Convoaie umanitare pentru români

Ajutoare pentru România

GENEVA, — Cu prilejul U= hei mese rotunde organizate la Geneva de Oficiul coordonator al Naţiunilor Unite pentru ajutoare în caz de catastrofă

(UNDRO) — adresindu-se reprezentanțiior țărilor dona-

toare, precum şi ai diteritelor organizaţii internaţionale -. Vadim. Aroneanu, coordonatorui român ai ajutorului ințernaţional pentru România, a cerut.,,o mai bună coordonare“ a acestor ajutoare pentru a“acoperi nevoile. populaţiei transmite AFP. Aroneanu a subliniat că autorităţile române doresc ca donațiile să fie mai puţin individualizate şi sâ fie trimise mai curind „în cantități mari“ pentru a îi depozitate şi repartizate acolo unde vor fi mai necesare. Această cerere, a spus el, nu reduce cu nimic valoarea vestului des simpatie şi solidaritate a! comurității internaționale, al zecilor de mii de arnnimi, precum şi a! miilnnacolor de comunicare în marcă Nonatiile „au nutut sotic'nre nevoile urgente“ Ar nconu a relevat că ..nace ea imediate dr, Nrodiisr hază sînt. anre tone “Ge carnn ATP CONSPTIrA ţa 20 CR Vie apa, AO on» „da 'ante, ra? 19000, tonr de hrinv»aturi. “00 milioane de ouă“, În âomeniul sănătăţii, Aronranu a arătat că — într-o primă etapă — ajutoarele ar

ai ntre o mintala ADN0R PA-AAR Lin din

pent

[est

trebui să je trimițerea de

orientate spre medicamente

şi materiale de bază, mai ales

seringi și pansamente. În reprezentanţ din România a subliniat că situaţia me-

Gicală- este „catastrofală“,

aegație for-

parlamentari ai

grupului Tiniuniea. pentru Deză (UDF, condusă

Milton n, preşedinteZI efectua vizite România şi Ungaria pentru tabili cu principapersonalit ăți politice. ntrucît Ategalia va. fi InȘ0f tă de oameni de afaceri

PARIS. —. O de

Q ae ÎL! L€7) Si 3 Li A Că

atăt e A îi. 5 că,

ae (a

Peri

e hi

pat

par

Ex D

h_j pt

mda k

oi f nui număr de aproximativ 20 de _ biblioteci

COPENHAGA. — Guvernul! român şi :Oreanizaţia Mondia1ă.“a Sa mat ătii. au elaborat o ] an nlan de lub Ă în, iati SIDA în Româ-

la -— decarat la o confe ințţă Ge presă. Jo Eirik Asva]l director regioral îi OMS pentru Euroba.--El- a subliniat că în România se înregistrează cea: mai mare andemie . a SIDA. „la , copil. cu 50. cazuri

neglijate“,

(față de un total de 650 în Europa).

GENEVA. — Liga societăţilor de Cruce Roşie și Semilună Roşie a lansat un apel comunității internaţionale pentru finanțarea unui program de urgență în favoarea românilor „celor mai loviți de soartă“ — a anunţat, la Geneva, acest organism umanitar. Ajutorul este destinat celor 64 000 orfani, copii: abandonați și handicapaţi, precum și celor 24000 de bătrîni neaiutorați. Programul — evaluat la 5,85 milioane franci elveţieni (2,9 milioane dolari) — va permite și oferirea de ajutor tehnic și material dispensarelor rurale, precum şi a serviciilor specializate în tratarea bolilor paraplegice, „pină acum total relevă Liga.

Actualmente, 18 societăți naționale de Cruce Roșie participa în România la acţiuni de asistență. Valoarea asistenței deja oferite de aceste societăţi se ridică la suma de 33 milioane dolari.

ROMA. — Guvernul “italian,

răspunzind unui apel al guvernului român, a hotărît să- trimită un tren al păcii şi

culturii în România, informează agenția ANSA. Iniţiativa a fost luată în cadrul unei

reuniuni prezidată de subsecretarul la Precsedinţia Consitiului da Miniştri, Nino Cristotori. Trenul va pleca cin Roma la 7? martie şi va trece prin următoarele localităţi: Timişoara, Oradea, SatuMare, Iași şi Bucureşti .

