Vizita lui Emil Constantinescu în SUA

lie 1998

SNDEARU

re mai Ssberau că există Justiție

9 „Şi-a mea din '95 a fost” demonstreză că fostul

osarului „Țigareia“

i: gen. Florică, comandorui Vasilescu

e de dezbateri, se încearcă „îngroparea“ scandalului, în libertate pe procedându-se în acelaşi mod în care s-a rorul de şedinţă procedat şi cu alte „afaceri“ ce au făcut obiectul ntre avocaţi ca mult trâmbiţatei campanii anticorupţie.

e bunului simţ. Alin BOGDAN tul a declarat Dada PUŞCARCIUC

ă este acum că

silescu a fost eliberat din Ector adjunct al A.I. Otopeni

“în urmă cu mai bine de două luni de zile, Valentin Vasilescu a n Decizia 136 din 7 iulie 1998, semnată de directorul general al ni, Gabriel Ţară, a încetat contractul individual de muncă al lui data de 7 iulie, „acesta fiind arestat mai mult de 60 de zile“. icu din funcţia de director adjunct al Aeroportului Civil Otopeni evederile Codului Muncii art. 130 (1) litera j. (V.F.)

Comunicatul de presă 3 al Casei Albe, intitulat Vizita în SUA a preşedintelui Constantinescu, foloseşte, pe tot parcursul documentului, termenul de „vizită oficială“ şi nu apare nicăieri precizarea „de lucru“ - a declarat fă purtătorul de cuvânt al MAE, doamna Anda Filip, care a închis astfel o Se dispută pe care o consideră nesemnificativă, faţă de fondul problemei - programul vizitei şi rezultatele care vor fi obţinute. MAE a făcut aceste precizări la solicitarea Adevărului, în urma unui comunicat al PDSR, care încearcă să demonstreze că şi vizita lui

Ion Iliescu, făcută în septembrie 1995, în calitate de preşedinte, a fost una oficială. Biroul de presă al PDSR reaminteşte că şi di. Iliescu a fost primit la Casa Albă, chiar în 1993, iar doi ani mai târziu, el a fost invitat în SUA de preşedintele Clinton, cu care a purtat convorbiri politice, la fel ca şi cu vicepreşedintele Al Gore şi cu secretarul apărării, William Perry. După cele 50 de minute petrecute de Clinton cu Iliescu, Casa Albă a dat şi o declaraţie, citată în comunicatul PDSR, din care reiese doar că preşedinţii... au discutat,

Virgil, primul bucureştean rezultat în urma însămânţării in vitro, s-a născut pe 7 iulie. Părinții, după cinci ani de încercări zadarnice, au apelat la serviciile unei clinici particulare, singura care poate realiza această „operaţie“ pe lângă Clinica de Stat din Timişoara. În luna septembrie 1997, părinții au început tratamentul. La insistenţele celor doi, în luna decembrie a avut loc fertilizarea, prin „injectarea intracitoplasmatică a spermatozoizilor“, Această metodă reuşeşte obținerea unei sarcini la peste 95% din cuplurile în care sterilitatea este de cauză masculină. În urma fertilizării s-au obținut trei embrioni. Unul s-a aplatizat, iar ceilalți doi s-au

tot mai puţini au rămas CC DRAGOESCI

7 Pt POD

Vizita în SUA a preşedintelui : i făcut scăpate şase | Constantinescu este oficială

. zice Iliescu 9 Argumentele MAE preşedinte se laudă

S-a născut primul bucureştean conceput în eprubetă

Nimeni nu este mai

Artico : ? Eee Parcare alternativă (Articolul 16 din Constituţia României)

în Bucureşii

Primăria Bucureştiului va începe, în m Să tămâni, amplasarea semnelor de cir m privind parcarea alternativă a autoye m anumite zile ale săptămânii, Pentru m curăţarea carosabilului din zona Central. = Viorel Lis le-a cerut, luni, într-o şei ca imb, = direcţii şi servicii municipale să e ea - dispoziţie în acest sens, care să aibă,

1) Preşedintele m veche hotărâre de Consiliu. Documen

i ăzile şi bulevardele din Centru Ca, Jliescu nu a fost cazat la toate străzile şi bulevar e din con ————— 2

dința Blair House, * în zilele de luni şi marţi ale săptămânii şţ. . . ari Casa Albă, = cu desăvârşire parcarea ;rouu Fondat 1888, seria a cincea Pe buza prăpast

PE i "Gh. CERCELESCU =. CERCELESCU

= De săptămâna viitoa

degeaba

$ neapărând nicăieri vreo referire la „oficial“ sau

zeii pe : iv, le arterelorg”

e reşedinţii m, fără soț şi, respectiv, cu soţ al erelre, i i Ii miere m Sistemul, care va fi aplicat de Săptămân, oaspeţii oficiali. DI. m cu sprijinul poliţiei rutiere a Capitalei ,

i : i igolelor pentru ca lucrătorii Jliescu a stat la hotel, iar * eliberarea rigole a eprerali,, actualul şef al statului va : salubrizare REBU SA să poată curăța ș

m până la marginea trotuarului.

E naouai

fi găzduit la Blair House. ci e lamai DI e da nu au dat publicităţii . Premierul ungar | un comunicat conun, praceă ebisaiete,ă = viktor Orban vine '[) : în România pe 35,

Constantinescu, programul conține publicarea unui astfel de comunicat.

3). Presedintele ilisăcu nu sa a a Miniştrii de Externe ai României Goia dieiaior MIR eee Spa lee m Andrei Pleşu şi Janos Martonyi, se vor! SE anelit: Amintirile voiajelor în America ale 2 Prima dată pe 25 iulie la Bucureşti, cu pis preşedintelui liescu nu pot reîncălzi a posteriorirelaţiile. m de lucru de o zi pe care noul premier up româno-americane din acea perioadă. m Orban o va face în i sc a ep

m Mediafax, purtătorul de cuvânt al MAE ie Marius HOSU n „jristrul român de Externe, Andrei Peşu m telefonic pe omologul său ungar, rece = funcţie. La rândul său, Martonyi l-a asigura n diplomaţiei române de faptul că Ungaria: m continuare, o importanţă majoră relației ae m Cei doi au convenit asupra continuări ș = relaţiilor româno-ungare. După vizita d m zi la Bucureşti, delegaţia ungară se site m Băile Tuşnad, unde va participa la cureti manuale organizate de «+ m non-guvernamentale din Ungaria. Vikt m Janos Martonyi sunt membri ai Unii » Democraţi - Partidul Civic Ungar (FU8 m partid care face parte, de mai muț = organizatorii acestor cursuri,

: Ample desfăşurări

upă un îndelung anonimat, internaţionale, dar nu pentru pe cineva, ci pentru slabel domeniul economic. Dintre toate

niunea Europeană, România este producției în 1998. Până şi Bul 996 și 1997, se aşteaptă să

România revine în aten nişte lucruri care ar fi en e sale performanţe, înd ţările ce aspiră să se in Singura care va cunoaşte gata: a cărei economie saibă o cre. în a dată după căderea comunismului în 1900 Fans ase inaliștii străini pun nereuşitele României în seama liderilor : are, indiferent de apartenenţa la un partid sau altul, nu a. Sținerea unui proces de reforme autentice. Singura lor 7 ste adaptarea societăţii la situații economice în continuă ndustrie, sector pe care îl găsesc ineficient şi slab cor ele externe, analiştii străini observă chiar o rezistenţă la în lipsa unor rupturi 'clare cu trecutul este imposibil | ă părerea lor, un start reuşit. Într-adevăr, nici un guvern de după 1989 nu şi-a dus la capăt. Toate au lucrat doar cu jumătăți de măsură ma nu a avut „suflu“ şi a rămas, ca într-o cursă cu ă de un gard. De nouă ani, alergăm după inflaţie s teva ori am reuşit, însă pentru scurt timp. Deoareci bandonat cursa. Inflația se poate reduce şi s administrative, monetare şi fiscale. Dar creşterea | >auza, ci efectul unui fenomen căruia nu-i poţi veni d structurarea economiei reale. De ce? România deri neperformante, ale căror pierderi sunt acoperite i. Până când întreprinderile respective nu vor. sau lichidate, în cazul în care nu există nici „ producţia nu poate cunoaşte o relansare săn Încercările guvernării pedeseriste din 1995 şi 199 economică în vechile structuri de producţie, n-ai din nou febra inflaţionistă, pentru că fondurile onomie n-au fost absorbite de întreprinde ”. lar măsurile de stabilizare econoi

Virgiliu Ancăr - medic specialist în fertilitate, dr. Denisa Marina Costea, dr. Kostas Pantos - medic ginecolog, specialist în reproducere asistată umană, şi embriolog-şef Terpsi Vaxevanoglou. În colaborare cu alte centre europene, aceştia au mai introdus în România noi tehnologii: Tehnici de Reproducere Asistată (Fertilizarea in vitro) şi Diagnosticul Prenatal al Bolilor Fetale.

Aproximativ 15% din cuplurile din România prezintă o fertilitate redusă, dar această dificultate se poate corecta prin abordarea tehnicii de fecundare „În vitro“: fecundarea clasică in vitro, transterul de embrioni (IVF ET) transfanul da namati în intarzia

iobie la fel de mare ca disponibilizarea mineriior pe SS 9 it s-a întâmplat la admiterea în liceu de anul acesta: puţin peste iolisiții Cei mai mulţi au rămas pe dinafară, nu pentru că ar fi iamenul prea greu, ci pentru că au venit la examen (dacă au ca să facă act de prezenţă, de gura părinţilor. Pur şi simplu, nu-i interesează - la legendarul liceu bucureștean Sf. Sava s-au at pentru prima dată mai puțini candidaţi decât locuri! Sunt neraţia care a început şcoala în 1990, făcând cele 8 clase în e tranziției. La sfârşitul gimnaziului, acești adolescenţi n-au i decât un dezinteres mergând până la scârbă față de şcoală. C să fie aşa, trăind într-o ţară în care cultura, spiritualitatea, sa ştiinţifică, creativitatea, erudiţia sunt batjocorite în clipa de “ca valori sociale. Ce modele de reuşită văd elevii pe sticla tului după ce vin de la şcoală? Profesori, scriitori, ingineri, ători, medici? Nicidecum, idolii zilei sunt politicieni de trei parale, de carton, câştigătorii de milioane la felurite jocuri, vedete te ale unei muzici demente, fotbalişti strivind cuvintele între ţi, siniştri cabotini de presă. Profunzimea, seriozitatea, inteligența, nca susținută sunt calități care stârnesc râsul în clipa de faţă. Ai n-ai parte şi te plictiseşti de moarte Exceptând cazul când e de o carte de credit. Şi pe acest fond, MEN vine să reducă | orelor de şcoală..

te crucială câştigarea profesorilor de partea reformei. Atitudinea perioritate rigidă pe care am sesizat-o la domnii din minister în seminarului de la Târgu Jiu privind reforma. curriculară („noi specialiştii în curriculum!“) nu duce la nimic bun. Nici di. nici di. Stoica n-o să se ducă să predea după principiile iei la Glodenii-Gândului. Sunt necesare atâtea întâlniri câte este între experţi şi profesorii practicieni, pentru lămuriri şi sugestii. atât mai mult cu cât MEN se situează cu de la sine putere în i reformei. Cum să mai ai prestigiul de a impune reforma când izezi deplorabil un examen de bacalaureat şi indivizi de soiul” retarului de stat P.M. Gorcea sau directorului Rădulescu continuă i răspundă pentru tâmpeniile pe care le fac? Ca să poată pretinde reformă, MEN trebuie sa înceapă cu ograda proprie.

robia as Lori a acum. aceste chirii se calculează conform Legii 5 din 1973, care prevede un preţ mediu de 2,5 lei pe metrul pătrat de suprafață locuibilă. Aşa se face că toate aceste chirii reprezintă sume simbolice, de ordinul câtorva sute de lei, adică nici contravaloarea unui ziar. În plus, sume de genul „358,50 lei“ pun funcționarii statului în situații ridicole, pentru că monede de 1, 5 sau 10 lei nu se mai găsesc decât în colecţiile numismatice. Tocmai de aceea, un colectiv de specialişti ai Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT) şi ai Ministerului Justiţiei lucrează la un proiect

Drumul relațiilor româno

9 Lhiria UNUI pui municipiu poate depăşi 600.000 persoanele cu venituri mici nu va depăși 25 la sută din acest locuinţelor închiriate de câtre stat, şi 35 la sută,

venit, în cazul în, cazul locuințelor închiriate

administrarea, întreţinerea, reparaţiile, impozitele pe clădire, precum şi recuperarea investiţiei şi un profit supus negocierii Astfel, indicele de creştere a chiriilor propus este de 751,6 ori, adică exact raportul dintre câştigul salarial mediu net din 1998 (1.045.498 lei) şi câştigul salarial mediu net

de lei O Chiria plătită de

de către persoanele fizice

mp pentru boxe. În funcție de gradul de dotare a locuinţei, tariful de bază se modifică după cum urmează: 30% majorare pentru încălzire centrală sau gaze la sobă, 15% reducere pentru camerele situate la subsol sau mansarde aflate direct sub acoperiș; 10 la sută reducere pentru

tariful de bază se aplică majorări progresive: pentru o locuinţă situată în zona D a unui municipiu (la periferie), coeficientul de majorare e 2; pentru zona C, coeficientul e 2,3; pentru zona B, coeficientul e 2,8, iar pentru zona A (centrală), coeficientul e 4, Cu alte cuvinte, toate locuinţele de protocol vor intra în această ultimă categorie, ceea ce e echivalent cu perceperea unor chirii de

ordinul milioanelor de lei.

