Cronologia anului 1990
Primul an de libertate e plin de speranță și dezamăgire. Se reînființează partidele istorice, intelectualii din exil încep să se întoarcă, Europa ne întâmpină cu un val de simpatie.
Entuziasmul Revoluției dispare brusc odată cu anunțul Frontului Salvării Naționale că va participa la alegeri și cu vizitele minerilor la București. Protestele se țin lanț, oamenii sunt nemulțumiți de evoluția politică a țării și Revoluția li se pare confiscată. Conflictele etnice dintre români și maghiari izbucnite la Târgu Mureș și imaginile protestatarilor agresați de mineri în Piața Universității șochează Europa. Anul se încheie cu refuzul autorităților de a-l lăsa pe Regele Mihai să se întoarcă în țară.
Convoaie umanitare pentru români
Evenimentele și imaginile din România au atras simpatia întregii Europe. Sunt trimise convoaie umanitare pentru români, constând în haine, încălțăminte, medicamente, dar și ajutoare financiare. Germania contribuie în prima iarnă de democrație cu ajutor sub formă de energie electrică.
Vezi detalii eveniment
Întoarcerea din exil a intelectualilor
Intelectualii din exil își fac apariția în spațiul public românesc. O parte dintre aceștia se întorc, alții sunt prezenți în paginile publicațiilor vremii prin interviuri și articole.
Frontul Salvării Naționale își asumă rolul unei guvernări provizorii
Consiliul Frontului Salvării Naționale anunță că nu se va transforma în partid politic și nu va participa la viitoarele alegeri, asumându-și doar rolul unei guvernări provizorii.
Vezi detalii eveniment
Înființarea Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat
Tribunalul admite cererea de înregistrare a Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat (PNȚCD), continuator al Partidului Național Țărănesc (PNȚ), interzis timp de 42 de ani, începând cu 29 iulie 1947. La conducerea acestuia se află Corneliu Coposu, fost deținut politic sub regimul comunist, membru în perioada interbelică al PNȚ și unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Iuliu Maniu.
Vezi detalii eveniment
Comemorarea pentru morții Revoluției se transformă în protest
Zi de doliu național pentru cei căzuți în Revoluția din decembrie 1989. Au loc slujbe religioase și momente de reculegere în toată țara, iar în marile orașe sute de mii de oameni participă la aceste manifestări. La București, comemorarea se transformă într-un protest anti-comunist, mulțimea îndreptându-se spre sediul Consiliului Frontului Salvării Naționale și al Guvernului provizoriu, unde exprimă o serie de revendicări. La presiunea mulțimii, în aceeași zi, Partidul Comunist Român este scos prin decret în afara legii.
Vezi detalii eveniment
Reînființarea Partidului Național-Liberal
Este înregistrat la Tribunal Partidul Național-Liberal (PNL), condus de un comitet de inițiativă format din Radu Câmpeanu, I.V. Săndulescu și Dan Amedeo Lăzărescu. La fel ca Partidul Național Țărănesc, PNL s-a aflat în ilegalitate timp de 42 de ani, începând cu 1947.
Vezi detalii eveniment
Biserica Ortodoxă Română, acuzată de colaborare cu regimul comunist
Biserica Ortodoxă Română și Patriarhul Teoctist sunt acuzați că au colaborat cu regimul comunist, atât la începuturile sale, cât și în perioada ceaușistă. Au loc proteste pe Dealul Patriarhiei, iar presa evidențiază complicitatea Bisericii cu regimul. Patriarhul Teoctist își anunță plecarea din fruntea Bisericii, invocând vârsta și starea sa de sănătate.
Vezi detalii eveniment
Prima vizită a Principesei Margareta
Are loc prima vizită a Principesei Margareta în țară.
Vezi detalii eveniment
Legea nr. 30
Este emis de către Consiliul Frontului Salvării Naționale Decretul-Lege nr. 30 privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Român (PCR).
Vezi detalii eveniment
Apare Revista „22”
A apărut, la București, primul număr al revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social. În editorialul din 20 ianuarie, redacția își exprimă dorința de a fi „o instanţă critică a realităţii ivite după prăbuşirea dictaturii” și de a păstra „viu spiritul revoltei” din decembrie 1989.
Vezi detalii eveniment
Frontul Salvării Naționale se transformă în partid politic
La o lună de la căderea comunismului, Consiliul Frontului Salvării Naționale își încalcă promisiunea, anunțând că se va transforma în partid politic și că va participa la alegerile din mai 1990. Decizia conduce la o serie de demisii în cadrul Consiliului, prima dintre ele fiind cea a Doinei Cornea.