ZBOR LA AEROPORTUL OTOPENI

Sub auspiciile şi în organizarea Fondului de Ajutorare pentru România, Miercuri 10 Ianuarie a.c., de pe aeroportul londonez Gatwick a plecat către România un avion încărcat cu 97 de pasageri, români, englezi şi ziariști de diverse naţionalităţi. Fiecare dintre aceştia transporta un geamantan încărcat cu 25 de kilograme de alimente, medicamente şi haine călduroase, pentru a le dona orfelinatelor, şcolilor și persoanelor care au întâmpinat avionul la Otopeni. Scopul zborului, în afara transportării acestor ajutoare în modul cel mai direct, a fost să se arate pe viu presei internaționale, gravele condiții din ţară, după revoluția populară. O echipă de televiziune a Postului B.B.C. aflată în avion a donat 125 de kilograme de fructe proaspete, alimente pentru sugari şi medicamente, Orfelinatului din București. Televiziunea Independentă a filmat pe mai mulţi români din exil care își întâlneau la Otopeni familiile după peste 15 ani de despărțire, prezentând publicului britanic şi european scenele emoționante ale revedenilor dela aeroport.

Căpitanul Lupoiu, Ministru al Turismului în Guvernul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale a încercat să împiedice transmiterea alimentelor, spunând că au fost cazuri în care soldații au murit de pe urma unor alimente otrăvite de securiști. Dar pasagerii nu s'au lăsat influențați şi toate alimentele au fost împărțite. La Bucureşti sosirea avionului a fost trecută oarecum cu vederea de mediile de informare în timp ce la Londra zborul sa bucurat de o largă publicitate.

Printre cei ce au întâmpinat avionul la Otopeni se aflau Domnii Comel Coposu, Președintele Partidului Naţional Țărănesc şi lon Alexandru Ghika delegatul Uniunii Mondiale a Românilor Liberi la Bucureşti.

Interesul stârnit de acest zbor în Marea Britanie a fost enorm, iar ca urmare foarte multe persoane și firme comerciale au trimis donaţii în bani, alimente şi medicamente, oferind autocamioane, furgonete, încărcate gata pentru a fi trimise în România.

MALDEGEM LA MĂCĂRĂȘTI

Dcmnii Willy e Clerck, Wille Noel şi Jacques de Taeye din

Maldegem

(Belgia) s-au - de-

plasat pînă la Măcărăști (Jud. Iaşi) în cadrul acţiunii Sate-

„le Românești. Cai trei an fost

cutremuraţi de cele văzute și s-au întors în Maldezem pentru a pregăti un convoi cu ajutoare umanitare. . In ziua

de 1 aprilie la Maldegem se va discuta despre Măcărăști și Revoluţie. Convoiul condus de primarul belgian va sosi în România înainte de Paşti. (Cornel Nistorescu)

Rodica lulian

13 ianuarie 1990, satul Plainval, de-

„partamentul Oise_ — În sfirşit, vom leca. Într-o jumătate de oră, o oră „cej mult. Se încarcă ultimele colete

cu hrană şi imbrăcăminte destinate locuitorilor satului Daia din județul Mureș. Pe pajiștea din faţa grădinitei de copii, două camioane şi un camping-car asteaptă semnalul. Plainval a adoptat Daia incă din primăvara trecută. Nu s-a primit răspuns la nici una din scrisorile

trimise de primăria din Plainval. Plecăm, în şit — după două săptămini de muncă și agitație: pentru cojectare, pentru fondurile necesare călătoriei, pentru — mai ales! — găsirea vehicolelor. Un mezelar din Clermont de pOise și un tipograt din Fitz-Jammes au răspuns la apel: avem două camionete, şoferii lor şi o parte din carburant. S-a alăturat micului convoi camcarul condus de o tinără funcţioară de bancă, rudă cu mezelarul. Suntem mouă, sapte francezi de baștină, Dana O. și cu mine. Primarul din Plain- “maj. înstitutorul Joăl Charton, e șeful - Drapelul Franţei flutură, ardouă dintre vehicole. Afişe 'a glăsuiesc pe toate fețele caval—Oise, -SOU-

Mureş“,

în oi E t ea de.la mănăstirea Floreffe. în vonsacrată - bilanţului „Operae Româneşti“, nici eu, si nici re numeroșii invitaţi (primari. profesori, deputaţi - belgieni, “francezi, exilați români etc.) itut răspunde “la intrebarea : ce ate face pentru a împiedica disprogramată a satelor româatlară de o binevoitoare, dar declaraţie de adopţiune şi so- "S-a ajuns concluzia -că at, că structura dobindii e, inta:

p su şile. grădina ei şi toate, aduurul bisericii avind înfăţişare mai de grabă cu arhitectura il În deambulatoriul mănăsti- | erau acoperiți cu desene, xte naive, Bbotiorizata — prin

