Tensiuni între români și etnicii maghiari la Târgu Mureș

PODEA

speranța

Reportaj în tranșeele dramei

Au trecut zile de la acele eNE inec Autobuzul ne duce de. la Aeroport către- oraș. La intrare, tancuri şi cordoane de militari. Filtru. Maşină cu maşină. Om cu. om. De ce? Aveam să aflu de la maiorul Petru Cojocariu că. în acele zile, 19—20 martie, maşinile care intrau în oraș, salvările chiar, transportau topoare, bite, răngi, furci, sticle, incendiare. Teama n-a trecut, încă. lar armata a fost, atunci. acuzată şi de către români și de către maghiari că nu şi-a făcut datoria ! Ce datoria. Ce trebuia să facă armata ? Să tragă? Şi în cine? Să strivească sub şenile pe câi care aruncau cu sticle incendiare în tancuri și taburi? Ce am fi spus noi, a- “cum, dacă armata ar fi tras? Ce spunem pentru că nu şi-a făcut datoria ? Dar ce-ar fi însemnat dacă armata ar fi tras: şi-a pus cineva întrebarea ?

_O- linişte neobişunită plutește. în oraș. Armata e pe străzi. Noaptea patrulează blindate. Sediul CI.PU.N. e înconjurat de, militari. Păzit cu tancuri. Democraţia are-nevoie “de așa,ceva, pentru a se. întrupa ? Pentru a merge înainte ? !

- Ajungem la. iati „Euvintului iber“, ziar în limba română. Oamenii se simt deza iei

3 N-am,. crezut, ne ..spune

“înți lea ase pot Aa decit: în măsura în care

enunchi se rezolvă. pentru întreaga

„ Procedind aşa, pot fi interpretate drept privilegii. Oare cîte nu sînt nerezolvate, acum, în România ? Am răbdat atit împreună. De ce nu avem răbdare? „ apoi, mai este ceva: toate aceste cereri trebuie bine analizate Nu toate au temei. Spre exemplu, „prin "ianuarie s-a înființat o asociaţie a med cilor maghiari. De cînd, os meni buni. au medicina şi nătatea oamenilor graniţe. etnice? Cheia problemei cred căo reprezintă: învă ămîntul. Maghiarii revendnică liceul „„Bolvai“, drept liceu. exclusiv. .cu predare în limba maghiară. Acum, imediat. Dar anul şcolar încă nu s-a terminat. Ce facem cu elevii români? Ca și în scolile generale, de fapt. De ce nu sînt ascultați copiii, în primul rind. Ei au-lansat cea mai frumoasă și curată lozincă în acele zile': Sintem de naționalitate copii! î Nu reținem toate

amănun-

tele. Vom mai vorbi de problema învățămîntului. ÎL rog să mă condiică la ziarul „Ne-

pujsag“ al colegilor maghiari. Domnul Makkai Janos, redac-

torul șef, ne primeşte bucuros Ne răspunde românește la salut. Răminem între patru o0chi

— Românii nu înțeleg că noi nu vrem privilegii. Sint drepturi elementare. Credem că în spatele evenimentelor. se

ascund interese politice, și de-o parte şi de alta. Sint manevrate. sentimentele naţionale. Întotdeauna s-a procedat aşa în momente de criză. A fost, de fapt, un fals conflict. Revoluiia este şansa noastră. De la cerintele legate de scoală, de folosirea limbii materne .. în şcoli, pînă la apariția ideii că

se doreşte rapirea Ardealului este o prăpastie. Spuneţi-mi,

are nevoie. Ungaia de - şase milioane de români? Cu pro-

blemele ei _economice.? Cu

populaţia ei de zece milioane -

însemna români

de locuitori. Ce-ar cele şase milioane de pentru Ungaria?

Și. totuşi. această idee, mai ascunsă, sau mai direct exprimată, a apărut... lar un a- „argument“ nu prea

semenea înlătură suspiciunea...

— Ceea ce face şi, mai ales, ce spune emierăţia maghiară e treaba lor! De ce să fie puse pe seama noastră, ale maghia-

Totuși, domnule T&keş...