Marius NIȚU

Ps Mead Are ad i fe sie e (Continuare în pag. a XVI-a)

americane trece de Colina Cabitoliului

Preşedintele României a vorbii

în Congresul american

- Corespondenţă specială din Washington de la Bogdan CHIRIEAC -

Teri, 15 iulie, a debutat propriu-zis vizita oficială de lucru a preşedintelui Emil Constantinescu în Statele Unite ale Americii. Preşedintele Romă ţinut de dimineaţă un discurs în faţa Camerelor reunite ale Congresului american. Aceasta este o mare onoare

rael, Avigdor lĂ, în perioadi de Interne, $ int prevăzute ; sediul MI şi

UL DIRE

n România în altă țară!

nitru TINE

director

fudor PO edactor-şt săptămână de la eliberarea din 3 Direcţiei de Cercetări Penale, Miron ian URSI respirat din nou aer de Bucureşti. -zor-şef adi 8 probleme grave de coloană, e de mii de mineri“ şi-a început an CHIRIE; În forță, cu o şedinţă de consiliu ctor-şef adi Da de presă-maraton federaţiei Sindicatelor din MUNT După o analiză sumară a

în baza căruia „vreme de un am trăit cu nişte decrete în celulă, fără televizor, cuțit sau | huilei“ a adus la cunoştinţă intenția sa de a scrie o carte Cozma - celula 17“. Compa-

sa cu aceea a greviştilor din

li se interzisese intrarea în Cozma consideră că i-au fost

cror-sef adi

ea învățământului românesc este dezastruoasă. Starea de spirit lor este şi mai jos. În astfel de condiţii, vor spune unii, mai bine ăgăn banii în niscai computere şi săli de clasă noi, ce ne mai trebuie et cum îi zice... curriculară?! Aici, ziarul. Adevărul s-a situat şi a de partea echipei Marga. Pentru că a renunţa, pentru ciul disperat al clipei, la o gândire orientată spre viitorul copiilor care să-i oprească din exodul spre Canada sau SUA, a nu aceste vremuri sărmane se vor sfârși odată, înseamnă a ca ultimă soluţie, îndemnul amar al lui Octavian Goga: să

şi o recunoaştere a progreselor pe calea democraţiei obţinute de ţara noastră. În ultimii 150 de ani, doar circa 50 de şefi de state au avut posibilitatea de a se adresa direct Congresului. Deşi în acest moment legislativul american se află în vacanță,

DR RSI ED ESPERO SL 33

îndu-şi uitat cazierul

n Cozma a anunțat că va cantida ca senator

îngrădite atribuţiile de lider sindical, precum şi libertatea de mişcare „doar 15 minute pe zi având voie, dacă eram băiat cuminte, să ies la aer într-o curte de 2 metri pe 2 şi cu gard de 6 metri“. Precum victima unei tragedii antice, Miron Cozma a avut de înfruntat „o imaginaţie incredibilă a procurorilor care prin diferite trucuri juridice au încercat să îl înfunde. Cu toate acestea, prestaţia judecătorului o consideră un act de curaj, primul pas spre a trece teama de politic“. Nici de această dată, liderul nu a pierdut ocazia de a poza în victimă: „Nu mă consider vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat pe 23-27 septembrie 1991. Tudorel GLĂMAN Alin BOGDAN

AS Ca Deta rea st da (Continuare în pag. a III-a)

câteva zeci de senatori şi membri ai Camerei Reprezentanţilor au ţinut să-l asculte pe preşedintele României. În afara lor, în sală s-au aflat membrii delegaţiei române, studenţi ai colegiilor americane de politică, profesori şi ziarişti. Preşedintele Constantinescu a rostit discursul într-o engleză onorabilă. După felul cum a fost întrerupt, în repetate rânduri, de aplauze, el s-a făcut bine înţeles de auditoriul american. În discursul său de 35 de minute, preşedintele a amintit de tradiţiile de libertate şi democraţie ale Americii, evidențiind speranţele pe care poporul român le-a nutrit întotdeauna faţă de Statele Unite. Preşedintele a evocat, nuanţându-l la maximum, momentul opoziţiei SUA faţă de admiterea țării noastre în NATO în primul val şi a insistat asupra parteneriatului strategic cu America şi a necesităţii ca „politicile americane să se ancoreze de toate ţările din flancul sud-estic care îi împărtăşesc idealurile democratice“. Amintind: priorităţile de politică externă ale țării noastre, preşedintele a afirmat: „România dovedeşte că nu există o fatalitate conflictuală în sud-estul sau în estul Europei“. „Indrăznesc să afirm

că România este o CHEIE a stabilităţii sud-estului Europei“. În sală s-au aflat, între alţii, preşedintele Camerei, Newt Gingrich, liderul majorităţii, Dick Armey, Chris Cox, liderul Partidului Republican, Gery Solomon, preşedintele Comitetului de Căi şi Mijloace, Ben Gilman, preşedintele Comitetului de relaţii internaționale, și senatorii Trent Loh, liderul majorităţii din Senat, şi preşedintele pro-tempora al Camerei Superioare, Strom Thormond.

Importanţa discursului preşedintelui Constantinescu în Congres nu trebuie nici exacerbată, dar nici minimalizată. EI reprezintă pur şi simplu o treaptă absolut necesară pentru ca relaţiile româno-americane să devină cu adevărat ceea ce dorim cu toţii să fie. Pe acelaşi drum, cu câţiva ani în urmă, a păşit şi Cehia, şi Ungaria, şi Polonia, țări care au fost apoi admise în Alianţa Atlantică. Cel mai important lucru este că numele României a fost rostit ieri de zeci de ori în clădirea de pe dealul Capitoliului din Washington.

Astăzi, preşedintele Constantinescu îl va întâlni în Biroul Oval de la Casa Albă pe preşedintele SUA, Bill Clinton. Vor urma apoi întâlniri la Departa-

mentul de Stat, cu reprezentanţi ai Pentagonului şi, foarte important, la San Francisco şi Chicago cu comunitatea oamenilor de afaceri. Cele mai importante aspecte ale acestei vizite, cu excepția discursului din Congres, se vor desfăşura în spatele uşilor

ace PX PE pa nu va reveni asupra deciziei de a nu ridica gunoalele menajere din municipiu, va fi amendat cu trei milioane de lei. Hotărârea de sistare a ridicării gunoi din laşi a fost luată de primarul Constantin

imirad în urmă cu o săptămână, ca formă de protest faţă de bugetul insuficient alocat de Consiliul Judeţean lași municipiului laşi.

II Conductele de apă rece explodează din cauza căldurii excesive și a suprasolicitării

Conductele de apă rece din Bucureşti-au început să explodeze din cauza căldurii excesive înregistrate în ultima perioadă, precum şi a suprasolicitării sistemului de alimentare cu apă. Directorul Regiei Generale de Apă (RGAB) l-a informat pe primarul general Viorel Lis că, numai sâmbăta trecută, au fost înregistrate 12 explozii ale conductelor, de azbociment. Paul Anculescu, inginer-şef. la Exploatarea RGAB, a declarat miercuri presei, că de obicei sâmbăta şi duminica se înregistrează zece explozii ale conductelor de azbociment, mai ales în cartierele Balta Albă, Drumul Taberei, Militari şi Berceni, din cauza consumului sporit de apă rece. Cauzele acestor avarii sunt instalațiile foarte proaste, folosite în ultimii ani ai regimului comunist sau instalaţiile foarte vechi din zona centrală. (Mediafax)

închise. O chestiune esenţială ţine de parteneriatul strategic român-american. Lansat anul trecut cu ocazia vizitei preşedintelui Clinton la Bucureşti, până în prezent acesta nu are suficientă consistenţă. Să menţionăm însă că parteneriate strategice cu SUA au ţări precum Israelul, Egiptul sau Turcia. Or, în aceste cazuri America oferă un substanţial sprijin, inclusiv. financiar. România este singura țară din regiunea central-europeană şi a Balcanilor cu care SUA au un asemenea parteneriat. Din păcate, până în prezent relaţia specială româno-americană se află în

preşedintelui Constantinescu SUA restituie României

patru tablouri furate în 1968 de la Muzeul Brukenthal

Abonamente la ADEVARUL

În pag. a X-a

fază incipientă.

În discursul său din Congres, preşedintele României a insistat asupra faptului că America este „pământul libertăţii“. Ca o confirmare a acestui lucru, câteva zeci de români americani au demonstrat ieri în faţa Congresului,

solicitându-şi casele înapoi.

Discursul preşedintelui României, Emi! Constantinescu, în fața Camerelor reunite ale Congresului RIL în pao. a ui-e] i primirea cu regularitate a ziarului preferat.

ana stă seta tnt teii

În aceste zile se fac abonamente la. Adevărul. Îi informăm pe abonaţii noştri, al căror număr este de 142.350, ca şi pe toţi cititorii, că preţul abonamentului pe luna august este de 13.500 lei, plus cheltuielile poştale.

Avantajele abonamentului sunt incontestabile:

- în primul rând, abonaţii vor realiza în continuare o importantă economie în bugetul familial, de 20.300 lei numai în luna august;

- în al doilea rând, deşi prețurile cresc de la o zi Ia alta, cei ce doresc au posibilitatea să se aboneze şi pe următoarele trei luni ale anului 1998 Ia acelaşi preţ de 13.500 lei pe lună, plus cheltuielile poştale;

- în al treilea rând, prin abonamente se asigură

ule Preşedinte al Camerei, rabili membri ai Congresului,

amnelor și domnilor,

E, Ze Â. . Sia Odă Ţării Libertăţii Vă mulțumesc pentru călduroasa primire. Este o i cehită onoare să mă adresez celor care făuresc île Statelor Unite - legile acestei patrii a libertății elor care veghează la respectarea drepturilor 3 damentale ale omului în această țară şi indeni în lume: a lungul istoriei, țara dv. a fost o flacără a ei pentru cei oprimaţi şi nevoiaşi şi o sursă inspiraţie pentru cei creativi, cei îndrăzneţi, cei izbândesc, a fost mereu, şi fie ca mereu să ină, „(ara celor liberi şi căminul celor bravi“. Sa omânia şi Statele Unite au o relaţie putemică şi reşte mereu. Suntem legaţi prin tehnologie, î.how şi capital. Suntem legaţi prin sutele de | de fii şi fiice ale României, care au venit în i arica de-a lungul anilor, şi ai căror urmaşi trăiesc toate colțurile acestei magnifice ţări. Şi, încă important, românii şi-au trimis întotdeauna re America bunul lor cel mai de preţ: speranțele ide libertate. Numim America țara libertăţii pentru că acesta a principiul ei călăuzitor dintotdeauna, şi pentru ia fost permanent o sursă de inspiratie pentru alte i din întreaga lume. Dar când spunem „țara artății” nu ne reterim doar la o singură țară sau la “singur popor. Acest termen se referă şi la unitatea virtuală a celor care gândesc şi simt la tutindeni în lume, care cred în apărarea ății, a drepturilor omului şi a demnităţii umane. meni de toate neamurile, de toate orientările şi iile sunt aici bine veniţi. Oriunde s-ar afla în lume, cei care cred în libertate cetăţenii acestei patrii virtuale a Libertăţii. Odată făbuşirea comunismului, numărul lor a crescut şi entuziast. Din 1989, 23 de milioane de ii se află printre ei. inţii Fondatori au scris: „Când un lung şir buzuri şi uzurpări vădesc un plan pentru a-i ne pe oameni unui despotism absolut, este acestora, este datoria lor să răstoarne un ea guvernământ, şi să prevadă noi forme apărare pentru siguranța lor“. Asta a făcut | român. fara mea a scuturat jugul comunismului în 9 iar în 1996 a izbutit primul transfer perfect ocratic al puterii. Ca preşedinte al unei ji cu adevărat democratice, vă aduc salutul jeranțele compatrioţilor mei. Dorinţa lor este de a trăi în țara Libertăţii - alături de voi şi i cei care preţuiesc libertatea, drepturile ui și demnitatea. Această dorință m-a adus a şi în acest lăcaş istoric. ordine globală, această Ţară a Libertăţii de pe glob de Ia vest spre est şi de la nord d. Este o țară în expansiune, cu un peisaj şi mereu în schimbare. Granița ei elusivă este ă de voința fiecăruia şi a tuturor de a apăra

omânia - o ancoră „de stabilitate

i peisaj mereu în schimbare, oamenii au incore pentru a rezista, statornic, pe o e schimbări. Ca mesager al poporului român, U aici pentru a vă spune că ţara mea poate vrea să tie - tocmai aceasta: o ancoră de late în marea uneori agitată a sud-estului . Dar pentru ca această ancoră să reziste, oie de recunoaşterea şi sprijinul Statelor

„tomânii, credem că ne-am câştigat acest i. Chiar dacă România a fost târâtă în al doilea ondial de regimul nazist, 6.000 de cetăţeni

roprietatea şi de 'a'respecta domnia“

români s-au alăturat nenumăraţilor americani de Origine română pentru a Sluji cu mândrie în armata Statelor Unite luptând în Pacific şi în Atrica de po Câţiva dintre aceşti veterani se află azi aici n numele poporului român, vă salut. Întruntând nefericitele alianţe ale statului român în război peste 1.400 de piloţi şi soldaţi americani au fost adăpostiţi de oameni din România de oameni care au refuzat să-i privească pe americani ca pe nişte inamici, şi care nu au incetat să-i vadă ca pe nişte apărători al libertăţii

În anii 50 ŞI '60, sute de mii de compatrioți al mei au fost azvârliţi în lagăre de concentrare Şi închisori, torturați şi ucişi doar fiindcă au refuzat să renunțe la libertate. Au fost închişi țărani fiindcă au refuzat să-şi lase pământul contiscat. Au fost torturați preoţi care au refuzat să-şi trădeze crezul. Au fost aruncaţi în lagăre intelectuali fiindcă au ales să apere libertatea şi democraţia.

Dintre toate ţările din centrul şi estul Europei, rezistenţa armată anticomunistă din România a durat cel mai mult. Luptătorii români pentru libertate au fost mille de luptători în gherilele anticomuniste din Munţii Carpaţi, printre care şi cei din satul copilăriei mele. Ultimii lor membri nu au putut fi înfrânți până în 1961. Cumplitele drame ale acelor vremuri înecate în moarte, suferințe şi umilinţe au fost atunci şi au rămas poate şi azi acoperite de tăcere şi uitare. Preţul pe care românii l-au plătit pentru acest statornic refuz de a renunţa la visul lor de libertate a fost înrobirea de către cea mai dură dictatură totalitară din regiune: regimul dictatorului Ceauşescu.

