Inaugurarea Teatrului ACT

: : 29 septembrie 1998 brie 1998 ÎNDEVAR Uz, Pagina 4 parți» si

Pa a IMBoZite mai mici, h

Utopie pe adresa beneficiarului

Marcel lureş, Mihai Măniuţiu şi Alexandru Dabija au înființat Teatrul Ag

Columbia Tristar:

vestiția

| răsuflă uşurat. Şi-a luat o piatră de

de aa a Guvemul 149. e a in CAreau introdus un nou element de incertituai i i Naşterea sale artistice, oricât de complicat va „beneficiar al Țării Făgăduinţei“, eş LA La El ca-n cărți, pata Z determinat agenţiile internaţionale de au de piei să E bani pe Es ie tai A fost, descifrată utopia, aluziile Spectacojujyjăabe sep economiei“, cura s-a prezenitai je e Itagă riscul de ţară pentru România de Catia aaa i ] (Ti teatru este Revenind la inaugurarea de duminică fiind discrete, neostentative, dar preei ir ministru. EI a declarat că va aplica de România, i Și mai puţin atraşi. al datoriei price. Ri 3 un a ni molii da. seară ouă selă nu reproduce pe adelea,.« Pornind de Ja (30 Mă rotor Bean doctrina liberală qe stimulare a. ms e ge Pat Ea bela în a aan aa un motiv de cunoscute, care funcţionează în mecanisme şi maşinării utili de băleţă sumului. Cum? IA ir a gradului de Într-adevăr, fără finanţare sie sa ip neei semestru al anului 199 astfel de multiplexuri nu au bucurie, iar Bucureşti, ci propune, efectiv, o care dau însă un aer „ştiinţific“ de aliate. Se are în vedere scăcerea impozitelor, nu va fi în stare să denăs ânia publice o sumă egal

a dv. Numărul de ecrane de i fiind atât de mic, nici rularea ate fi sincronizată. Spectatorul filmul o dată cu restul lumii, ntiment minunat această Poate la început ar trebui puri de câte patru, cinci săli,

bugetare. Dacă însă d mai mult, „moment

pe profit, cât şi pe salarii. Vestea micşorării ilor către stat a trezit mari speranţe. Lucru, dute explicabil. Relaxarea fiscalităţii are ebenefice asupra întregii societăţi. Impozite ui mici înseamnă venituri mai mari. Resursele ulimentare astfel obţinute de întreprinderi mi! dezvoltarea producţiei. Pe piaţă vin mai

când acest alternativă la instituţia artistică „cu şi până la detaliul de costum ca teatru este costum şi cravată“, un spaţiu propriu plasează în spaţiu sau ilustraji întemeiat de experimentului, unde îşi vor afla foarte muzicală care orientează în epocă, Ș trei artişti bine locul, nu ne îndoim, şi anunţatele Discreţia, tăietura fină a ironj importanţi spectacole de dans, de muzică, expoziţii, *<“ constituie şi principala calitațe, care înţeleg stagii de pregătire etc. interpretării. Marcel Iureş construi

0 cursă infernală a dobânzilor. Costul creditelor creşte de la o zi la alta. Două | Sunt cauzele mai

uri A [ Se, 2 i F jovial/sumbru. inoce; mărfuri, care, prin reducerea decalajului important 1 i s :

i în Cehia, ar fi un prim pas să desfăşoa Sub semnul experimentului a şi avut cu umor jovial nțadeulte ic Calâjulu portante. 1. Băncile duc o lipsă acută de | i fileuri. Marcel lureş ate loc „botezul focului“, de altfel textul pus criminală, grația iresponsabilităţi re cerere și ORE La ie pia în. pentru că în absenţa unor reforme cale șa age al a de giganți există, să zicem, | nesfărşită de energie, să investească în scenă de Mihai Măniuţiu fiind o buna-credinţă a fantasmagoriei. B [E dace Aa mah ini îi ea ars n economie singurul mijloc prin care se poate să înceteze plăţile în te decât la Budapesta? bani câştigaţi greu, să fructifice adaptare a regizorului după celebra glumă, pare a ne spune distrându-selt 4 i menţine un minim de

stabilitate economică este cea echivalat cu

E ce al o politică monetară strânsă. 2. Din cauza aceluiaşi Nimeni nu e sonalul disponibiliza temporar de imobilism în domeniul reformelor, aproape care să aiute econi incturare sau privatizare, Populaţia este de întreaga ineficienţă din economie a fost mutată actualul a, Ni lori câştigată: o dată, prin scăderea inflaţiei în bănci. Pentru a face faţă situaţiei critice în care însă de vreun fol