Aţi vorbit în românește şi ungurește la Bucureşti și cu-

stie își făceau loe spre ini-

mă, Aţi vorbit în ungureşte și româneşte la Budapesta şi ii vintele ă

"regiune cal

menesc. Două puncte geogra:. fice ca două felii de piine pentru sandviciul speranţei., lată,

însă, că între ele apar „ingredinte“ ce nedumiresc.

I,a. Washington peroraţi apăsat să nu se acorde României „ajutoare economice“ „(clauza et în C. anăda nu vă rsul, iat în trecere p Geneva E 'infor= mează un post de radio. în limba română . din străinătate)

lansați sintagme terifiante : „pogrom“ în. Transilvania, „fascişti români“ (care, la. 'sosire în București, devin „forţe de dreapta“).

Lângă, cuvîntul român cuvîn1 fascist, Ducso Csaba invidia ! :

“Totuşi, ttuș keș...

domhule - 'Tă-

rilor din România. afirmaţiile emigrației maghiare? Nu e coVă repet : a fost un fals conflict. Pe noi ne interesează învățămîntul. Vrem să ne înțelegem şi să trăim împreună

Sediul Vetrei Române Domiul Augustin Andonie, membru în -conducere, ne explică faptul că nu îmi poate pune la dispoziţie date referitoare la. situația românilor, “Trebuie. să respecte o înțelegere cu U.D.M.R., potrivit căreia, nici una din părţi nu dă declaraţii. unilaterale. Înţeleg. Urmează ca domnul Andonie să fixeze o întilnire în trei, pentru ora 16,00. Nu ne vom întilni însă,-pentru că, la acea oră, se desfăşura o conferinţă de presă cu ziarişti din Franţa, “Elveţia, Germania „şi Anglia. "Tema conferinţei + exact . subiectul ce ne interesează. Proit așadar, de ocazie,

(Continuare în pag. a II-a)

TRANSILVANIA-

speranța în genunchi

(Urmare din pag. D)

În momentul în care am intrat în sala conferinței, dl. Marke Bela, din partea U.D.M.R., făcea următoarea declarație : — „...cerem reprezentarea minorităţilor în organismele de conducere, autonomie culturală, iar acole unde trăiesc minorităţi, într-o proporție reprezentativă, am cerut ca inscripţiile să fie şi în limba acestora. Funcţionarii din administraţie să cunoască şi limba minorităţii. Colegii de la „Vatra“ nu sînt de acord cu toate dar cred că vor ajunse la un consens“,

DI. dr. Silviu Petru Olariu, preşedinte de onoare al Uniunii „Vatra Românească“ „Despre „Vatra“ s-au făcut afirmaţii nefondate, calomnioase. Se încearcă + amestecarea acesteia în evenimentele petiecute la Tg. Mureş. „Vatra Românească“ nu organizează manifestații de stradă. Tot ce s-a organizat s-a făcut în săli de bibliotecă, în şcoli, iar, mai recent, pentru că avem. peste 4 milioane -de membri, pe stadioane. Dacă cineva poate demonstra că am organizat activităţi de stradă, deci nu numai că nu sîntem implicaţi

DI. Adrian Moisou, de la „Vatra Românească“ : „Numărul de școli, mai precis problema învăţămîntului este greşit pusă. Dreptul de aeces la învăţămînt în limba maternă s-a realizat şi se realizează efectiv. Dar nu neap. n şcoli exclusive, ci prin secţii cu predare în limba mater S-a spus că activităţile extraşcolare sînt desfășurate în limba română exclusiv. Greșit. Dau exemple în care întreaga activitate de predara-învăţare, inclusiv cea extrașcolară s-a desfăşurat în ambele limbi, română şi maghiară. Scolile generale nr. 6, 7, 4, ll. Aş putea continua cu, exemplele. Excursiile şcolare, spre exemplu, s-au organizat cu grupuri aparţinind ambelor etnii, dar toemai partea maghiară a manifestat rezerve faţă de astfel de activităţi“.

în evenimentele amintite, eu îmi dau demisia din calitatea de preşedinte de onoare al Uniunii. Din păcate, este murdărit acest nume stînt al „Vetrei Românești“ cu intenții bine determinate. Cei din exterior sînt speriaţi de larga audienţă şi aderenţă la „Vatra Românească“ S-au găsit ecuscane de-ale noastre la ce tățeni ăini. S-a afirm ă s-au văzut legionari în rîndul „Vetrei“. Cine, cînd, unde și cu ce ocazie a văzut? Să ne aducă argumente şi. dovezi, nu afivmaţii nefondate. calomnioase.