ŞI totuşi, în 1989, românii au avut curajul de a înfrunta această dictatură: sute de mii de oameni au ieşit în stradă în faţa tancurilor şi armelor lui Ceauşescu. Tineri cu piepturile goale au scandat: „Vom muri, dar vom fi liberi“. Peste 1.200 dintre ei au plătit scump, cu viaţa, şi mii au fost răniţi în revoluţia anticomunistă din România, singura țară din Europa Centrală şi Estică care şi-a plătit cu sânge libertatea. Vă rog să-mi permiteţi ca aici, în acest templu al democraţiei şi al libertăţii, să aduc un omagiu tuturor românilor, ştiuţi şi neştiuţi, care au suferit şi au murit pentru libertate, ca şi celor care oriunde în lume luptă pentru ea.

Mă aflu aici ca reprezentant al acestei Românii libere, democratice şi mândre. Mă aflu aici pentru a vă spune că puteţi conta oricând pe noi, că vom veghea asupra acestor valori democratice pe care le împărtăşim, şi pe care ne-am luptat din greu să le redobândim.

Dar nu este de ajuns să ai libertatea. Libertatea trebuie păstrată şi apărată constant. Cel mai bun mod de a răspunde acestei provocări este acela de a lucra impreună in parteneriate de cooperare cu

alte: naţiuni. Cred: că toţi cei care'ored în“llbertate:

trebuie să aibă şi mijloacele de a o apăra - împreună. România a fost prima ţară care a aderat la Parteneriatul pentru Pace iniţiat de SUA, iar concetăţenii mei şi-au învestit speranţele în posibilitatea de a se alătura într-o zi unui NATO lărgit. i

Unii dintre dumneavoastră aţi susținut cu energie ideea ca lărgirea NATO să includă România. Pentru aceasta vă suntem recunoscători. Alţii au o viziune mai puţin pozitivă, mai ales în ce priveşte aşa-numitul val 2 al extinderii. Respect dreptul dv. de a avea o părere diferită. Totuşi, câtă vreme sunt primul şef de stat din Europa Centrală care vi se adresează după dezbaterile din Congres despre lărgirea NATO, vreau să vă spun cât de profund admir rolul Congresului SUA în această decizie istorică. Lărgirea NATO este o întreprindere vizionară, o piatră de hotar în istoria Europei şi a lumii.

Tranziţia - o aventură traumatizantă

Sper că şi dumneavoastră o vedeţi aşa. Ca geolog am învăţat că urcând cu trudă crestele unui munte fără a-l vedea din depărtare nu-i poţi sesiza măreţia. Ca preşedinte, am observat că dezbaterile, polemicile ne

împiedică de multe ori să discemem din noianul de evenimente care sunt cele care vor înfrunta etemitatea. Ca simplu om care gândeşte la soarta sa, a poporului său şi a popoarelor estului european am înţeles enorma forță a unei idei în mişcare.

De peste un mileniu, graniţele țărilor europene s-au trasat şi schimbat prin războaie, dictate sau presiuni. După un al doilea război mondial, NATO a reuşit să menţină pacea în şi pentru Europa occidentală, creând bunăstare şi progres în țările care i-au împărtăşit misiunea. În acest timp, în Estul comunist al Europei conflictele vechi au fost congelate şi au apărut altele noi. Când zidul Berlinului s-a prăbuşit, în fine, popoarele din Est şi-au cucerit libertatea, dar nu şi capacitatea de a o folosi împreună.

În această aventură istorică, inedită şi traumatizantă - tranziţia de la regimuri totalitare la democraţie şi de la economii dirijiste la economia de piaţă - ideea integrării în NATO nu s-a născut din nevoia de a ne a simple alianţe militare defensive. Ea a apărut ca purtătoare a unui set de valori fundamentale ale civilizaţiei modeme şi a devenit acel el major capabil să genereze solidaritatea umană ca formă supremă a libertății. Probleme ce păreau de nerezolvat în diferite țări şi între diferite țări est-europene s-au putut soluţiona printr-un exercițiu democratic comun care înlocuieşte logica necruțătoare a confnuntării cu dialogul şi cooperarea.

Ţara voastră - un partener de încredere

Să ne imaginăm o clipă spectacolul european după prăbuşirea comunismului, cu un NATO

mă unei

încremenit iniţial, lăsând estul european să se cufunde în violenţă şi haos. Ce ar mai fi rămas din Europa de Est în afara ruinelor şi cât ar fi trebuit Europei de Vest şi apoi Statelor Unite pentru a aluneca pe panta antagonismelor?

Acum, când libertatea a venit pentru popoarele Estului Europei, aspirăm la pasul următor, spre a ne alătura unei comunităţi de naţiuni legate prin democrație, demnitate umană şi prosperitate. Ne bucurăm să avem partea noastră din povara grijii pentru un viitor paşnic al întregii Europe. Dar pentru asta avem nevole de ajutorul vostru.

În multe feluri, acest moment este la fel de crucial pentru viitorul Europei ca şi anii de după al doilea război mondial. Ţara voastră și-a asumat, cu o mare înţelepciune şi viziune, povara echilibrului mondial şi a păcii mondiale. Vă indemnăm să o mai faceţi o dată. România nu caută să sporească această istorică povară, ci să o împartă, cu modestie, dar temeinic, ca un aliat demn de încredere şi ca un prieten.

Pentru a clădi o Europă integral democratică şi prosperă, de la Atlantic la Ural şi mai departe, Statele Unite au nevoie să-şi ancoreze politicile de toate țările din flancul sud-estic care îi împărtăşesc idealurile democratice şi sunt angajate în stabilitatea regiunii.

România - cheia stabilității sud-estului Europei

România este o asemenea ară. Îndrăznesc să afirm că România este o CHEIE a stabilităţii sud-estului Europei. Este o afirmaţie îndrăzneață, ştiu asta, dar este susținută de trei factori importanţi.

Mai întâi, România este a doua ţară ca mărime din regiune, situată într-o poziţie de importanţă strategică pentru securitatea întregii zone. Într-adevăr, ne aflăm a confluența mai multor civilizaţii diferite - cea occidentală şi laică, cea meridională catolică, cea răsăriteană ortodoxă şi musulmană. Mulţi observatori au considerat că aici conflictele ar fi aproape inevitabile, datorită complicatei urzeli etnice şi tot atât de complicatei situaţii la frontierele României.

ŞI totuşi, am reuşit să evităm, conflictele, şi în interior, şi la hotare, şi să găsim soluţii politice în toate chestiunile care ne puteau diviza, fie în interior, fie în exterior. Azi, minoritatea etnică maghiară participă la majoritatea guvernamentală. Problemele dificile legate de relaţiile cu Republica Moldova şi Ucraina au fost soluționate fără tensiuni. Minoritățile religioase dezvoltă: un dialog intensificat'cu

majoritatea ortodoxă. Pacea socială din România:

este dovada faptului-că o democraţie consolidată-are instituţii care pot rezista furtunilor reformei sociale.

Aşadar, forța democraţiei noastre interne este primul motiv pentru care avem o asemenea importanță pentru stabilitatea regională. În al doilea rând, avem puternice legături diplomatice

şi politice cu toate țările din zonă. De exemplu,

prin bună voinţă şi eforturi constante din partea ambelor țări, România a izbutit o înţelegere istorică cu Ungaria pentru a realiza o profundă reconciliere între țările noastre. Soliditatea acestei reconcilieri la nivelul de bază al societăţii a fost atestată în ultimul an în multe împrejurări. Recent, şi minoritatea maghiară, şi toţi românii au putut comemora liber şi paşnic evenimentele istorice ale revoluțiilor democrate de la 1848, când, din păcate, românii şi ungurii au luptat între ei. Am încheiat un tratat solid cu Ucraina, care prevede protejarea reciprocă a minorităţilor şi numeroase

Discursul preşedintelui României, Emil Constantinescu, „în fața Camerelor reunite ale Congresului SUA

proiecte comune

Acordurile trilaterale ale României - cu Polonia şi Ucraina, cu Bulgaria și Turcia, cu Grecia şi Bulgaria cu Ungaria şi Austria, relaţiile excelente cu toate țările din balcani, din Caucaz, din zona Baltică şi bineînțeles cu Rusia ilustrează contribuția noastră la construirea unei arhitecturi de securitate regională într-o zonă marcată încă de conflicte care pâlpâie

Din nou „Drumul Zaza mătăsii

În al treilea rând, România este o cheie a stabilității regionale pentru că se află la răscrucea celor două mari căi de comerţ euroasiatice cunoscute de milenii, calea est-vest: „Drumul mătăsii“ - din China până în Spania - şi calea nord-sud: „Drumul ambrei“ - din Scandinavia până la Marea Mediterană. Aceste drumuri își vor regăsi o nouă vocaţie în societatea globalizată a mineniului III. În mod particular, proiectul „Drumul mătăsii*, care va lega Japonia şi China de țările Asiei Centrale, țările caucaziene, țările Europei Sud-Estice şi Europei Centrale cu vestul Europei, de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, va fi probabil cea mai grandioasă provocare a începutului mileniului III. În urmă cu o săptămână am discutat cu preşedinţii Azerbaidjanului şi Georgiei iniţiativa acestui proiect de cooperare strânsă care să valorifice poziţia țărilor noastre în tronsonul central al acestei mari axe de transport.

Participarea Statelor Unite la acest proiect grandios este crucială. Nu numai că SUA pot conferi o mare credibilitate unei atare întreprinderi, dar ele îl pot asigura şi desfăşurarea într-o regiune stabilă, asigurată de structuri democratice deschise şi cooperante

Un conflict interetnic se naşte dintr-un deficit major de democraţie, generat, invariabil, în partea noastră de lume, de reprezentanţii acelor structuri comuniste care nu vor sau nu pot să se adapteze noului context - sau care vor să-şi păstreze cu orice preț privilegiile. Naţional-comunismul nu este doar un reziduu, el este ipostaza finală a comunismului însuşi, cu tot potențialul său de ură, grefat pe demonii naţionalismului şovin. Azi, naţional-comunismul este principalul pericol pentru viitorul democraţiei şi păcii în sud-estul Europei şi în lume. Unul din gesturile admirabile ale democraţiei americane este acela de a fi asumat, alături de Europa, responsabilitatea morală a Holocaustului. Meditaţia asupra acestui exemplu ne ajută să înțelegem că avem cu toţii datoria imprescriptibilă de a fi vigilenți faţă de orice derivă şovină, antisemită, agresivă. Fiindcă ura agresivă este ca o ciumă, care poate oricând reveni. Este în interesul României să contribuie pentru ca sud-estul Europei să devină o regiune unde diferite societăţi modeme, deschise, coexistă în pace, unde democraţia, toleranța, libertatea şi drepturile omului se află la ele acasă. Cred că acesta este și interesul Statelor Unite.

Parteneriatul strategic - un efort

a 2 e e tin tina 33.7 taina

"CONIMR+:

Aşvrea să vă împărtăşesc ceea ce sondajele de opinie reflectă în mod constant în ultimii ani - compatrioții mei consideră SUA ca partenerul lor cel mai de incredere. Aceasta s-a dovedit şi prin explozia de entuziasm care +a întâmpinat pe preşedintele Clinton la Bucureşti anul trecut în iulie. Un alt semn, mai temeinic, este efortul sistematic de a clădi un parteneriat strategic cât mai strâns între țara noastră şi SUA.

România este complet angajată în acest parteneriat special. Democraţia poate să înflorească mai repede în România, putem deveni un factor de influențare pozitivă în regiune, dacă rolul nostru de forță a stabilităţii regionale este recunoscut şi susținut de Statele Unite şi de aliaţii acestora. România dovedeşte că nu există o fatalitate conflictuală în sud-estul sau în estul Europei. Dar avem cu toţii datoria de a veghea împotriva urii de orice fel.

Atel ai

Meu. j 97 Apare d 4 , apoi diplomat ai ricii in husia, unde a

În ultimul an, România a dovedit că furtunile politice ocazionale sunt mai puțin importante decât îndemânarea noastră în a le calma prin instituţii apropriate. De asemenea, în ciuda profundei şi neabătutei angajări a coaliției pentru privatizare şi transformare economică rapidă, trebuie să recunoaștem că refacerea în profunzime a țesutului economic al țării este mai dificilă decât speram, şi noi, şi prietenii României. Înţelegem necesitatea de a echilibra avântul nostru în a accelera reforma cu grija pentru stabilitate socială. Aceasta a fost o realizare certă, însă încă o dată este meritul instituţiilor noastre democratice şi al angajamentului oamenilor față de aceste instituţii. Pasul următor este de a accelera ritmul privatizării, păstrând echilibrul social

Aceste eforturi pentru a construi societatea civilă, a consolida instituţiile democratice, pentru a reforma economia, contribuţia României la securitatea în Europa de Est ar fi fost mult mai dificile fără ajutorul vostru. Însă vă pot asigura că aceste realizări au meritat efortul, căci au contribuit considerabil la dezvoltarea păcii și stabilităţii în această parte vitală a lumii. Ca reprezentanți a poporului american vreau să vă mulțurnesc, in numele țării mele, pentru prietenia şi ajutorul Statelor Unite

Un pod către noul mileniu

Tara libertăţii pe care am pomenit-o acum câteva minute este o țară unică. Ea aparține celor care sunt dispuşi să se sacrifice pentru a o menţine și pentru a o apăra. Este țara concepută de Părinţii voştri fondatori şi țara visată de gânditori şi luptătorii noştri patrioți Este țara bravilor militari, bărbaţi şi femei, cum e țara soldaţilor români voluntari pentru a merge în Albania şi Angola, în Golf, in Bosnia şi Albania - în orice țară unde pacea e amenințată. Este provocarea noastră comună să construim, împreună, ca aliaţi şi parteneri, un pod către noul mileniu - de la Dunăre la Potomac, de la Marea Neagră la Oceanul Pacific - şi mai departe, oriunde oamenii cred şi luptă pentru libertate.

