Reînființarea Partidului Național-Liberal

-a săvirşit şi pentru a face dreptate martirilor ţărănişti și liberali E cum să

O comparaţie superficială între șansele electorale ale țărăniștilor și liberalilor ar putea să ducă la concluzia pripită a avantajului indiscutabil al primilor. Argumente sint suficiente, iar cel mai puternic este cel al caracterului de masă al Partidului Naţional Țărănesc Creștin Democrat, bazat pe structura socială a ţărănimii, clasa care, după dispariția partidului care-i reprezenta interesele, a fost o victimă uşoară a reformelor economice staliniste, dar și clasa de a cărei renaștere depinde în bună măsură nivelul de trai şi viitorul naţiunii române. Partidul Naţional Liberal nu are în acest moment o asemenea bază de masă, pentru că burghezia — purtătoare a ideo-

logiei și-a normelor economi economică și socială. Și totuș

s-au dovedit a fi mai trainice decit cele ale colectiv

i liberale — a fost cu totul lichidată din viaţa , valorile liberalismului,

ale individualismului, ismului, ale comunismu-

lui. Spre deosebire de convorbirea cu conducătorul ţărăniştilor în care ac-

centul a căzut pe r:

raporturile cu Consiliul Frontului Salvării Naţionale, fapt

ce atestă poziţia cîștigată treptat de acest partid, discuţia cu conducătorul

liberalilor, domnul Radu Cimpeanu — secretar general al P.N.L. — a

gra-.

vitat în jurul capacităţii liberalismului de a avea bnpast asupra societăţii

civile românești contemporane.

nomic al comunismului . securitatea și sentimentul de insecuritate BB

- — Domnule Radu Câmpeanu, care este,

„pe scurt, programul politic pe care Partidul Naţional Liberal îl propune alegătorilor ?

poate [i îmOn bienală,

deci politică,

— De acora. Propunem alegătorii ștri un” n. constituţional parlamentar, bicameral.. Insistărm. asupra „necesităţii. separării puterilor în stat — un principiu prea cunoscut pentru a-l mai detalia — dar care nu trâbuie înțeles în sensul că între puteri nu-xă trebui să existe o colaborare

AS Să, Dar pină atunci acordăm pri ste unei” alte probleme, cea împreună cu ţărăocial-democraţii, că fixarea aleaprilie prematură şi ne

ă, Di ea, am propus cu Naţionale să amine eptembrie, programul liberal, mi „rezolvarea prabiemei

electorală. Considerăm, niştii

este

— Este chiar zona care va .. provoca, probabil, divergenţele mari cu alte partide, cu puterea centrală, dar mai ales, cu mentalitatea concstăţenilor nostri. Noi plecăm de la ideea că proprietatea individuală e principiul fundamental de orga-

nizare economică, Corolarul ei economic este regimul de piață liberă. În ceea ce Depicțe proprietatea “agrară, considerăm

că țărănimea trebuie să dobindească proprietatea pămintului. pe care îl “solicită. bliniez. termenul : îl solicită, aberitiu că e posibil ca unii dintre țărani să nu do-

„bancar ca să cumpere ; posibilitatea

reaseă să lucreze pămîntul. Dar dacă doresc s-o facă, atunci. trebuie să devină proprietarii propriului lor pămint, să facă ce vor cu produsele muncii lor. Pentru oamenii de la oraşe, care vor dori să se stabilească la ţară, vom propune un ajutor financiar pentru dobindirea în condiții foarte avantajoase a păpitaralut pe care vor să-l lucreze.

— Să trecem la industrie. A

— Cînd vorbim de industrie, lucrurile se complică ceva mai mult, întrucit situaţia aparatului industrial de producţie este catastrofală. Aici noi am adus în discu- > și înțelegem să aplicăm principiul priii, adică al proprietăţii private asupra mijloacelor de producţ

— Cum se va face această trecere ?

— Există trei posibilități clasice : dobindirea proprietăţii unei unităţi industriale sau chiar a uneia comerciale prin intervenţia unei persoane care posedă un capital sau poate beneficia de un crediţ un grup de persoane să facă acelaşi lucru şi atunei întreprinderea se transformă într-o societate economică de acţiuni ; în sfîrşit, posibilitatea ca proprietatea să fie preluată de către salariaţii întreprinderii. Cea de-a treia posibilitate va fi privilegiată de noi, în sensul că dacă există dorința explicită a salariaţilor. să cumpere propria lor întreprindere — cu condiția 0 administreze cum trebuie — atunci sistemul bancar sau chiar statul ar putea să intervină şi să acorde credite, fie

pentru cumr fie pe planul dobinzilor. Mai mult, dacă există concurenţă în= tre cele trei posibilităţi, şansa principală

să o aibă salariaţii.

