Este publicată Proclamația de la Timișoara

SOAI!

ADEVĂRUL NU FACE POLITICĂ: > ȘI LĂ TIMIŞOARA ARMATA A TRAS ÎN DEMONSTRANȚI

O să-i tree numele sub tăcere. Aşa m-a rugat și îl înțeleg. Un soldat ca toţi sol. daţii. fără alt semn particular decit că a hotărit să rupă

anunțat că niște hw vastează Timisoara. F primim muniție, am fost sco: în dispozitiv la sediul comen

duirii garnizoanei. În Jurul orei 21,30 mulțimea s-a apropiat de dispozitiv. Ne co manda maiorul Dima: calm.

împăciuitor, el le-a cerut oamenilor să-și vadă de treabă Mulțimea n-a forțat. La scurt timp au apărut în spatele nostru patru dube de m

Miliţienii. au trecut la ares-

tări. Am primit şi noi ordin să im tot ce umblă pe stradă pină la ora 5,00 dizmineaţa, cînd muncitorii pleacă da schimbul IL. Am dus mai mulți la garnizoană, la fel militenii, spuneau că la ei nu mai e loc. Dimineaţ ne-am retras În cazarmă ziceam că s-a terminat. N-am

apucat să dormim; am stat în stare de alarmă pînă la prinz, cind ne-am îmbarcat în camioane, direcţia Consiliul judeţean, Cind am ajuns acolo, sediul ardea. Flăcările cuprinseseră citeva DAC-uri

ale

armatei şi, pentru prima am văzut o mașină de rzind. Am ocolit zona și am debarcat undeva mai în spate, în Parcul copiilor. Aveam ordin să indefărtăm manifestanți şi - să ocupăm poziţie în jurul Consiliului. Acţiunea a fost condusă de maiorul Burci şi a degenerat într-o bătaie cruntă. Luptam cu baioneta. Lingă mine, un coleg a izbit un om cu patul armei în cap. Maiorul Burci lovea personal demonstranţii. În sfirșit, am „invins“. Ocupam acum strada Consiliului, între hotelul „Continental“ și malul Begăi, pusesem stăpinire pe podul Decebal și pe puntea învecinată. Am căutat din ochi civilul pe care camaradul meu il doborise cu patul armei. Zăcea pe caldarim, un ochi îi ieșise din orbite, curgea... A mai horcăit de citeva ori, apoi n-a mai mişcat. “ Intre timp, blindatele noastre blocaseră

ate pita

am din frunte, fără stemă Iţimea trece pe lingă el și dreapta „Vasile

către podăl Decebal

intimpinată de un tir tuit

ma lui Vladimir, Ana

a găsit o modalitate

simplă de a fi de folos: cînd

fiul său a epuizat bandajele

și-a sacrificat cea şafurile. Cobzac Aurora, pensionară, str. V. Pirvan nr. 36 și la noi în casă s-an refugiet râniți. O fată era împuşcată în piept, alta în faţă. Soţul a făcut patru drumuri a Spitalul județean. EI a făcut războiul. Era înnebunit Aştia trag în oameni cu miinile goale, zicea. La un mot umpluse maşina cu mai era un băiat impuscat în picior, pentru care nu mai aveă loc, şi l-a suit sus, pe capotă, are portbagaj acolo. A doua zi, în timp ce spăla mașina de sine, a facut o criză de nervi...

lin casă,

Dar nu toţi cei atinşi au ajuns la spital. Lui 1. Cordea, str. V. Pirvan nr. 34, răniții

-au cerut să-i ducă la domiiliu pentru că la spital vor fi arestaţi. Soţia sa, Elena, Îşi amintește fata de 'pe bai heta din spa atinsă în braţ, și băiatul pe care, în spațiu, soțul l-a înghesuit în portbagaj. Perneae Cotnel, — pensionar, str. Pirva (A), i-a văzut pe manifestanți de roape, inainte șă se tragă asupra lor. Erau citeva mii. „Prole-

tari care n-aveau de pierdut decit lanţurile. Nici unul peste 30 de ani. În faţă, puştani Copii. Pe unul dintre ej l-am regăsit, cinci. minute Sai tirziu, ascuns în scara loc lui 32, cu gura ruptă, Alături; o femeie împuşcată în burtă Am alergat la un vecin, medice, care nu a deschis. Poate nw era acasă.“

Acasă era și Harold Zimermann, redactor la „Timișoara“ : stă într-o periferie, Calea Girocului, În dimineaţa zilei de duminică 17.12.89 a observat primele tancuri intrind în oraș; veneau. dinspre comuna Giroc, unde e o importantă unitate militară. Oamenii din cartier s-au mobilizat şi au baricadat Calea Girocului cu troleibuze. Eşalonul următor, cinei tancuri, a căzut în ambuscadă și s-a predat fără luptă. Ca să le scoată dim tz, cei din Calea Girocului s-au -apucat să demonteze tot ce era posibil : Harold mai păstrează nişte piese, souvenir. Pe la ora 15 au fost sparte alimentara, librăria, magazinul de textile: La ora 20, subunități de infanterie sprijinite de amfibii blindate şi-au făcut apariţia atit dinspre Giroc, cit şi din direcţia opusă, dinspre centru, prinzind mulțimea la mijloc. Au reuşit să pună mina pe cele 5 tancuri. Pentru inții dare, trăgeau în aer. Oamenii strigau : sinteţi, copiii. noştri |

litari cu ce le cădea în mină. Harold s-a retras în apartament. Crede că pe la miezul nopții s-a deschis focul asupra manifestanților. Surprinşi, unii dintre aceștia s-au refugiat în scara B a blocului nr. 27, wmăriți de tir. Geng Floarea, pensionară, Văleanu Caius, elev, Mișcov, Miriana, elevă, şi mama sa sint locatari ai blo-

surprinși de manifestanți care se refugiau în scara blocului şi de focul soldaţilor. Mișcov Miriana a fost împuşcată în şold, mama sa în picier. Inaebuniți, demonstraţii sp geau usile ipentru a se ascunde în apartamente. La numărul 3, Wokal Iulia a fost astfel surprinsă de mai mulți ră-

niți, din care unul a murit în hol

Geng Floarea umărat 3 mor un pt infer-

tar, lansa

în ur-

demonstranţilor, a casa scărilor şi a celor care fugeau

menti

7, Mişlav a adăpostit 9 din care unul rănit în p Soţia şi fiica fuseseră: atinse de gloanțe Mişcov a sunat la Salvare Nu putem face nimic, i s-a răspuns, sintem înconjurați A a care nu permi mașinilor să iasă. „Am insistat. Eram înnebunit; glontele

a atins-o pe fiica mea

manifestari

itrunsese prin șold şi nu am unde s-a oprit. La un ent dat a zvonit în

că a venit Salvarea coborit. În faţa blocului Aud: uite încă

! Au întors ar-

tras. Apucasem

ă e de perete. Notoc bă pe scară era beznă. M-ani întors în casă și-am lcfonaţ iar. Mi s-a răspuns

ulanța a fost acolo şi a întors-o inapoi dispecerului că „să mai încer-

explic oldații pleac

ce o dată. În sfirşit, a venit salvarea. Cu prima mașină m trimis fetița. Am îniat cu intestinele „o femeie împuşcată în

piept, iar în ultima mașină pe soţia Miriana a stat două iini în spital, i-a revenit zimbetul. Spune că toate astea au trecut și se pregăteşte pentru Medi-

RĂSVAN POPESCU

Citeva precii e Prin hotărirea guverna-

tală nr. 56: 02.1990,

mnată de primul ministru

Roman, la Timișoara

ză o comisie (for-

ori militari

reprezentanți ai

populaţiei civile şi ai armatei nedici) care are ca atribut ontactarea perscanelor. imp]

în evenimentele din de-

brie, în vederea stringematerialelor probatorii

are stabilirii, de la caz

a ilor ce se

a fi luate şi înaintării

acestora cu propuneri de so-

uţionare organelor în drept Pina la 6.03.1950, data docutării, organele în drept u primit nimic de la comisia guvernamentală,

Precizăm că nu este vorba de o comisie numită de guvern la Timișoara, ci de o comisie constituită la Timişcara (în special din perspane care s-au remarcat în timpul revoluției) şi avizată de guvern. Listu a fost dată publicităţii; în fruntea ei

col. Oancea Viorel, șeiliției judeţene. În' fața comisii a compărut aiorul Burci.

e Maior Izdrescu selul procuraturii militare Timișoara, ne-a informat că cercetează în stare de arest mai multe eadre MAN. pentru infracţiunea de omor deosebit de grav.

