Golaniada

Zi şi noapte, de la Paștele blinzilor încoace

TINERII DIN CENTRUL BUCUREȘTILOR GER ÎNLĂTURAREA LUI ION ILIESCU ŞI DEMISIA GUVERNULUI PETRE ROMAN

se cere de-

„„Golani, derbedei, huligani“

Duminicii Tomii şi pină acum, În dimineaţa zilei de 25 aprilie, ţii a fost scena nn doar a unei manifestații (și încă neautorizate, cum le place unora să o numească), ci a unei adevărate revolte a mii şi mii de tineri, cei mai mulţi dintre ei participanţi, în urmă cu patru luni, în acelaşi loc, la o âltă revoltă — aceea îndreptată nu numai împotriva lui Ceauşescu, aşa cum vor să lase a se înţelege comuniștii aflați şi azi la putere, ci impotriva comunismului cu indiferent ce faţă. Tinerii aceştia afirmă că Revoluţia din decembrie a fost deturnată şi ei o vor continua, așa cum tot ei au început-o, fără aprobare, pînă

Din sear piaţa Universi

victoria ei finală. Nu este vorba de un miting ci de desăvirșirea unei revoluţii în numele căreia azi vorbesc tocmai cei care au furat-o. CER AȘADAR: demisia lui Ion Iliescu — membru de notorietate al vechii nomenclaturi şi lider al celei actuale —, demisia lui Mihai Chiţac — participant direct la represiunea de la Timişoara, ca şi Victor Stănculescu (dacă ne însușim afirmaţiile comisiei guve namentale), demisia guvernului Petre Roman — a cărui componenţă (ca să nu mai

vorbim de orientare) comunistă este în dezacord cu ideile şi aspiraţiile Revoluţiei, eliberarea Televiziunii de tutela şi cenzura exercitate de amintitul guvern și amendarea Ligii electorale, prin introducerea articolului 8 din Proclamaţia de la “Timişoara, Revendicări clare, limpede exprimate.

CE AU INȚELES DIRIGUITORII DE AZI AI ȚĂRII? Că e vorba de o masă de oameni manevrați de partide (exclusiv F.S.N., desizur) ; că e vorba de oameni în majoritate beţi (cind guvernul a avut şi are grijă să scoată băutura de peste tot, după un model bine ştiut în estul Europei); că e vorba de o adunătură de indivizi violenţi care atacă firava poliţie (alegindu-se din asta cu bastoane pe spinare) ; că. în sfirşit e vorba de un grup cu care nu se poate purta un dialog civilizat, urban.

CE-AR FI DE RASPUNS ? Intii — domnului general locotenent C. Diamantescu : dacă poliţia adunată ieri în centrul Capitalei ar fi fost mobilizată la Tirgu Mureş, violențele de-acolo ar fi fost stopate la timp ; dacă într-o altă ţară — civilizată — un militar avind poziţia domniei sale şi-ar fi permis să mintă parlamentul şi întreaga naţiune cum că poliția n-a lovit în oameni şi i-ar fi fost demonstrat contrariul, respectivul ofițer superior şi-ar fi prezentat imediat demisia. Apoi — domnului prim ministru Petre Roman: orice carieră politică începută prin aroganță, cinism şi minciună (a se vedea cazul agenţiei franceze de marketing electoral care i-a refuzat cererea de-a sprijini campania electorală a Frontului, adevăr negat ulterior, cu nonşalanţă, de zimbitorul şef al executivului, dar, mai aproape de cunoaşterea! tuturor afirmaţia sa din C.PU.N. cum că protestele împotriva acţiunilor brutale ale politici sint total nefondate), va sfirşi repede, trist, fără glorie. În fine — domnului Ton Iliescu : nici chiar Ceauşescu n-a jignit atit de grav, în atit de repetate rinduri şi în deplină cunoştinţă de cauză un grup uman românesc precum dinsul ; un exces de învective (golani, derbedei, huligani) greu calificabil; un refuz al evidenței ( s-a relatat că piaţa e plină de oameni deloc băuţi şi de bună condiţie, în zdrobitoare majoritate intelectuali), şi respingerea ideii oricărui dialog, afirmate de pe o poziţie evident totalitaristă, anticipind modul de guvernare 1a care ne putem aștepta după o eventuală victorie a sa în alegeri ; mistificarea realităţii, inventarea unor falși adversari și unor false manevre, impunerea gindului unei posibile destabilizări, pe care el — înainte de oricine — o promovează (i nu numai în calitate de cel mai iubit miner al țării). Trist a fost şi este câ domnul Iliescu minte, fără să clipească, o naţiune întreagă. Şi că jieneşte cu răutate (atunci cînd nu insinuează cu neascunsă plăcere). Pentru dinsul nu există „așa-zisa platformă de la “Pimişoara”, a cărei acceptare l-ar stopa din cursa pentru putere. Or, nici tinerii Timişoarei şi nici cei ai Bucureştiului n-au luptat şi nu şi-au dat viaţa pentru a aduce 1a cârma ţării un comunist care I-a lingușit ani în şir pe Ceaușescu, beneficiind din plin de avantajele de toate soiurile ale includerii sale în nomenclatură şi proctamindu-se disident pentru că ajunsese (doar) director de editură. De aceea strigă cei din centrul Capitalei : păcat, păcat, de sîngele vărsat şi Iliescu pentru noi este