Aş vrea să închei cu o poveste adevărată. Acum o sută cincizeci de ani, un tânăr român care luptase pentru libertate în Revoluţia de la 1848 din Europa a emigrat în America. Numele lui era George Pomuţ (ceea ce în româneşte înseamnă „pom mic“). Ajuns în America, e! s-a înrolat voluntar în armata lui Lincoln şi a luptat în câteva bătălii capitale ale Războiului. Civil, intre care Ja Vicksburg,:şi-Allania.

eral în. arn

participat la negocierea prin care Alaska a fost cumpărată de America. În 1944, mult după moartea lui, comunitatea românească din S.U.A. a donat banii pentru construirea unui crucişător, care a primit numele generalului româno-american George Pomuţ. Nava botezată cu numele micului pom a slujit pe timp de pace şi de război, mereu ca un simbol al forței şi vigilenței. Peste decenii, istoria lui Pomuţ este mărturia rădăcinilor comune pe care popoarele noastre le împart, a apropierii lor sufleteşti, a dragostei lor de libertate şi a voinţei lor de a lupta pentru apărarea ei.

Dumnezeu să binecuvânteze America! Dumnezeu să binecuvânteze România!

Dumnezeu să binecuvânteze Ţara Libertăţii!

Notă: Subtitlurile aparțin redacţiei

Bill Clinton, după întâlnirea cu Emil Constantinescu

Progresul României este impresionant, iar relaţia cu dvs. este foarte importantă pentru viitorul nostru comun

- De la trimisul nostru special, Bogdan CHIRIEAC

leri dimineaţă, în Biroul Oval de la Casa Albă s-a desfăşurat punctul cel mai important al vizitei preşedintelui României în Statele Unite: întâlnirea cu preşedintele Bill Clinton. Primindu-! în uşa biroului său, preşedintele american l-a salutat pe omologul său român, strângându-i mâna şi bătându-l uşor pe braţ. La întâlnire au participat, în afara ambasadorilor celor două ţări, James Rosapepe şi Mircea Geoană, din partea română, ministrul de externe, Andrei Pleşu, ministrul privatizării, Sorin Dimitriu, şi consilierii prezidenţiali Zoe Petre şi Dorin Marian. Din partea americană, am remarcat prezenţa secretarului Departamentului de Stat, Madeleine Albright, şi a consilierului pentru securitate naţională, Sandy Berger. Aşezându-se în faţa şemineului din Biroul Oval, preşedintele Constantinescu i-a oferit lui Bill Clinton un album cu fotografii din timpul vizitei sale la Bucureşti, din 11 iulie, anul trecut. Au urmat circa o oră de convorbiri bilaterale. Programul prevedea ca întâlnirea să aibă doar 45 de minute, dar, în general, protocolul american are grijă ca, în ul şefilor de stat, aceasta să depăşească timpul iniţial acordat. Oricare ar fi fost timpul de discuţie, mportantă este semnificaţia în sine a tr-un an de zile cei doi şefi de stat s-au

văzut de două ori, în întâlniri bilaterale. Practic, elementul de senzațional al acestor întâlniri trebuie să dispară, el fiind înlocuit de firesc, de normal. Preşedintele Clinton ştie bine ce doreşte România: recunoaşterea sa ca aparţinând familiei occidentale de state, împărtăşind aceleaşi valori ca şi acestea: democraţia, respectul pentru drepturile omului, economia de piaţă. Anul trecut, la Madrid, America s-a opus Europei şi a refuzat României admiterea în NATO, dar a promis sprijin pentru ţara noastră la viitoarea extindere a Alianţei. Pentru a pregăti viitoarea admitere a României, s-a lansat, anul trecut, Parteneriatul strategic dintre cele două țări. Până în prezent, acesta există mai mult pe hârtie, fiind departe de consistenţa pe care o are acest tip de parteneriat, pe care SUA îl au cu alte state ale lumii. Fără îndoială că, în acest moment, România a început să parcurgă etapele pe care Polonia, Cehia şi Ungaria le-au străbătut deja în 1992-1994. Preşedintele american a ţinut să marcheze această etapă nouă în relaţia cu România, atât în convorbirea din Biroul Oval, cât şi în faţa ziariştilor. Deşi nu era prevăzut în program, preşedintele Clinton l-a condus pe şeful statului român până în dreptul grupului de presă de pe peluza din faţa Casei

Albe. Preşedintele american s-a adresat presei române şi americane cu cuvintele: „Am discutat despre minunata primire pe care am avut-o anul trecut în România şi despre importanța parteneriatului nostru şi am discutat despre multe alte lucruri pentru care luptăm împreună. Am vrut să vin aici în faţa dv. să vă spun ce mare onoare a fost pentru mine să-l am aici pe preşedintele-României. Preşedintele a avut o primire bună şi în Congresul american, şi din partea poporului american. Îmi aduc aminte de marea mulțime a românilor care au ieşit să mă aştepte la Bucureşti acum un an. Progresul pe care această naţiune l-a făcut este foarte impresionant, iar relaţia cu dv. este foarte importantă pentru viitorul nostru comun“.

Singura întrebare adresată preşedintelui Clinton a aparţinut ziarului Adevărul: „D-le preşedinte, să fim optimişti în privinţa NATO anul viitor la 4 aprilie, la Washington?“ Din nefericire, Bill Clinton nu a răspuns şi aceasta deoarece ieri, în faţa unui tribunal american, urma să depună mărturie bodyguardul său în scandalul privind-o pe Monica Lewinsky. Dacă ar fi răspuns întrebării Adevărului, presa americană, prezentă în număr foarte mare, l-ar fi asediat pe Clinton cu întrebări privind scandalul Sexgate.

leri, în Biroul Oval de la Casa Albă

Vimeni nu este mai presus de lege Articolul 16 din Constituţia României)

ondat 1888, seria a România văzută din Biroul Oval

Duş rece la Pentagon

A [2) e A România va intra în NATO A ză . î = pa Emil Conetania : a nimerit | Albă î cănd vă îcice reforma i esterice tuner

ai ii aaa 002 - 1 * Presa - ținută la distanţă din = Ministrul american al apărării, William Cohen, sceptic asupra : cauza fă sic irts iaht : n H i î De ce nu se ţine obişnuita sesiune de imagini unei noi extinderi a NATO în 1999 - pentru presă la nau pet preşedinţilor sloteri i [ i - m Constantinescu? „Pentru că aşa vrea mușchi . IF , Corespondenţă de la Bogdan CHIRIEAC m -le-a răspuns ziariştilor americani purtătorul de cuvânt ) | leri dimineaţă, preşedintele României, NATO. Ca parte a parteneriatului strategic. 3 2l Casei Albe, Mike MeCurmy. Desigur că presa din

i i iri A i i ania E Statele Unite nu era avidă atât de detalii ale Ei nstantinescu, a fost t cu româno-american, vom ajuta România ri i : a i: rail pc op arUne a os pr Dna Io ar Sin aluta " momentului ca şi cea din România. Reporterii

gardă de onoare şi 21 de salve detunla să-şi continue reformele militare“, s-a m americanii urmăreau mai ales să ia contact cu Bil Pentagon (Ministerul american al adresat celor prezenţi ministrul american. * Clinton pentru a-i pune întrebări stânjenitoare despre Apărării) de secretarul apărării, Wiliam al apărării. „România a ajutat la % scandalurile reunite sub genericul "Lexgale: în care Cohen. stabilitatea Europei trimițând forțe de m este implicat. Talmeş-balmeşul alcătuit din acuzații A urmat apoi o oră de discuţii între menţinere a păcii în Bosnia şi Albania.. i de hărțuială sexuală, din dezvăluiri despre şi făcute delegaţia României şi experții americani. De asemenea, ea şi-a manifestat = de Monica Lewinsky, procurorul Starr şi alte „vedete“ În încheierea întrevederii, preşedintele dorinţa să participe la forța de 2 irită şi exasperează din ce în ce mai mult staff-ul de Constantinescu şi ministrul Cohen au menţinere a păcii din Macedonia“. la Casa Albă. De aici până la încălcarea protocolului susținut o conterință de presă comună... Răspunzând apoi întrebărilor ziariştilor, i vizite prez ldential a gi rio Piri „Salut prezența la Pentagon a Wiliam Cohen a spus: „Cred că-trebuie * “plouat 45 3 sg Ana: sia ie esp len preşedintelui României şi a celor ce-l să lăsăm ceva timp între primul şi al î MeCury, feo Lee până şi agenţia de presă însoțesc. Așa cum a spus preşedintele doilea val al extinderii NATO. Dar, aşa a Reuters sătitreze: inapoi la mentalitatea de bunker Clinton ieri, România face un progres cum am spus înainte, cred că România = în Casa Albă a lui Clinton“. (Marius HOSU) important pe calea reformelor economice. e un candidat foarte puternic pentru al = şi militare. Aceste reforme vor întări doilea val. ri [i] Pentru finanțarea

poziţia României, ce candidează la (Continuare în pag. a XVI-a) L]

= deficitului bugetar, ihai lonescu : Finanţele vor putea apela

tru TINU

_ iferenţa de fus orar nu ne-a îngăduit să prezentăm în corespondența | PD anterioară ce s-a întâmplat, în fapt, joi, la Casa Albă, în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre preşedinţii Bill Clinton şi Emil antinescu. Din câte am aflat, Clinton fusese informat de primirea pasă rezervată şefului statului român în Congresul american şi a să remarce cât de important este acest lucru. Într-adevăr, numai ; nu cunoaște bucătăria politică americană nu poate înțelege că trecerea “fața Congresului este un punct obligatoriu pentru a avea strânse cu America. De aceea, discursul din Congres şi aprobarea lui, iată adesea cu aplauze, a fost ca o lumină verde pentru demersul intelui român la Casa Albă. Acesta a fost sensul cuvintelor cu care put discuţia din Biroul Oval, Clinton vrând să spună că acum este m înțeles, din revista presei din ţară, că diverşi jurnalişti mai mult ai puțin iniţiaţi în tainele politicii internaţionale fac fel de fel de lații asupra faptului că în sala Congresului nu s-ar fi aflat decât 3 senatori şi tot pe atâţia membri ai Camerei Reprezentanţilor. Au 'câteva zeci, dar nu asta e important. Important e că printre ei s-au n afara şefilor celor două Camere, unii din cei mai influenţi smeni. Situaţiile sunt extrem de rare când sala Congresului este Prin regulament, prezenţa la dezbateri nu este obligatorie, enii vin doar când votează. Votează şi pleacă. Bagatelizarea ntului pe care l-a reprezentat discursul şefului statului român în SUA pe motiv că în sală se aflau mulţi tineri (e adevărat, aşa ieşte, sunt invitaţi în asemenea ocazii tineri de la colegiile cu ic) este în cel mai bun caz o dovadă de ignoranță și obtuzitate. a exprima rezerve asupra conţinutului celor spuse, ar fi fost em, să existe referiri mai concrete la situaţia actuală din ţară, te de apelul adresat investitorilor americani să vină în România.

recunoscut însă că acest tip de discurs în Congres are un caracter , este o adresare generală către americani şi nu în acest cadru rezolva problemele noastre. Discursul în fața Congresului trebuia iar, dacă a fost şi primit bine, înseamnă că ţinta a fost

: numai la piaţa internă Serviciile secrete refuză să şi-l munițiilor. Fiind soţul unor fiice de foşti i Valentin Lazea, secretar de stat în cadrul asume pe Mihai lonescu, omul de prim-secretari sau membri ai CPEX, el Ministerului Finanţelor (MF) a declarat ieri că MF afaceri ucis în seara zilei de 15 iulie, a scăpat basma curată. Pentru că a | j 4 4, e i peră ca emisiunea de eurboblig; iuni care trebuia în faţa vilei sale din strada Mieilor nr. _. recidivat şi a încercat sa se interpună [i i , să ie arsi în A ia apă Sea A ala i -: ca fals ofițer acoperit al Întreprinderii de i sa > lombrie. „Am €

2. Mai toate ziarele l-au prezentat pe ji peri epri za ana arbaene de Ciețele Intemaţ

la întâlnirea de la Casa Albă, se impun câteva precizări. Mai u România era extrem de important ca o asemenea întâlnire cel mai înalt să aibă loc în 1998. De ce în 1998? Pentru că

ema ne, ce aprile Aaa, moLaratientice “Din, | Ineeou ca fs ofera Secutăţi. n - Gamer Extra Dunărea în denlarea | Ep: val etimalLazea, E susne că năutţ de vedere, asigurarea dată de Clinton, așa cum se spune în această calitate - s-a spus - el ar fi a 1) Meg. n Ap ani ] n : simari ap rurale Edi Ti Ze E - "| vândut secrete economice unor state ofiţeri ai Direcţiei de Informaţii Externe ; i ii SUA vor sprijini România să devină cel mai | străine. Circulă. de asemenea, o . hau luat sub obseniație şi l-au lucrat i entru obligaţiunite externe și pentru depozitele a NATO, are o semnificaţie a cărei „însemnătate, nu tina ai lonosauanare = informativ: Aşa s-avaliat'că-lonescu; pe : A i RP A ; a un impact termen mediu şi lun ont cesei construi preautore incertă | OOMDayerr otet. reci aieae e age icanii situează ca pilon de | ceauşist, ar fi fost unul din cei . de proxenetism, plasând fete unor |] Ultima fotografie , | Ă j un parteneriat pe termen lung“, cum | ;nsărcinaţi în regimul trecut să se Oameni de afaceri Informaţiile pbţinute [i 1 uflopascu în viată | | . pia ocupe de vânzările de armament pe de la aceste fete erau vândute la

preşedintele Constantinescu a folosit prilejul primirii pă pentru a aborda deschis - atât în prezenţa unora din cei mai bri ai Administraţiei americane, cât şi în discuţia particulară

Securitate. ice N sasi ş Ceata Se up Alee peer car În concluzie, Mihai lonescu a fost 7 UFEME CE pistolarii zburdă : îi | A doua sesiune de

i doar un informator al unui ofiţer al î . i . femei apartinând unor familii de doar un informator al unui ofiţer al e p=a- e m ax iurnunnsă da nanmi ai “admitereînliceu-la

nr. 126, figurează ca acţionar, având i de 15 la sută, alături de doi italieni.