țâr= și E: + început, Franţa a urmat, si e ţări : Olanda, Elveţia, RF. ş rie — Am dormit în camioa-

mania Federală, la vreo douălometri după trecerea frontie= hl. Mi se pare ireal ce mi se Um ireal minunat-trist, îinsuagie — amestecul nedefinit al 4rălese de aproape zece ani, ui pe durata unor “clipe suspenies din timp, cu care mă poitr-o dată — clipe năvălind maturală a ce Eee

rebate în fața unui uluitor iu nic, fie și de pe întinsul ii soia arde, foarte departe de = e sunt, de ce, eu, aici? Asesimptom de boală Alzheimer

e o boală a istoriei, istoria zheimer, făcută din „.paraşuslălalt tărim“, simulînd amneapunind, cu patru puncte tar-

1 cer, un pămint posibil.

ie —. Frontiera „ungară. Re-

i unde, la-29 noiembrie 1980, “ate eu automate Kalaşnikov, amenințător spre noi, ne-au în nemţeşte ; „Raus |“ — să

$ din maşină, pentru control. se mai ales intinderea plană

i spre nord, unde am văzut „tina de Fier. Nu, nu era e 1. “in -retorism churchillian. Era ma-te-ri-a-lă : rinduri de

; i m ipaţă, şicane anti-tanc, tranpoe anrraavare punctind fiecare sută de „metri. Și în fiecare mirador — pină în ar, pină în sudul vecin Gre-

“ într-altă lume, „celălalt tărini“ “tru ei. Asta pentru că urmele A și aici — urmele separării nefireşti, la umbra estică a fostei Cortine. Cenuşiul “de Est (cum ai spune Albastiu de Prusia). Cu toate că lumina vine de la.. “incep să se facă rare culorile: ca-

„selor, hainelor, obrajilor.

Seara, înnoptăm într-o casă de prie_teni, la Kecel. in sudul Ungariei. Suntem aşteptaţi, masa e pusă. Într-altă casă, unde suntem invitați după cină — pe un perete, fotografia uriaşă a lui Ceau_şescu, peste fruntea, ochii, nările și buzele căruia sunt lipite, ca benzile de ” leucoplast, inscripţii in -maghiară : „minciună, minciună, minciună“; De asemeni,

„1e-au văzut

Note la bordul unui convoi umanitar

portretul aceluiaşi în vecinătatea fotografiei unui cap de urangutan.

La Televiziunea maghiară, urmărim timp de aproape două ore, reportaje din

Cluj şi din alte localităţi transilvane: Doina Cornea vorbind mulţimii, apoi Domokos a şi Laszlo Tokes, cu prilejul fon ii un uniuni democrate a maghiarilor din 7] nsilvania.

16 ianuarie — Plecăm din Kecel la

5,30 dimineața. Mai avem aproximativ o sută de kilometri pină la frotiera României,

Mi-amintesc de o întilnire cu scriitori maghiari, la Paris, organizată în onoarea lor de Societatea Oamenilor de Lijtere din Franta. Era în vara trecută. Delegaţia urma să se întoarcă a doua zi la Budapesta pentru a fi prezentă la Tuneraliile în stirşit cuviincioase ale lui Imre Nagy. Am vorbit mult cu trei colegi maghiari, am. vorbiţ în acelaşi glas. Eram. de acord asupra faptului că ne-a trebuit mult, prea mult, şi unora și altora, să aflăm că divizarea, ura, asmuţirea reciprocă nu pot fi utile decit dictaturii. Am aflat-o tirziu şi în paguba și a unora, şi a altora. Vom şti oare să curmăm, împreună, consecințele atitor

„obsedante decenii“? Trebule să stim.

Trebuie.

Intrăm. Pătrundem. Cenugiul de Est se întunecă şi mai mult. („cum ai zice negru de fum...). Starea drumurilor nu ne îngăduie să depăşim o medie de 40 de kilometri la oră. Deoparte şi de alta a drumului, uțilaje _vetuste, învelite în tugină ca într-o glazură. Tractoare din prima generaţie. Autobuze cu gazogen : tinerii din. convoiul nostru le recunosc, în mfilmele franţuzeşti ce

ația germană. sati pono:. senilă, degrâdare. Nu mă mir, de ce m-aş mira ? - Acum -aproape. zece ani, am cat pentru că ştiam că aşa urma să fie, că nu mai era întoarcere de pe panta pe care alunecam. Nu mă mir, nu mă înspăimint ca francezii, nu rămin cu gura căscată, ca generoşii, hexagonalii mei prieteni, cristalizaţi, toţi, într-un solid material carteziano-democratie şi totodată, aici, într-o înmărmurire care le dă de gol o imaterială, subtilă penurie : a, imaginaţiei cu privire la oroarea posibilă. Nu mă mir, nu mă înspăimint — îmi vine să urlu. Nu urlu.