Ceauşescu II.

Asa stau lucrurile: primul om al țării minte şi fmproașcă invective asupra celor ce-au tăcut (nu ca el) Revoluţia ; guvernul minte ; minte ; în vreme ce golanii, derbedeii şi huliganii își continuă manifestaţia lor pașnică de revoltă, hotăriţi să nu renunţe la revendicările pe care ei le consideră îndreptăţite. Doar au mai izbindit o dată.

DAN MUCENIC

22 APRILI piaţa Universităţii, orele 18,00

MARTOR AUDITIV

CER ia ISRA Exact la patru luni de la cădere lui Ceauşescu, un

grup de aproximativ

tineri au ocupat din Piaţa Universit Bucureşti a considerat că

revoluţia 4 împotriva comunismului deşi victorioasă a eşuat din vina unor persoane împotriva cărora trebuie să protesteze. Unii dintre participanţi spun că în această zi, la orele 18, a început „a doua revoluţie“

S-a demonstrat pentru punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara (cel care interzice nomenclaturii comuniste

tăţii să candideze la şi pentru abrogarea etului-lege 473 (în legătucu aservi televiziunii

de statului şi

ale guve

S-a scand: Jos Chiţac !“ Şi „16—22 Ss în noi ?*. Un: fac afirmaţia că „Oamenii lui Iliescu au

Poliţia,

în noi“.

sosită la faţa locului,

este întimpinată cu strigâtu care s-a auzit în această piață pe 21 decembrie : „Nu ple: căm 1* s: imişoara 1“ Este adus de acasă domnul profesor Dumitru Mazilu. £ gat să vo că. „Dom- „ eu sînt sigur că Timişoara, că întreaga ţară va

merg învinge.

e pînă la capăt şi că va u, revoluţia nu s-a terminat. Vom merge mai departe şi vom învinge“. „Domnule Mazilu, daţi-vă cuvintul (* spune un tînăr. „Eu îmi dau cuvintul. Chiar dai mă omoară, eu merg cu voi“. „Domnule Mazilu, dumneavoastră aţi avut curajul spuneţi comuniștilor —adev: rul în faţă“. DL. Mazilu spune: „Miine o să spună că eu am organizat toată manitestaţia“. „Nu vă fie frică. Este şi presa' aici şi ea va spune adevărul. Sint reporteri care pot să spună că mu este adevărat“ îi se răspunde de către manifestanți. Pînă la urmă, domnul Mazilu hotărăşte acum, pe loc, trebuie începu4 formarea unui Partid al Revoluţiei. „Revoluţia este făcută de oamenii aceştia curaţi* spune dinsul. Se string adeziuni.

Pe la orele 21 se fac primele baricade dintr-un fel de cartoane. Poliţia are proasta inspiraţie să aducă la faţa locului vestiţii scutieri cu căşti pe cap, chestie care enervează grozav, Se vorbeşte despre evenimentele din noaptea de 21—22 decembrie. „Noi am fost pașnici. De ce ne-aţi împuşeat ? Dumneavoastră, ca miliţie. Sau ca poliţie. Sinteţi plătiți să apăraţi . interesele oamenilor muncii, nu să luptaţi împotriva lor“, Scutierii pleacă.