Vezi detalii eveniment
Foști demnitari comuniști acuzați de genocid
Începe procesul celor 4 foști demnitari comuniști, membri ai CPEX, Ion Dincă (prim-vicepriministru), Tudor Postelnicu (ministru de Interne), Emil Bobu (secretar al Comitetului Central) și Manea Mănescu (membru al Comitetului Politic Executiv). Aceștia sunt acuzați de genocid și condamnați pe 2 februarie la închisoare pe viață.
Vezi detalii eveniment
Manifestație anti-FSN
După anunțul Frontului Salvării Naționale (FSN) că se va transforma în partid și va participa la alegeri, partidele de opoziție declanșează proteste în stradă. Pe 28 ianuarie are loc la București, în Piața Victoriei, o mare manifestație anti-FSN, la care participă, pe lângă membrii acestora, studenți și alte categorii sociale. În paralel se desfășoară o contramanifestație organizată de FSN și susținută de muncitorii de la IMGB, ICTB, IMMR și IIRUC.
Vezi detalii eveniment
Prima mineriadă
Sunt mobilizați, pe lângă muncitorii de pe marile platforme industriale din jurul Bucureștiului, și 5000 de mineri de pe Valea Jiului. Are loc, astfel, prima mineriadă, masele de mineri distrugând sediile partidelor de opoziție. Liderii partidelor istorice sunt salvați la propriu de Armată.
Vezi detalii eveniment
Apare Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), care guvernează până la alegeri
Are loc o discuție între reprezentanții partidelor politice nou-înființate și cei ai Consiliului Frontului Salvării Naționale, organism condus de Ion Iliescu, care preluase puterea politică în decembrie 1989. În aceste discuții s-a convenit ca adoptarea legilor și decretelor necesare în perioada de tranziție pînă la alegerile libere să nu se mai facă de Consiliul Frontului Salvării Naționale ci de un nou organism - Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), în care 50% din locuri să fie ocupate de foști membri ai Consiliului Frontului Salvării Naționale și alte 50% din locuri de reprezentanți ai partidelor politice nou înființate. Ion Iliescu a propus un total de 241 de membri, incluzând în acest număr și 27 de reprezentanți ai minorităților, dar la 2 martie 1990 CPUN avea deja 253 membri.
Vezi detalii eveniment
Demonstrații anti-FSN și demonstrații anti-intelectuali
Intelectualilor întorși din exil și liderilor partidelor istorice li se aduc acuze că „au huzurit în Occident și că n-au mâncat salam cu soia”, iar lui Iliescu și FSN că „vrea să fure Revoluția”.
Vezi detalii eveniment
Presa internațională despre România
Presa internațională scrie despre dezamăgirea provocată de România. Evoluția României e surprinzător diferită de cea a altor țări socialiste din blocul estic.
Vezi detalii eveniment
Reînființarea Muzeului Țăranului Român din București
Andrei Pleșu, Ministrul Culturii, semnează Ordinul de reînființare a Muzeului Țăranului Român din București, numindu-l director al instituției pe pictorul Horia Bernea. În clădire au funcționat, sub regimul comunist, începând cu 1953, Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului Comunist Român.
Vezi detalii eveniment
Formarea Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN)
Se formează Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), un organism provizoriu de conducere a României în perioada dintre 9 februarie 1990 și 20 mai 1990. Acesta avea structura unui pseudo-parlament, fiind acceptați și membri ai partidelor de opoziție și ai minorităților pe lângă membrii Frontului Salvării Naționale (FSN).
Vezi detalii eveniment
Începuturile Comitetului de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA)
Se conturează, la Timișoara, începuturile Comitetului de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), mișcare sindicală din cadrul Armatei care dorește reformarea acesteia în urma evenimentelor din decembrie 1989 și a patru decenii de comunism.
Vezi detalii eveniment
Sergiu Celibidache dirijează primul concert la Ateneul Român
Sergiu Celibidache dirijează primul concert din seria de patru concerte pe care o va susține la Ateneul Român, la pupitrul orchestrei Filarmonicii din München.
Vezi detalii eveniment
Schimbări în conducerea Ministerului Apărării Naționale
Nicolae Militaru e înlocuit în fruntea Ministerului Apărării Naționale cu Victor Athanasie Stănculescu. Se întemeiază o comisie guvernamentală care să stabilească rolul avut de armată în timpul revoluției.
Vezi detalii eveniment
A doua mineriadă
Este organizată o nouă manifestație anticomunistă și anti-FSN în capitală, la care participă mii de persoane. O parte din manifestanți pătrund în clădirea Guvernului, fiind apoi arestați. În noaptea de 18 spre 19 februarie sunt aduși 4000 de mineri de pe Valea Jiului pentru a restabili ordinea. Are loc, astfel, cea de-a doua mineriadă.
Vezi detalii eveniment
Exodul din România
Sute de mii de români pleacă din țară, 100.000 de români ajung doar în Germania până la finalul anului 1990. Presa străină abundă în reportaje despre exodul din România.