> având câte 15-20 de ecrane, ni locuri de muncă, ce absorb o parte din

ilmul american ocupa 59 piaţa cinematografică Jltimele cifre de care creştere ce a atins 74 la e în dreptul capitolului servăm o scădere de la sută. Distribuitorii să doarmă liniştiţi? > pot schimba. Uitaţi-vă la

admiraţia de care se bucură, pentru a scriere politică a lui Tommaso daro glumă macabră. Adrian Titigi face cu adevărat artă, şi nu negustorie Campanella, Cetatea soarelui, pe care răspunde foarte bine unei sareig scenică, bucuria devine, în plus, motiv istoria a înregistrat-o ca pe o posibilă scenice destul de dai - sam înță iza tipi cite

de încredere, de părăsire - măcar prefigurare a societăţii comuniste. Utopia pentru că personajul lui trebuie să ÎRBiymajului; a doua oari prin faptul că reducerea au adus-o coloşii energofagi, o mare banu i €

pentru o clipă - a stării de acreală ţesută în urmă cu mai bine de trei secole un partener, nu un martor, dar Beni Fi mai mulţi bani pentru consum. credite cu o dobândă de sata 100%. în e îmi ad = cârcotaşă în care ne-am înnămolit cu este recuperată în spectacol cu un simţ poate sprijini puţin pe replică şi m ati tie e eco bă aia condiţii, nici celelalte bănci nu pot rămâne cu doar 20%. De or toţii. al umorului când muşcător, când uşor mult pe reacţii, uimiri, încurajării Se afirmă adesea, aplicarea dobânzile mai jos. Rezultatul este însă ruinător reducerea impozitul

= 77) a 10 Aa SĂRI g doctrinei liberale în actualele structuri ie. Ci i - M-am referit, desigur, la ACT, teatrul persiflant, cu o distanţare ironică nu supărări şi împăcări fără cuvinte, | muromia românească n-ar duce la niznie bu Pi spere ceară pe ari Sea

, a | înfiinţat de Marcel lureş, Mihai lipsită de îngândurare. „Mesajul“ venit fel de dificilă, apoi, pentru că tenteaățnpotivă, ar agrava şi mai mult lucrurile. i pai ză vreme a filmului englez. Să Măniuţiu şi Alexandru Dabija, din negura po iei ajunge ză adresa aproape inevitabil (şi totuşi evita mina nu dece lisă de cerere pu posed parc ca ol i arena u avem şi eșecuri. Distribuţia inaugurat la sfârşitul săptămânii unor cunoscători ai raiului promis, al după cum dovedeşte, spre meritul li uistă, şi încă din abundență, dar este bănuiesc unii analişti. Deoarece statul nu mai are care T ssgna pol ir că Astazi scoti jinuea trecute, dar putea fi vorba, în egală unora ce au experimentat indelung (aşa actorul) la îngroşări, la accente în pl Diili: Ponte a-şi desfăşura activitatea, az A Ceai pei măsură, şi despre un alt teatru cumcerea cu o înverşunare ce s-a soldat Primul pas al Teatrului ACT a Î Dr ErON ge pistă diferiţi 22 Dunăoară, „Godzilla“ a | particular, „Levant”, al d-nei Valeria cu aproape treizeci de ani de puşcărie, făcut cu dreptul. Nu ne rămâne dee ) Datorită însă slabei pi idee i ulți bani din circuitul | Seciu, care în mai mulţi ani de Campanella, opunându-se scolasticii) să încheiem aceste însemnări nu! y dișă

e dintre ele îşi v pre care nu le

ând produsele realizate la ! e acoperă nici cheltuielile a simularea consumului în asemenea

i-ar duce deci la creşterea producţiei pierderilor. De altfel, pare de PR er ia

in cel de acasă. activitate nu a făcut concesii de gust, toate binefacerile promise de Cetatea o concluzie, ci cu o urare; curaj! agda MIHĂILESCU ! nua acceptat derogări de la obiectivele soarelui. Din această perspectivă, de Cristina DUMI itteplivitate a guvernului la semnalele de

