care ar merita să fie tradusă cât mai curând în româneşte. Într-un articol din New York Times (23 septembrie 2001), Elaine Sciolino, autoarea unei remarcabile cărţi despre Iranul contemporan, încearcă să lumineze cauzele resentimentului antiamerican. Între altele, ea accentuează faptul că mitul antiamerican este cel mai pronunțat (şi, din punct de vedere psihosocial, cel mai nociv) în societăţile în care democraţia se află în suferinţă. Evident că există puseuri antiamericane şi în Europa de Vest ori în Asia, însă virulenţa şi vehemenţa acestui mit se manifestă cu precădere în

societăţile închise, în care tiranii tradiționalis

Saudită) ori seculare (gen Siria ori Irak)

de informaţie Şi de credulitatea maselor |

strui arhetipul unei Americi lipsite de su

interesată numai şi numai de profit, stăpânită de zeul

banului, milităristă, imperialistă şi întotdeauna âgresi-

vă. Prea puţin contează în acest tip de mitologie a,

că America a fost şi rămâne principala sursă de

umanitar pentru naţiunile defavorizate. Nu

nici faptul că armata amicală a interv

din considerente umanitare în alia şi t,

ca a fost forța principală în în Serge pe

împotriva regimului lui Slobodan Miloşevici, acţit

cărei singură rațiune era tocmai sali )

din Iugoslavia (o populaţii ritar

cun /uecalevla 0, să du piece

că“. Fireşte, observă Elaine Sciolino, o

mei provine din prăpastia existentă între.

americanilor şi felul cum sunt priviţi

aşa-nuritei Lumi a Treia (dar nu,

ultragiate ale &xponenţilor unor tradiţii ce,

ninţate de invăzia modernităţii sunt exp

xietăţi şi. nege ţin de contactul cu vi ză in

ordin

ibmit doios ierarhiil Ala Feza eteA | ii Ahmad deplâr ea ceea rală care a atins mediile

acestei

tentaţii, el a propus, Două decenii, mai

„tei vâna le individului ca valoare. i aia iz 3

Despre antiamericanism: resursele şi persistenţa unui mit politic

variantele sale radicale, antiamericanismul se conto-

peşte cu antisemitismul şi antisionismul. Explicit ori implicit, el repudiază fundamentele moralei iudeo-creştine şi propune o tablă de valori diametral opusă acesteia. Mitul antiamerican este prezent nu doar în rândul elitelor intelectuale din ţările arabe ori din Lumea a Treia. Îl întâlnim nu o singură dată prezent, cum remarca şi Traian Ungureanu în excelentul său articol publicat recent în 22, chiar şi în cele mai sofisticate cercuri culturale vestice, inclusiv în SUA. Chiar zilele trecute, într-o dezbatere la Universitatea . Yale, celebrul istorie Paul Kennedy, autor al unei mult discutate cărți despre declinul imperial al Americii, susţinea că puterea diplomatică, economică și militară a Statelor Unite, pre şi mesajele culturale percepute drept amenințăti provoacă reacţii de adversitate şi chiar ură. Din cire, lucrurile sunt mai complexe decât apar în. scheme ideologice descărnate. Nihilismul nu se rezumă la antiamericanism: originile gate de ceea ce Eric Hoffer numea true. believer (fanaticul ideologic înregi cări charismatic-salvaţioniste, moarte nu este altceva decât voarea unei cauze pretins eroice) va Arthur Kăestler, acest = mea modernă cu anxietăţile : negăsind în satisfacţiile ei trăi: cauza ultimă, exorcismul gă ceea ce îi apare drept oferă, în fine, o înălțătoare ratio. O ştim de la s Sârel: fineşte prin ac mul, în pofida contradicţiilo