— Precizarea mi se pare esenţială, deoarece în ţările soci te deja există o invazie de capital străin. Este vital ca să xiste mecanisme de formare a unui capital autohton. Care este poziţia liberali-

107 în: această privinţă ?

artidul nostru este poate cel mai aț să rezolve această problemă” în bune condiţii, nu numai prin tradiţia lui, dar și prin legăturile pe care le are, prin creditul cîştigat.

— Cunoaşteţi desigur declaraţia primului-ministru. a altor membri ai Frontului, care se opun ideii ajutorării partidelor noastre politice cu fonduri din afară, Stim că partidele i ice au fost decimate de comunisti;»iar cei care au fost nevoiţi să emigreze au luat averile cu ei sau au făcut Cum putem să-i oprim pe ac ajute propriile partide, care reintră pe scena istoriei, de unde au fost samavolnie izgonite ?

— Partidele noastre au mulţi prieteni? în străinătate și ar fi absurd să li se interzică să-si ajute propriul lor partid și vechii prieteni politici. De altfel, Frontul nu s-a obosit să ne consulte.

— Revenind la problema privatizării, cum credeți că va fi ea posibilă în cadrul unor structuri economice atit de greoaie și ineficiente, dar mai ales în condițiile inerției mentalităților din lumea economică autohtonă ? îi

— Se va face treptat şi va trebui

evite două mari dificultăţi care au apărut peste tot în aceste țări aşa-zis comuniste: şomajul și inflația. Va trebui să facem un mare efort pentru a restructura întreprinderile mari, care vor fi obligate să absoarbă în ele potenţialul acesta social aflat în pericol de a șor În nici un-caz, privatizarea > va > înainte de a soluţiona ac problemă socială.

— Vreau să vă ridic o problemă, de care mi se pare că depinde chiar destinul politic al Partidului Naţional Liberal. Au trecut, totuşi, 42 de ani de la dispariţia sa din viața politică a țării. Pot ti puse sub semnul îndoielii două lucruri : însăşi noiunea de liberalism, care nu mai este modernă şi nici nu cred că mai are forță mondială, precum şi structura socială care produce liberalism, “ anume burghezia. Aveţi certitudini în ceea ce le priveşte ?

— Concepţia liberală a reapărut puternic în actualitate, și. nu numai în teorie, în cercetare, în știința economiei, ci şi în politica efectivă, odată cu preşedintele Reagan: în S.U.A. și cu Madame Thatcher în Anglia. În Franţa e un guvern socialist. El face însă o politică liberală. Liberalismul e concepţia dominantă, în. viața politică a lumii occidentale. În Germania federală este acelaşi proces. Prin urmare, nu se poate pune chestiunea modernismului liberalismului, pentru că față de toate celelalte concepţii — începind cu concepţia marxistă și terminînd cu variantele socialismului — ea a putut rezolva problemele societăţii moderne. Toate concepţiile colectiviste, din toate timpurile, au ajuns la totalul faliment economic, peste

tot în lume. în toate ţările bintuite . de stafia comunismului.

— Totuşi, vom importa liberalism ?

— Categorie nu. Nu vom importa un

liberalism american, englez sau francez în tara românească. Noi acceptăm principiile, credem în ele, dar realităţile noastre presupun adaptarea modelelor.

— Pină atunci mai e, aşa că să revenim la situația actuală. Măsurile luate de Front de o lună incoace au întărit credința maselor în democraţie și libertate. Ele riscă, insă, să fie formale dacă nu se vor lua măsuri de democratizare și în economie, unde continuă să predomine vechile conduceri comuniste, obediente, restrictive, oportuniste, ceea ce-i determină pe muncitori, în anumite locuri, să

nu vrea să muncească. Ce măsuri ar irebui luate ?

— Dacă muncitorii vor acest lucru, el nu e decit în sensul revoluţiei. Prontul trebuie ia de urgență măsuri pentru înlătu >a condueerilor compromise, dar și a securiștilor din întreprinderi. Aceste elemente nu fac altceva decit să impiedice democratizarea reală, Frinarea acestui proces de către Consiliul FSN va continua -să atragă reacţii de apoziţie şi de revoltă ale opiniei publice.