este

ful

acest

Petru,

Îi a

Revoluționar, nu marionete

Primul lucru condamnat în deschiderea adunării populare de la Timişoara de duminică 11 martie n fost această idee diversionistă de autonomie a Banatului. În orașul marii scîntei a Rev ei nimeni n-a acreditat accastă idee ridicolă şi totuși ca a început să facă picioare în tendința de a discredita un apel limpede și hotărit către țară, 'Televiziunea Română Cenușie, prezentă la faţa locului, a li at să se înţeleagă aceeași ilee subversivă, deși cei care au luat cuvintul au condamat-o. Ziarul Libertatea, de usemenea, face trimitere la un asemenea plan, deşi trimisul special la Timișoara a putut asculta atitea puncte de vedere, exprimate de la microfonul adunării popnlare, prin rare revoluționarii şi organizatorii condamnau orice tentativă de acest fel. Citind pasalele din Prociamaţia de la Timișoara veţi vedea de ce are loc această deturnare, această mistificare și veţi înțeleze cine are interesul şă > facă. Tinerii. revoluționari timişoreni cheamă țara la o clorificare în spiritul idealurilor Revoluţiei. Ideile de bază ale Proclamaţiei se referă la democraţie, la privatizare, !a distrugerea vechilor strucYuri comuniste, la înțelegerea între naţionalităţi, la excluderea în alegeri a comunisti lor şi securistilor de pe listele electorale. Proclamaţia de la Timişoara spune clar ca tinerii n-au murit pentru ca activiști de partid din rindirile dpi şi trei să vină să conducă, pentru ca. generali care au organizat represiunea

din acest oraş să devină apoi miniștri şi să guverneze, chiar şi provizoriu, această țară și înfriguratele ei căutări pe irumul democrației. Proclamaţia mai conține apeluri. la înțelegerea dintre.“ muncitori şi intelectuali și demască practicile comuniste folosite pentru: dezbinare. Ce legături au acestea cu separarea Banatului ? Absolut nici un: Şi totuși, prin cei care î manifestă din ce în ce mai

Il tendinţele spre un comunism cu faţă umană și frumos mirositoare se încearcă acreditarea unei idei menile să compromită “Timișoara și să tulbure apele în juTul acestei Proclamaţii, care «ste un document extrem de arav și de responsabil, menit să aducă o serie de clarificări în starea de confuzie cu bună știință întreținută, Proclam; de la Timișoara ar trebui multiplicată in sute şi sule de mii de exemplare pentru a fi difuzată în toată țara, spre a atrage atenţia tuturor asupra pericolului neocomunist şi asupra noilor sale Iozme de manifestare. Acesta este și principalul motiv pentru care sforarii politicii de acum încearcă să o compromită. Numai că, ?a “Timișoara, pe scena politică, nu joacă marionete, ci luptă revoluţionari care s-au opus dictaturii și s-au sacrificat pentru răsturnarea ei. Cine” îşi imaginează că aceștia pot fi. deturnaţi spre o revoluţie de catifea se inșeală. 'fimișoara rămine totuși orașul martir al României, cu. un pas înaintea

țării.

Revoluţia de la Timișoara a fost, încă diu primele ei ore, nu doar anticeaușistă, ci și categoric anticomunistă. În toate zilele Revoluţiei s-a scandat de sute de ori: los comunismul !“ În consens cu aspirația sutelor de milioane de oameni din Estul Furopei, am cerut și noi abolirea imediată a acestui sistem social

totalitar și imentar. Ideadul Revolui mvastre a fost | și a rămas reîntoarcerea la | valorile autentice ale democraţici și civilizaţici europene. |. La Revoluţia din Timişoara

| au participat toate categoriile sociale. Pe străzile Timi șoarei au căzut, seceraţi de gloanțe, unul "lingă altul, muncitori, intelectuali, funcționari, studenţi, elevi, copii | si chiar locuitori ai satelor | veniţi în sprijinul Revoluţiei Sintem. catezoric împotriva tehn tipic comuniste, de dominație prin învrăjbirea claselor. și riilor _ sociale. Pe ideologiei

„luptei de clasă“ s-au urcat la putere bolșevicii în 1917, pe acelaşi temei, comuniștii

români au instigat după 1944 e clasă socială împotriva aleia, au dezbiuat societatea tru a o supune mai ușor Avertizim împotriv pericolului repetării acestei triste, istorii şi chemăm munorii, intelectualii, studenții,

şi toate categoriile sociale la un dialog civilizat i constructiv penru a face neîntirz timpul

reL_ unitatea din Revoluţi Trebuie plecat de la realitatea toate aceste catezorii sos au fost oprim în _retimul comunist şi nici una nu dorejte astăzi te (..)

Pentru Revolutiei

Timișoa au jerifi a de români, și ma; Li și germani, și sirbi, şi membri ai altor nice, care de secole uisse în orașul nostra z, în bună intelegere, T îşoara este un oraş curopțan, în na-

ționalităţile au refuzat și reInvităm din ţară, înrent că sint români, ma-

tuză naționalismul. toți şovii

iari sau germani, să vină vă, comuniștii de acum 45 de la Timişoara la un curs de ani, dintre care unii au și reeducare în spiritul toleran- astăzi funcţii importante în ței şi al respectului reciproc, conducerea ţării, se fac vi. singurele principii care vor novaţi de trădarea României

domni în viitoarea Casă Europei. (...)

a şi

partidelor „istorice“

aservirea ei U.RS. sint cei care

ului

cu parlide vinzătoare de ţară este un astfel de slogan și constituie o calomnie. Dimpotri-

scandau

temul de salarizare, sint și României, prioritare trebuie in Timişoara categorii de să fie acum cheltuielile destimuucitori care lucrează în nate restai i unui nivel condiţii extrem de grele și minim de civilizaţie. Se imsînt prost plătiţi (vezi. de pun, de pildă, investiții ur-

pildă, cazul celor ce muncesc în turnătorii sau în indusi totuși, mci un colectiv nu a făcut zievă pentru mărirea leturilor și nu şi-a trimis delegați

LANAȚIA

detergenţilor) şi,

DE GA MIMISOARA

Dupi patru decenii de edu-

atunci: „Stalin şi poporul să trateze cu guvernul reven- din partea moastră săi hu. caţie și propasandă exclusiv rus, liberiate ne-au adust“ și aicări materiale exclusive, ( PArita t ș

comuniste, e: n conşti- nu membrii partivelor „i Majoritatea timişorenilor im. și şnoi cu svorbelei, aci ința tuturor românilor preju- rice“, Aceştia din urmă s-au ceea ce toți Viştilor comuniști de odinidecăţi nd acestei opus transformirii României străduie aceste zile să cară. Exilul românesc înideologii stența lor nu înir-un satelit al Moscovdi și aducă ţi la cunoştinţă: scamnă sute de profesori emi este o vină pentru purtător. unii au plătit cu viața aceas- mărirea în acest moment a A Manipularea lor, însă, de (ă îndrăzneală. Se impune re. calariilor ar declanşa auto- careiprâdna aicelei mai călre grupuri interesate în dactarea de urgență a unci mat inflația, așa cum s-a în- universităţi din lume, renașterea comunismului şi scurte, dar corecte istorii a. timplat în unele state est. de specialişti prețuiţi la la „putere perioadei 1bât-1950 şi difu- europene, Jar “intiația odată cele mai pulernice firme. oc.

“arca ei în liraje de masă. pornită, sint necesari ani de : ri Erei eforturi. pentru 20 stopa. cidentale, zeci de mii de la xerox şi împăr- Timişorenii nu au făcut re- Numai creșierea product itori calificați pe tehnoila în 28 ianuarie 1990 de- voluţie peniru salarii mai deci a cantităţii de marfă

şi slotane vechi de Ident

aţa Bunu Manta din Bucuresti, se aflau 5 de an

mari sau pentru alte avan-

in- a

taje materiale. Pentru acest era suficientă 8, grevă. tem toţi nemulţumiţi de sis-

aflată pe piaţă,

elului - de „sal:

va permite, a în paralel, creşterea generală zare. În plus, pentru. buzetul sărac al

medicale şi salubrităţii. După căderea dictaturi

mânii plecaţi in exil

alţi

lească pe exilații să-i cali!

în ultimii zece ani. atitudine care nu ne

cinste, - În ne-a stăpi teci de ani, căruia să nu-

disperarea

scape de mizeri exilului. Mulţi

de închisoare. Ar fi

sente în domeniul asistenţei fost invitaţi în țară toţi 7opentru a pune umărul la reconstruc-

Unii s-au și întors, au anunțat intenția de a o face. Din păcate, înstigaţi de torţe obscure, s-au văsit şi oameni care să-i hursîntorși, e trădători, să-i întrebe tendențios ce au mincat Este o face care it în ultimii patrupoate că n-a fost treacă prin minte, măcar o dată, să luînd calea dintre românii aflați. astăzi departe de tară au plecat după persecuții. politice şi chiar după ani trei ruşinos

logiile cele mai avansate. Să fim mîndri de ei și să transformăm răul în bine, tăcînd din trista şi dureroasa dias-

poră românească 0 forță înnoitoare pentru România. Timioara îi aşteaptă cu drakoste pe toţi exilaţii români. Sint compatrioții noştri şi, azi mai mult ca niciodată, avem nevoie de competența lor, de curopenismul gîndirii lor şi chiar de sprijinul lor matewal.. De asemenea, cultura română va fi întreagă numai după reintegrarea în ea a cutturii din exil. (..) Această Proclamaţie s-a născut din necesitatea de a aduce la cunoştinţă naţiunii române adevăratele idealuri ale Revoluţiei de la Timişoara. A fost o revoluţie făcută de popor şi numai de cl, fără amestecul activiștilor şi securiştilor.. A fost o revoliţie autentică şi nu 0 lovitură de stat. A tost categorie anticomunistă şi nu doar an ceaușistă. La Timişoara nu s-a murit pentru ca activiștii comuniști din rîndurile doi și trei să treacă în frunte și unul din participanții la genocid să fie numit de către aceștia ministru de interne. Nu s-a murit pentru ca dezbinarea socială şi waţională, cultul de personalitate, cenzura mijloacelor mass-media, dezinformarea, amenințările telefonice şi scrise şi toate celelalte metode comuniste de constrinzere să fie practicate n văzul lumii, in timp ce nouă ni se cere pasivitate în numele stabilităţii sociale.