3 Ceea Ce Şi-a Stabilit în pr ădere. Leul este relativ stab

“ja națională nu s-a depreciat di mişti par totuşi derutaţi, Ei

edă stabilă într-o economie at Lnba a scade abrupt. Importurile de -eea ce sporeşte deficitul com „portu bil în plăţile externe, dar statul |

Să - | ră, floricultură ŞI, logumi Guta; RI OVUUCUg Mob lil Meer ca mase plastice, le lu ie tă i

de blănă "mă işoare, broderie etc. Comerţu ntern ate o import-exportul, iar rep ai gi pie a cosmetice, păsări vii etc. iti trucţii. Nu mai puţin de idicata al | bar, restaurant, servicii de agrement şi sportive Ş.a. Practic, activitățile seupg = Multă ali Î ruite conform codificării de la Registrul Comerţului, nu sunt mai Puțin de ga psi e chin tirul ! Incluzând activităţi de vânzare-cumpărare de bunuri imobiliare, selaeyiai de dei ui Dara de forță de muncă, activităţi de întreţinere corporală, tabere de tinere

precii

aj străinătate pentru a-l acoperi. Plătir rism eic. dai refugii E ute Aida însă rezervele valutare a H ihai inea jumătate : Fi i A r$ . este A a tean cu domicilu e EUROPA 1 METALS AND 000 te Irrepletată în 199 Aă: plicația SA sutononna de, Gita tine irmei: import-export... (21.01.1998). Mihai Ionescu figurează cu domiciliul schimbat la data înmatriouge a ce Per 2 Dentru GR DE NI retri e aci pp i al) * irmei (str. Mieilor nr. 2) şi deţine jumătate din acțiuni, asociat fiind Cu un italia far eme Cin! Vie e pleda vaii Ep făra sta nsultare pentru afaceri şi Domeniul principal de activitate este de data aceasta comerțul intem, doi e Sa Buna fuNG pe Car et, articole medicale şi secundare fiind producţia, serviciile, import-export, construcţii - mai precis, fi te relativ” „scă are deci acea „frânghie“ d e fari ; âneasc

i i ă idi ial lemnos şi metale feroase şi nefergai SA, ore 9 RARI 00 e Ara leo din material plastic, fabricarea q 13.09.1991. Mihai lonescu figurează produse ceramice refractare, cărămizilor, țiglelor, cu demolări, i lucrări de izola imbat (str. Cap. Ilina nr. 1, bloc 13 A). . şi protecţie anticorozivă etc. Nu lipsesc, totuşi, pet e i, a pieţei şi a beneficii şi pierderi de 30 la sută, sondaj, și consultare pentru afaceri şi management, cafenele şi baruri cu şiţă

spectacol.

ral nt. a a remarcat că, în toate datele primite de la Registrul Comerţului despre fi cţii - lucrări de construcţii, inclusiv de. la care Mihai lonecu era asociat, acesta figurează ca fiind căsătorit. A iverse, transporturi rutiere de mărfuri, Loreta BUD) i

România va intra inanţelor lansează în NATO...

Urmare din pag. | = - România trebuie să facă însă reformele atât | | N 1) ozile lor economice, cât şi militare şi credem că România rămâne un candidat foarte puternic“. Răspunzând

. FR la o întrebare privind anunţarea unui eventual al sunt vizate salarii le doilea val, anul viitor, la Washington, Cohen a spus:

ensiunea. Ea eşte cursul leului. C la suprafaţă, dar care te poate ; că inflaţia se menţine la un nivel scăz în caz contrar, ne putem aştepta la ce este rat. IN & într-un moment critic. Datorită întâr în prezent s-a produs nici o schimbare în tizări "performante nu și-au plătit în contiir 4 mult, pierderile lor au fost acoperite c Ma anităfilor în condiţiile creşterii cheltuielile 1 parametrii stabiliți iniţial. Pentru a-l re risterul Finanţelor a anunțat că, la rectifica + va propune guvernului atât reducerea c niturilor, prin majorarea unor impozite ; nimeni nu va câştiga de pe urma ridi Întreprinderile vor avea mai puţini bani pent: “emvolta producția, iar populaţia - pentru a abso! E probabil şi motivul pentru care senatorul hiar eliminarea impozitului pe profitul reinv n-ar fi deloc rea, dacă avem în vedere şi nt studiu făcut de Banca Română de Dezvol | e credite pentru retehnologizarea ș l-:oinderilor - îndeosebi a celor mici şi mijlocii dir nalizat 11 clienţi, atât înainte de a folos cât şi după aceea. La ce concluzii a ajuns? stat a pierdut, pentru că întreprinderile re: ne impozite. În al treilea an, când noile capac să funcţioneze și să aducă mai multe ve s-au echilibrat. În al patrulea an, „cei 7 ma! mari decât înainte de a face investiții.

r către stat erau de două ori mai mari, e impozitare n exemplu, din multe altele, care arată că re âr avantaja nu numai producătorul, ci şi st âctuala situație din economia românească, ! hu-și onorează obligaţiile către stat; în mai fac faţă nici celor mai stringente che te de pensii, o astfel de măsură nu poate fi |

nderile

gust

uget circa reprezentanţii Finanţelor au fost foarte evazivi şiau | „Nu există o limită de timp pentru admiterea estimează refuzat să răspundă întrebărilor referitoare la

impozitele care vor fi majorate. Din câte ştim însă mâniei în: NATO, Credem că ceea ca Bl i r j ; însă, | ; e aa

a evoluției în MF, mulţi împărtăşesc ideea conform căreia îniportant ari ca reformele SA se înfăptui nor acte impozitele pe salarii sunt prea mici în România, | iar uşa e deschisă“, Întrebat fiind dacă a discutat

necesară comparativ cu alte țări. Cu preşedintele Constantinescu despre proiectul Bell | ugetului. Până acum s-a apelat la creşterea impozitelor | Helicopter, ministrul Cohen s-a adresat preşedintelui area unor indirecte (TVA, de exemplu), măsură care nu a dus |

re României. „Aceasta este o î d. reşterea la nici un rezultat, din cauza scăderii consumului. În Răspunzând, Emil PI eDai i,

> ajustare cazul taxelor vamale, al accizelor, avem de-a face : SI) SL ADU APSGU AI SPUSA „Da: 44 gelar este cu evaziune fiscală. Impozitul pe profit a scăzut şi | VOrbit despre Bell Helicopter, AŞ vrea să spun că Nu

crize“, a el, urmare a diverselor facilităţi consfinţite de | au existat nici un fel de presiuni politice sau de altă legislativ.: Singura sursă sigură de venituri pentru | natură dinspre parte icană i i I l j n a american area anțelor nu buget este, în acest moment, impozitul pe salarii. O ȘI 2, PETRI odă

k hd cl roiectului. Raţi închei i uVvinte de hotărâre în sensul majorării acestora nu poate fi . ui Rațiunea de incheiere a acestui contra

in mili pu. datorită creşterii deficitului bugetar, ar anula ctificarea decât „politică“, aşa cum a anunțat şi Lazea. Nu este doar de ordin militar. El urmăreşte, de » din criză Singurul lucru pe care trebuie să ea a fost Majorarea impozitelor pe salarii, idee acreditată | asemenea, conceptul de societate de hi-tech pecare |, ie - este eliminarea. pierderilor. că: eaditodă În lipsa ieri de oficialii MF, arată cât de gravă este situaţia...

dorim să-l creăm în România. El emenea,

Simona DAVID tehnologic al țării noastre.

cufundat în Portul Mangalia

, Plutind în derivă $ ieri, şenalui |

pi Statul n-are bani să închidă robinetul ris hiar afaceri dispuşi să cumpere şi întreprinderi m qu Probleme. Ei au atât managementul, în ae care este nevoie pentru a le aduce pe ași timp, şi birocraţi, care pun bețe în

ări lmyj.. Ei fac un imens rău, care explică, de altfel

va ridica nivelul

ului. A ou Măsuri Pian A trecut totuşi vremea ameninţăr abat dit Pepe şibe săi nărăvaşi Le: Dacă guvernul nu va ţine bine et i e statia d a

! Vor arunca foarte repede economia il, dar, scăpate de sub control, „cele 4 jmă. Ceea ce, din păcate, s-a şi întâ i 9 N iloare, bine legată în dana portului, 4 £ ea Care i-a dat acesteia „lovitura d;

imătarul Mihai | ului impact, vedeta torpiloare s-ș R | lar |“ te o înmorms

furtunii nu s-a putut interv: utut ajunge cele 3 remorche ează directorul Muşat. După :

seria a cincea

1 lui Vasile săi nărăvaşi

tituirea celor răspunzători de încetinirea gest disperat al premierului Radu Vasile, ie înţeles. Noi am scris la intrare „Bursă“, e să tranzacţionezi. De o bună bucată de | nu se face altceva decât se trec dintr-o ini, căre se depreciază mereu. Mai trebuie sei de Valori, atât timp cât pe piaţă nu vin încetinirii. privatizării nu se opresc însă la pentru prima dată în perioada tranziţiei, s-a restructurezi întreprinderile neperformante r trebuie să ai bani în bugetul de stat. Ca e publice au fost alocate pentru reformă. vină din privatizare. Altfel spus, nu faci estructurare. Dar neîncasarea veniturilor ţinerii şi chiar sporirii cheltuielilor statului, deficit bugetar mai mare determină presiuni >. lar reînscrierea preţurilor pe o curbă

ncercare de a scoate economia din actualul

imposibil să faci reformă, dacă n-ai măcar om de afaceri nu se apucă de treabă până siness plan. EI trebuie să ştie dinainte cât e de pe urma a ceea ce îşi propune să tele analizei lui să fie cât mai aproape de ca evoluţia principalilor indicatori economici Dacă se începe o investiţie cu anumit nivel Jerulării ei au loc salturi bruşte ale costurilor, gulă, eșuează, deoarece veniturile nu pot revizibilă a cheltuielilor. De aceea, într-un „privat nu investeşte. El aşteaptă apariția ;ă-l ajute să iasă din marasmul economic, +fel de puncte de sprijin. Banca Naţională ub control masa monetară. Datorită unei re Banca Centrală și Ministerul Finanţelor, sea ce şi-a stabilit în program, inflaţia se re. Leul este relativ stabil. În primele cinci nală r eciat decât cu 7%. Mulţi. i, Ei nu-şi pot explica atât de instabilă. E devansează tot mai ste deficitul comercial. Avem un e externe, dar statul nu este nevoit să ri! al acoperi. Plătim la timp ceea ce

mai devi

Dumitru TINU

Titlul acestei însemnări ar putea să şocheze. De fapt, nu despre mine vreau să scriu. Nici nu cred că interesează pe cineva, în afara celor apropiaţi şi a colegilor mei, că eu m-am întors mai devreme. Aş fi putut să intitulez această însemnare mai simplu: „De ce a mai rămas preşedintele Constantinescu în America“. Mă tem însă că s-ar fi putut înțelege exact pe dos. Că aş încerca să-mi asum eu rolul d-nei consilier prezidenţial Zoe Petre şi să explic cât de important este că, după discursul din Congresul american şi întâlnirea de la Casa Albă, preşedintele a mai rămas 5 (cinci) zile în America. Or, eu vreau să arăt că, dimpotrivă, preşedintele n-avea de ce să mai

“ transmisii din Washington: vizita domnului

Nr. 2531 € luni, 20 iulie 1998

e ce m-am întors

eme din America

timp: 48 de ore. Se presupune că un şef de stat nu-şi poate permite să rămână mai mult la Washington. Aşa că preşedintele român a împachetat şi s-a mutat... la hotel. Situaţie jenantă, după părerea mea.

E adevărat, America este un continent. Ai ce vedea şi ai cu cine te întâlni. Dacă ai timp. Dl. Constantinescu nu este însă nici preşedintele vreunei republici bananiere sau africane, dintre cei care vin şi uită să mai plece, nici al vreunei Elveţii fără probleme. EI este preşedintele unei țări în fierbere, a cărui prezenţă acasă este mai mult decât necesară. Am întrebat-o pe d-na Zoe Petre, la o întâlnire cu presa organizată după întâlnirea de la Casa Albă, de ce nu pleacă acasă preşedintele. Ca să fiu şi mai bine înţeles, am insistat asupra lungimii vizitei,

rămână acolo şi că trebuia să se întoarcă odată cu mine la Bucureşti. Repet ceea ce am mai spus în două

Constantinescu în SUA, acum, cu 9 luni înainte de întâlnirea la nivel înalt a NATO, şi într-un moment delicat pentru situația din țară, este importantă şi ea reprezintă un moment necesar în relaţiile româno-americane. Discursul preşedintelui în Congres şi întâlnirea de la Casa Albă cu Bill Clinton erau suficiente pentru o deplasare peste Ocean. De altfel, după întâlnirea cu Clinton, di. Constantinescu a trebuit să părăsească Blair House, reşedinţa de vizavi de Casa Albă pusă la dispoziţia şefilor de stat invitați oficiali ai preşedintelui Americii. Potrivit protocolului, această onoare este limitată în

m 20 de constănţeni şi-au donat rinichii pe câte 4.000 de dolari

Poliţiştii constănţeni au depistat 20 de persoane 4 care au donat rinichi unor cetățeni străini în schimbul x a 4.000 de dolari fiecare, a declarat It.col, Dan SERI i) Salomia, şetul Serviciului de Combatere a Crimei ii că, în prima sa relatare, 2 Organizate din cadrul IJP Constanța. Anchetatorii „International Herald Tribune” Începea CU m au stabilit că Gheorghe Văduva, 30 de ani, contacta cuvintele: „The nine days visit of the m donatorii din rândul muncitorilor români din Turcia. president“... adică. „Vizita de nouă zile a 5 Aceştia erau cazaţi la un hotel din Istanbul, unde în preşedintelui“... Doamna consilier n-a găsit m aproximativ două săptămâni, cât durau analizele,

alt răspuns decât o punere la punct; nu sunt Pi operaţia şi refacerea postoepratorie, primeau zilnic 9 zile, ci 7 zile. Ca şi cum n-ar fi acelaşi lucru. în intre ea mila de lie turceşti. Ei erau operaţia spitalul din Adana de un medic care conducea

Am în față programul detalat al zilelor ce. n întreaga afacere. În acelaşi spital erau efectuate

urmează întâlnirii de la Casa Albă. Este un * iransplanturi şi dela cetăţeni din Republica Moldova, program infernal.