— Liberalismul a facilitat întotdeauna competența. Frontul Salvării Naţionale a motivat menţinerea comuniștilor chiar și în Front, prin faptul că unii din ei ar fi competenţi şi că partidul lui Ceauşescu a reuşit să se infiltreze peste tot. Totuși cred că există o masivă scurgere de competenţă către Occident în ultimele două decenii. Mai cred că partidele istorice au un rol esenţial în atragerea în țară a tuturar specialiștilor români din exil. Aveţi vreo inițiativă în acest sens ?

— Nu. La ora actuală nu cred că se vor întoarce prea mulţi, întrucît încă există un sentiment clar de insecuritate. Ea e provocată chiar de securitate. Am primit chiar telefoane și scrisori de amenințare cu moartea. Occidentul priveşte cu neîncredere Frontul Salvării. Ei ne sună şi ne întreabă : „este adevărat că securiştii au fost eliberaţi în multe locuri 7“. Revenind la competenţă ; există încă multe competenţe în țară, care fie că nu au fost comuniste, fie că nu s-au comoromis. Sint oameni principiali care nu se înghesuie să iasă în faţă. Frontul ar trebui să-i încurajeze.

— 0 ultimă întrebare. În lista conducerii liberale au fost trecute numele unor doamne : Brătianu și Tătărăscu. Ce ne puteți spune despre asta ?

— Doamna Ioana Brătianu este fata lui Gheorghe Brătianu. celebrul istoric și universitar, care a murit la Sighet. Ea a

„activat. împreună cu mine în Clubul li-

heral de la Paris. Doamna Sanda Tătărăscu, fata lui' Gheorghe Tătărăscu, pe care o apreciez mult pentru atitudinea ei din trecut. va aduce numai bine în partid cu echilibrul ei intelectual și sufletesc, înţelegem prin alăturarea celor două urmaşe să nu mai facem nici o diterență între așa-zisele arini hrătieniste şi tătăriste din cadrul partidului nostru.

Tinerii

liberali

— Dinu Patriciu, asistent universitar la Institutul de Arhitectură — Are 39 de ani, a făcut parte din partidul comunist, dar numai pentru

a îndeplini condiţia formală -de

care depindea exercitarea anumitor prote-

siuni. Are vechi convingeri liberale. Un străbunic de-al lui a fost senator de

Cluj, Partidului Naţional Liberal

iar altul, din partea tatălui,

a fost senator de Huşi, ambii din partea Se ocupă de „tinerii liberali“, care au aderat

la partid într-un număr extrem de mare. Principala problemă care se pune în raporturile cu tinerii aderenţi la partid este educarea lor într-un autentic spirit democratic, civic. Se va. organiza-şi un centru de studii liberale, axat pe ştiinţă, nu pe propagandă. În ceea ce-i priveşte pe 'studenţii, care sînt elementul politic cel mai dinamic din țara noastră, domnul Dinu Patriciu este de părere că „apolitismul“ lor momentan şi declarat izvorăşte din raportarea la tot ceea ce era polițică anterior, Treptat, studenţii, după ce îşi clarifică problemele în facultate, vin tot mai mulți să se înscrie la liberali Ei cred că inteligenţa și competenta pot fi puse în valoare numai datorită valorilor de tip liberal : piaţa MAR şi dreptul omului,

ISTORIA SE REAL

O dezbateri preelectorale cu fruntaşii partidelor Naţional-Ţărănesc-Creștin-Demor i şi Naţional-Liberal e după mai bine de 40 de ani de teroare, inchisori, torturi şi urmăriri, partide

„istorice“ revin în prim-planul vieţii politice e lecţia democraţiei se învață greu, dar nu se

ele constituie o plalformă e! pabilă să spuibere orice con.

— PSN-ul — s-a văzut chiar și la nu este un organism solidar. S4 dis

„ISTORIA SE REIA...“

j Fostul Partid Naţiona Pa rti d U | cel Or 71

"Țărănesc, ta cărui istorie pe care le-am avut cu ei, au atirr este necunoscută doar anal- si tur candida, că nu A: plattorn făbeţilor politici, a renăs- ei se

politic. Cred egeri numai de man

cut sub denumirea de Partidul Naţional-ŢărănescCreştin-Democrat. Transformarea sa onomastică marchează prin ultimele două vocabule („creştin“ şi „democrat“) tocmai carenţele regimului politic comunisto-

de procente

Bi securitatea continuă să nu ne lase în pace EI aceleași

d de leg aşteptărilor ) r însă că au şanse puţine de su Zn cii pe argumentarea se u privire la imbunătăţiri obligați să le aducă Nu oi

ca țara să vegheze sub vechi, pe care dict imperiul

persoane, numai că raportează în altă parte BI discuţii dure

i 3 y sa ă tura s-a sprijini hitlerist. Este vorba de vi- i: vitabil era să at Firea aul, cie provocat de alunga. cu Frontul, cu domnul lliescu BI ideologiile nu se pot desființa dz a ro rea moralei creștine din şco! : : i ării > Ri ranţa, libertatea cetăţenilo icurm ze pe rea a paie prin decrete BI pericolul legiferării sub presiunea străzii ÎN | met noi je-ara orez anilor, Or