N.R. Regretăm că spaţiul nu ne-a permis publicarea intearală a Proclamaţiei.

Adio, domnule ministru!

V-am înregistrat răspunaurile la interpelările în. Parlament (doamne, am. ajuns să-l înregistrez pe. ministrul. de interne !) cind spuneaţi printre. altele că „sînteţi, „un om în virstă care doreşte să fie corect“. Şi ce-aţi mai spus? Că avem o poliţie slabă şi că ați obţinut aprobarea istorică de a o întări cu încă 4000 de oameni „în. două etape“. Vă mulțumim pentru grija părintească! Aţi mai afirmat că relaţiile. internelor s-au imbunătăţit simțitor cu Ministerul, Apărării de cînd acesta este condus de generaIul Stănculescu, dar aţi uitat să spuneţi de' cînd vă cunoșteați şi mai ales ce vă leagă din timpul. revoluției. Și apoi ați spus că la. Timi. şoara au tras „trupele speciale ale ministerului. de interne“, dumneavoastră avind în acele zile meritul eroic. de a acţiona „în cel puţin 5—6 cazuri în: care să se împiedice vărsarea de. singe“. Mai aveaţi puţin pină să ne con-

- umorului, dar mie

vingeţi că aţi fost erou și aţi ieşit cu pieptul gol impotriva gloanțelor ca să apăraţi populația. Nu cumva aţi plecat Timişoara chiar - din proprie iniţiativă pentru a da demonstranţilor o mină de ajutor la declanșarea revoltei și la triumțul ci? Nu știm dacă după atita exersat al salutului „să trăiţi care l-aţi strigat în car dumneavoastră şi pe lingă

„onorurile pe care le-aţi acor-

comandantului mai păstrat

dat v-aţi

suprem

simţul personal îmi “vine să rid. Aţi plecat la Timişoara să organizaţi reprimarea revoliei şi aţi participat la asta, chiar dacă Rompres-ul s-a grăbit să dea un comunicat despre nevinovăția dumneavoastră cu două zile înainte ca 0 Comisie naţională de anchetă să își înceapă lucrările (record mondial de investigaţie). Chiar credeţi că un pirlit de comunicat şterve petele dintr-o biografie care oricum, NU e pătată cu

frişcă? Şi dacă Parlamentul v-a crezut în toată nevinovăţia dumneavoastră . (era să mai spun şi angelică), de ce nu întoarceți la Timişoara să vă. îngăduiți citeva clipe de reverie - şi mulțumire . sufietească, aducîndu-vă - aminte zilele de 18 şi 19 decembrie ? Mă tem că ştiţi că acolo nu vă socoate' nimeni erou, că. în loc de o cunună de lauri veţi fi primit cu -alteeva. Acolo veţi fi întimpinat cu adevă rul propriei dumneavoastră vieți şi cu' minciuna. pe. care aţi spus-o. în “parlament (aş fi mult - mai fericit să vă adresaţi. justiției. decit să-mi trimiteţi pe cap reprezentantii ministerului în. virful căruia ați poposit). Dacă. aţi inchis ochii şi n-aţi văzut gazele de luptă aruncate chiar sub, privirea dumneavoastră - ocrotătoare impotriva revoluţioi rilor, (chiar şi un strop d omenie v-ar fi. obligat să închideţi ochii la -a asemenea oroare), dacă sinteţi “străin de ce s-a petrecut la Timișoara (cum încercați să lăsați i ia), mişeaţi putin capul şi citiți în partea sup; a paginii ce spun oameni au văzut şi apoi aduceți-vă aminte că erați la Timișoara si erați general: şi armata trăgea şi oamenii mureau, și dumneavoastră vă aflaţi, aco! pentru organizarea. reprimări Nu vă “reproduc mărturiile ofițerilor, subofițerilor şi soldaţilor care erau de faţă în acele momente. - Unele. sint publice Onoarea militară (că unii chiar o au) îi impiedică să mintă. Am stât de vorbă cu ei. Erau normali. Și uimiți de faptul că mai sinteți ministru de interne. Domnule general ! Nu există decit două soluţii. Să chemaţi la ordin citiva băieţi care să

ciţ

meargă pe urmele dumneaE pe toţi cei care ut să-i scoată nebuni şi să vă scape de ei. Mă tem că pentru asta aţi primit Internele niţel cam tirziu. Și sint cam mulţi. Cealaltă soluţie este să ne lăsaţi în pace.

Să fiţi cel puţin acum. „un om în virstă care doreşte să fie corect“. Şi să nu uitaţi de recunoştinţa națiunii pentru suplimentarea cu încă 4000 de politişti „în două etape“.

CORNEL. NISTORESCU

CINE BOICOTEAZĂ PROCURATURA GENERALĂ ?

Aftăm dintr un general al țări că domnia sa plat ia Timisoara. Înţelecern,

interviu acor

„dat telewziuni de Procurorul

cunoaşte precis. ce s-a întimiogic, că procesul n curs de

desfășurare, case isterzează 0 țară întreagă cu îndoieli și

suspiciunt icustrativ, reprezentații. Ea nu tmimite e de inculpaţi, ci urrseu fie complete şi cercetările inc cară anevoie, de vină sint culpaţi incorecți. nu-s că reciizitorile. sint c singuri

de tot felul. n-ar

vea decit u de reprezeatalic.

un rSt ilustrativ. Prăcuratura nu organizează

re Judecare loturi rcyrezentaum criteriu unic: ezate. Dacă: bicrurile se desfănumai inculpaţii. Asemenea inmui văzut. Pur şi sinplu, ei neadă ct astrumentate. Și aceştia mu sint Cei patru ofiţeri din garda prezidenţială n-au ținut

dosarele să

nicu ei cont de faptul că dysoreie fiind complete și cercetă-

vale încheiate. procuratura cunoștea Japtei

rind, iuculpaţu neoneşta. În al

precis cum au decurs

Cineva boicotează, :Procuratura Generală, In primul

doilea rind, judecătorii care-i

pe inculpații meoncsti. Ce e de făcui ? Caius, nemul-

țun-it, ameninţase că işi alege niL popor. Un procuror general

cum ar urma şă proce:

Tot felul

Domnul Ilie Verdeț caută o casă mai mică. Dă semne de modestie! e De citeva săptămini apare în Bucureşti cotidianul Dimineaţa, organ al florăreselor şi rindunicilor. Nu' stim cărui partid aparține. Știm însă ce partid susține şi mai ales cine îl finantează “din clădirea aflată în Piaţa Victoriei. e În Parlament “a reapărut domnul Mazilu. De ce nu l-am aduce si pe lon Pacepa și chiar pe “Tudor. Postelnicu ? $ Generaul Victor Stănculescu, ministrul apărării, a susținut la 0

-lescu a

eze in acest caz, să-şi aleagă alți în-

NICOLAE CRISTACHE

conferință - de. presă că nici

un membru al guvernului nu este inarmat, Citiţi interviul cu domnul Gelu Voican din pac. 3 şi pe urmă veţi vedea

„că în materie: de spus adevă-

rul domnul general Stăncurămas totuşi colonel. e România liberă publică o ştire despre scriso' care poartă pe ele ştampila K 7 U907. Pe cine reprezintă ?. Răspunsul e simplu. Este stampila serviciului de cenzură a corespondentei. aflat multă vreme vizavi de maternitatea Giulesti, Din motive strategice, acest serviciu, în data de 26 decembrie 1949, si-a mutat sediul într-o clădire din str. Dinu Vintilă

colț cu aleea 'Tonola. Deși s-a hotărit pensionarea _„cititorilor« de corespondență, deciziile n-au apărut încă. 'Treaba merge înainte. Spor la

muncă, dar aveţi grijă, lipiţi ,

plicurile mai bine ! e Ştire de la Paris: Domnul Petre Roman ar avea fir direct cu capitala Franţei, minitel, telefax. Numărul domniei sale ar fi trecut pe lista roșie. e La Sediul FSN. din strada Ştefan Gheorghiu pot fi văzute zilnic mașini cu 1 B cu trei cifre şi 2 B cu trei cifre. Partid de oameni nevoiaşi, ce să-i faci! Oricum, pentru trecerea definitivă în anonimat a susținătorilor, poliţia pregăteşte o ceaţă totală. Vom trece pe calculator cu numere stil cod. EX-17D-14. Pas de mai află care a fost secuvist și care avea tata în CC. e Generalul maior L. Prună este una şi” aceeaşi persoană cu căpitanul L. Prună care în 1961 condamna deţinuţii po-

litici cu „închisoare contravențională "și _interdicție corecţională şi suspendarea

exerciţiului drepturilor pentru delictul de _uneltire — contra ordinii sociale“. Ale dracului hirtii, cum s-au păstrat peste e Apropo de procurori. La Timişoara a anchetat huligani care s-au dovedit a