„Colegi de odinioară”, „Citindu-l pe Turgheniev”, „Două. | i vieţi. „Călătoria Feliciei- (1994), considerată în țara | Cu zero lei la buget i tenpLale a guvernulu

E ai d en dn a Teatrul din turn e la fel de actiț:-:: ie crizei cniaci periei

natală „cea mai furioasă carte a autorului“, a fost interpretată în Anglia ca un atac la adresa epocii | aie de dolari. Suma respectivă este egală

Margaret Thaicher sau ca o pledoarie pentru credință, ; iar în SUA ca un excelent thriller psihologic. Este

a it a

P(PlOape 0 treimea Ai d

"a sam foatmraa dia mnmnmin ut

"NA a Aga

SE RIL LA LIGIISDUILUL Ge caiatori să fie considerat serviciu social şi să fie subvenţionat de către stat, aşa cum se întîmplă în celelalte ţări europene. De altfel, unul dintre principiile reorganizării căilor ferate în România este, după cum spune Emanoil Culdea, vicepreşedinte infrastructură SNCFR, alinierea la standardele impuse în Directiva 440 europeană. Viorel Simuţ, preşedintele fostei SNCFR şi actualul director general al companiei de infrastructură CFR afirmă că, deşi deocamdată capitalul este integral deţinut de stat, ca acţionar

Teatrul Act îş

Pe 24 septembrie, F undaţția Teatrul Act a orga-

obhgativitatea ca un tren local să fie pus în circulaţie numai dacă sînt asigurate jumătate din numărul de locuri prin abonamente. Pînă una-alta, costul biletelor la trenurile locale se majorează de la 1 octombrie cu 5,6%. Ministerul Transporturilor a fost nevoit să urgenteze luarea măsurilor de reformă datorită accentuării conflictului de muncă dintre sindicate şi administraţie. Pe 24 iulie a avut loc o grevă de avertisment de două ore, inițiată de Ramura Transporturi din Blocul Naţional Sindical care, deşi nu a antrenat toate regionalele, a adus

creaţia teatrală).

i deschide porţile

stat (căruia îi reproşează o structură administrativă nizat o conferinţă de presă la care au fost prezenţi mult prea rigidă pentru a putea stimula într-adevăr cei trei iniţiatori ai ei (actorul Marcel lureş şi regi-

zorii Mihai Măniuţiu şi Alexandru Dabija), precum şi John Ketchum, director de marketing şi relaţii publice la Connex GSM — principal susţinător fi-

Teatrul a fost inaugurat vineri, 25 septembrie, cu premiera Cetatea Soarelui, spectacol realizat de Mihai Măniuţiu după textul lui Tommaso Cam-

i disponibilizat în restructuraza Guvernul a emis la sfirşitul lunii august Ordonanța de Urgență nr. 69. Conform acesteia, disponibilizaţii vor beneficia de (5) plată compensatorie egală cu salariul mediu net pe 12, 15 sau 20 de luni, în funcţie de vechime. Banii pot fi primiţi într-o singură tranşă în cazul în care beneficiarul intenţionează să desfăşoare activităţi comerciale. Pînă la 10 septembrie existau deja 16.182 de cereri de disponibilizare. În plus, urmează să fie pensionaţi pînă la 1 octombrie alţi 6.000 de salariaţi. Ministrul Traian Băsescu

AO 0 De Ra i a lucrat în depou ca lăcă sau electrician. Gabriel Crăe deră că, prin împărţirea SN temul de transport feroviay prăbuşi deoarece birocraţia şi nu va exista o bună colabg societăţile nou formate. S. CFR, CFR-Călători şi CF. care ar trebui să aibă o anur nomie, vor depinde din pune re economic de Societatea de ment Feroviar.

Răz

Fulbright anunţă [uz

Pentru cercetătorii şi profesorii americani sezonul academic debutează cu un Seminar Orientare organizat de Comisia Fulbright di Fomânia la Bucureşti în zilele de 29-30 sept 1998-Cei 20 de ciştigători americani de burs:

nanciar al Fundației.