Age pri gâgearede amendamente la instinctul electoral. BI partid comunist, practic sa - =

inexistent după încheierea - celui de-al doilea - război : Sa mondial a debutat în viața politică a ţării cu o crimă împotriva de-

je aa făcut vinovaţi de colabora cu dictatura, şansa de a cand listele noastre. î

— Am văzut chiar că presn nceid emitea ipoteza ca FSN-ui să vi ura

în normal. În normalitatea dinaj va mai putea reintra în veci. Aceste |

« În şeli au atras proteste, lupte violente, do=. mocraţiei : cu ajutorul tru- rinţa de răzbunare. La Timişoara, de pildă,

pelor, tancurilor şi blin- a trebuit să se pună o comisie militară, E datelor sovietice, acel par- A pui că gasi rinduri de consilii nu au rea oa i i air a a ost suportate, răbdate de opinia publică, Sint Șansele noastre, e rea za ui Aa i de oamenii care-i cunoşteau. Este adevă- tatea asigurării libertăţii alegerile : „a falsificat aleg E y rat că în haosul de acum este greu să iei am pățit-o și în '46, așa că dotim e rile. Așa cum ne-a măsuri eficiente pentru eradicarea racile- Tea totală a imixtiunii autoritățile _-şi domnul lor instaurate de patru decenii de dicta- N n manipularea alegeril fără. Datorită lipsei. de experiență poli- dorim amestecul securităţii, tică și a lipsei de coeziune din cadrul Con- (i — v-a consult t FSNlui Frontul vării Naţionale, ei! jagea electorală : EN ul iri

Mihalache . n-a fost cient pentru a contracara a trupul comunist. Din : at SR, entele ostile demoen acel moment totul a fost . i pri â ă reze vreo ferestruieă posibil pentru „partidul de cita : termina falsificarea - aleg import“. Totul era permis. a NS a comunist. Nu aşa tre ă Sire, CAB sint “Iar liderii săi şi armatele PR numai partidul comunist al: i î de mulțumiți di „lor de securiști şi-au făcut a ; TA, Cpt a IRI aie 4re-uu dă daca e pOTDiRlA ei ză ae iri în spatiul carpato- — Domnule Cornel Coposu, vă cer scu= tri. east pe e mai dacă observaţiile noastre near î : danut ano-pontic, prici- ze, dar am auzit fără să vreau discuția circuit, nu prin decrete, Ideologiile nu se . În seamă, Dacă ni se Rai setute Aa a poporului fommân mii cu cei doi tineri colaboratori, pot desfiinţa prin decrete. : MEEcly. excilis multe aune materiale, S e

morale și spirituale decit — Care tineri ?

„toate popoarele migratoa- 1 — Care vă cereau îngăduința să re la un lot. În fond, mi- “tejeze. De ce erau atit de îngrijorați ?

grațiunea ideologică şi

armată stalinistă nu a fost

— Cum. apreciaţi comportam. brilor iiatcanți i. Consiliul

, umani stră. Totuşi, ce este cu ui ostru

are. detestă orice încercare de destabilizare şi — Imediata promovare a, ținarili

upravegherea noastră se ne-am oferit să colaborăm cu Frontul. De Viaţa politică a ţării și în E rr nu numai în aceleași condiţii pe care altfel, pe 12 ianuarie am interzis membri- ducere este un punct esențial p

le-am suportat în timpul dictaturii secu- mul nostru. Tinerii trebuie să prei, a ist D)

riste a lui Ceauşescu, dar şi de către ace- lor noştri de partid — erau citeva sute pelul ideologii ş

leași persoane, : aici la sediu — să participe la demonstra= pravieţuiţoa

— Echipe de securitate specializate. pe ţia din Piaţa Victoriei, care a fost absolut de ţărănişti ? $ manevrată, nu ştiu exact de cine, cri : „operează interese divergente îni

is că va lua măsuri radicale acestei stări de lucruri, convingere că lucrurile s-au schimbat ire- cest interviu, pentru că dacă

a totală a secu- versibil în România. Totuşi, FSN-ul a fă- nuăm un sfert de oră, mă conving

cut prea multe lucruri bune deja pentru devin țărănist. Oricum, vă mulțumes

ca istoria să-nu-i rețină contribuția, - Or, tru încredere.