ABONAMENTE CENZURATE

La - Institutul de „Cercetări Chimice, „dispoziția“ este ca abonamente pentru trim. 11/1990, să se facă astfel:

— La „Adevărul“, oricit de multe ; cu cit mai multe. cu atit mai bine? La „România Liberă“, să nu se depăsească în. nici un caz. numărul de' abonamente din trim. 1199. Cu cit mai puţine

fi revoluționari şi un procuror Diaconescu. Să fie una şi aceeași persoană cu cel care a fost înaintat la gradul de general? e După revoluție, alţi activiști ai CC. al UTC. au fost selectaţi la Ministerul

de Externe, ca şi înainte de

revoluţie. Pepinieră_nestfirşită

de cadre! e Numărul turiş-

tilor sovietici intraţi _ în

România a fost mult mai

mare în luna decembrie decit

în oricare altă lună a anului

trecut. e Un martor ocular

în zilele de 22—24 decembrie

susține că în Piaţa Palatului

s-ar fi tras două focuri din

Palat şi armata ar fi tras în

clădire pină s-au înroşit țe-

vile. e Cine are o informa-

ție legată de petarda care a

explodat la mitingul de la

Sala Palatului în ziua de 21

decembrie este rugat să ia legătura cu redacția. Dar discret! e În ziua de 23

brie, în jurul cul televiziunii anunțat că a fost soli ajutor din partea Uniunii $ vietice. “ La citeva anunțul a fost repetat. | tot n-am aflat cine a + ajutorul ? Din hotărirea Cu aprobarea cui? A fost zvon ? Cine l-a însărcinat crainie ? .

PROCLAMATIA

Populaţia orașului Timișoara a fost inițiatoarea Re-

voluției române

Intre 16 şi 29 decembrie 1989, ea a purtal, de una singură. un inveryunaţ război cu unul dintre cele mai puternice și mal odioase sisteme represive din lume A fosti o incleșiare cumpliă, pe care numai noi, timiporenii, o cunoaștem la adevăratele ei proporţii. De-e parte populația neinarmată, de cealaltă parte Securitatea, Miliția, Armata și trupele zeloase de activisti ai partidului. Toate melodele și mijloacele de reprimare s-au dovedit insă neputincioase in fața dorinţei de libertate a timisorenilor si hotăririi lor de a invinge. Nici arestările, mici molestările, nici chiar asasinatele in masă nu l-au putut opri. Fiecare glonţ tras a adus pe baricadele Revoluţiei alţi o sută de luptători. SI am invins. În 20 decembrie 1989, Timişoara a intrat definitiv in stăpinirea populației, transformindu-se imir-un oraș liber im marea inchisoare care devenise in acele zile România. Din acea zi. intreaga activitate din oras a fost condusă, de la tribuna din Piaţa Operei, de câtre Frontul Democrat Român, exponent în acel moment al Revoluţiei de la Timisoara. În aceeaşi zi, armata a fralernizat cu demonstranţii, hotărind să apere impreună cu ei vietoria obținută. În 21 decembrie, im Piaţa Operei, peste o sută de mii de glasuri scandau : „Sintem gala să murim !*

O serle de faple intimplate in România, îndeosebi după 25 ianuarie 1990, vin în contradicţie cu idealurile Revoluţiei de la Timişoara. Aceste idealuri nici nu au fost aduse la cunoștința opiniei publice românești de către mass-media centrală, decit parțial şi confuz. În asemenea condiţii, noi, participanți nemijlociţi la toate evenimentele dintre 16 si 22 decembrie 1989. ne vedem nevoiţi să explicăm intregii națiuni pentru ce au pornit timişorenii Revoluţia. pentru ce au luptat şi mulţi si-au jertfit viaţa. pentru ce sintem în continuare hotăriți să luptăm, cu orice preţ si impotriva oricui, pină la victoria deplină.

Revoluţia de la Timişoara a fost, încă din primele el ore, nu doar anticeaușistă, ci şi categoric anticomunistă. În toate zilele Revoluţiei s-a scandat, de sute de ori: „Jos comunismul !“. În consens cu aspirația sutelor de milioane de oameni din Estul Europei, am cerut şi noi abolirea imediată a acestui sistem social totalitar şi falimentar. Idealul Revoluţiei noastre a fost şi a cerea la valorile au-

La Revoluţia de la Timişoara au categoriile. sociale. Pe străzile Timişoarei seceraţi de gloanţe, unul lingă

tu lenți. «

„ veniți în sprijinul lu

tem categoric impotriva tehnicii, tipie comuniste, dominație prin învrăjbirea claselor si categoriilor sociale, Pe temeiul ideologiei „luptei de clasă“ s-au urcat la putere bolşevicii in 1917, pe același temei. nomenclatura comunistă română a instigat după 1944 o clasă socială împotriva alteia, a dezbinm societatea pentru a o supune mai ușor terorii. Avertizăm împotriva pe-

ricolului repetării acestei triste istorii şi chemăm

s e să condi i pravegheze acțiunea de praga

muncitorii, intelectualii. studenţii, țăranii si toate ca4egoriile sociale la un dialog civilizat și constructiv, pentru a reface neintirziat unitatea din timpul Reveluţiei. Trebuie plecat de la realitatea că toate aceste categorii sociale au fost oprimate în regimul comunist şi nici una nu doreşte astăzi răul celorlalte,

La Revoluţia de la Timişoara au luat parte oameni din toate categoriile de virstă. Chiar dacă tineretul a fost preponderent, este drept să recunoaștem că oameni de toate virstele s-au bătut cu aceeaşi dirzenie pentru cauza Revoluţiei. Lista victimelor, deși incompletă, este o dovadă in acest sens,

Pentru victoria Revoluţiei din Timişoara s-au Jertfit, alături de români, şi maghiari, şi germani. și sirbi, și membri ai unor grupări etnice, care de secole conlocuiesc în orașul nostru pașnic, în bună înțelegere. Timişoara este un oraş românese şi european, în care naționalităţile au refuzat şi refuză naționalismul. Invităm pe toţi şovinii din România, indiferent că sint români, maghiari sau germani, să vină la Timisoara, la un curs de reeducare în spiritul toleranţei și al respectului reciproc, singurele principii care vor domni in viitoarea Casă a Europei.

Incă în data de 16 decembrie, din primele ore ale Revoluţiei, una dintre lozincile cel mai des scandate a fost: „Vrem alegeri libere“! Ideea pluralismului politice a tost şi a rămas una dintre cele mai scumpe timişorenilor. Sintem convinşi că fără partide politice puternice nu poate exista o democraţie autentică, de tţip european. Cu excepţia celor extremiste, de stinga sau de dreapta, toate partidele au drept la existenţă în cetatea Timişoarei. În orasul nostru nu au fost atacate și devastate sediile partidelor politice, nici unul dintre membrii acestora nu a fost amenințat, insultat sau calomniat. Membrii partidelor politice sint concetățenii noştri, sint colegii noștri de muncă, sint prietenii noştri care au opinii politice. Democraţia europeană înseamnă libera exprimare a opiniilor “politice, dialogul civilizat între exponenţii lor şi competiția loială pelin MU cuicerleca adeziunii publice şi. im-

moerației românesti și,”

iai

După patru decenii de educaţie si propagandă ex-

elusiv comuniste, există în conștiința tuturor

— Asanarea structurilor protesionale

mânilor prejudecăţi aparținînd a Existenţa lor nu este o vină pentru aleea ideologii larea lor, însă, de către grupuri inter F. Maniputerea comunismului și reinstaurarea ju esate ÎN renaş-> un act contrarevoluţionar. Pe lista de lo ei Putere este cată la xerox şi împărțită în 28 tanuaria nci, multipaţe ților din Piaţa Banu Manta din Bucur, Și demonstran. slogane vechi de 45 de ani. Identiticare., i, se aflau şi partidelor „istorice“ cu partide vinzătoa, a, de gi un asttel de slogan şi constituie o ealom, re de țară e; activiștii comunişti de acum 43 ge Anie. Dimpotrivă, unii au și astăzi funcţii importante ja anl: tre care se fac vinovaţi de trădarea Românii ucere, : U.R.S.S.-ului, Ei sînt cei care scandal, Și, 25erVirea și poporul rus libertate ne-an adu u,atunei: „Stalin partidelor „istorice“. Aceştia gin “5! Bi nu membrii transformării României. într-un saten - S-au o unii au plătit cu viaţa această îndrăzieal Moscovei redactarea de urgenţă a unei scutte aurie, :

e istoriţ

a perioadei 1944—1930 = mpa 50 şi dituzarea el în. tiraje da

Timişoara a Dos

it Revo : regim comunist şi întreg n NDotriva întregului decum pentru a servi seta Pi lenclaturi şi tul tică unul grup de dizidenți anţ pscensiune - polti=