Marcel lureş a făcut o scurtă prezentare a Fundaţiei, care şi-a propus să creeze „un spațiu multifuncțional, neanexat nici unei forme de subvenție“, folosind „exclusiv donaţii, sponsorizări ale unor oameni de afaceri sau companii particulare“. Fundaţia Act doreşte să strîngă în jurul ei artiştii de vîrf din întregul spectru al artei spectacolului (teatru, dans, grafică, pictură). Teatrul Act intenţionează să reprezinte o alternativă la teatrul tradiţional, de

Premieră Muzicala

panella, cu Marcel Iureş şi Adrian Titieni. După reprezentaţia de gală, oferită sponsorilor şi prietenilor care au contribuit la acest proiect, vor mai urma încă nouă, pînă la 4 octombrie.

A doua secvenţă, aşa cum a precizat Cipriana Petre, directoarea de proiect a spectacolului Cetatea Soarelui, va fi un work-shop al Academiei Experimentale de Artă de la Paris. Atelierul este un parteneriat între Teatrul Act şi Academia Experimentală de Artă de la Paris. (RM)

The best place

to hear Jazz is here!

Calea Victoriei 120

Turneul de lansare a a btemteziaal 1 oct. — Clubul Green Hoywrs 29.

E A paz Seaeiati pn PASARE Oa a Eu

Fulbright pentru România din acest an Sint sp în economie/business, istorie, antropologie, psihologie, studii americane, drept şi reformă educaţională. Aceştia îşi vor desfăşura activit instituţii de învățămînt şi cercetare din Bucure Timişoara, Braşov, laşi, Tirgovişte. Sesiunea de deschidere a evenimentului loc în Aula Magna a Universităţii Bucureşti p 29 septembrie 1998, orele 9.00-—10.30, Şi va f de prezenţa ES. James Carew Rosapepe, ambasadorul SUA la Bucureşti, şi de un mes: partea preşedintelui României, Emil Constant Vor participa înalţi reprezentanţi ai Ambasaage Bucureşti, ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerulu ai Universităţii Bucureşti şi ai altor instituţii din România. = Vor mai fi prezenţi membri ai

organizaţiilor non-guvernamentale mass-media

Teatrul ACT Av IRINA COROIU

de Tommaso Campanella

rinpiee ci rel Cetatea soarelui

Paradoxul acestui spectacol inaugural al Fundaţiei Act constă în faptul că parodiază o scriere despre care publicul larg abia dacă a auzit, dar în schimb se poate spune că a... trăit-o! Cetatea soarelui (1643) ca şi alte lucrări pe aceeaşi temă, a utopiei (indiferent dacă aparţin lui Platon, Morus, Rabelais, Bacon, Saint-Simon, Fourier etc.), reprezintă reflexul sociologic al unei situaţii conflictuale de criză căreia i se caută o rezolvare, fie ea doar de ordin ideal-literar. Tommaso Campanella (1568-1639), călugăr dominican contemporan cu Giordano Bruno, a fost un socialist avant la lettre care, citind de-a valma şi fiind înzestrat cu un spirit enciclopedic incipient, a avut o viaţă aventuroasă şi o operă pe măsură, poetică şi filosofică. Urmărind instaurarea unui stat teocratic universal. organizează conjuraţia antispaniolă din Calabria şi este privat fă de libertate 27 de ani. Supus torturii, se Bă sustrage condamnării la moarte simulînd nebunia. :

De acest fapt s-a prevalat regizorul Mihai Măniuţiu, expert în eseuri scenice (dar şi teoretice!) consacrate acestui laitmotiv literar (dar şi psihiatric!), speculînd copios elemente biografice ori livreşti autentice, ţinînd de domeniul legendei sau al interpretărilor mai mult sau mai puţin fanteziste. Cum Campanella se revendica drept discipol al lui Bernardino Telesio, într-un elan de sincretism ce îmbrăţişează diverse filoane antiaristotelice, eroul piesei are şi el un ucenic în faţa căruia îşi dezvoltă ideile himerice. Acest personaj secund e un soi de Candide tembel, de o dulce inocenţă, nu lipsit de farmecul ingenuităţii, iar Adrian Titieni e cuceritor în infinitul registru al candorilor fruste. Ca şi în alte montări, Măniuţiu conduce interpretul către o performanţă