Bucureşti (Continuare în pag. a XVI-a)

s Ucraina, Bulgaria. Potrivit sursei, beneficiarii plăteau = pentru rinichi sute de mii de dolari, câteodată chiar „ Şi un milion, iar Văduva primea pentru fiecare m persoană racolată 1.000 de dolari.

m (Detalii în pagina a VIII-a)

: i Un miner de la Leşu ; Ursului a murit lovit » de trenuleţ pi:

| m Un miner de la Leşu Ursului - Ostra, Suceava, şi-a pierdut viaţa

m muncă, informează Potrivit IJP Suceava, muncitorul Gavril Aldea, de

» de ani, din comuna n deo locomotivă care transporta vagoane cu! Cazul este cercetat de procurori şi m Inspectoratului de Protecţie

: pi Traian Băsescu : s-a întors din SUA

a Muncii Suceava.

județul într-un e corespondentul MEDIAFAX.

Cornu Luncii, a fost lovit, vineri,

Î Cibin 4 adn'4 Ad sec brâu Pa ac M-a pe ali

neprimindu-şi nici până

i urgia bolilor,

lă în acest dosar, pentru a-şi recupera re marea noastră surpriză, conducerea ă ezită să o facă. Ei recunosc că nu au nici un cent din cei 6,2 milioane dolari,

şcă un deget. Toate insistențele noastre van. Este de necrezut! Oare dacă nu era anii contribuabilului român, ci de banii r (dacă banca era privată) tot aşa ar fi "Dacă poziţia dumnealor rămâne aceeaşi rele zile, Poliţia şi Parchetul se vor - din oficiu - parte civilă, în locul

în subtext, bănuiala existenţei unei la originea avizării respectivului credit, u care nici „nu se doreşte, cum se vede, apelor“. De altfel, nici încercările noastre ta noua conducere Bancorex Constanța cununate de succes: după ce nu ni s-a măcar să trecem pragul direcţiunii, am ţi - prin... vocea (la telefon) secretarei - ă problemă nu se discută“ (respectiv tre flotă). Cert este că vasul „Săbăreni“ t la rubrica dispariţiilor enigmatice din rin telefonul fără fir al marinarilor ne-a a urechi că „dispariţia“ s-ar fi operat „cu ompanie“, nava fiind botezată de „pirați“ şi făcând bani buni prin zona Golfului.

Carmen CHIHAIA

onul „Caritasului işini,, - condamnat 4 ani închisoare

Braşov l-a condamnat pe patronul jocului e „Vals“ sau „Caritasul cu maşini ni de închisoare. Popa a fost acuzat că ste 150 de persoane din toată ţara, ovocat acestora ridicându-se la peste 1 La termenul din luna iunie, părţile civ

însă pretenţiile, solicitând reactualizarea

zeze în prezent suma de 3 miliarde leii jocul „Vals“, zis şi „Caritasul cu maşini", ) 1996, când patronul SC „Vals“ încasa lei, de la persoane fizice şi juridice, estora garanția ca le va face rost de Dacia“ n eftine, direct de la uzina din Piteşti, în termen de 14-90 de zile! s-au aflat reprezentanţi ai unor societă Căminului de handicapaţi din comuna ul Braşov, dar şi câțiva poliţişti. La un irma „Vals“ a intrat într-o acută criză de i-a permis să onoreze cele 268 de leiate cu beneficiarii „Dacilor“. Deşi a ai poate onora contractele şi comenzile, ontinuat să deruleze afacerea, încasând „ În decembrie 1997, Popa a fost adus i Judecătoriei Braşov, pentru a fi audiat. onşalant că este nevinovat şi că „numai -a întrerupt activitatea în primăvara -a împiedicat să le aducă solicitanţilor ise!“ loan Popa a fost arestat în ianuarie st imediat eliberat, iar judecătoria şi-a etența în favoarea Tribunalului Braşov. ilor şi a probelor prezentate de acuzare stanța condusă de judecătorul Daniel rât să-l condamne pe escroc la 14 ani pentru înşelăciune. Cosma a precizat constituite în proces vor fi despăgubite, rute de ele, urmând să se adauge „0,12% pe zi pentru întârzieri, dn au fost făcute contractele pentru livrarea nă în prezent. (lulian C, TĂLUI)

iiaţiei Române“

a avut ca scop ştergerea semnificației cesteia, dar întrucât, după Revoluţie, Uscat au revenit la Sărbătoarea e Sfântu Gheorghe, iar Marina - la ta Maria, şi Aviația ar trebui să revină. întu Ilie, ne-a declarat preşedintele Davalerilor Ordinului „Virtutea

în retragere Vasile Gavriliu,

Pe i

TR Mătional Aia i miti e are

Lafe i PILA AF AULA ln met A alei uda ear ada a sata

folosință numai 146 de locuinţe pentru cadrele militare. Degeaba este abilitat MApN să achiziţioneze construcţii începute şi neterminate, atâta timp cât banii lipsesc. Pentru finalizarea a două blocuri în cartierul Mărăşti, cu 49 de apartamente, sunt necesare peste 18 miliarde lei. Suma alocată pentru acest an este de 20 milioane lei, aproximativ 0,1% din valoarea investiţiei. Totuşi, Armata a IV-a şi-a mai îmbogăţit zestrea edilitară şi cu două blocuri - cămine de nefamilişti, în str. Cojocnei, achiziţionate pentru transformarea lor în cămine de garnizoană. Dintre cele 100 de garsoniere, confoart III, sunt locuite doar 50. Pentru amenajarea celorlalte nu sunt bani. Actualele reglementări nu permit vânzarea locuinţelor de serviciu către militarii chiriaşi. Modificarea Ordinului General nr. 15/1994, care prevede acest lucru, ar fi, poate, necesară măcar pentru o parte a chiriaşilor, după criterii care să fie stabilite la nivelul conducerii MApN. Cu fondurile astfel obţinute s-ar putea finaliza o mare parte

UI, la tos IE. prepararea hranei pe câte magine a vieţii de

uri şi spălătoare la com Uscatul rufelor în camere un biet reşou întregesc familie.

Lipsa locuinţ reprezintă decât un!

te si i unei armate care doreş ad cu eventualele partenere din NATO. E ade

militarii români au făcut o bună die hotare, la diversele exerci la care au ua iile înce fr de Mea tate acestea potenţial conflictual ridicat. a ati statul român a făcut şi va face efortul piei ite. Nu putem încheia, însă, fără să amintim ae unui Mei de la Cluj: anul trecut, o pa revenea la doi soldaţi, iar în acest an, patru i E „se bat“ pentru o aspirină. lar alocaţia de | în pentru un soldat al Armatei Române este mai mi

â re beneficiază un puşcăriaş... decât cea de cal E i e

itare nu lor pentru cadrele m , ui dn multele handicapuri ale ă fie pe picior de egalitate

astiet OPATU 9 ar pula la 0 MOR pape al e gata a ee eee

(Urmare din pag. !)

Preşedintele este supus unui adevărat maraton, traseul incluzând nenumărate întâlniri, vizite, interviuri, participă la vernisaje de expoziţii, ia la subţioară tablourile furate de la Brukenthal, zboară cu elicopterul la o bază militară, doarme în avion pentru a fi la 5 dimineaţa pe coasta de Vest, la San Francisco, de acolo o ia spre coasta de Est, unde ajunge în crucea nopții, la Chicago, şi tot noaptea pleacă pentru o călătorie de 14 ore spre țară... :

Pentru cine cunoaşte America şi pe americani toate acestea sunt, din punctul de vedere al unei vizite prezidenţiale, un amalgam de nimicuri, preţioase şi ridicole în acelaşi timp. Eficienţa tuturor acestor întâlniri - de altfel plăcute, americanii fiind extrem de sinceri, generoşi, îndatoritori - este zero. Greşeală mare din partea consilierilor de la Cotroceni, dar şi mai mare din partea ambasadorul 1 Geoană, care ştie bine ce spun! Nici

preşedintele n-are scuză, dacă nu cumva au început să-i placă linguşelile colaboratorilor săi. Aş vrea să mă înşel. L-am întâlnit seara, înainte de plecare, la recepţia pe care a oferit-o la Mayilower Hotel. l-am spus, între altele, că a doua zi plec spre țară: „Am treabă“, am zis. Mi s-a părut că a tresărit pentru o clipă...

Altfel, preşedintele îşi ia în serios orice rol, ce i se distribuie de către consilierii lui. Ştiu că a impresionat în mod deosebit în țară felul în care s-a prezentat de la tribuna Congresului. Un discurs de 11 file de text memorat în limba engleză. Este extraordinar! - mi-au spus cu admiraţie câţiva cunoscuţi. Mai ales că se simţea că engleza nu prea îi este fam iară preşedintelui. Cu atât mai de apreciat performanța. Fără a diminua efortul d-lui Constantinescu de a se

“prezenta mai mult decât onorabil în faţa congresmenilor americani, îi voi dezamăgi pe

De ce m-am întors mai devreme din America

telespectatorii români, inclusiv pe unii ziarişti români care vânează toate fleacurile pentru a-l ridiculiza pe, preşedinte, spunând că dl. Constantinescu şi-a citit discursul, cuvânt cu cuvânt (l-am urmărit din sală având textul englezesc în mână), după un scriptor instalat în faţa pupitrulu la înălţimea ochilor. E vorba de două plăcuţe transparente, una plasată în stânga, iar cealaltă în dreapta, care din sală sunt aproape neobservabile, dar pe care apare textul discursului, vizibil doar pentru vorbitor. Astfel, acesta priveşte cu degajare sala, când în dreapta, când în stânga, regăsind şi într-o parte, şi-n alta textul în desfăşurare. Procedeul datează de vreo 15-20 de ani. Pentru prima dată mi-a fost dat să-l urmăresc la un asemenea show pe fostul preşedinte american Ronald Reagan, la Naţiunile Unite. Ceea ce a stârnit curiozitatea auditoriului atunci a fost gafa lui Reagan de a fi prezentat „din memorie“ nenumărate cifre şi r de a fi reprodus, fără a clipi „câteva citate celebre. Era prea de tot! l-am văzut atunc

pauză, mai mulţi şefi de stat s-au dus la pupitru să studieze misterioasa plăcuţă de plexiglas cu care încercase să-i păcălească marele actor-preşedinte Ronald Reagan. Prin contrast, Emil Constantinescu a avut prezenţa de spirit ca, atunci când a citat din părinţii să scoată cu grijă din buzunar o hârtiuță pe care era scris citatul respectiv, deşi îl avea şi pe scriptor. Congresmenii cunosc toate aceste trucuri şi-i privesc cu simpatie pe vizitatorii care le intră în joc.

Dacă consilierii d-lui Constantinescu ar fi fost la fel de atenţi şi la protocol, atunci trebuiau să-l sfătuiască pe preşedinte ca de la Casa Albă să treacă vizavi, la Blair House, să-şi ia geamantanul i să plece direct la aeroport. Mesajul ar fi fost clar: preşedintele României este un om ce simte răspunderea funcţiei pe care o deţine. El are treabă

acasă, n-are timp de pierdut. E EET ETER E IREETI aer 207 seg aa ae E Ata a St La nunta lui Denis Şerban,

Steaua a dansat cu... Dinamo

Sâmbătă, la ora 14,07, fotbalistu Denis Şerban a spus DA, la Starea Civilă din Constanţa, după care şi-a sărutat cu foc proaspăta soţie, Mădălina Buduru (fiica preşedintelui clubului FC Dinamo, di. Petre Buduru). Evenimentul a adunat la „Casa căsătoriilor: puhoi de lume şi maşini, fiecare încercând să se „înfrupte“, măcar vizual, din fastul unei nunţi „mai speciale“. Naşii - familia Mihaela şi Cristian Borcea, din Bucureşti - şi familiile tinerilor păreau a trece prin emoţii Chiar mai mari decât mirii. Fi indcă, dacă la partea

„Civilă“ a ceremoniei Şi (parțial) la căsătoria reli | joasă de la Biserica „Sfânta Maria“, însurăţeii i) fost

ag a: Ha

câte am auzit, Denis Şerban n-a

luna sa de miere decât două antrenamente. (C. Ch.) if zale

Cazul distrugătorului — Mărzca esse

de la Steaua şi Dinamo, la restaurantul „Doma“ Mamaia (unde a avut loc petrecerea) Sportivii celor două cluburi rivale (pe gazon) n-au lipsit. Dimpotrivă, Fie că auvenit cu avionul („0 cursă specială“), fie cu autocarul, ei n-au întârziat, dansând şi chefuind, Miri au avut parte de tot dichisul unei „nunţi sportive“ de primă Clasă: limuzină (albă) la dispoziţie Specialităţi Culinare, un tort uriaş, 600 de invitaţi. Din păcate, după

primit învoire pentru tăzi, înapoi la

cum, în

Lei

pânze furate. Upr!5! a CovIs să renunțe asupra tablou lor, care ar valora între milion de dolari. Ele fac parte dintr-y

pânze, furate în mai 1968, din Ca Brukenthal din Sibiu. (Mediafax) Defileul Jiului

- atenţiune, cad tr

Duminică, în jurul orei 3,15, un vag mărfar ce se deplasa din Bulgaria, a Viena, a deraiat în defileul Incidentul a avut loc ca urmare a | abundente căzute zilele trecute, care căderi masive de bolovani şi bucăţi « munte. Vagonul care a sărit de pe | locomotivă şi era încărcat cu țigări, urm sească România prin Vama Curtici. Urp incident, circulaţia feroviară a fost bye peste 10 ore, abia ieri la prânz reuşi nerea pe linie a vagonului. Trenurile « fost deviate pe alte rute. Un alt tren a d de 12 iunie a.c. la intrarea în defileu | dinspre Petroşani, în zona Livezeni, Ci aceleaşi ca şi la deraierea trenului mă atunci locomotiva a fost scufundată pre nămol până la nivelul geamurilor, adi 2,5 m. În ambele cazuri nu s-au înreg sau pagube materiale. (Isabela MAN)

Nuntă mare pe drum petrolului:

Băiatul preşedintelui Kârgâzstanului s-a ci cu fata președintelui Kazahstanului

Fiul cel mare al preşedintelui Kâi Askar Akayev, şi fata cea mai mică a Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, s duminică, în apropierea pitorescului | Această adevărată „nuntă a anului“ respectiv, Aliya reinvie tradiţia reg cimenta relaţiile politice prin înrudiri Circa 200 de rude şi prieteni aprop la ceremonie. După căsătorie cei doi două săptămâni de miere, iar ulterior se în Statele Unite pentru studii. (M.R.)