Cum au fost asigurate drepturile minorităţii ghiare ?

Să apelăm la o statistică ofevită de conducerea „Uniunii „Vatra Românească“.

În învăţămînt, în conducerea unităţilor social-economice sau

aici

culturale se vorbeşte despre „nerespectarea drepturilor minorităților, ale celei maghiare în special“, Să vedem ce spun cifrele. Realitatea.

În cgea ce priveşte pregăti» rea cadrelor de specialitate în domeniul medicinei şi farmaciei. Tg. Mureș este un caz unice în Europa, dacă nu în lume prin faptul că pregăteşte medici în limba unei minorităţi. E drept, lucrările practice se face în limba română, fapt pe deplin justificat. Ei vor ca în= vățămintul, medical să se desfășoare numai în limba maghiară, locuri separate la admitere, şi, în plus, alte facultțăţi tehnice în limba proprie, vepartiţii preferenţiale, fapt nemaiîntilnit pe mapamond. Ni se reproşează, de asemenea, că medicii şi maciștii maghiari sînt repartizaţi tendenţios, la absolvire, în zone pur românești. Să exemplificăm, pentru a răspunde, prin cifre : în județul Mureş, la o populaţie maghiară de 39,6 la suță, sînt 4.499 cadre medicale maghiare, iar la o populaţie de 53,3 la suţă români sînt 3911 mediei și asistenți români. Aceasta înseamnă că la un procent de populație românească revin 74 cadre medicale române, iar la un procent de populaţie maghiară revin 112 cadre medicale maghiare. În judeţele Mureș și Harghita ponderea farmaciștilor maghiari cu studii superioare este, în total, de 64.8 la sută, față de 35,2 la sută a românilor. În Instituțiile de teatru la filarmonică, la Centrul de Îndrumare Artistică, ansamblul artistic, maghiarii deţin o pondere de 62.6 la sută.

Este aceasța o încălcare a drepturilor ?

Dacă da, atunci, în aceste zone, românii sînt cei îndreptățiți să ceară egalitate în drepturi. În România !

Este momentul să se înţeleagă, spre binele tuitrora, în conwns cu declaraţiile de intenții, că nu este normal şi nici posibil să-se creeze privilegii în numele drepturilor minorităților. Istoria țării ne obligă să învăţăm din tot ceea ce a fost, pentru a asigura o bază viabilă convieţuirii în viitor. Defuncta regiune autonomă maghiară, cu urmările ei, este o experienţă tristă care nu mai trebuie, și nu mai poate fi repetată. De ce, atunci, și de către cine dorită?

Recentele evenimente din Transilvania au avut, după cum era de aşteptat, un amplu ecou internaţional. Ziarele europene şi americane au comentat în fel şi chip întîmplările tragice de la Tîrgu-Mureş și, cu rare excepții, comentariile au fost defavorabile ţării noastj lată rezultatele unei - pol de pasivitate şi tăcere! În loe ca guvernul să “ia de la bun început o poziţie fermă şi să explice exact cauzele incidentelor . a. tăcut, iar tăcerea lui a fost interpretată în străinătate ca o dovadă clară de vinovăţie. În acest context, cum să ne mai mirtăm că în ziarul ungar „Nepszabadsag“ nr. 69 domnul Kăroly Kirâly își permite să declare că „situaţia existentă a fost creată de către mijloacele de informare: românești prin propaganda lor şovină şi prin campania lor de instigare a urii“. Iar în cotidianul ungar „Nepszava“ poetul Mărko Bela afirmă cu seninătate că „Vatra - Româ-

nească“ are toate caracteristi-: cile unei organizaţii de tip fascist. Se observă cum pre-

sa ungară nu se sfieşte în a eticheta, clasifica şi a da note de purtare mass-mediei, organimelor politice şi personalităţilor româneşti, lucru pe care noi, românii, nu l-am făcut niciodată cînd a fost vorba de organismele similare din Ungaria. Mai mult, din dorinţa de a nu învenina atmosfera, presa românească a trecut prea uşor cu vederea unele declaraţii făcute de Laszlo T6kes în U.S.A. şi Canada, în timp ce onorabila sa rudă (frate ?) Arpad 'T6kes aţiţa spiritele la Tirgu Mureș. Respectatul pastor maghiar l-a părăsit pe Dumnezeu în favoarea politicii şi a făcut, după umila noastră părere, o afacere tare proastă!