P.C.R.-ului. Prezenţa acestora iceaașiati Si interior moartea eroilor din Timişoara zada

ceptat poate în urmă cu zece ani al XII-lea al partidului s-ar fi alăţ Pârvulescu şi ar fi răsturnaţ du n-au făcut-o, deşi aveau şi pri R tante, ce le acordau prerogative. "Di aci impor= chiar au ascultat de ordinul dicta, DIDI

= potrivă, unii - dizident. Lașitatea lor din 1949. L0rului de a-l huli pe;

ani de dictatură, cei m. ne-a costat încă zece un genocid duretos. mal £Tel din toată p erioada, plus

Ca o consecinţă a = a «ca legea electorală mă nea pair Ii egali tauseci live dreptul la candidate E orice listă, al foştilor activişti cos Sg zii <fci de Se ritate.. Prezența rana IE Și aa

rii este principala sursă a tensiunilor şi ; care frămintă astăzi s a stabilizarea situaţiei. și poa i neaacă E

a în coiluisn, A fi o vi im în. viața indigiauru ati

lă pînă la primirea unei locuinţe,

consecințe grave alrăgea preda-

i insă acei oameni care şi-au

a sluji partidul comunist

materiale deosebite ofe-

făcut o asemenea alegere

care trebuie. să le

rea prerogati=

e ţări civili

rzile

un ţigan arestat pe

În urma demers: 12 martie, studenţi de ă-ei G

de“ arest, învinuit de + 1) tulburarea otdinii ce, în ziua de 18 februarie; fost printre primii clădi nului.

et: stare de libertate.

Este oare Dan Ghin deținut politie de. di cedeale aplicate sint identice mărturiile sub. învi

DE LA TIMISOARA

mii. Astfel, pentru demnitatea de Preşedi ale ale set ar putea candida si personalităţi cânepa ale vieţii culturale şi ştiinţitice, fără o experienţă politică deosebită. 2

ot în acest cofitext, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, imp necesa, întăririi instituiilor democratice şi clarilicării poziției ideologice a fiecăruia dintre multele partide „ apărute, De-abia. atunci am. putea face o alegere în cunoştinţă de cauză, cu cărțile pe masă,

imişoara nu a făcut revoluţie pentru salarii mai zi jar pentru alte avantaje materiale. Pentiu acestea eră suficientă o grevă. Sintem toţi nemulţumiţi de sistemul de salarizare, există și in Timișoara categorii de muncitori care lucrează în condiţii extrem de grele şi sint prost plătiți (vezi, de pildă. cazul celor ce muncesc în turnătorii sau în industria detergenţilor) și. totusi, nici un colectiv nu a făcut grevă pentru mărirea leiurilor şi nu şi-a trimis delegaţi să trateze cu guvernul revendicări materiale exclusive. Majoritatea țimişorenilor ştiu ceea ce toţi economiștii se străduie în aceste zile să aducă țării la cunoştinţă : mărirea în acest moment a salariilor ar declanșa, automat, inflaţia, aşa cum s-a intimplat în unele state est-europene. Iar inflaţia odată pornită, sînt necesâri ani de “eforturi peniru a 0 stopa. Numai creşterea producției, Ateci a cantității de martă aflată pe piaţă, va permite, „An. paralel, creşterea generală a nivelului de salarizare. În plus, pentru bugetul sărac al României prioritare trebuie să fie acum cheltuielile destinate restapilirii unui nivel minim de civilizație; Se impun, de pildă, investiţii urgente in domeniul asistenţei medicale și salubrității. :

Deşi militim pentru reeuropenizarea României, nu dorim copierea Sistemelor capitaliste occidentale, care își au neajunsurile şi inechităţile lor. Sintem insă categoric în favoarea ideii de iniţiativă particulară. Fundameni economic al totalitarismului a fost

atotputernicia proprietăţii de stat. Nu vom avea niciodată pluralism politic fără pluralism economic. S-au găsit însă Şi voci care, în spirit comunist, să asimileze inițiativa privată cu wexploatarea“ și pericolul catastrofei de a.

„bogaţi. Se speculează în acest şi teama de muncă a fostului ile comuniste. „tem de privatizare este deri și-au anunţat deja 7 mii aa etăți anonime pe acțiuni. Pentru ca “să fie totuși cumpărate pe bani curaţi. ar trebui înființate în fiecare oraș comisii de inventariere a averilor foştilor privilegiați —ai puterii, corupției şi penuriei. De asemenea, acţiunile unei intreprinderi se cuvin oferite spre cumpărare în primul rind hicrătorilor ei. a > “ Considerăm “constructivă și ideea, mat radicală. a privatizării prin împroprietărirea - ţ “ Tucrătorilor.

LA PROCLAMAȚIA DE LA 15 martie 1990, au aderat : — Societatea TIMIȘOA: rilor care au pârticipat-ne — Societaţea EUROPI Timişoara) ; = > = Contederaţia

dependentă a tinerilur din județul Timiş ; ee

— Uniunea Democrată a Maghiarilor din Banat ;

— Asociaţia „TOT BANATU-I FRUNCEA“ ;

= Asociaţia de prietenie româno-maghiară ;

— TEMESZ — organizaţie a tinerilor maghiari din Timişoara ;

unei întreprinderi cu un număr egal de urmind să păstreze numai acel procent de fonduri care Sil sntgite controlul activităţii. în telul acesta, s-ar sent ui uror lucrătorilor sanse egale la prosperitate.

acă. cei leneşi Si-ar pierde şansa, nu s-ar putea totuşi plinge de discriminare,

Timisoara este hotărită să ia în serios ă

d s s si să 0-

uuenecă a de „Principiul „ descentralizării 3 e Lia nistrative. S-a ŞI propus experimentarea în = fii Timiş a unui model de economie de piaţă, porian de la capacităţile sale puternice și de la compee ţa specialiştilor de care dispune. Pentru atragerea i uşoară şi mai rapidă a capitalului străin, îndeosebi sub formă de tehnologie şi materii prime speciale, si pențru crearea de societăţi mixte, cerem și pe această cale înființarea la Timişoara a unei filiale a Băncii de Comerţ Exterior. O parte din ciştigurile în valută ale părții române din aceste societăţi mixte va intra în salariile muncitorilor, intr-un procent ce va fi negociat, de la caz Ia caz, cu liderii sindicali. Plata unei părți din lariu în valută va asigura o bunăc ointeresare materială a muncitorilor. În plug, paşapoartele nu vor mai fi carnete bune doar de ţinut în sertar. O altă consejanta pozitivă ar ct ae cursului valutar la bursa

. ce ar atrage după sine creşterea i i a nivelului de trai. zi z setea peer

După căderea dictaturii au fost invitați în țară toți românii plecaţi în exil, pentru a pune umărul la reconstrucția României. Unii s-au şi întors, alţii și-au anunțat intenţia de a o face. Din păcate, instigaţi de forţe obscure, s-au găsit şi oameni care să hulească pe exilaţii reîntorşi, să-i califice trădători, să- trebe tendenţios ce au mincat în ultimii zece ani. Este o atitudine care nu ne face cinste. În disperarea care ne-a stăpinit în ultimii patruzeci de ani, poale că nu a fost român căruia să nu-i fi trecut prin minte, măcar o dată, să scape de mizerie luind calea exilului. Mulţi dintre românii aflaţi astăzi departe de țară au plecat după persecuții politice și chiar după ani grei de închisoare. Ar fi ruşinos din partea noastră să-i hulim şi noi cu vorbele activiştilor comunişti de odinioară. Exilul românesc înseamnă sute de profesori eminenţi care predau la cele mai mari universități din lume, mii de specialişti preţuiţi la cele mai puternice firme occidentale, zeci de mii de muncitori calificaţi pe tehnologiile cele mai avansate. Să fim mindri de ei și să transformăm răul in.bine, făcind din trista și dureroasa diasporă românească e forţă înnoitoare pentru România. Timişoara îi aşteaptă cu dragoste pe toţi exilaţii români, Sint compatrioţii noştri şi, azi mai mult ca niciodată, avem nevoie de competenţa lor, de europenismul gîndirii lor şi chiar de sprijinul lor. material. De asemenea, cultura română va fi întreagă numai după ce se. reintegrează în ea cultura din exil.