Cineva îi întreabă pe tineri de maniera aceasta ; „Voi sin-

peni un număr mult mai mare de

că voi a pentru a să ac-

Înseami prin forţă determina majoritate ționeze cumva. Vi pare normal ?* Răspuns : i nu vrem să acţionăm prin forţă.

oameni ţionaţi

Vrem să folosim dialogul. Dar nimeni nu vrea să stea de vorbă cu noi“. „Vi se e adevărat ce spune domnul Dumitru Dinc megafon şi anume că pină miine se va

nge aici tot poporul ?* „Da, este adevărat. Sintem convinși că pînă miine dimineaţă va veni aici tot poporul

V. NEAGOE

23 APRILII Intercontinental, orele 10,00

ARESTAREA ŞI ELIBERAREA LUI

DUMITRU DINCĂ

ET DORI a 955 MPERTIN ERIE IE In timpul unei demonstraţii ati-tront, desfăşurată în faţa

otelului Intercontinental, Du-

mitru Dincă, vicepreședintele

Alianţei Poporului, a fost a-

restat la ora 10,03 dimineaţa,

pe data de 23 aprilie. D. Dincă a fost busculat de cinci îndivizi bine îmbrăcaţi şi forțat să intre într-o Dacie cu nr.

1-B-6338, de culoare gălbuie.

Aşa a scăpărat scînteia zilei

de luni. La ora 17, Dumitru

Dincă, eliberat de poliţie, a

revenit în Piaţa Universităţii.

AURELIAN LAZU

23 APRILIE, la televizor, orele 22,00

DOMNUL COLONEL MATEESCU PUNE UMĂRUL

Memoria multora dintre noi pare a fi foarte slabă. Mai nimeni nu şi-a dat seama că enormitățile debitate de dl. It. col. Călin Mateescu de la Poliţia Capitalei la telejurnalul de noapte, au fost „elaborate“ în spiritul penultimei cuvintări a lui Nicolae Ceausescu, cea în care erau înfieraţi cu hotărîre muneitorească, revoluționară hulizanii de la Timişoara, cei care au provocat dezordinile şi devastările de pe 17, 18, 19, 20 şi 21 decembrie 1989. Vom încerca să-i prezentăm metodele.

1) Zugrăvirea manifestaţiei ca fiind, de fapt, iniţiativa unui grup de golani, de „elemente certate cu ordinea și cu disciplina“. „Regretabil, foarte multe persoane . (sin., RES) din rindurile „mani

festanţilor erau sub influența alcoolului, (....), persoane care s-au dedat, de altfel, ta acte de violenţă, spărgină parbrizele la mașinile de circulație folosite în trafic şi au proferat trivialități“.

2) Oferirea unui tablou catastrofal, un fel de salată orientală în care sînt ameste-

cate aproape toate delictele celebrului Decret 153 din 1970. „(...) unele elemente certate cu ordinea și cu disciplina au produs dezordine și pagube materiale. Între-

prinderea de transporturi București ne-a comunicat că numai pentru ieri pagubele s-au ridicat la 18000 de lei, pagube la care se vor adăuga cele de astăzi, 23 aprilie 1990“. „(...) s-au primit multe apeluri din partea unor cetățeni, pentru a se rezolva și aplana posibilele stări conflictuale, identificarea autor lor umor spargeri de locuințe și autoturisme și a unor acte de violență ca tilhării și violurie,

3) Bucureştiul se află, deci, în pragul dezastrului economic și social din cauza manifestaţiei din centru. „Ne e: primăm nedumerirea la ace: te forme de manifestare şi blocări ale traficului rutier, întrucît în acest mod s-a paralizat aprovizionarea norma-

1ă a centrului Capitalei cu produse de strictă necesitate (pline, lapte), transportul de şi la 'serviciu „al. persoanelor care pun într-adevăr umărul la ridicarea economiei țării și, ce este foarte: grav, s-a periuzbat - asigudrea asistenţei

medicale ia domiciliu, cât. şi transportul umăr bolnavi grav care unitățile spitaliceşti. puteau să le salveze viaţa“,

4) Vă amintiţi, sîntem siguri, de „condamnările spontane“ care au venit, în de-

ordine, în legătură cu ceea ce se petrece în Capitala Româmiei libere! Şi unde ar trebui să avem un model de conăuită și conzieţuire s0cială !*

5) Ameninţări deocamdată voalate“, justificarea unei viitoare represiuni prin minciuna că reprezentanții organelor de ordine ar fi fost molestaţi. „Rămîn indignat. cum strădaniile noastre nu au rezonanță la un număr important de cetăţeni. Regretabil că acești tineri din trupele de ordine şi pază, care au depus jurămîntul militar de credință pentru noua Românie, astăzi pe bulevard au fost huiduiți și molestați. Oare aceştia mu sint tineretul poporului nostru ?* În ţară, sintem aproape si-

guri, a fost crezut acest „, pel“ făcut într-un dialect cu totul deosebit al limbii române, cel creat de cuvintările șefului. Ne întrebăm dacă nu cumva urmează represiuni mai mult sau mai puţin violente. Ele ar fi, după cum

se vede, pe deplin justificate.