de genul „oglindă“ în relaţia cu protagonistul. Marcel lureş, Campanella însuşi, se avîntă din prima clipă într-un nou pariu al şlefuirii insolite a unei partituri „pereche“, deşi inedită. Inepuizabilul său talent histrionic pare a fi generat de fapt spectacolul (director de program, Cipriana Petre), devenit pretext de „etalarea unei incandescente combustii. actoriceşti ludice, dar şi intelectuale. = : iii de cd: ie e, inteligent me 2 Elemantă Sela ă artistică (Er midabul foaierul î pet A a o colecţiede fotografii de epocă ale unor mari personalităţi ale scenei româneşti!), pulsează la unison cu trăirile contradictorii ale eroului ce-şi istoriseşte călătoria în tărîmul ficţiunii. Ficțiune butaforică, adecvat figurată derizoriu de scenografia amuzantă (defel gratuită căci invocă puterea inventivă, de tip Michelangelo, a gînditorului pseudo-scelerat). Cu această ocazie, sculptorul Aurel Vald s-a convertit şi la teatru. Detaliile recuzitei viu colorate şi „înaripate“ se conturează pregnant pe cenuşiul propriu unei distopii de proporţii. Pentru că din felul cum sînt înfăţişate (şi implicit rememorate!) bine cunoscutele principii fundamentale ale mult elogiatei „insule“ de umanitate-model se obţine efectul de farsă coşmarescă scontat de regizorul-scenarist.

O ironie caustică scaldă enormele aberaţii ale visului comunitar egalitarist ce se dorea o întoarcere la vîrsta de aur a omenirii.

Exorcism necesar anticipat din paginile volumului Exorcisme apărut în Biblioteca Apostrof în 1996 („Utopia concentraţionară descoperă peste tot gustul funest al anihilării...“), montarea este totodată şi un recviem pentru „noi, cei trecuţi printr-un îndelungat regim de teroare“. Căci — cum spune tot regizorul-eseist — „«Jocul de-a speranţa anemiază sufletul şi-l edulcorează, prefaţînd servituţi fără număr

minim, dar nu asta contează. Luaţi aminte şi la Joe Pesci, chiar dacă personajul său este un soi de chibiţ, când ne avertizează; „ştiţi de ce se fac telefoanele mobile din ce în ce mai mici? Ca să poată fi pierdute şi să dai fuga la magazin“. În alte roluri: Rene Russo, Chris Rock, Jet Li (star asiatic, un as al artelor marţiale, aici la primul său film vorbit în engleză). Scenariul: Channing Gibson. Imaginea: Andrzej

[Danny Glover şi Mel Gibson

Bartkowiak (Legea e lege, Pact cu diavolul, Onoarea familiei Prizzi). Montajul: Frank J. Urioste şi Dallas Puett. Muzica: Michael Kamen, Eric Clapton, David Sanborn. Durata: 2h7'. Distribuit de Ecran XXI. ă

Magda MIHAILESCU

Maria Callas la „Nottara“

Măcelaru. Val $ [ convinsă că lucrul alături de această echipă a contribuit în mod Ș determinant la reuşita ei. „Mă j interesează din ce în ce mai puţin un anume rol. Ceea ce îmi doresc este un anume spectacol, o întâlnire, un context. Mă interesează mai mult să fiu integrată unui spectacol în valoarea căruia cred, pe care îl respect. Lungul drum... a fost pentru mine o astfel de întâlnire. Această recunoaştere a criticii

ciu este

de tea Poate

semn.

Valeria Seciu în „Lungul dri

i d în el. Ş eu chiar cred i P în timp, devii mai nesigur câ al

isa o vulnerabil. De aceea a fost şi o mare

um al zilei c:

tru de la noi este foarte O ărea un cuvânt convenţi aj i asta pe

bucurie această vi E din ce în ce mai d

Opera |

- o alte:

împlinirea a 21 de ani de la dispariţia inegalabilei artiste care a fost Maria

. a Pl Nea pe i at două reprezentații extra piinare se

vor avea loc sâmbătă şi duminică, spectacolul Maria Callas - La az sist

în stagiunea trecută, pe scena sălii mari, de regizorul Radu Gabrea. roti titular o veţi vedea pe Victoria Cociaş, din distribuție mai făcând parte pa

de operă Claudia Hanghiuc şi Alfredo Pascu, actorii Clara şi Bogdan Vasa tai

ipostază neașteptată), acompaniamentul la pian fiind asigurat de maestru

„Vântosu. (C.D)