Nu sintem de acord cu stabilirea zilei de 22 decem-

acţiuni, statul

i ŞI aa Sa = — Comitetul Judeţean Timiş al Partidului SocialDemocrat Român ; E

— Sucursala Judeţeană Timiş a Partidului Progresist ; =

— Organizaţia Judeţeană Timiş a Partidului Naţiona! "Țărănesc Creștin şi Democrat ;

— Organizaţia Judeţeană Arad a Partidului Naţional Țărănesc Creştin şi Democrat ;

- Trei luni, la trecut şi viitor

brie ca zi naţională a României. În felul acesta se eternizează persoana dictatorului, de fiecare dată sărbătorindu-se un număr de ani de la căderea lui. În majoritatea ţărilor care și-au legat ziua naţională de o revoluţie, ziua aleasă este cea a declanșării mișcării revoluţionare, fiind asttel glorificat curajul poporului de a se ridica la luptă. Un singur exemplu: ziua naţională a Franţei este 14 Iulie, ziua cind, în 1189, a început Marea Revoluţie franceză prin dărima- „rea Bastiliei. În consecinţă, cerem instituirea zilei de 16 Decembrie ca zi națională a României. Asttel ,copiii, nepoţii şi strănepoţii noștri vor celebra curajul poporului de a infrunta opresiunea şi nu căderea unui tiran nemernic,

Cu excepţia ziarului România liberă, presa, radioul şi televizinnea din Bucureşti aproape că au uitat de Revoluţia de la Timişoara. Evenimentele comeniate ca revoluţionare sint numai cele din 21—22 decembrie. Ne închinăm cu în faţa eroilor bucureșteni, ca şi în făţa eroilor din Lugoj, Sibiu, Braşov, Tirgu-Mureş, Cluj, Arad, Reşiţa și din toate celelalte oraşe care au avut nevoie de martiri pentru a cuceri libertatea. Ne doare şi ne revoltă însă politica centrală de minimalizare a Revoluţiei noastre, evidentă și prin efortul de diminuare a numărului morţilor. Noi am fost pe străzile Timişoarei în zilele Revoluţiei şi știm că numărul lor este mai mare decit cel anunţat oficial, fi asigurăm însă pe acei care astăzi țăinuiesc adevărul că nu vom înceta lupta pină nu vor fi aduşi în fața instanţei, în calitate de complici la genocid.

Această Proclamaţie s-a născuț din necesitatea de a aduce la cunoştinţa naţiunii române adevăratele idealuri ale Revoluţiei de la Timișoara. A fost o re-

« voluţie făcută de popor şi numai de el „fără ameste-

+ cul activiştilor şi securiştilor. A fost o revoluție autentică şi nu o lovitură de stat. A fost categoric anticomu-

vnistă şi nu doar anticeaușistă. La Timişoara nu. s-a

murit pentru ca activiștii comunişti din rîndurile doi şi trei să treacă în frunte și unul din participanţii la genocid să fie numit de către aceştia ministru de înterne. Nu s-a murit pentru ca dezbinarea socială și naţională, cultul personalităţii, cenzura mass-mediei, dezinformarea, amenințările telefonice. şi scrise şi toate celelalie metode comuniste de constringere să fie practicate în văzul lumii, în timp ce nouă ni se cere pasivitate în numele stabilităţii sociale. Această Proclamaţie se adresează în primul rind celor care au primit revoluţia cadou şi se miră de ce sintem nemulțuniiţi, de vreme ce dictatura a căzut, s-au abrogat 0 serie de legi proaste şi a mai apărut și cite ceva prin prăvălii. Acum știu de ce sintem nemulțumiți : nu acesta a fost idealul Revoluţiei de la Timişoara. Noi, autorii acestei Proclamaţii, participanţi la evenimentele dintre 16 şi 22 decembrie 1989, nu considerăm Revoluţia încheiată. O vom eontinua, e dar ferm. După ce am înfruntat și am învins, fi aiutorul nimănui, unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni şi nimic nu ne mai poate

+ intimida. : 11 MARTIE 1990

— Filiala Judeţeană a Partidului Independent Ma-

ghiar din România ; = — Asociaţia PRO BASARABIA și BUCOVINA ; — Redacţia săptăminalului particular CONTACT ; — Un colectiv de 142 lucrători de la IEELIF (Profectare + Centrală) ; — Colectivul geotehnic a! ICPGA — Bucureşti, Fiiala Timişoăra ; — Un grup de 24 protesori timişoreni ; Numeroși găteni „Andi 'dari ia şi pot coniunica rezbii pe adresa : Societatea TIMIŞOARA, Piaţa V. Roaită. ar. 3.

% alei z iai ata Daniel Vighi, scriitor, X > Popovici, scriitor, și Doru Mihiţ, inginer a avut com vorbiri cu di. Ion Iliescu pe marginea

documen; ia de la TiA tului Proclamaţi e

„În seara aceleiaşi zile, delegaţia de discuţii cu mem- (Dialog Social Proclamaţiei în

(rezumat) € prin decizia democratică a maioTității redacționale de a se debarasa de foștii şefi comunişti, puşi în funcții de secţia de propagandă a fostului C.C. al P.CR. şi de ir din cota

separare : pe de o parte Tare a foşti, merabri, ai nomenclaturii - (Dinu Marin, Otilian Neagoe, Dudu Florian, Lorin Vasiloviei) la revista Preunijersitaria, iar pe: de altă, parte -tinerii : cunoscuţii scriitori. şi găzetari loan jet Radu G. 'Țeposu, Radu Căi, a, Anat Morar “Tudorel. Urii n R ţi ete. la Amfiteatru şi Cuvin Viaţă studențeâscă).. Se e ct - $ nemulțumiți că au „rămas fără

i, şi-au de. pie:

pină la un ministru, acuzindu-i prin dez-

celți E (esa. cepntermeditari. chi

“ţia de la

log responsabil.

Război în presă

intormare și calomnie pe ceidela Amfiteatru şi Cuvîntul că fac „presă. de dreapta și antisemită“ ; mai mult, au

făcut presiuni, la Editura Presa Libe-

ră pentru desfacerea contractului „de muncă tuturor membrilor „dizidenţi“ ai redacţiei, în număr de 12,

__0.pe vremea cind. făceam ! pt din e anal acuzaţi, egii mei şi cu - mine, ba că sintem „de dreapta“, ba - mevrei“, ba „franemasoni“, ba „filosemiţi, pentru că publicam în - revistele

> 0 Soon personalități ale

artistice şi culturale

doritorilor Î6"pot oleri. orietnd lista) :

i] „cet: patru: făceau parte din an- ;

iurajul lui Nicu Ceaușescu şi se pree să ocupe fotolii înalte dacă ar fi venit el la ucere,; ei. întreţi- “neau şi se lăudau pentru relații „intime“ cu cadre din Direcţia Securitai Statului ; la cel de-al XIV-lea : peur. au făcut parte din

“Timișoara constituie un

document de referinţă în actuala desfășurare a vieţii noastre „politice. Fiecare rînd al acestei Proclamaţii se cuvine studiat şi dezbătut în-cadrul unui larg dia-

“eram

În cadrul campaniei electorale care tocmai a început, raportarea candidaţilor în alegeri la acest document poate. constitui

“un punct de reper în dialogul angajat. pentru definirea, orientării candidatului. :

„colectivul“ care a lucrat raportul lui Ceauşescu şi „cuvintele“ participanţilor ; :

e Dinu Marin şi Ani Matei, fostul preşedinte al UASCR-ului, i-au luat lui Ioan Buduca „scrisoarea celor 18% (de solidaritate cu Mircea Dinescu). și au predat-o- securităţii. (Vezi şi artiiei lui Stelian Tănase din România

e pe 21 decembrie 1989 „cei patru“

au interzis redactorilor să meargă la

manifestaţie la „Inter“, iar a doua zi, 92 decembrie, se strinseseră la rescrie adeziuni ale studenţi-

lor față de cuvintarea lui Ceauşescu

împotriva Timişoarei ; cînd au auzit că dictatorul a fugit au schimbat ra-

pid numele revistei Viaţa studenţeas-

că în Studenţimea Democrată și au scris altfel de adeziuni : faţă de revo-

luţie ;

0 cind pe 26 decembrie 1999 s-a propus să se facă în redacţie alegeri libere, democratice şi prin vol secret, cei patru au simulat că redacţia este atacată de „teroriști“ ;

0 enumerarea ar putea continua,

DAN PAVEL

Subscriind la ideea de bază a Proclamaţiei, şi anume că Revoluţia continuă, Revoluţia nu s-a terminat, GRUPUL: PENTRU. DIALOG SOCIAL își propune să revină asupra acestui document.

Colegiul de redacţie : SILVIU ALUPEL, DAN ARSENIE, GEORGE ARUN, LUCIAN BRANEA, DAN OPRESCU, RODICA PALADE — redactori ; DAN PAVEL ef secție șocial-politic) ; AUREL GĂRBOVU, EMANUEL PARVU — fotoreporteri ; ANTON BURTEA, CONSTANTIN SERAFIMOVICI, GABRIEL FLOREA — secretariat redacţie ; MARIANA DINU. RALI BARAC, EMIL SZABO. MIHA a MAN — corectură ; VAS!