RADU ENIU STAN

24 APRIIIE, piaţa Univeri orele 5,00

CĂLUGĂRIȚE BĂTUTE

În dimineaţa zilei de 24.04. 1990, în jurul orei 05—05,30, în dreptul troiţelor, un grup de „milițieni“ debarcaţi din autobuze au venit, mergînd a-

VICTORIA DUPA 4 LUNI

cembrie 1989, din partea „tuturor categoriilor de oameni ai muncii de pe întreg cuprinsul scumpti noastre patrii“ la adresa huliganilor din Timișoara. „Am primit mu meroase proteste din și

unde este deplină liniște şi

parent liniștiți, pînă în dreptul erupului de manifestanți. La tn moment dat au început să lovească cu bastoanele de cauciue persoanele aflate

tisment. Primele vite au fost măicuţele de la

mînăstirea Snagov ? Pasărea ? In apărarea lor au sărit șapte, din cei care nu erau în acel moment loviți, tineri încercînd să le ia apărarea. Au fost şi ei loviți, cu bastoanele, călcaţi în picioare. Pini la urmă au reușit să împrăştie manifestanţii

Jur în faţa conştiinţei mele de român că manifestanţii au fost pașnici.

CORIOLAN ȘIPOȘ „IA. Lemnea D-tru Nr. 17, București

24 APRILIE, orele 7,00

OFIŢERII ŞI SUBOFIȚERII LOVEAU, MINISTRUL CHIŢAC

PRIVEA

In ziua de 24.04.1990 la ora 7 mă aflam la Ambasada Americană pentru audienţe. Împreună cu un grup de persoane comentam în stradă evenimentele petrecute în cursul nopții de 23—24.04.1990. La un moment dat au venit la noi mai mulţi tov. ofițeri şi subofiţeri şi- ne-au sfătuit să me împrăștiem că discuţiile Sînt interzise în stradă în urma unui decret dat după revoluţie. Pentru faptul că nu am vrut să ne împrăștiem au intervenit cu forţa, ne-au bătut cu bulanele, ne-au sucit mifinile la spate (urmează să-mi obţin certificat medico-legal) spunindu-ne vorbe foarte urite. Acelaşi lucru l-au făcut şi ofițerii și subofițerii ministerului de interne care se aflau în fața hotelu1ui Intercontinental. Lumea a început să strige, cum este posibil ca ministrul care se afla în fața hotelului să se facă că nu vede. Cu noi au fost bătuţi doi copii în virstă de 10 ani. Pe fiul meu în vîrstă de 20 de ani au vrut să-l aresteze pentru că a spus că strada este a noastră.

ELENA MATEESCU

24 APRILIE, orele 10,00—16,00

EXPLOZIA PARLAMENTULUI

24 aprilie după ora 10, în C.P.U.N. don Iliescu îi consideră pe participanții la revoltă „golani“. Acest califica tiv agită spiritele şi îi pri: lejuieşte domnului Lup o intervenţie scînteietoare. Bruiaj grozav din sală. Pînă la urmă se trece la ordinea de zi. Atunci, la Universitate, nu mai erau decit cele citeva sute de milițieni înarmaţi cu pistoale mitralieră.

24 aprilie după ora 14, tot în C.PU.N. Fusese pauză de peste o oră. Intre timp sosiseră veşti că la Universitate revolta continuă. Ion Iliescu explodează. Se cere intervenţia fermă a organelor de ordine. Cazimir Ionescu supune la vot această intervenţie. Majoritatea membrilor aprobă. “Tinerii (cu excepţia lui Vasile Neacșa şi a altor cîţiva) nu sint de acord. În-

cep interpelări vehemente. CPUN-ul se transformă, într-un fel de circ (sala este şi rotundă) unde fiecare are de spus ceva. Mulţi sint în picioare. De cite un microfon trag concomitent 2—3 inși.