Ț “să existe în sabilă

litară

care o pun unii —

(Continuare în pag. a 6-a)

PE LOCUL 1 SAU 2?

Tribunalul din Bucureşti a examinat cererea de înregistrare a Mişcării Ecologiste dim România, urmînd să discute şi înregistrarea Partidului Naţional-Ţărănese (democrat şi creştin) a Partidului Social-Democrat şi a Partidului LibeTal. Acestea sint primele partide contimnate oficial şi eare păsese oficial pe arena politică unde, prin dispariția Partidului Comunist =— bină nu demulţ unicul partid de guvernămînt în această tară — s-a creat un vid. (12 ianuarie 1990)

La data de 7.01.1990 Agenţia TANIUG comunica

Singura formaţiune înscrisă pînă în prezent este MIȘCAREA ECOLOGISTĂ DIN ROMÂNIA, se aşteaptă înscrierea PARTIDULUI NAȚIONAL ȚĂRANESC.

pi recitate Ea aaa e baut Da turile succesive şi, în special, de dictatura totaE a ultimilor peste “patruzeci de ani. De a apate ca inadmisibilă (dacă nu ar fi tragică ar-fi de-a dreptul ridicolă). întrebăi aa pe pe stradă, în presă sau chiar la. televiziunea care se dovedeşte uneori prea răbdătoare — întrebare care sună cam astfel: unde se aflau forțele democratice, reprezentanţii lor, în toată această lungă per

ioadă de timp Și. mai ales în zilele revoluției di

ntre 16—31 de-

DIN SUMAR:

e David Goliath — pag. 39

contra

Dosarul Sulina : Pe o pistă falsă? — pag. politică şi cinematograful — pag. 6 e

Istoria unei invenții

4 0 Minciuna

— pag. 5.

e Izbucnit din de aur pe reverul Fie ca cl să le aline

trigurile

Anda RAICU

Fetele oraşu

e DUMINICĂ de februarie. O boare de primăvară timpurie îmi săgetează inima cu raze de nădejde. În curtea casei părinieşti am ţinut colocviu secret cu un fir de iarbă ţișnit dintre frunzele veştede. Mă gindese la viitor, la linişte și stabilitate, la o țară bogată cu oameni frumoşi, primeniţi și la haine şi la gînd. Așa cu firul de iarbă la braț, ajung la Universitate, Spectacolul străzii mă smulge brutal din strana idealului. în faţa clădirii înălțate de dom=- nul Alexandru lvan Cuza, biata istorie e bintuită de figuri groteşti. Pe treptele templului de învățătură al studenţilor, o droaie de ţigănci de toate virstele joacă melodrama certitului, cu Prunci îmbaloiaţi, siliti să caute sînuri dezaulite indecent, cu chirceli studiate şi miini întinse, cu punyi de plastie care îmbie trecătorul cu mizerabila ofertă a speculei. Pe caldarimuri — o jalnică pardoseală de praf şi gunoaie. Cojile stupida recoltă de „bomboane agricole“ (de ce-o fi făcuţ haz

încă îndoliat al ţii sufletele ce încă mai pling eroii in insufle increderea că incă

iernii, primul mărțișor liber Vine multor mame, soţii

mai pol regăsi frumuseţea vieţii |

era ao urit cz m RE = iei

pînă şi presa ue această tagmă a pro pîngăresc - ne acestei primăveri la a. puritate am visat atita. La cîţiva paşi, la intri metroului, se vind, zi proaspăt apărute — „Ey mentul“ şi „Procesul“, oferă tineri cu asr de condiţie, în Preajma că mişună, însă, cunoscuta fi cu ochii sclipitori după _f șag. Bucureştenii îsi Plimbarea duminical mai mulți sînt tineri, Surizători. Sint și Cum pot, cum „putem « să tolerăm acest

străzii, insanita SI lănia unui peisaj c ţește blazonul - Ca

Aici, la Universiti rit eroii Revoluţiai mînări la altarele si de conştiinţa noas locuri de pelerinaj. cit de curind să de asaltul canali "conferim, dinzo!o improvizat de acu şi adevărata ce care le-o datorea: tința noastră.