Ediţia clandestină a „României Libere“ d - expusă la Muzeul Jurnalismului din Wast

a clandestină a „României Liber

| 1988 de ziariştii Petre Mihai i Niculescu Maier, Anton, Uncu şi Mih impreună cu tipogratul Alexandru C Şi tiparniţa la care a tost scoasă au | sâmbătă, la NEWSEUM (Muzeul Jurnal Washington, devenind primele exponal din acest muzeu. Preşedintele Constant a participat la eveniment alături de cei c a afirmat că gestul acestora a pregătit R Decembrie 1989. NEWSEUM este unic EI este finanțat şi

jurnalismului din lume. de Freedom Forum. o fundaţie inte

independentă, care liberta (Mediatax) promovează libe!

Etapa Washington.

Între 14-22 iulie 1998 preşedintele României, Emi! Constantinescu face o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Delegaţia oficială care îl însoţeşte este compusă din: Victor Babiuc, ministru de stat, ministrul Apărării Naţionale, Zoe Petre, consilier prezidenţial, Dorin Marian, consilier prezidenţial, Andrei Pleşu, ministrul Afacerilor Externe, Daniel Dăianu, ministrul Finanţelor, Sorin Dimitriu, ministrul Privatizării, Traian Băsescu, ministrul Transporturilor, Horia Ene, ministrul Cercetării şi Tehnologiei. Din delegaţie mai fac parte experţi, tehnicieni şi ziarişti. Etapele vizitei sînt: 14-18 iulie — Washington; 19-20 iulie — San Francisco;

21 iulie - Chicago.

Dacă privim călătoria preşedintelui Emil Constantinescu peste ocean ca pe o expediţie avind ca scop cucerirea Americii, putem spune, chiar înainte ca ea să se fi încheiat, că America nu a fost cucerită. Măcar pentru că nu este o ţară, ci un continent, că la ora actuală constituie cea mai importantă putere economică şi militară din lume şi, nu în ultimul rînd, pentru că America este acel teritofiu în care, în mod natural, democraţia reprezintă o formă de viaţă.

Dacă însă privim cumpănit şi fără păgubitor triumialism, această vizită poate fi privită ca un pas, fără îndoială decisiv, în lungul drum pe care țara noastră s-a angajat. In acest sens nu trebuie nici uitat, nici ignorat faptul că şi preşedintele lon Iliescu a fost la * Washington, în ciuda rangului scăzut de care s-a bucurat vizita sa. El are dreptate să se supere în comunicate publice care încearcă să ne convingă de faptul că el ar fi inaugurat relația româno-americană. Adevărat. Numai că ne amintim că, /a ceremonia de învestire a lui ca președinte ales, în iunie 1990, ambasadorul SUA nu a participat. Era mesajul pe care administraţia americană i-l trimițea preşedintelui Iliescu, în urma sîngeroasei mineriade de la Bucureşti. Insă şi altceva rămine important. Chiar după cea fost la Washington, la Casa A/bă, în Salonul Oval,

„la Pentagon etc., lon Iliescu s-a întors acasă, închizind în albumul său de familie amintirea _ vizitei sale în Statele Unite ale Americii. S Este lucrul pe care îl pretindem astăzi pre- ” şedintelui Constantinescu. Şi anume, să nu-şi , adjudece acgastă vizită doar în folos per- "sonal, căci importanţa prezenţei lui de acum în SUA se va vedea abia după întoarcerea acasă. d cîţi bani, ciţi investitori şi cite promide acceptare în NATO va aduce cu el contează, ci cită hotărire politică. . a smulge România din situaţia incertă şi prea mult prelungită a tranziţiei. Etapa trebuie privită ca parte dintr-un Şi continuu efort de a semnaliza că în asistă un pna, să, iar acest

Apreciat de mediile americane (presă şi oficiali) ca bun, discursul preşedintelui Emil Constantinescu a avut şi calitatea de a readuce pe agenda congresmenilor americani România. ca solicitantă a unui sprijin tot mai susţinut — dezvoltat prin multiplele paliere ale parteneriatului strategic — în vederea aderării la NATO. Ar mai fi de adăugat că, în aceeaşi sală şi de la aceeaşi tribună, s-au mai adresat Congresului american, cu cîţiva ani în urmă, Lech Walesa (cînd încă nu era preşedinte al Poloniei), Vaclav Havel, preşedintele Cehiei şi Arpad Gânz, preşedintele Ungariei. În aceeaşi zi, în clădirea Capitoliului, preşedintele Emil Constantinescu a primit medalia Centrului pentru Democraţie.

Casa Albă = =

Joi 16 iulie, preşedintele Emil Constantinescu, s-a întilnit la Casa A/bă, în Biroul Oval, cu preşedintele Bill Clinton. După o întrevedere de 45 de minute (care a inclus şi un t6te-a-i6te), în mod neobişnuit, ţinînd cont de „hărţuirea“ presei la care este actualmente supus, preşedintele Clinton a ieşit pe peluza Casei Albe ca să-şi conducă oaspetele şi s-a adresat ziariştilor: „Este o mare bucurie pentru mine să-l am aici pe preşedintele României, după primirea de care- am. avut parte acum un an la Bucureşti”.

În briefing-ul de la Ambasada României la Washington ce a urmat aceste întilniri, doamna consilier Zoe Petre a apreciat ieşirea pe peluza Casei Albe a preşedintelui Clinton drept un „virf a/ icebergului acestei întrevederi“ Consilierul prezidenţial a mai relatat că pe parcursul convorbirilor, „în viziunea SUA, a preşedintelui Clinton, România este un exemplu al modului de a concepe o Boli tică vizionară-..-. -

Calificativelor pozitive. pirgera între deri la viri este necesar să le adăugăm şi un element a cărui încărcătură nu poate fi ignorată: stadiul actual! al reformelor în România. Anul trecut la. Bucureşti, mesajul preşedintelui Clinton a fost pronunţat fără nici un echivoc: „faceți reforma şi nu va exista un candidat mai puternic pentru invitarea în NATO“ „Din păcate, aşa cum ştim, reforma nu s-a făcut şi, după cum-spunea o înaltă oficialitate din Departamentul de Stat, imaginea de acum a României (suspendarea acordurilor cu FMI, Banca Mondială) este mai proastă "decit în urmă cu un an. În acest sens trebuie citită, dincolo de codificarea ei diplomai declaraţia Casei Albe care a urmat într rii celor doi şefi de stat: „Cei au trecut în revistă ritmul reformelor spre economia de piaţă din România, ca parte a eforturilor României de consolidare -a tranziţiei AIE de revilalizare a tranziției economice. şi de grăbire a integrării_sale

“euro-atlani

; ul american, ci şi res-

ei (vi zi aco Drdaregi clauzei naţiunii b a NATOetc.). Constanti

“Andrei Pleşu. Primul a

„- Convenţiei Democrate lipsă la apel! — vor păţi ca personajul din Tinere-

lice. Ei au:

Teoria şi practica

Vizita preşedintelui Constantinescu în Statele Unite ne semnalează citeva serii de paradoxuri, pe care ne grăbim să le numim.

În chiar ziua discursului, atît de elogiat, al liderului român sub Cu pola Capitoliului, Bursa de Valori din Bucureşti eșua catastrofal, cu pierderi fără precedent în țările din Centrul şi Răsăritul Europei. Bur. sele de valori sînt indicatori ai sănătăţii economice şi, mai ales, ai în. crederii investiţiilor de capital pe o anumită piaţă. La citeva mii de km distanță avem dovada unei prime contradicții: între discursul atit de de. mocrat, de luminos liberal, concentrat de preşedintele Constantinescu în cel mai interesant punct de vedere exprimat în ultimele decenii de un lider român, şi realitatea capitalului românesc în curs de dramatică a. gravare. Acest paradox nu se explică uşor.

De obicei, gesturile politice apreciate ale politicienilor au repercusiuni pozitive asupra burselor naţionale respective. În cazul românesc, un gest politic foarte important este însoţit de un eşec financiar patent, Să fie iluzorie legătura dintre politica declarativă şi politica practicată în România?

Mii de exemple în ultimii ani şi, din nefericire, şi după noiembrie 1996, arată că între declaraţiile şi intenţiile liderilor politici, de stat şi de partide, şi realitatea economiei şi a funcţionării statului român există o distanţă tot mai umilitoare pentru cei obligaţi s-o verifice în viaţa de fiecare zi — adică pentru majoritatea româncelor şi românilor.

Un alt paradox i-a făcut pe cei mai mulţi din ziariştii români care l-au însoţit pe preşedintele Constantinescu în America să observe (cu un vădit şi ridicol aer de iritare şi condescendenţă dimboviţeană) că America este într-adevăr ţara libertăţii, din moment ce, în chiar toiul unor evenimente istorice capitale, grupuri de români şi-au permis să demonstreze „în mişcare, după model american“— nota cu neizbutită ironie o „eorespondentă TV. Românii nemulţumiţi din diaspora, luaţi peste picior de experimentaţii turişti de nivel zero de la Bucureşti, au demonstrat pentru restituirea caselor furate de comunişti şi nerestituite în ultimii ani de neo-comunişti. După noiembrie 1996, puterea a fost preluată şi de un eşalon important de non- sau chiar anti-comunişti, dar se pare că spiritul comunist şi etatist asupra proprietăţii e mai puternic, mai tenace. Oamenii au aşadar dreptul să protesteze în America, dar mai ales au dreptate s-o facă atita vreme cît preşedintele Constantinescu, simbolul marilor schimbări promise şi aşteptate în noiembrie 1996, se află în preajma lor. N-am înţeles de ce o astfel de demonstrație-a fost, pentru directorul ziarului Adevărul, Dumitru Tinu, semnul

“unei ruşinoase intoleranţe, care ar marca-naţia românească, în mod

singular. Nemulțumirea, eventual ura şi intolerânţa românilor, nu se manifestă doar în afara ţării, aşa cum.lasă să se-nțeleagă concluzia amară a cunoscutului ziarist de la Adevărul, ci mai ales în interior. Un angelism al descinderii imaculate pe teritoriul american, în contradicţie flagrantă cu practicile provocate sau încurajate de aceiaşi observatori moralişti, în propria lor țară, ne dă, din nou, de „gîndit: un i cele în plus, şi unul la fel de nociv.

„Un al treilea episod, greu de înţeles, a iei iţie ale preşedintelui Emi! Constantinescu şi mini

cerea României la civilizaţia care-separă România sfirşitului mileniului al doilea de ce

informaţional este de nemăsurat. În România domnilor Constantinescu şi Băsescu, trenul şi automobilul au nevoie dă acelasi i

Curgerea disipeigi Bucureşti-Sibiu ca îi fel

e rara Lenin ele nu liftul nu funcţionează din cauză că locatari

tească cheltuielile de regie

de studenţi români na la studii în America — cam cîţi Ar ai

țe fără bătrîneţe şi viaţă fără de moarte; întorşi acasă, vor îi tineri ultra- -informaţi, americanizaţi, copăcei-copăcei, idoma strămoşului Pomuţ; doar că nu-şi vor mai recunoaşte ţara şi semenii. Mă dintre ei, ca să evite şocul, nici nu mai fac de altfel drumul spre casă. - “Există, în sfirşit, pericolul ca semnificaţiile politice atit de importante

ale noului contact la vîrf româno-american să fie sufocate sub noianul în i critice îndrep-

ic că parteneriatul strategic ri

„rea oarecum are gât a directă mai mare cu Kosovo decit

iguranţă cel Epai Irpeța ri Bas Au rie 1

cană, după noie într

miercuri, 82 iulie 1998

America

lungă, poate prea lungă, de 8 i ris la activ rezultate ă în relaţiile româno-americane, le central şi est-europene aflate b toate aspectele l-au străbătut cu câţiva ani în urmă

rtă ascendei

eva zeci de congresmeni şi senatori, mulţi dintre în legislativul american în privința politicii exteme ă de Europa riteană, a fost bine primit. Discursul a fost rostit de mult patetism, fapt ce a produs impresie în rândul asistenţei, care l-a întrerupt adesea cu aplauze. Evoluţia relaţiilor româno-americane a înscris astfel un reper important: Colina Capitoliului. Întâlnirea cu preşedintele Bill Clinton s-a nimerit, din nefericire, într-un moment dificil pentru acesta: justiţia americană Îi audia în acea zi pe bodyguarzi preşedintelui în legătură cu scandalul Monica Lewinski. Din această cauză, Bill Clinton, care l-a condus pe preşedintele României în faţa ziariştilor, rostind şi o scurtă alocuţiune, nu a dorit să răspundă la întrebări. Întâlnirea cu secretarul american al apărării, William Cohen, a fost ca un duş rece peste speranțele fierbinţi ale României de admitere în NATO. Cohen doreşte un interval de timp de mai mulţi ani între primul şi al doilea val şi, oricum, nu vede România ca pe un candidat putemic decât în cazul accelerării şi reuşitei reformelor economice şi militare. n acest context, România s-a oferit să participe la forța de menţinere a păcii în Macedonia. Este greu de ştiut dacă era acum cel mai bun moment pentru o asemenea ofertă sau se mai putea aştepta pentru a se obține ceva mai mult din acest nou efort pe care România s-a angajat să-l facă. Oricum, SUA vor sprijini înființarea la Bucureşti a Centrului de management al resurselor militare, ceea ce va insemna o prezență americană mai susţinută în țara noastră, plus ceva fonduri. Economic, s-au convenit lucruri multe, dar, în cea mai mare parte, mărunte. În domeniul petrolului s-au făcut progrese notabile: aşa este un joint-venture între Petrom şi Enron în privința exploatării, transportului şi stocării gazelor „ naturale, ceea ce ar putea să însemne o investiţie americană în România de 300 milioane de dolari în următorii 3-5 ani. De asemenea, guvernul sau Companiile americane vor face studii de fezabilitate pentru tranzitarea prin “România a petrolului caspic. Studii de fezabilitate se vor face cu bani americani pentru alte obiective româneşti, în domeniul chimiei şi electricităţii, al telefoniei Creării unei burse regionale de energie la Bucureşti. numeroaselor firme americane ce au dorit să se întâlnească cu

întâlnirii pe care a avut-o ieri, la ria, cu premierul Radu Vasile, în

subliniat că

adecvate“. Reamintim că

“exprimat de: mai multe o,

- 0 vizită normală

preşedintele României au reproşat aceleaşi lucruri arhicunoscute ce-i supără deopotrivă pe investitorii străini şi pe autohtoni: lipsa de legislație, birocraţia, climatul de afaceri neprietenos. Drept urmare, multe companii solicită garanţii guvemamentale, fapt dezavuat însă de preşedinte. Emil Constantinescu a plusat însă mult atunci când a spus că a eradicat corupția la nivel guvemamental. Cuvântul său ar putea fi pus lesne la îndoială, dacă se va mai descoperi vreun nou caz Isac...