De curând, s-a înfiinţat la B Fundaţia Opera Internationes de Jon Piso, membru în comitetul al World Institute for Opera and UNESCO Verona. Opera Internat propune să ajute la specializarea pro prin studii aprofundate, cât şi la

celebrul Țăndărică, bateristul legendarei trupe Phoenix. Ovidiu Lipan şi ai lui aduc în atenţia publicului român (şi nu numai) 12

piese, care pot concura oricând cu producţia

Ovidiu Lipan

vestică de gen. Iată deci că, după deceniile de succes alături de cea mai iubită trupă a tuturor timpurilor de la noi, Ovidiu Lipan caută un drum nou, un stil nou, într-o carieră (mai mult sau mai puţin) solistică. „Transilvania“ este încă o confirmare a talentului său, iar cunoscătorii vor aprecia cum se cuvine acest material.

Diana POPESCU

remieră la PRO TV: Richard II

i au ocazia să pătrundă în culisele realizării eme un punct de referință în lumea teatrului a lui Mihai Mănuţiu, pe scena Naţionalului

premieră pe ţară, un film realizat de Remus venţe inedite surprinse în timpul repetiţiilor Imul, realizat de Mediavision şi PRO TV, în »odiene îi are în rolurile principale pe Marcel tirepetabile, în momentele care au precedat brei creații Shakespeariene. E un regal cu ut sâmbătă, la PRO TV!

şi filosofi Colecţia de Filosofie a Editurii Trei s-a îmbogăţit şi ca cu volumul Filosotia inconştientului semnat de Vasile Dem. Zamfirescu. Apărută cu sprijinul Fundaţiei pentru o societate deschisă şi al Ministerului Culturii, Cartea lui A Vasile Dem. - au

Cu tratează ideea de inconştient ca pe i fundament pe care se clădeşte o viziune zomplementară despre Spirit. Caracterul sintetic

VASILE Deta. Damasc

Filos fia

inconştiehtului

"| * organizaţie nonguvei n

Peisajul teatral românesc include de ieri o nouă instituţie de gen: Teatrul ACT, primul teatru independent din România. „Responsabili“ pentru această „întâmplare“ sunt câţiva dintre artiştii de marcă ai scenei noastre: actorul Marcel lureş şi regizorii Mihai Măniuţiu şi Alexandru Dabija, membri fondatori ai Fundaţiei Teatrul ACT,

Acest nou teatru este unul din

unor spectacole produse de alte teatre. ACT este interesat de coproducţii cu companii de prestigiu din România şi străinătate. Ceea ce îşi propun iniţiatorii proiectului este aducerea în fața publicului a unor artişti de elită ai culturii româneşti şi internaţionale, în spectacole de teatru, dans, muzică, în expoziţii de fotografie şi arte plastice. În paralel, ACT organizează stagii de pregătire teoretică, simpozioane, seminarii şi conferinţe.

Spaţiul în care vor avea loc spectacolele este o fostă sală de festivități din perioada comunistă, ajunsă ulterior depozit de pancarte „patriotice“ şi fiare vechi. Sala, de 100 mp, beneficiind de o acustică excelentă, va putea găzdui 100 de spectatori. Prima producție teatrală, care va putea fi vizionată începând din această seară, este spectacolul „Cetatea Soarelui“, de Tommaso Campanella, în regia lui Mihai Măniuţiu şi în care Vor evolua Marcel lureş şi Adrian Titieni. Fiind un teatru de proiecte, ACT are o organizare diferită de cea a teatrelor de stat, a căror politică se bazează pe ideea de „repertorii“. Astfel, spectacolele vor fi programate în serii compacte de câte zece reprezentații, reluate numai în funcţie de cererea publicului. Totodată, nu va exista un director al teatrului. Fiecare director de proiect va deveni, pe perioada reprezentării spectacolului său, director de teatru. S-a renunţat la structura rigidă a teatrelor de stat, optându-se pentru una elastică, mult mai avantajoasă.