Cum să ne mai mire atunci că Ungaria, prin emisarii săi, declară că în Transilvania are loc „progromul etnicilor maghiari“ şi aceste afirmaţii sînt preluate de presa străină ? & d

lată ce seria ziarul italian „II sole — 24 Ore“ din 22/03/ 1990 în articolul purtînd titlul „Progrom în Transilvania“ :

Cind guvernul tace,

străinătatea ne acuză

Presa străină cu privire la evenimentele din Transilvania

„Budapesta răspunde cu o mare manifestaţie de piaţă şi dezaprobare a guvernului la furia naționalistă româneas-

că. Între luni și marţi, la Tirgu-Mureş în Transilvania, minoritatea etnică maghiară

a fost victima unui progrom îm stil mare care a cauzat moartea a şase persoane şi sute de răniţi“. Şi mai departe, pe acelaşi ton: „Declaraţiile lui Iliescu nu au convins guvernul ungar fiindcă în ele nu se face nici cea mai mică aluzie la furia grupurilor naţionaliste româești, considerate marile responsabile ale violențelor“. Mai departe însă aflăm ceva şi mai uluitor: „Surse de presă ungare susțin că un tren cu mii de mineri ar urma să se deplaseze în zonă spre a veni în ajutor grupă-

vilor implicate în progromul anti-ungar“. Tot minerii !!!... Alt ziar italian „Il giorno“

din 25/03/1990 serie: „Forumul (Forumul Democratie Ungar n.n.) în campania sa electorală a făcut apel în mod repetat la sentimentele naţionale ale ungurilor, exasperaţi de violenţa din regiune. Și alte partide, chiar dacă s-au grăbit să afirme că criza în care sînt implicaţi cei aproape două milioane de maghiari din Transilvania e prea gravă pentru a fi exploatată în sens electoral, nu au făcut economii în luările de cuvînt împotriva represiunii românești“. Deci noi, românii, nu numai limba noastră (vorba lui Domokos Geza) sîntem opresorii ! În schimb cine credeţi că este, conform presei internaţionale, mare împăciuitor ? Aţi ghicit: Unga-

ria! Sub titlul „Ungaria— România, Trezirea demonilor“, ziarul francez „Libera-

tion“ din 23/03/1990 serie nouă nr. 2747 scrie: „Unsaria nu vrea să toarne gaz peste foc“ şi mai departe: „Guvernul ungar a reacţionat energic la acuzaţiile aduse de București de a fi provocat incidentele, dar încearcă să joace un rol împăciuitor“. Și în ce constă acest rol împăciuitor vedem mai departe: „Neputind să cerem inter-

venția forțelor de pace ale O.N.U., a declarat ministrul de externe ungar în „Nepszabadsag“ (declaraţie preluată de „Liberation“ n.n.) trebuie ca guvernele şi organismele

internaţionale să se mobilizeze pentru a face presiuni asupra Bucureştiului“.

Şi iată cum, în absenţa

declaraţilor româneşti, majoritatea ziarelor occidentale (cu excepța lui „Le Monde“) preiau abundentele declaraţii ungare. Declaraţiile din partea română au venit prea tirziu şi au tost contradictorii, deci lipsite de credibilitate. Pe plan diplomatic, aceste lucruri se plătesc foarte scump. Nu ne poate mira atunci cum poate „Washington Post“ să serie : „Compor-

tamentul României în acest incident a fost ruşinos iar răspunsul Ungariei de înțe-

les“ (articol preluat în „The Herald Tribune din 28/03/ 1990). Iată-ne arătaţi cu degetul din lipsa unei insuficiente activităţi diplomatice !