Combaterea terorismului şi a crimei organizate îi preocupă mult pe americani. Un element pozitiv este faptul că SUA au început acum să se intereseze de securizarea graniței de est a României, şi nu doar a celei de vest. ca până acum. Vama română a obținut câteva acorduri importante cu cea americană, inclusiv sprijin logistic: baze de date şi echipamente de ultimă oră Este un alt semn că SUA doresc să perceapă România ca pe o țară sigură, sub

toate aspectele, ca pe un

Corespondenţă de Ia trimisul nostru special în SUA, Bogdan CHIRIEAC. ala! de nădejde în zona —— porc ent_ ce la trimisul nostru special în SUA, Bogdan CHIRIEAC

Balcanilor.

Diaspora română din America este la fel de divizată şi frământată de antagonisme ca şi în 1996 sau 1989. Din acest punct de vedere, vizita preşedintelui Constantinescu a reuşit cel mai puţin. Nu este posibil ca, atunci când preşedintele României este invitat să vorbească Congresului şi, prin

aceasta, în mod simbolic, întregii naţiuni americane, inşi ce se pretind români să demonstreze, cerând respingerea admiterii țării în NATO. Bucureştiul va trebui să cheltuiască în continuare energie şi bani pentru ca diaspora română să nu facă prea mult rău relaţiilor bilaterale. Practic, nu se pune, cel puţin deocamdată, problema unui sprijin real şi concertat pentru țara noastră din partea românilor americani. O diferenţă uriaşă față de Polonia sau Ungaria, ai căror conaţionali au contribuit enorm la integrarea euroatlantică a țărilor de origine.

Pe scurt, vizita preşedintelui Constantinescu în America a ieşit din sfera

„istoricului“, pentru a se înscrie în cea a firescului, a normalităţii ce trebuie să existe în relaţiile dintre două state democratice. Poate că totuşi americanii au fost mai rezervaţi decât ar fi trebuit faţă de o ţară ce a oferit, adesea cu sacrificii, întregul său sprijin politic şi militar Statelor Unite din 1989 încoace. Aceasta este însă America, singura superputere a lumii, şi, fie că ne place sau nu, atâta vreme cât speranţele noastre sunt legate de aceasta, nu se poate proceda altfel. Cu certitudine, americanii au încă încredere în persoana preşedintelui Constantinescu şi în coaliția aflată la putere la Bucureşti. Faptul este pozitiv, dar el ascunde şi o mare primejdie: în cazul unui colaps economic în țara noastră, întreaga credibilitate a actualei puteri din România riscă să se prăbuşească, împreună cu tot ce s-a construit până acum în plan bi şi multil

lateral.

Colibasi

transformarea de automobile

Turismul, activitate din care se pot scoate bani frumoşi, rămâne unul dintre cele mai atractive domenii. Nu e de mi „deci, că partidele de la

“i Arta a bi

i na

Ştefan Duca semn ă î ș ează în legătură Cu scrisoarea de intenţie, sunt avansate - a mai precizat Manuel Gomez.

Premierul Radu Vasile a apreciat că noul

al companiei Renault este de bun augur

fiind o soluţie pentru principalului fabricant român într-o companie modernă, fiabilă, dar a „tradiţia, oricât de importantă ar fi, ea trebuie însoţită de deciziile economice firma Renault şi-a ri. în ultii

Megapachebotul „Ecstasy +. . la un ii de a avea soarta Titanicului

ane e Grav intoxicate cu fum, 60 de perso

italizate quite gi d veste de salvare, s-au grupat pe punţile i. Nici o barcă.de superioare ale pachebotului. ) sasi A a fost însă lansată la apă. După o oră sale Se i bri ai echipajului şi jumătate, cei 900 de membri a ee Pi au reuşit să stăpânească incendiul. 37 a A Ş adoptată - izolarea părţii din spate a vas re - folosirea, din exterior, a extinctoarelor împotri & flăcărilor - a reuşit, se pare, perfect. pe caa pi nopţii, pachebotul, remorcat, s-a întors în po: a - Miami. Cel puţin 60 de persoane, intoxicate - fumul inhalat, au fost spitalizate de urgenţă. p Celorlalţi pasageri li s-a oferit găzduire la ş hotelurile din oraş. Preşedintele Carnival Corp. a declarat că toţi cei aflaţi la bordul vasului „Ecstasy“ vor fi despăgubiţi şi, în plus, li se va oferi o croazieră gratuită. i Camival Corp. este cea mai mare companie | de croaziere maritime din |, lume. Ea posedă mai multe | filiale, inclusiv Carnival ! = si Cruise Lines, căreia-i = . aparţine „Ecstasy“, un | ră RI i Ei megapachebot ce cântărește | 3 mii. 70300 tone, are o lungime E BE Ode 285 mşio lăţime de 34 m E metri. Vasul dispune de 10 punți, un cazino, două _| sufragerii, o bibliotecă, o sală de sport şi trei piscine exterioare. El a fost construit la Kyvaerner Masa-Y ards în Finlanda, la preţul de 275 milioane dolari şi a intrat în funcţiune în 1991. Elena POPOVICI

fals

Cei 2500 de pasageri îmbarcaţi luni, la purtâni Miami, pe pachebotul de croazieră „Ecstasy, tentaţi de perspectiva unei vacanțe de vis în peisajul luxuriant al Caraibelor, nu au mai ajuns la destinaţie. La doar trei kilometri depărtare de port, ei au fost treziţi, brusc, din reverie de incendiul puternic care a cuprins partea din spate a vasului. Protagonişti ai unor scene de coşmar, mulţi dintre ei au retrăit, pentru o clipă, tragedia Titanicului. Focul nu a distrus însă punctele vitale ale giganticei nave, iar catastrofa a fost evitată.

Incendiul a izbucnit în spălătoria vasului, din cauze rămase, deocamdată, necunoscute. Alungaţi de flăcările. uriaşe care au cuprins, treptat, mai multe încăperi din apropierea sălii motoarelor şi de stratul dens de fum, pasagerii,

ca director general al ONTI-Carpaţi SA

e Protejatul PNŢCD a trimis un fax cu antetul O particulara de turism,

NT-ului unei agenții

pentru a-şi rezolva problemele personale Protocolului de Stat, care a vândut

i ile „ONT. -Carpaţi” de lux ale famili ambarcațiunii - Nu au voie să fie pepu le familiei Ceauşescu la preț de fier vechi. — firma sa Păi NU au voie să fie proprietarii um

În declaraţiile de după vizita sa în Statele Unite, preşedintele Constantinescu afirma că rezultatele demersului său se vor vedea în timp, „chiar în ani”. intr-o discuţie avută în avion, după încheierea etapei Washington, domnul Constantinescu era chiar mai tranşant în capitala americană s-a aranjat tot ceea ce era de aranjat, aşa încît, în următorii zece ani, nici un preşedinte al României nu mai are ce căuta la Washington. La întrebările mele insistente legate de nerealizarea reformei — fapt afirmat deschis în declaraţia comună a Casei Albe şi care ne situează tot în

poziţia de acum un an, adică de a fi încurajaţi, dar neeligibili pentru NATO — preşedintele Constantinescu mi-a explicat că, acum, demersul politic contează. Ca argument, mi-a dat de exemplu Siovenia, ale cărei performanţe economice rămin neinsemnate, fără un suport diplomatic extern pe măsură.

Este adevărat că singurele eforturi de integrare ale României în structurile euro-atlantice au fost făcute de preşedinte, ca urmare a multiplelor sale contacie la nivel înalt, la care se adaugă în mod fericit şi această vizită în America. Dar, rămine la fel de adevărat că, fără spatele tare al unei politici interne (restructurarea economiei în sensul unei economii de piaţă, rezolvarea probiemelor trecutului etc.) externe, oricit de ofensive, rămin suspendate la nivelul dezideratelor. Cu atît mai mult cu cit. repet, declaraţia comună a Casei Albe consacra fără echivoc un întreg paragraf subiectului. Ulterior întrevederii celor doi preşedinţi din Salonul Oval, purtătorul de cuvint al Casei Albe, Michae! McCurry, deciara postului de radio Vocea Americii un lucru similar: „Performanțele economice constituie,

fără fără îndoială, un indiciu al măsurii în

unul din semnalele că ţările aflate în această situație se ami rea de aderare la instituțiile occideniale. între care şi cele militare de securitate, cum este NATO“

Abandonind convențiile diplomatice ale declaraţiilor publice, în discuţii parti-

CITITORII DIN STRĂINĂTATE

a abona la revista 27” achitind la redacţie

RODICA PALADE

Impresii după turneul prezidenţial în Statele Unite

culare, politologi, oficiali ai Departamentului de Statsau tehnicieni de la Pentagon apreciau că situaţia României este mai proastă decit în urmă cu un an, cînd preşedintele Clinton vizita Bucureştiul, după summit-ul de la Madrid. Suspendarea negocierilor cu Fondul Monetar internaţional şi retragerea Băncii Mondiale din programele incepute şi nerealizate sint semnale pertinente că în România situaţia nu evoluează într-o direcţie tocmai bună. Poziţia României în zonă rămine un atu forte, dar nu suficient pentru ca ţara noastră să fie preluată „aşa cum este” de Alianța Nord-Atlantică. In privinţa achiziţionării elicopterelor Cobra. prin încheierea afacerii cu Bel/ Helicopters, nu am auzit nici o opinie favorabilă. Un economist de origine română care lucrează de 18 ani la Pentagon în cadrul Biroului resurse-analize şi întegrare afirma că achiziţionarea unor asemenea aparate ieşite din uz ar fi „ce! puțin dovada unei enorme naivități din partea românilor”.

Tot în Statele Unite, preşedintele Constantinescu a declarat public „câ nu mai există corupție în România” Nu ştiu dacă această afirmaţie i-a şi convins pe oficialii americani. Căci, să nu ne amăgim, ceea ce vede cu ochiul liber oricare cetățean, şi anume dispariţia în neant a oricărui E ae de afaceri cra-

puloase, pia papa ee se s

Fărăa o pepe să privesc neapăcal partea Se ace a-paharului şi inţelegind pe eiortul preşedintetui de a face

România cît mai ofertantă, în vederea atragerii unor investiţii care să o facă normală, mărturisesc că, în tot acest periplu american, n-am încetat să măsor distanţa între imaginea ţării noastre prezentată oficial şi cea pe care o cunoşteam de acasă. Contactul cu marile firme şi cu marii investitori americani îmi aducea în minte birocraţia halucinantă

- nul consilier Dan Petre, la Newseum.

canu, măcar se uită cineva la ea...”

De asemenea, nu mi s-a părut normal ca preşedintele să zboare, contra cronometru, de pe coasta de Est pe coasta de Vest şi înapoi, cu sosiri în toiul nopţii, orbecăind pe aeroporturi şi prin hoteluri.

De asemenea, citeva mici detalii legate de stilistica actualei echipe de la Cotroceni s-ar cuveni corectate:

— domnul consilier Dorin Marian (la care ne-am fi aşteptat să fie puţin mai îimid după întimplările din primăvară) nu are de ce să se coboare la nivelul atacurilor unor ziarişti, decit cu riscul de a

Andrei Pleşu), c

(intre case doamna Z0e Poe) e i sadorul SUA la Bucureşti, James C. Rosapepe, au rămas afară, în căldură, fără nici un rost, căutind umbra mică a zidurilor la ora prinzului. in ceea ce-l priveşte pe ambasadorul Rosapepe, el a avut parte de un tratament de-a dreptul sportiv, călătorind în California cu noi, ziariştii, pe un loc în spate, într-un autobuz delabrat şi cu instalaţia de aer defectă;

— în sfirşii, nu mi s-a părut de înălţimea ca unul din-

“tre consilierii ei să imortalizeze imagini

cu un aparat mic de fotografiat, ca oricare turist, aşa cum putea fi văzut dom-

Întâlnirile cu românii. Î i E în eat cae vei mari orașe pe care

tări imperative, presat, ca de Obicej timp, Emil Constantinescu a găsi rea, cred că singura inspirată: el comandat românilor americani Să sa gindească în primul rind la ei însisi & realizarea lor, fapt care Sa ENE ?

În California, atmosfera a fost muj mai destinsă. După slujba de la Română, a urmat un picnic cu, mititei, muzici, recitări şi trebările inocomode fiind arhbalai într-un asemenea cadru, în multă voia bună. să

La Chicago am ajuns pe la d noaptea. Preşedintele anti fost întimpinat pe covor roşu, rat de un om ce-l ţinuse sul, sub bra care alergase la scara avionului, un cuplu ce purta piine şi sare — fotă, maramă, el, ițari şi ie.

Comunitatea română din Chicag lăsat clar impresia unei organizări se rioase. După o primire cu fanfară, fi discursuri de bun venit, preşedi

gaibenă (distribuită în prealabil i ilor) pe care erau înscrise

prietatea, cu dosarele Securităţii, cu 4 bertatea religioasă etc. Indispus sa