Teatrul ACT a reuşit să atragă sprijinul unor personalităţi de renume din lumea artei teatrale şi cinematografice, precum Tom Cruise, Dame Judi Dench, Dame Diana Rigg, Alan Bates, lan Holm,

Sute de mii de premiaţi la Pepsi Music Summer

Una din cele mai interesante şi puternice campanii promoţionale ale verii a fost, fără îndoială, Pepsi Music Summer, prin care Quadrant Amroq Beverages, într-o nouă formulă managerială, şi-a anunţat intenţia relansării în forță a producției şi distribuţiei pe piaţa românească a produselor Pepsi Cola, Mirinda şi 7 Up. In centrele Pepsi Music, din 34 de oraşe ale României, consumatorii au primit, în funcţie de numărul de capace colectate, postere, produse Pepsi, CD-uri Pepsi Music, aparate de fotografiat. Pentru 500 de capace colectate, organizatorii promoţiei au oferit o minicombină muzicală, numărul câştigătorilor acestui tip de premiu fiind de 907: La'sfAreii fl Baia iii aa iai re

Teatrul ACT, copilul cu trei taţi remarcabili: Marcel lureș, Mihai Măniuţiu şi Alexandru Dabija

artişti | scopul alinieri

coordo:

domeni

forma

vechi recup

invită Izvor,

Marcel lureş Ele Alan Rickman şi Tom Stoppard. De asemenea, maestrul Liviu Ciulei a transmis mesajul său de felicitare iniţiatorilor acestui proiect.

lată ce declară despre această reuşită actorul Marcel lureş: „Lansăm un teatru la care lucrăm cu Visul, cu gândul şi cu fapte de doi ani şi jumătate, trei. Ne-am propus un Scop unic: acela de a face un spaţiu multifuncțional, care foloseşte exclusiv donaţii şi sponsorizări. Vrem să asigurăm o alternativă la teatrul convenţional: o alternativă de culoare, de dimensiune, de energie, de punct de vedere. Teatrul acesta a fost multă vreme o utopie;

care

Anca

traduc Paola

iată, îl inaugurăm cu o utopie: «Cetatea Soarelui». | cei mai „en vogue“ Mihai Măniuţiu a avut nebunia, forța şi | dramaturgi contemgenerozitatea de a da un început acestui spaţiu.“ | porani francezi

La rândul său, regizorul Alexandru Dabija a punctat câteva aspecte ale acestei lansări: „Nu este un moment fast al culturii şi teatrului românesc, dar, atât timp cât astfel de lucruri Sunt posibile, mai există o rază de speranţă. Încercăm să ne impunem prin calitate, printr-o selecţie foarte dură a proiectelor care se vor realiza aici. Ne propunem lucruri foarte bune şi, dacă se poate, excepţionale“.

Diana POPESCU

deschis seria de reprezentații ale noii stagiuni doar cu

premiere (cum era un

află acum, mai toate, pe punctul

Sâmbătă şi duminică, Teatrul „Bulandra“ ne a piesei Libertinul, de

Schmitt, în regia lui Alexandru Tocilescu,

ilustraţia muzicală, cu decoruri Antemir, costumele de coregrafia de Raluca Janegic.

aparţine unuia dintre

răsplătit cu numeroase Premii importante şi

orizontului şi a formaţiei culturale a

irici, dirijori, regizori şi scen valorificării optime a talentu i la standardele de vârf ale e

internaţionale în domeniul liric. ]

nează Studioul de Masterat

Internationes“, a cărui activitate al

iul cercetării teoretice şi al s

practic. Atelierele de studiu 1 desfăşoară o activitate de cercet

meselor-rotunde şi a comu:

în legătură cu probleme specifice doi liric-dramatic. Sunt prevăzute colab

Diderot, dinc

Chiar dacă teatrele sa bucureştene nu au

şi bun obicei), se

de a-şi

era restanţa.

să vedem, la sala premiera pe ţară

Emmanuel

semnează şi de Puiu Pâslaru şi

Piesa, în

crea semnată de Bentz Fauci,

jucat în multe ţări ale acad lumii. Eroul Principal titlu! este Diderot, imaginat Libe de dramaturg (care i-a tacoh dedicat filozofului şiun în r studiu) într-o împre- rătăci urare nu tocmai îl von