Răstoind presa internaţională constaţi uşor că versiunea ungară a oricărui eveniment legat de minoritatea maghiară din Transilvania este preluată fără nici un fel de spirit critice în timp ce versiunea românească lipseşte de cele mai multe ori. Și aceasta numai datorită faptului că nici în guvern, nici în mass-media românească, atlevărul nu este spus cum trebuie, cînd trebuie şi unde trebuie. Cu atît mai mult nu mai trebuie să permitem nici Ungariei, nici altei ţări, să ne dea note de bună (sau rea) purtare cu privire la evenimentele care au loc la noi în țară. Să nu mai acceptăm să fim acuzaţi de. „reminiscențe ceaușiste“ atunci cînd criticăm comportarea necivilizată a unor turişti veniţi din Ungaria şi de „şovinism“ cînd arătăm că nici etnicii maghiari nu au fost mieluşei nevinovaţi în tragicele întimplări de la Tirgu-Mureș. Să încetăm cu răul obicei de a ne învinovăţi în fața străinilor. Nu afirmăm că exemplul Ungariei este de urmat, dar se observă că această ţară nu-și „ recunoaşte niciodată

vina ori amestecul în tulbuxările interetnice din România sau Slovacia, chiar cînd acest amestec e vizibil de la şapte poște (cazul incendierii reprezentanței „Malev“ la Bucureşti este mai mult decit semnificativ din acest punct de vedere). În loc de a descoperi „Gărzi de Fier“ acolo unde nu se aflau, domnul Cazimir Ionescu ar fi făcut bine să tacă dacă mintea nu l-a dus să facă o declaraţie veridică.

La urma urmei ce se întimplă ? Ne e teamă că se vor supăra vecinii noştri unguri dacă vom spune adevărul ? Păi ei nu-şi pun niciodată problema că .ne supără pe noi sau pe slovaci, dovadă lucrurile care apar în presa lor. Păi presa lor e liberă, ni se va spune, să afirme ce vrea. Atunci să fie şi presa noastră liberă cu adevărat și să nu mai umble cu minuși cind nu e cazul. Dacă partidele din Ungaria se folosese de etnicii maghiari din Transilvania pentru a culege ciîţ mai multe voturi, de ce să nu spunem lucrurilor pe nume ? Căci partea cea mai tragică a evenimentelor de la TirguMureș a fost faptul că mashiarii din România au fost manipulaţi în scopuri electovale. Partidele din Ungaria, în lipsa unor programe economice diferite, au inclus problema Transilvaniei în platformele lor electorale şi cei care au apăsat cel mai tare pe clapa naționalistă au cîștigat cele mai multe vo-= turi. Politica este cinică întotdeauna și în consecinţă nimănui nu i-a păsat de victime. Și campania electorală odată încheiată, domnul Gyula Horn îi sfătuieşte pe ma-

ghiarii din România să fie înţelepţi şi lucizi (pînă la viitoarele alegeri din Unga-

xia). Că remareabilul scriitor Suto Andras şi-a pierdut parțial vederea datorită unor. sfori care s-au tras (nu s-au tras în Transilvania) la Budapesta ne face să ne întrebăm cu tristeţe : „Merita oare să se întimple o astfel de tragedie pentru citeva voturi în plus ?*. & îi

STEFAN _L

la Tirgu Mureş

ÎN BALCOANE, ROMÂNII ȘI MAGEIIARII AVEAU ACELAȘI STEAG

bătrîni, copii, maturi. Autobuzul nt a putut.

“încă din autobuzul TAROM-ului. care ne

transporta de la aeroportul Tg. Mureş spre opri în fața agenţiei, tot centrul fiind blo=

orâş am văzut coloane de cetăţeni îndrep- cat. Parcurgînd zona centrală, am aflat din (continuare în pag.. 8)

Liana COJOCARU

tindu-se spre centru. Pe ambele trotuare se scurgea un număr impresionant de tineri,

Cluj, 18 martie 1990. O filă din DOSARELE PREZENTULUI, dosare cărora, din nefericire, li se adaugă noi file. (Paginile 2—3)