Vezi detalii eveniment
Statuia lui Lenin din București este demolată
În 4 martie 1990, macaragiul Gheorghe Gavrilescu a venit din proprie inițiativă în Piața Scânteii, cu automacaraua pe care o avea în primire, și a dat jos de pe soclu în trei zile statuia de șapte metri din bronz a lui Vladimir Ilici Lenin, apoi a dat jos și statuia lui Petru Groza, din fața Facultății de Medicină „Carol Davila”. Macaragiul Gheorghe Gavrilescu, care fusese una din victimele represiunilor în urma revoltei de la Brașov din 1987, s-a sinucis patru ani mai târziu, pe 22 februarie 1994, spânzurându-se din cauza neîncrederii în noile structuri ale statului și dezamăgirii provocate de clasa politică românească.
Vezi detalii eveniment
Este publicată Proclamația de la Timișoara
Documentul a fost redactat în urma manifestației populare din Piața Operei începută cu o zi înainte. George Șerban, mai târziu deputat PNȚCD de Timiș, a fost inspirat în demersul său de colaboratoarea sa, Alexandra Indrieș. Cea mai cunoscută revendicare a documentului este punctul 8, care cerea ca niciun fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securității să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive, punând accent mai ales pe funcția de președinte. (În perioada următoare, documentul a fost recunoscut și sprijinit de sute de asociații civice, iar aproape 4 milioane de cetățeni au semnat apeluri în favoarea introducerii punctului 8 în legea electorală. Aplicarea punctului 8 a fost și una dintre principalele cereri ale Golaniadelor.)
Vezi detalii eveniment
Decretul-lege nr. 92
În Consiliul Provizoriu de Uniune Națională este votat Decretul-lege nr. 92, prima lege electorală elaborată după 1989, pe baza căreia aveau să fie organizate alegerile parlamentare și prezidențiale din 20 mai. Acesta prevedea un parlament bicameral, alcătuit din Adunarea Deputaților și Senat, ambele camere urmând să fie alese prin vot pe liste de partid, iar mandatele să fie alocate conform principiului reprezentării proporţionale. O specificitate a acestei prime legi electorale este absența pragului electoral pentru partidele politice participante la alegeri.
Vezi detalii eveniment
Tensiuni între români și etnicii maghiari la Târgu Mureș
Primele evenimente care îngrijorează lumea occidentală sunt conflictele etnice dintre români și maghiari care au avut loc în luna martie la Târgu Mureș. Pornite de la schimbarea denumirii unei farmacii, tensiunile cresc rapid și capătă o miză politică: conducerea Consiliului Județean de Uniune Națională din Mureș. Situația degenerează și devine sângeroasă în 19-20 martie, când românii și maghiarii se încaieră pe străzile orașului.
Vezi detalii eveniment
Guvernul împiedică întoarcerea familiei regale în țară
Regele Mihai încearcă pentru prima dată să se întoarcă în țară, cu ocazia Paștilor, însă Guvernul împiedică plecarea Familiei Regale din Elveția.
Vezi detalii eveniment
Campania electorală din 1990
Se desfășoară campania electorală, presărată de mitinguri ale Frontului Salvării Naționale și ale partidelor de opoziție. Are loc prima dezbatere televizată din istoria României, între cei trei candidați la președinție: Ion Iliescu, Ion Rațiu, Radu Câmpeanu. Ion Rațiu rostește fraza lui Voltaire devenită celebră în România postdecembristă : „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.
Vezi detalii eveniment
Golaniada
După un miting electoral al PNȚCD, o parte dintre manifestanți decid să ocupe Piața Universității din București. Începe fenomenul Golaniadei.
Vezi detalii eveniment
Creșterea fenomenului Piața Universității
Oamenii încep să se adune în număr mare în Piața Universității. Un rol important în creșterea fenomenului Piața Universității îl au Ana Blandiana, Doina Cornea și Corneliu Coposu. Balconul de la Universitate devine portavocea protestului.
Vezi detalii eveniment
Intervenție în forță asupra protestatarilor
Puterea refuză să discute cu liderii manifestanților din Piața Universității. Are loc o intervenție în forță asupra protestatarilor, o parte dintre ei fiind arestați. La ședința Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), Ion Iliescu afirmă că în Piața Universității sunt câțiva „golani care provoacă dezordine”.
Vezi detalii eveniment
Eugen Ionescu se declară „academician golan”
Demonstranții din Piața Univesității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan”.
Primele alegeri libere
80 de partide participă la primele alegeri din România postcomunistă. Se votează până la miezul nopții: Ion Iliescu obține 85,16% din voturi, iar FSN 66,70% în Camera Deputaților și 67,10% în Senat.