IPA FACU eo

AN — pagina pa

GAR — secretar generat i e: | GABRIELA ADĂMESTEANI! — re-

dactor şet adjunct; STELIAN TĂNASE

— redactor şef . Manuscrisele si fotogxatiile nepublicate nu se înapoiază,

„224 — Publicaţie săntăminali editată “de Grupul pentru Dialoa Social — Bucureşti, Calea Victoriei 120 tr'otaa 141525. Administraţia: EDITURA PRESA LIBERĂ. a Tipatul : COMBINATUL POLIGRAFIC BUCURESTI — Comanda nr. 17.097 — Pia-- ta Presa Liberă, 2

CĂTRE toți cei care au aderat la Proclamaţia de la Timișoara

Adeziunea dv. la PROCLAMAȚIA DE LA TIMIȘOARA a fost anunțată în ziarul „Timișoara“ și apreciată de noi toți ca un act de solidaritate cu idealurile Revoluţiei române. Sintem deci pe aceeași baricadă, hotăriţi să ducem pină la capăt lupta împotriva relicvelor comuniste din viața politică, economică și socială, pentru întoarcerea României pe drumul cel mai scurt în Europa. În acest context, vă propunem să participaţi la o acțiune naţională de stringere de semnături pe o petiție care cere adoptarea punctului 8 din Proclamația de la Timișoara ca amendament la legea electorală. Aveţi mai jos textul propus de noi spre a fi oferit spre lectura celor solicitați să semneze.

Vă recomandăm să adunați semnăturile pe caiete studențești. În fiecare localitate existind mai multe organizații care au aderat, vă rugăm să centralizați rezultatele și să trimiteţi un delegat pentru a le aduce la Timișoara (caietele și semnăturile numărate) pină cel tirziu în data de 14-aprilie.

Vă invităm, de asemenea, să delegaţi un reprezentant la Adunarea Naţională a Susţinătorilor Proclamației de la Timișoara, care se va desfășura în zilele de 28 și 29 aprilie la Timișoara. Scopul principal al acestei întilniri va fi constituirea - Alianţei Naţionale pentru Victoria Revoluţiei. În concepția noastră, această uniune nu va fi o organizație de sine stătătoare, ci doar alianța sutelor de grupări politice și nepolitice, culturale, profesionale și -sindicale care, aderind la Proclamație au -optat pentru înfăptuirea pină la capăt a Revoluţiei române.

Vă rugăm să confirmaţi trimiterea unui reprezentant pină în data de 15 aprilie, specificindu-i numele complet. El se va prezenta la Timișoara cel tirziu în data de 27 aprilie seara și va avea asupra sa o delegaţie parafată din partea organizaţiei pe care o reprezintă.

SOCIETATEA TIMISOARA PREȘEDINTE,

Adresa noastră este

1900 TIMIȘOARA, str. Eminescu nr. 5 et. 1, ap. 23, of. poștal 1, căsuţa poștală 350 — Telefon 32453

PETIȚIE

Noi, subsemnații, în: virtutea adeziunii noastre la PROCLAMAȚIA DE LA TIMIȘOARA, cerem Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională adoptarea următorului text din punctul 8 al amintitei Proclamaţii ca amendament la legea electorală :

„Se interzice pentru primele trei legislaturi consecutive candidatura pe orice listă, în alegerile centrale și locale, a foștilor activiști comuniști și a.foștilor ofițeri de securitate. De asemenea, se interzice foștilor activiști ai P.C.R. candidatura, pe aceeași perioadă, la funcţia de Președinte al României.“

În caz că nu considerați suficient numărul de semnături pentru a lua o asemenea hotărire, cerem organizarea de urgenţă a unui referendum naţional in această problemă.

Pentru exprimarea adeziunilor, completaţi un tabel cu numele, prenumele, localitatea, seria și nr. buletinului, precum și semnătura.

(rugăm să specificaţi pe caiet numele organizatiei care a strins semnăturile, cu parafa acesteia și semnătura unei persoane din conducere)

(...) Propunem ca legea electorală să- intarzică. pentru primele trei legislaturi consecutive. - dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor - activişti comuniști şi al foştilor ofițeri de Secu-

ritate. Prezenţa lor în viața politică a. țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frămintă astăzi societatea românească. Pină la stabilizarea situației şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viața publică este absolut necesară.

Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de Preşedinte al ţării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de - partid nu este o vină. Știm cu toţii in ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională pînă la primirea unei locuinţe, de carnetul roșu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcţii, după modelul multor țări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Președinte al României ar putea candida și personalități marcante ale vieții culturale și ştiinţifice, fără o experiență politică deose-

bită. (...). PROCLAMAȚIA DE LA TIMIȘOARA

zistind singură 6 zile.

nînd în continuare și acum.

toţi timişorenii și cei veniţi

„O Pentru că a început prima. e Pentru că de simbătă seara a îngenunchiat în lacrimi şi singe, ridicindu-se cu disperare, furie, hotărire, pînă a învins, re-

i e Pentru că românii, ungurii, nemții, sîrbii au luptat împreună impotriva-comunismului, nu numai împotriva „celui nerostit“, rămi-

e Pentru că dorinţa de libertate s-a acutizat aici, la noi. î E Pentru că tot de aici a apărut și Proclamaţia ai cărei autori sînt toți acei care au luptat, care au stat zi și noapte acolo în piață, în ajutorul nostru atunci și acum [(...) Din ziarul Timișoara, nr. 34, 7 aprilie 1990

€ În Timişoara, obsedant era

nu cind o să moară,

Ştefan Iordănescu — regizor : Manifestaţii erau în fiecare an de 1 Decembrie. 'Trei, patru sute de oameni. În '87, am auzit cu urechile mele cum strigau Jos dictatorul. A doua zi, apărea o notiţă mică în ziar: „A.S.C.-ul a organizat...“, făcînd să treacă neobservată acea manifestaţie care uite, nu era să fie ce trebuia. Şi, bineinţeles, după fiecare meci mai tare, urma ceva asemănător. Şi-n timpul congresului, în noiembrie, a fost o încercare.

Daniel Vighi — scriitor : Mergînd spre şcoală, am văzut oameni adunaţi la Maria. Începe. Gata, începe, m-am gindit. De emoție, m-au durut rinichii toată ziua.

Vasile Popovici — scriitor : Nu dorm niciodată ziua. Şi-i detest pe oamenii care o fac. Atunci însă, am avut o stare... m-am culcat după-amiază. Un prieten a năvălit pe uşă strigîind: a început. Nu ştiu cum am ieşit din casă.

Doru Mihiţ — inginer: Locuința lui Lâszl6 Tokes a ţinut mai multe zile la rînd oamenii adunaţi. Nu, la noi n-ar fi fost posibil să înceapă la coadă la carne. Pentru că aici era carne. Nu pentru mincare. Bălan îi întreba speriat pe manifestanţi, ce vă lipseşte, oameni buni ?

Lâszi6 TOk6s — pastor: Cum de la o coadă ? Ce caracter profan ar fi avut ațunci! Le vorbeam credincioşilor. În comunism, biserica rămăsese singura instituţie care 'se mai putea opune. Erau predicile sociale actualizate, aşa numitele anunţuri

ci cind o să înceapă

care, uneori, ţineau mai mult decit predica. Ultimele opt luni au insemnat o demonstraţie permanentă împotriva regimului. Veneau oameni şi din alte culte. 5—600 de oameni, față de obişnuiţii 150.

Florin Roman — inginer : Casa noastră, vedeţi, este în acelaşi corp de clădire cu cea a pastorului. Nu mai puteam ieşi. Eram blocaţi. Ei controlau totul. Îl obligau pe pastor să iasă la geam şi să le spună oamenilor că nu se întîmplă nimic, să plece acasă.

O vinzătoare de la cofetăria din fața casei lui TOk6s : Erau mulţi. Fuseseră și cu o seară înainte. A fost şi-o maşină mică, lumea fugea, a venit pe urmă înapoi. Eu sînt singură, soţul a murit, mi-era frică. Ce strigau ?... Parcă ceva cu comu-— niști.- Da, au şi cîntat. Deşteaptă-te, române, şi nu plecăm, strigau. Era multă lume. Şi parcă aşa, agitată. Mi-era frică, am închis, am închis şi-am plecat. No, or să dea de dracu, mi-am spus. Cum cine ? Comuniştii !

V. Diogene Bihoi — regizor : Strinşi pe trotuar, acolo, la Maria, am auzit, cam aşa cum vorbim noi acum, aproape cu voce

normală, Jos Ceaușescu. Libertate. Şi pe urmă un murmur. Și pe urmă, un murmur crescut, Libertate. Şi pe urmă, tare, tare. Din toate piepturile, Li-ber-ta-te, Li-berta-te. Şi nu s-a mai oprit.

e Erau de pe altă planetă

Vasile Popovici : Cind am plecat de la Maria spre consiliu, era deja întuneric. Am întilnit primul cordon. Era sinistru. Sinistru. Scuturi şi căşti albe. Loveau cu bastoanele în scuturi. Sinistru. Erau de pe altă planetă. Și noi faţă în faţă cu ei. Şi clipa, clipa în care scuturile au făcut un

as, o jumătate de pas înapoi... Ș

Ştefan Iordănescu : În noaptea aia. din

16, la primul asalt al județenei, eram cu mîinile goale. Trei oameni urcați unii pe umerii celorlalţi au incercat să smulgă stemele de pe clădire.

V. Diogene Bihoi: A doua zi însă, oamenii n-au mai fost cu mîinile goale. Au capturat scuturi şi căști şi bastoane. Au adus lanţuri şi sticle incendiare. Pietre.