TG. MUREŞ MARTIE '90

rare ara pag. 1

discuţiile oamenilor că se dorise! şi se obținuse demisia vicepreşedintelui — Consiliului județean de Uniune Naţionadă Mureş, Kineses Eldd, pentru greșelile făcule, Cetăţenii oraşului, prezenţi la eveni mente cu mult înainte de ajunge noi în Tg. Mureș, precizează că în ziua de 19 maxtie au avut loc două mani festaţii : una, la care au luat parte români și care a avut ca scop demiterea lui Kineses Elod, dar s-a sfirit Ja ora 16, şi o alta care s-a pornit după această oră a. terminat cu violarea şi devastarea sediului în care erau instalate partidele PNI, PNI UDMR. ete, (mărturia este a lui Lazăr Lădariu, redactor şet la cotidianul române: „Cuvintul liber“). Poliţia. şi armata nu au intervenit. Cu au decurs faptele în seara zi lei de 19 martie? După ora 15, pe strada paralelă cu IMF, care se află la ma ginca orașului, s-au oprit trei autobuze din care s-au dat jos ţărani români cu sticle, cu topoare, cu cozi de lopeţi şi lanţuri. Se spune că ar Îi fost din comunele apropiate — Hodae, Ivâneşti, Rușii Munţi și Dedă Bistra. Au con sumat ceea ce aveau în si ele, au început să e agitat în jurul (unde, de

ri erau în grevă, suspendată îns: în acea zi)

şi au pornit sp ora sului (ev în uroşinău-se pe 1 radio, Tinu Mures s-a anun țâl că în « , Pelelea bici au al cum ci ( a. est facuti I. univ, “Tiboi Olah ac la Institutul de tea tru) s-au în e diiuzat elevi udenţi, cati de » toate vârstele. Unii priveau. Alţii aditau 3 il și în josul străzii... Balcoai terasele blocurilor, ferestrele, — acope

rişurile, copacii erau încăreaţi care seandau 10-

cu persoand zinci: „Noi murim, luptăr dar Ardealul nu-l cet i „Jos cu Kiraly 1%, „los cu

“Tokes 1, „Sus. cu Tokes, „Jos cu Kineses 1, Se striga de pe platforma unui camion

instalat dre tribună. Aflu că studentul care vorbeşte mulțimii reușind s-o agite şi mai tare numeşte Ion Morariu, de la IMF, este din conducerea Ligii studenţilor, dar că înainte a fost secretar U.T.C, și în conducerea AS.C. — spun colegii lui de facultate Lu nczi Zoltan şi Zakarias Zoltan. Lumea e iritată și suspicioasă. De undeva se aruncă de sus

cuţit care loveşte un reprezentant al Poliţiei (așa spune un polițist). Mulțimea nu mai poate fi traversată, totul se transmite prin oameni, amplificat şi de întunericul rii şi de spaimă.. Autorităţile cheamă armata. Din sediu parvin zvonuri că armata va sosi. Dar, între timp, ştirea cuţitului “aruncat de la un geam sau de pe o terasă rupe rîndurile. E atacată clădirea. Ajung pînă lă noi zvonurile că la PNȚ. s-a găsit valută şi steaguri ungurești. Că, în vestul clădirii, la alte sedii, sint broșuri şi manifeste maghiare. Nimic nu poate fi verificat. _ Secretarul P.N.Țeist,

deşi striga că e român, a fost bătut pe o masă pină i s-a fracturat coloana vertebrală.

Seriitorul Siită Andrâs a domit să vorbească mulţimii, sperind că va fi recunoscut, şi ascultat. Venise în sediu auzind că a început atacul, pentru a stopa populaţia. A fost lovit, îmbrincit de pe platforma camionului pe care

se urcase şi călcat cu picioarele. Nu s-a putut pătrunde pînă la el, dar cadrele medicale cu care am discutat ne-au relatat amănuntele. După o scurtă internare la reanimare a fost ascuns sub pază de prieteni și apoi transportat la Bucureşti. Nu se ştie încă dacă ochiul zdrobit va mai putea fi salvat. Am sperat pină la plecarea din oraş (pe 20 martie la ora 15,45) să citesc un raport oficiăl al Poliţiei. ÎL ceruse. cotidianul „Cuvintul Liber“ peniru publicarea lui imediată. Nu sosise, După cum Poliţia nu trimisese nici corpul de pază cerut de redacţie pentru sediul ziarului, ameninţat. Seara de 19 s-a soldat cu rănirea a 20 de persoane, zvonurile neconfirmate, şi cu incitarea populaţie

ghiare, care a început, tirziu, să se grupeze în zonă. Pom-

pierii au avut o idee salva-

ROMÂNII ŞI MAGHIARII AVEAU ACELAȘI STEAG

toare, dar tirzie, pentru că se înnoptase deja, punind — în funcţiune sirenele mașinilor din dotare care, urlînd, au înconjurat centrul orâșului, iar populația s-a năpu