Au dispărut cele mai uşor de vindecat stigmate : lozincile de pe frontoane= le clădirilor. Rămiîn cuvintele : Trăiască, apoi la capătul unui spațiu gol, România sau român. Pauza aceasta dintre cuvinte — hăul nostru, vidul vieţii noastre, timpul nostru confiscat.

Aradul ne. întimpină cu siruri de ca= zemate- de '10—12 etaje, urite, prost lucrate, şi: pe care le vom întilni la aproape toate intrările și ieşirile oraşelor transilvane : la dus, Deva, Sibiu, Mediaş, Sighişoara — la întors, Tirgu Mu-= reş, Cluj, Oradea. În așa fel, încit Jacky, ucenicul mezelar, va spune: „am mai trecut pe aici...”

Seara tirziu : 20 de km, de la Sighi= şoara pină la satul Daia — înaintăm pe mm-pod de gheaţă, în frină de. motor, cu 5 km la oră, Interminabil, Cind Joăl, primarul, descoperă la-lumina farurilor placa indicatoare pe care stă. scris: „Daia, 7 km“, opreşte convoiul, țopăie in zăpadă, fotografiază si strigă ; „Daia există ! nu e o iluzie 1“ e

Daia există. Nu şi un sat vecin, Vulcan, unde un convoi elveţian, sosit

cu o săptămînă înaintea noastră, a găsit.

ruine şi pustiu : nici un suflet. Elveţienii au lăsat darurile în alt sat,

În noaptea de 16 ianuarie nu am dormit decit vreo patru ore. După ce am fost ospătaţi şi după ce s-au ridicat

paharele pentru România, Franţa, libertate — am „discutat“, pină la 3 dimineața. Oana şi cu mine am discutat îndoit, întreit, trebuind să traducem tot,

fără vreo omisiune, ce spuneau unii, alții, noi două, de o parte și de cealaltă a Babelului. Dar nu Babelul „clasic“ a îngreunat înțelege Ci unul mai aprig decit deosebirea de limbă. Noi doream morţiş o strit e echitabilă, egală, a darurilor. Ni se impotriveau oameni divizați, răjbiţi : nu daţi

cutărora, nu merită etc. Osteniţi, ne-am dus la culcare. A doua zi, ne-am sfătuit şi am reuşit să „instalăm“ o reprezentanță a comunităţilor : 2 din partea românilor, 2 din a saxonilor, 2 din a ţiganilor, 2 institutoare, un baptist, o mamă cu mulți copii. S-au descărcat mărtfurile. S-a pus pază. S-a închis uşa. Au fost izgonite din pragul ei, mai cu bimele, mai cu... zdravene vocative româmeşii (a care Oana şi eu a trebuit să recurgem), gloatele cirtitoare. De la 10 la 4 după amiaza, 19 inşi am muncit la alcătuirea pachetelor individuale, cu de toate de-ale gurii, în cantități egale. Pentru 210 familii. După aceeași metodă, s-au distribuit hainele. Am sărit masa

”---- Fotografii de EMANUEL PÂRVU

de prinz. Ar fi fost să dejunim la români şi să cinăm la saşi. Am reuşit să-l reunim la o cină comună. S-au schimbat steagurile : cel. francez a rămas la Daia, tricolorul sromânese (pi 1 ascuns de către sa )

loc de cinste în pri IP

S-au rostit cuvintări. Preotul ori

şeful comunităţii saxone au vorbit cu limbă omenească, românească, pură, de

parcă niciodată n-ar fi existat „limba de . lemn“.

Tot 18 januarie, despre 16 şi 17 — Ar- „dealul e un mozaic. Dar un mozaic în pretfacere. Oamenii continuă să stea cu gindul la migrații: de la sat la oraş din ţară în străinătate. Domneşte neîncrederea. Plecarea în masă a saxonilor, A nu puţini unguri şi români, a dezechilibrat, a - destabilizat comunitățile. Puținii ţigani integrați, românizaţi de cind lumea, nu reuşesc . (şi nici românii ori sașii diminuaţi) să . disciplineze pe noii veniți de aiurea, nelegaţi de vatra satului, de viața şi cutumele lui: de pildă, țigani cazaţi cu sila în casele părăsite de exilați şi emigranţi si încurajaţi la nemuncă şi la necinste.