Vezi detalii eveniment
Primele măsuri de trecere la economia de piață
Guvernul încearcă primele măsuri de trecere la economia de piață. Marile companii cer protecția statului.
Vezi detalii eveniment
România la Campionatului Mondial de Fotbal din Italia
România revine la turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal după o pauză de 20 de ani. Este prima participare la o competiție internațională de anvergură a „Generației de Aur”. Echipa României depășește faza grupelor, după o remiză, 1-1 cu campioană en-titre, Argentina, dar este eliminată de Irlanda în optimile de finală.
Vezi detalii eveniment
„Moarte intelectualilor!”
Forțele de ordine distrug, în timpul dimineații, corturile manifestanților din Piața Universității și operează o serie de arestări. Mai multe grupuri de muncitori de la platforma IMGB își fac apariția, scandând, printre altele, „Moarte intelectualilor !” și „Noi muncim, noi nu gândim !”. Într-un comunicat al președintelui Ion Iliescu citit la televiziunea națională, manifestanții sunt numiți „grupuri extremiste”.
Vezi detalii eveniment
A treia mineriadă
Ajunși la 4 dimineața în București, minerii sunt conduși spre Piața Universității și clădirile Facultăților de Geologie, Litere, Matematică și Arhitectură. Studenți și profesori deopotrivă sunt bătuți cu lanțuri și bâte. Minerii devastează sediile partidelor istorice, PNȚCD și PNL, unde susțin că au găsit droguri, valută și mașină de scris automată. Locuințele lui Corneliu Coposu și Ion Rațiu sunt de asemenea devastate, iar Marian Munteanu, liderul studenților, este bătut și aruncat în Fântâna de la Universitate. Numeroși manifestanți și oameni obișnuiți, simpli trecători, sunt agresați. Pe 15 iunie, Ion Iliescu le mulțumește minerilor la RomExpo. Oficial, au existat 746 de răniți și 6 morți, însă victimele declară că în realitate intervenția minerilor s-a soldat cu peste 100 de morți.
Vezi detalii eveniment
Învestirea Guvernului Roman 2
Este învestit Guvernul Roman 2, care va conduce România până la mineriada din septembrie 1991.
Vezi detalii eveniment
Nicu Ceaușescu este condamnat la 20 de ani de închisoare
Nicu Ceaușescu, fiul cel mic al lui N.Ceaușescu este condamnat de Tribunalul Militar Teritorial București la 20 de ani de închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav și la 5 ani de închisoare pentru încălcarea regimului armelor și munițiilor. Diagnosticat cu ciroză hepatică cronică, părăsește țara în 1996 pentru o intervenție chirurgicală la Viena, unde se stinge pe 26 septembrie.
Prima etapă a liberalizării prețurilor
Pe baza Hotărârii de Guvern nr. 1109 din 18/10/90, începe prima etapă a liberalizării prețurilor. Trecerea la economia de piață fără alte reforme duce însă la apariția inflației, astfel încât, deși gospodăriile primesc mai mulți bani, puterea de cumpărare a românilor scade dramatic. Bunăstarea visată la căderea comunismului se lasă așteptată.
Înființarea Alianței Civice
Este înființată, prin sentința civilă nr. 2274 a judecătoriei sectorului 1, Alianța Civică, organizație neguvernamentală având drept scop dezvoltarea societății civile din România. În perioada 1990-1996, Alianța Civică a avut un rol important în democratizarea societății românești, prin organizarea a numeroase acțiuni civice.
Ziua națională a României
Este sărbătorită pentru prima data ziua națională, în urma proiectului de lege adoptat de Senat în 24 iulie, prin care 1 decembrie 1918, ziua unirii Transilvaniei cu România, capătă acest statut.
Vezi detalii eveniment
Publicarea Jurnalului de idei al lui Constantin Noica
După moartea lui Constantin Noica în 1987, au fost găsite şase caiete şi agende cu însemnări din perioada 1965-1987, reunite și publicate sub titlul Jurnal de idei de către editura Humanitas.
Comemorarea Revoluției
Este comemorată Revoluția din decembrie 1989. Pe fondul nemulțumirilor sociale și politice, au loc numeroase greve ale studenților si muncitorilor, precum și proteste de stradă.
Familia regală este împiedicată să intre în țară
Regele Mihai, regina Ana și principesa Margareta aterizează pe aeroportul Otopeni în după-amiaza zilei de Crăciun. Familia regală ajunge în capitală, aşteptându-și pașapoartele în casa unor apropiaţi, aşa cum li se promisese la aeroport. Cum ele nu sosesc, regele dă semnalul pornirii spre mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde sunt înmormântaţi străbunii săi. Pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşinile familiei regale sunt oprite de militari. În ciuda parlamentărilor care au durat două ore, regele şi însoţitorii săi sunt întorşi la Otopeni.
Vezi detalii eveniment