Cind vorbeşte Nica Leon, Gedin

lu Voican strigă sălii „Trădătorule vacarmul creat nu-l mai aude nimeni. Cel mai vehement este Tocaciu. Acest cetăţean cu trup atletic este pentru metode ceva mai dure și dă dovadă de mare nervozitate pentru motivul că membrii CPUN nu se supun

spatele dar. în

voinţei lui. Pină la urmă se stabilește clar că mai întii trebuie văzut ce vor cei din prată

24 aprilie, aproximativ ora 15, în Piaţa Universităţii Membrii comisiei sosite de la CPUN se atlă pe treptele din faţa “Teatrului Naţional, acolo de unde revolta este susținută prin portavoce. Zona este foarte aglomerată orice mișcare a- unui om provoacă mișcări ale tuturor celor din jur. În urma violenţelor care au avut loc dimineaţa, cei revoltați sint puţin concilianți. Ideea generală este că un organism nereprezentativ, neales, care este CPUN-ul, prin preşedintele acestuia, Ion Iliescu, a preluat puterea fără să fie delegat de nimeni, că metodele de conducere sint comuniste şi că trupele de represiune au fost trimise exact ca pe vremea lui Ceauşescu. Pe un panou seria „21 —22 decembrie — Ceausescu, 24 aprilie — Iliescu“. În această atmosferă fierbinte, reprezentanţii CPUN au- puține şanse să stea de vorbă și să afle ce vor cei revoltaţi. Pină la urmă se scandează „Să vorbească Leon t* Acesta ia cuvintul şi le spume că a informat deja parlamentul despre faptul că se doreşte acceptarea punctului 8 din Proclamaţia de la

lupta trebme dusă în comun. Nu le daţi motive să vă facă huligani“. „Noi sintem liberi, democrați și non-violenți“, se răspunde. DI. Petrişor este ascultat cu atenţie. EI roagă să fie calm și liniște, afirmîndu-și totala înţelegere față de ceea ce se întîmplă. Arată că va informa guvernul în legătură cu faptul că oamenii prezenți în piaţă cer considerarea punctului 8 ca articol din legea electorală.

Timișoara și că misia domnului Ion Iliescu. „Iar dinsul, nemulțumit de ceea ce doriți dumneavoastră, a zis că nu se supune voin: ței poporului şi că nu face politică sub presiunea _stri zii. Vă roagă să stabiliţi o delegație care să meargă la parlament“. Reacţia este tare: „Noi sintem parlamentul nu ei, pe care nu i-a ales nimeni“. Dl Dumitrescu: „Dl. Iliescu („Tovarăşul, nu domnul“ se strigă) vrea neapărat să ştie ce vreţi duraneavoastrăi. Se răspunde în cor: „Demisia“ şi se agită chei în

V. NEAGOE

aer. Altcineva, de la porta- 25 APRILIE, voce, spune, „Infractorul Ili- orele 5,00 escu... Nu trebuie să ştie ei

ce vrem noi. Dar dacă vrea, să vină, aici, în piaţă şi să afle“. DI. Dumitrescu: „Se pregăteşte o intervenţie ar: mată împotriva dumneavoastră. Sinteţi pregătiţi ?* Se răspunde cu un DA mare cit

Din balconul. Facultăţii de Geogr: deasupra emblemei Ligii Studenţilor, se înstalează o staţie de amplificare. Se pledează de acolo pen-

pă > tru continuarea luptei împopiața. Cristi Iliescu mu este iriva comunismulai. — pentru lăsat să vorbească. — „Suport sținerea Proclamaţiei de la maniera mea greșită de în- Timisoara. Se cîntă. Cei din tervenţie în primele şedinţe Piaţă — citeva mii — iau cnale CPUN“, ne declară el). noștință despre modul în care Dl contraamir: cere să se a fost taxată de către CPUN hotărască cine să meargă la revolta lor. Reacţii dezaprobaCPUN. Huiduieli. „Domnule toare la unison. A început înamiral! Armata e cu noi? că o noapte de veghe. Da sau nu ?“. Răspuns: „Ar- — Dimineaţa, după o ploaie mata e cu poporul“. Repre- bună, citeva sute de demonzentanţii Timişoarei sint pri- stranţi sint încă în piaţă. Pimiţi cu aplauze. „Pentru nă la alegeri mai sint 25 de

punctul 8 al Proclamaţiei, zile.

Fotografii de ADRIAN ERDELI

NOTA REDACŢIEI

În Piaţa Universităţii au fost împrăștiate manifeste care —

după calitatea hirtiei și a tiparului — nu puteau aparţine

organizatorilor. Protestăm, în numele tinerilor revoluționari,

împotriva tncercărilor unor partide de a-şi adjudeca, în folos electoral, demonstraţia lor pașnică.