Nu e o respingere de natură rasială (ar putea fi, în rindul doi!)), ci unanimitatea “comunităţilor tradiţionale (inclusiv a țiganilor de mult integrați) se face eu privire la disprețul noilor veniţi pentru muncă, la deprinderea lor cu un nomadism „de tip. nou“ : naveta bisniței, a furtului, a combinațiilor dubioase, rare iși găsesc azi un teren încă mai propice decit înainte ; căci azi e ce să turi, din ce în ce mai mult!

Pămintul ; afară de hectarul promis, cit incă? Şi dacă — cine şi cum să-l lucreze? În' jurul nostru, se confruntă două categorii de virstă; tranşa 50—60 de ani şi mai mult, şi copii ori adolescenţi. Sat transilvan văduvit de. adulţi.

Afară de divizarea prin şovinism, na= ționalism idiot, afară de învrăibirea de „clasă“, din care supravieţuieşte “ura împotriva meritului şi a muncii. există o divizare între. generaţii. Bătrinii îi socotesc pe tineri „buni la nimica“, Tinerii nu iartă bătrinilor ascunderea adevărului.

Cel cîţiva tineri, dintre care trei învăţătoare : elan, entuziasm, dorința de a afla, învăța, demnitate + dar pată albă acolo unde ar trebui să fie memoria

„ asupra capetelor noastre,

istorică : nici unul din tinerii dăieni nu ştie ce s-a întimplat în țară înainte de 1965, între 1944 şi 1965, ce a fost inainte de 1944 etc. Urgența restituirii memoriei (în general. Şi, de asemenea: cînd se va scrie istoria Rezistenței, contestației româneşti dintre 1944 şi 1989 7).

Satul Daia, mt se spune, era cel mai bogat din preajmă, odinioară (1938), cu cele mai mari şi rodnice păminturi. cu 5 000 de capete de vite mari. Azi — 500, la colectivă, care dau maximum 2 litri de lapte pe zi. Vaca „particulară“ dă 16...

Satul Daia era frumos. Este incă, Nins, dimineaţa, cu casele lui tipice ardeleneşti, colorate... dar fisuri s-au căscaț în ziduri, lemnul multor porți a putrezit, noroiul răzbeşte din curți dosnice peste buza zăpezii. „N-avem ciment, n-avem scindură, n-avem pietriș.“

Cunoştinţe de literatură ale tinerilor de la Daia: Caragiale. Piesele lui de teatru, citite ta literatură clandestină, Apoi, pentru timpul din urmă: Blandiana, Dinescu, :

La cină, preotul binecuvîntează bucatele. Cind cina e pe sfirşite, femeile și fetele intonează un imn bisericese de mulțumire. perfectă. Iarăsi — clipa ir » mtărimul“ — dintr-o viaţă anterioară — dintr-o viaţă viitoare ?

Armonie

18 ianuarie despre 18 ianuarie — Am dormit ia Sighişoara. În toamna lui 1920 se alla sub tipar, la Editura Cartea Românească, un roman al -meu, „Peştera Oglinzilor“, a cărui acțiune se destăşura, în cea mai mare parte, în „orașul S.* La Sighişoara mă gindisem. Între timp, am plecat. Romanul a fost „topit“, înainte să apară.

Azi dimineaţă, am predat Spitalului Municipal din Sighişoara cele opt colete cu medicamente colectate la Plainval. Am vizitat o secţie a spitalului. Am încă în ochi mizeria deja avansată a ÎInstitutului de Oncologie din Bucureşti, în 1978—1980 — multiplicată cu 3, 5, 10? Şiruri de blocuri oribile, conglomerate de dormitoare colective, buncăre domiciliare, utopie “arhitecturală .concentraşionară. Francezii spun : „Sarcelles, - en plus moche“, Sarcelles e e localitate din nordul Parisului, „cetate-dormitor“ construită NU ÎNTIMPLĂTOR de o succesiune de municipalități comuniste. A rămas şi azi exemplul unui urbanism de neurmat, lipsindu-i... urbanitatea trind în beton.