9 A fost război. Asta a fost!

Yordănescu : A fost război. Asta a io tot oraşul. În piețe. Pe poduri. În cartiere. Între blocuri. De sus din apartamente, oamenii aruncau in soldaţi cu mobile, butelii de aragaz, boxe.

v. Diogene Bihoi „Puştanii virau lanțuri în şenilele tancurilor. Doamne în haită de blană se așezau în faţa blindatelor, femei cu copii în braţe se lipeau de ţeava

automatelor. _ Stanca Ţărân tam să ne bom Sirenele urlau în tot or: pe burtă. Aşteptam ca

peste Be Scene din cele mai proaste

„D. Bihoi : i

a Lp război. Maşini incendiate, bari-

cade, asalturi cu pietre, lacrimogene, blin-

date. Oameni refugiați în parcuri şi foc ra parcului.

autori deseu : Și milițieni şi securiști

şi ce-or mai fi fost, odată prinşi erau sno-

gă — profesoară: Aştepbardeze. S-a stins lumina. aşul. Ne-am trîntit totul să se năruie

piţi, snopiţi în bătaie. Cind se deschidea focul, oamenii fugeau, se adăposteau. Se regrupau iar. Cu tot ce puteau apuca în mină.

D. Mihiţ: Capturasem arme şi muniţie. Trebuia să luptăm. Nu ne mai putea opri nimeni. Am prins un securist. Am întins arma spre el şi l-am întrebat unde sint ceilalți. Voiam s: împuşc în genunchi, în unul mai întîi şi, dacă nu spunea, în celălalt. Un băietan a sărit la mine. A strigat, fără violenţă.

V. Popovici: În 20, Timișoara era un oraş liber. O mare de oameni în Piaţa Operei. Se vorbea din balcon. O mare de oameni scandau, cîntau, se rugau acolo, în Piaţa Operei. O mare de oameni liberi.

FI. Roman: În 20, cind toţi eram în stradă, spuneam, nu ne pot omori pe toţi.

V. D. Bihoi: Acolo, în Piaţa Operei s-au născut, după ştiinţa mea, şase copii. Cinci Victorii şi un Victor.

Pace la Timişoara ? Fotografii de Florin Roman

Placă comemorativă pe zidul Parohiei reformate

e Aici s-a tras în oameni, nu în clădiri

După mai bine de patru luni, în Timişoara, puţine clădiri poartă semnele luptei. Mi se explică laconic, aici s-a tras în oameni, nu în clădiri. Fotografii în faţa Catedralei. Iezditi Slobodanca. Haţegan Petru Petrişor. Copacii au inscripţii : Pentru cei căzuţi în decembrie. Cimitirul săracilor. Groapa comună săpată in marzine,

Pămîntul încă proaspăt răscolit. Marea de iarbă din jur crescută în neştire. Cimitirul eroilor. Nr. 5 erou bărbat, nr. ... erou femeie, nr. ...erou. Morminte îngrijite, pămintul înălţat, flori puse la căpăfii. Şi cei fără de mormint. Cei despre care nu ştim încă cine i-a ucis.

e Prodamaţia

„Această Proclamaţie s-a născut din necesitatea de a aduce la cunoștința naţiunii române adevăratele idealuri ale Revoluţiei de la Timişoara. (...) La Timișoara nu s-a murit pentru ca activişti din rîndurile doi şi trei să treacă în frunte. (...) Această Proclamaţie se adresează în primul rînd celor care au primit revoluţia cadou şi se miră de ce sîntem nemulţumiţi, de vreme ce dictatura a căzut. (...)

Noi, autorii acestei Proclamaţii, participanţi la evenimentele dintre 16 şi 22 decembrie 1989, nu considerăm Revoluţia încheiată. O vom continua, pașnic dar ferm. După ce am înfruntat şi am învins,

fără ajutorul nimănui, unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume, nimeni și nimic nu ne mai poate intimida.“

Pentru punctul 8 al Proclamafiei, care cere eliminarea din viaţa politică a ţării a activiştilor şi a securiștilor, iar „preşedintele României să fie unul din simbolurile despărțirii noastre de comunism“, s-au strîns deja sute de mii de semnături.

Auzindu-i pe ucigașii din boxă cum pronunțau Catedrală, Maria, Podul Michelansgelo, Josefini, am înțeles că Timişoara n-a fost niciodată oraşul lui Ceauşescu. Oare cine se gindeşte acum că ar putea să şi-l însuşească ?

e „Gura de oxigen”!

„Ca urmare a adresei Poliţiei municipiului Timișoara, biroul de circulaţie, nr. 539/90, subsemnata dr. Enoche Alexandra, medic secundar legist la laboratorul exterior Timişoara din cadrul Institutului de medicină legală „Prof. dr. Mina Minovici“, am examinat pe Georgescu Ana din Timişoara, str. Crisului nr. 10 care a fost vietima unui accident de circulație în data de 3.04.90 şi am consemnat următoarele : internată cu FO 505 în clinica ortopedică Timişoara din 3.04.90 cu dg. fractură cominutivă 1/3 medie şi inferioară, diafază femurală stg. cu triect spiroid şi deplasare. Fractură pl. tibial extern stg. cu deplasare prin separare. Fractură cap peroneu stg.

fără deplasare. Plagă scalpată de 30 cm gamba drp (...).“

Acest accident de circulație a fost făcut de una din maşinile coloanei oficiale în care se afla Ion Iliescu, în vizită de lucru la Timişoara. Victima, Georgescu Ana,o bpătrină care auzea rău și traversa prost, are nevoie acum de 90 de zile de spitalizare. Soferul care a produs accidentul, Ruja. Bernard Anton, nu a fost vinovat. El nu a oprit maşina, pentru că aşa prevede regula coloanei oficiale.

Nefericita întîmplare nu rămîne decit un semn rău pentru Ion Iliescu, venit la Timişoara doar „ca să ia o gură de oxigen“...

e Sediul poliţiei

în sediul Poliţiei din judeţul - Timiș, preoţii au ţinut slujbe pentru alungarea necuratului. În biroul colonelului Viorel Oancea, două icoane. Pe masă, citeva mape, foi scrise, Codul general al României vol. XVIII 1929 — Legi noi de unificare. Dovă telefoane sună întruna. Afară, o coadă nesfirșită de oameni care aşteaptă începerea audienţelor.

„Eram un om liniștit înainte. Lucram ca inginer la o unitate de reparat tehnică militară. Aveam simbete libere, duminici

si chiar nopți... N-am făcut mare lucru. În 21 decembrie, ora 7,30 am alcătuit o platformă în trei puncte. Am cerut eşaloanelor superioare :

1. armata nu va trage în populaţie

2. nici alte forţe nu vor trage

3. dacă alte forţe vor trage, vom ieşi să apărăm oraşul

Asta am spus, e-adevărat, şi în balconul Operei. Şi-am mai strigat şi „Jos Ceau-

şescu ,

e Cine destabilizează ţara ?

Din cuvîntul rostit de Vasile Popovici (Societatea Timisoara) la mitingul din 11 aprilie '90, miting la care s-a citit Memoriul aintat C.P.U.N. şi Guvernului României (acest Memoriu a fost publicat în nr. 14/20 aprilie 1990) :

„Cine destabilizează țara în momentul de față? Adepții ideii de destabilizare formează două categorii nu prea distincte : sint mai întii nostalgicii fostului regim cînd, ce e drept, nu mişca nimic, nici măcar pasărea pe ram. Acestora li se adaugă a doua categorie — cei care au luat locul familiei prezidenţiale profitind de revoluţie şi care acum resimt mișcarea mulțimilor ca pe un atentat la propria lor persoană. Pentru cei dintii, revoluţia a fost un inadmisibil act destabilizator. Pentru ceilalţi, rolul destabilizator îl joacă acum chiar idealurile revoluţiei. Dar în numele acestor idealuri iese lumea astăzi pe străzi.

Şi ce-ar trebui să facem, ne întrebăm, după opinia iubitorilor noştri conducători ? Ar trebui să muncim. Fireşte. Aici cădem cu toţii de acord. Numai că îndemnul lor are un subtext pe care se pare că nu-l înțelegem noi prea bine. Cei ce ne invită să muncim, aşteaptă din partea noastră doar atit. Să muncim. Orice altceva li se pare subversiv, destabilizator, antiguvernamental. De politică, socotese ei, are cine să se ocupe. Sintem cu toţii de acord că destabilizarea în vremuri normale este reprobabilă. Dar, sint normale vremurile ? Și apoi, ca altă dată, ni se cere să judecăm efectele, nu cauzele. Iese lumea pe străzi și strigă cu tot mai multă disperare, cu cit ne apropiem de termenul

fatal. Ce o determină să iasă? Cine se face vinovat de disperarea ei? Cu alte . cuvinte, cine destabilizează țara ? Acei ce trebuie să-şi dea răspunsul, să se gindească Ja un singur lucru — dacă în 20 mai | vor cîștiga alegerile, profitind de credulitatea unui popor de mii de ori înşelat de cînd există ca popor, cum oare vor gu- . verna această țară ? Împotriva celor ce-au ieşit pe străzi în Timișoara, şi în capitală | şi în Brașov și în Cluj şi în alte mari

oraşe ale ţării 2* RODICA PALADE

Troiță oferită de

locuitorii comunel . Bârsana