Oradea, tiera. . Un gras joacă rolul „răului“ : se răsteşte la Oana, care nu găsește imediat hirtia (roz), de „descărcare“. Pentru că ne aude vorbind româneşte, aa „0 să pretindeţi

frontieră ca să ne re-con pitalitatea pentru străini sau pomânii de origină, care nu au ştiut cum să fugă de alte cefe şi burți ca ale lui? E invidios, ranchiunos ? Nu ştiu. Dar e ACELAŞI. E SOSIA celui ce păzea ţarcul imens, prima cortină, dinaintea Marii Cortine, în 29 noiembrie 180.

Mai- încolo, — „tel bun“. Subţirel, cu mustăcioară, rupind-o bine pe franțuzeşte, un foc -de artificii de glume, democraţioare, fraternioare, olitețuri în doi peri — cu francezii. bil, serviabil — „vă facilităm trecerea, găsiți paşapoartele la colegul maghiar. ca să nu mai aşteptaţi“. Plecăm. O sută de metri mai încolo — nimeni. Suntem în Ungaria, dar fără pașapoarte. Căutăm pe grănicerul maghiar, Nervos, înţelegind din semne necazul nostru, îniură şi se îndreaptă spre colegii „de dincolo“, Joal, de asemenea, de două ori mai furios. Nici picior de „coleg“ român. Unde au dispărut ? Aşteptarea se prelungeşte, în fine, un grup apare pe terasă, deCel bun și cumsecade şi franțuzit se amuză : „Cum aşa, vai de mine, nu aveţi încă paşapoartele ?!* Maghiarul ni le. înminează;. Plecăm. Fără comentarii. Fără. comene. tarii ?

19, 20, 21 ianuarie —. Înapoi pri = garia, Austria, Germania - er. Într-o parcare, prin Ungaria, schimbăm impresii cu un convoi belgian ce revine de la Băjeşti—Stremţ—Marmureş.

Vehicolele noastre sunt spoite cu noroi.

Noroi pe suflef. Și speranță... Ce amestec ! Cu degetul înfăşurat într-un servet umezit, străpungem crusta de glod de pe caroserii şi scriem: VIVE LA ROU-. MANIE LIBRE. VIVE DAIA. VIVE PLAINVAL. Şi ne-am dorit, să nu plouă. : = ȘI

Nu a plouat. Am ajuns la Plăinvăl. în Picardia, in după-amiaza lui 21 ianuarie, - întimpinaţi de - prieteni, locuitori, jurnalişti. Cu flori. Oamenii. ne foi grafiază, ne felicită, “cineva „echipajul: care şi-a îndeplinit mea“, Se “cuvenea să suridem. suris, ; R

dului Naţional Ţărănesc — creştin şi democrat și Organizaţia de Tineret a Partidului au fost vizitate de o delegație belgiană ce a sosit în România aducind bunuri în cadrul acţiunii de ajuto-

rare a satelor românești în-

frăţite cu sate belgiene. În după amiaza aceleiaşi zile, oaspeții belgieni au participat la o masă rotundă cu membrii organizaţiei de tineret a P.N.Ţ.-c.d. La această masă rotundă au luat parte din partea Partidului : domnul Ion Puiu, vicepresedinte, domnul Gheorghe Jurebie din partea organizaţiei judetene Timiş şi domnul Ion Rădoi, președintele organizaţiei de tineret, iar din partea, belgiană domnii : Carl de Viles, preşedintele filialei locale Lou-

gia ajută România

Luni, 2 aprilie, sediul Parti-

vain a Partidului Social Creştin flamand. (C.V.P. al cărui preşedinte este actualul Prim: Ministru belgian, Wilfried. Martens), Paul Geeraerts, secretar administrativ al C.V.P., Josei Geeraerts independent şi Alfons van den Broech fermier. Tinerii români au fost informaţi despre felul în care este organizat Partidul Social Creștin Flamand (de guvernămint) și despre acţiunea de ajutorare a satelor românești în cadrul acţiunii de solidaritate a satelor belgiene. La rîndul lor, oaspeţii au cerut detalii despre represiunea revoluției de la Timişoara și despre moartea tragică a lui Iuliu Maniu și Ion Mihalache. La sfîrșitul mesei rotunde ei au promis că vor reveni în ţara noastră în preajma alegerilor.

Destinatari:

Asemenea atitor români stabiliți în străinătate, ION ŢIRIAC s-a aflat încă din primele zile ale Revoluției alături de eroicul nostru popor, cu sufletul, dar mai ales cu fapta. Despre acţiunile brin care au fost ajutați efectiv cei aflați în suferinţă ne-a “vorbit di. Robert Răduţă, cei care a însoţit un camion cv produse vitaminizate destinate copiilor, membri ai cluburilor bucureştene de tenis. Discuţia

s-a purtat miercuri, 7 februarie, la Federaţia română de tenis. Centrul republican de

pregătire, locul unde s-au şi “descărcat . și împărţit aju- * toarele :

— Evenimentele de la București ne-au surprins în pracul vacanțelor de iarnă. Cu toate acestea, la apelul d-lui Țiriac s-a format - la Mimnchen Un birou ad-hoc a cărui misiure a fost centralizarea informațiilor sosite din țară și selaborarea unui plan de ajutorare imediată. Pe 26 desembrie primul transport conținînd

copiii

3 camioane de medicamenie și altul cu 20 t produse alimentare pornea spre Timişoara În același timp s-a donat Crucii Roşii Internaţionale suma de 300000 mărci, însotită de un apel la televiziunea germană privind ajutorares României. Ajunși în tară am luat legătura cu C.F.S.N. pentru a cunoaște cu exactitate nevoile, urgențele ajutorului. A urmat un nou convoi de alimente pentru Braşov. al treilea pentru “Timisoara (spitalu! de copii) și iar Brașov (spitalul de copii, T.B.C.).

— Prin ce alte mijloace s-a realizat acest sprijin umanitar fată de români ?

— Înființarea biroului amintit, precum și a unui cont în bancă s-au dovedit a fi inițiative mult mai eficiente, mai rapide decit căile oficiale în privința primirii ajutoarelor. Apoi, s-au contactat reprezenitanţi ai guvernelor german si austriac pentru . 'asisuraraa unor + mecesități imediate ; s-a mijlocit astfel acoperirea plătii

din România

în. valoare de 50 milioane mărci din care 1/2 într-o primă tranşă pentru creditarea importului de energie electrică din R.F.G.; s-a asigurat şi o

cantitate importantă de furaje ; s-a luat contact cu

firma Siemens pentru instalaţii telefonice. De asemenea, sint în drum spre ţară un camion de transport greu pentru descărcarea avioanelor grele şi unul pentru deszăpezire.

— Astăzi sîntem martorii unei noi dovezi de ajutorare...

— Da, este vorba de acest prim transport de alimente ce va fi urmat de încă 2 camioane, unul pentru elevii Liceului ind. nr. 34 (în cadrul unei acțiuni speciale contind în ajutor trimis de şcoli germane unora româneşti). Sintem în

posesia unor adrese ale familiilor nevoiaşe care vor primi donaţii particulare. Re-

venind la iubitorii tenisului, amintesc că aceştia vor primi, în curînd, material sportiv necesar pregătirii întrecerilor de Cupă Davis. Ne propunem să sprijinim prin astfel de acțiuni şi mişcarea de masă prin Federaţia de tenis. Mai mult, intenţionăm să ajutăm în forme pe care le vom &tabili ulterior şi Fabrica din Reghin pentru Realizarea rachetelor' de tenis. Fără îndoială, și în continuare vora fi alături de români, sprijnindu-i în depăşirea situaţizi existente..,

Mulţumim d-lui Ion Țiriae (aflat în aceste zile la Mitnchen, unde a organizat, prin= tre altele şi meciul de fotbal dintre F.C. Bayern şi reprezentativa României — ale cărui încasări vor fi vărsate în contul Libertatea), tuturor oamenilor de bine din preaima sa care s-au aflat în această

perioadă alături de poporul român, sprijinindu-l concret „pentru a depăşi această pe-

rioadă cînd se mari greutăți,

confruntă cu

Neli POPESCU

JAPONIA

AJUTOARE PENTRU ROMÂNIA

TOKIO 2 (Rompres). — Mediciţ de la centrul Kita de reabilitare pentru copii handicapați, din municipiul Tokio, au donat medicamente, seringi şi ace pentru tratamentul copiilor 'suferind de SIDA în București. Valoarea donaţiei depăşeşte 500 000 yeni.

La librăria Junkudo din oraşul Kobe (cea mai mare librărie din regiunea Kan-

sai, cuprinzind așezări urbane cum sînt Osaka şi Kyoto), s-a pus în vînzare un album de fotografii despre România, publicat recent de editura Shonen Shashin Shinbunsha Inc. Sumele rezultate din vinzările ce vor avea loc în primele 5 zile se vor depune în contul Bibliotecii Centrale din Bucureşti, spre a fi folosite în vederea refacerii fondului de carte.

Ajutoarele: “de unde, ce, cit?

Vă punem la dispoziţie situaţia la 17 mai, a ajutoare- "lor primite de România ; din motive necunoscute, guvernul - nostru provizoriu n-a dat-o publicității. - Parcurgînd lista și coroborînd cu ce mai ştim pe lîngă ea, să punctăm cîteva consideraţii: cantitativ şi calitativ se detaşează Franța şi R.F.G. e nesemnificativ prin cantitate, ci prin calitate (instrumentar medical, pedagogic, computere) Italia şi Spania e mare parte din ajutoarele U.R.S.S. sînt din Basarabia e ajutoarele “ungare sînt, în majoritate, cu adresă: etnicii maghiari e pentru alimente trebuie să mulțumim mai întîi Franţei, Cehoslovaciei, U.R.S.S. e n-au intrat în calcul energia electrică din R.F.G. şi materiile prime din U.R.S.S. e cum au fost

distribuite aceste cantităţi veţi afla în numărul viitor.

d Total ajutoare: 82410,10 tone, din care 58734,61 tone alimente, 10407,97 tone textile încălțăminte, 4595,45 tone produse metalo - chimice, 8188,39 tone medicamente (unde-or fi ?), 27,80 tone produse veterinare, 44,90 tone produse agricole, 410,98 tene alte produse BI Ţările din care au fost primite acestea: Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Ehina, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, R.D. Germană, RE. Germania, S.U.A., Spania, Suedia, U.R.S.S., Ungaria, Malta, Luxemburg, Maroc, Libia, Irak, Israel, Mongolia, Turcia, Iran, Algeria, Egipt, Lihtenstein, Cipru, Iordania, Pakistan, Singapore, Thailanda, Taiwan, India, Islanda, Scoţia. BM Pe primele trei locuri: R.F.G. (16882,69 _v), Franța (12725,44 t), Ungaria (754,37 t) M Ultimele trei locuri ; Irlanda (0,50 t, la egalitate cu Irak şi Iorda-

mia), Taiwan (045 4), India (0,06 t). Fiecare după puteri. m Numai 265,77 t din S.U.A. alui de dar nu se caută la să i R.P.

Corespondenţă din Franţa

Plan de urgentă — ajutor

pentru copiii români

Un plan de urgenţă francez..pentru ajutorarea copiilor români a fost pus la punct de guvernul francez, plan în valoare de 50 milioane de franci. Şi, pentru că este „urgent“ prima etapă a fost pusă „pe roţi“ — un tren cu alimente si medicamente pentru 2 200 de copii precum şi cu ma“ teriale de încălzire şi instalaţii sanitare pentru zece orfelinate pleacă azi spre România. Deci: căldură, alimente și medicamente — cu prioritate — în valoare de 15 milioane de franci (din cel 50 de milioane cît prevede planul de urgență). Planul vizează, în primul rînd, să-i salveze pe copii, permiţindu-le să treacă iarna în condiţii satisfăcătoare. ȘI, în al doilea rînd, să pună bazele unor soluţii durabile, în perspectivă.

În acest scop, Bernard Kuchner, secretar de stat cu problemele . umanitare va semna, la Bucureşti (pe 7—9 noiembrie), împreună cu premierul Petre Roman o convenţie-cadru bilaterală, care va fixa modalitățile acestei operaţiuni.

Mai mult, preşedintele Fr. Mitterrand a cerut ministrului de externe Roland Dumas și preşedintei Crucii Roşii franceze, d-na Georgina .Dufoix, „să. ia

Anițiativele necesare, în ca-

drul unei acţiuni internaţionale“, „Franţa, măsurînd amploarea dramei copiilor abandonaţi din România, consideră că este prima problemă umanitară în Europa“ — se apre-.: ciază la Ministerul francez al problemelor umanitare.

Se prevede, de asemenea, crearea unei celule de urgenţă franco-române pentru. a coordona ansamblul acţiunilor pe teren, în România.

În Franța, pe de altă parte, un cont în bancă a fost deschis de Fundaţia Franței pentru a stringe donațiile particularilor pentru „Orfelinatele din România “.

Franţa, se mai spune din aceeași sursă, „care întreține relaţii de prietenie şi solidaritate profundă cu poporul român“ cheamă la o mobilizare internaţională — chiar și în cadrul pieţei comune — pentru a debloca credite și a găsi soluţiile cele mai adaptate situației “.

Pînă atunci, să urăm drum bun trenului umanitar plecat azi din Paris spre București. ş

Lena Murgu Radio France Internationale