adă ce s-a în-

a ele să

at. Astfel s-au risipit. aghiarii, iritaţi de man

laţia românilor și de

tele respective,

pe 20, încă de

piață, în număr și mai mare

S-au instituit, de data aceas 1, în jurul sediului unde

rosteau discursuri. agitatorice

cordoane de ordine. Nu

mai putea intra liber şi

circula în. ze u tot dou

a românilor, Soldatului Necunoscut, din centrul oraşului. Aici - se scanda : „Iliescu nu uita şi Ardealg-i ţara ta !*, „Români, veniţi cu noi!* şi altele, În extrema opusă, în maghiară, se striga: „Dreptate, vrem dreptate !*, Să vină Iliescui, cadă ziarul Cuvintul liber !* (Traducerea _ ni s-a făcut de un binevoitor.) Secuii cintau, — transfigurați. Am văzut feţe iradiind și lacrimi şiroind pe obraz. Mi s-a spus că sint cîntece na ţionale. Alţii mi-au șoptit că sint şovine. Românii, în ceaextremă, şi vizavi de sediul maghiar, agitau _tricolorul decupat la mijloc. Dar -n balconul maghiarilor era claşi steag. Pe treptele caŞ în copaci, pe garîn balcoane, pe case, la ferestre — mulţimea aștepta încremenită. Spaima îi apăsa pe toţi, o simțeam aproape materializată. Pe trotuare, oamenii şopteau între ei (într-o zonă în ungureşte, în cealaltă românește), Se petrecea ceva mai grav decit prezeni lor acolo. zvonit că vin secuii, cu arme albe, din nişte sate apropiate. În zona românească a manifestaţiei se vorbea de reîntoarcerea, țăranilor români din ajun. l-am întrebat pe ciţiva studenți maghiari de ce au venit la manifestaţie, Erau grevi de la IMF. Mi-au răspuns că trebuie să se ştie că există. Un sentiment de frustrare pare că s-a stabilit şi în sufiletele românilor: „Nu ne putem pleca ungurilor minoritari !* Dar tuturor le «e frică de ameninţarea din aer. Am auzit același lucru în convorbirile purtate cu inte. lectualii maghiari și români ai orașului: „va fi baie de

singe în Tirgu Mureş dacă se

Dar nimeni

se mai poate, Se cere o hotărire a guvernului.

- mea vorbește de manipularea populaţiei de către forțe obscure. În imediata apropiere a nucicului. manifestaţiei ghiare se află clădirea redacţiei. Erdelui l-am întilnit pe repul ducător de literatură. romi

fusese distrusă, ca mai toate firmele maghiare. Nici

foanele nu mai funcționau în . Şi în interior

cra paralizantă. iliați, în picioare, urmarea faptelor din stradă. Din argumentaţia Wellman rețin motivarea iiicidentelor care au început cu

nea Vatra Românească este o

fețe bisericeşti în componența iţi ce slogane. s-au s

manifestaţia

Asia ! Afară cu ungurii ! area a' fost blagoslovită, de. inspectorul epar

se întimplă aici am impre-

s-a tras, morții ac tia nu sînt sinucigași, dar 1

organizare atit de. bun să poată aduce țărănimea mediat în oraș ? Rompres-ul 7

ce s-a anunţat lumii maciștii de la o anumită unitate nu au vrut

mă în maghiară ? Er laterale în română una maghiară sus. dezminţire de către persona-

român, care nu s-a m: fuzat, De aici a pornit marea mișcare, acel pogrom, pentru stă” este din moment ce a fost atacată o.biserică — e vorba de, biserica

unde Ambasada maghiară depusese coroane. pentru morţi

smulsă ulterior

t într-o pas-au maltratat oaface dezinformarea tineretului spunindu-se că un-

ia cu Ardealul cu încă trei milioane de ungur faţă de cari şi alte șase milioane de români și cu economia d noastră ? Cine

Ardealul ? Noi, buie să trăim

României rezidă în înţelegecactă a democraţiei, în acceptarea drepturilor fireşti ale oamenilor. De ce Liga Studenţilor Români îrapotriva. Universităţii unguri? Nu au citit Declaraţia de la Viena? M-a şocat refuzul de monolit al elitei intelectualilor, studenţimii, faţă de problema i maghiar. Această intelectuală a luptat la Bucureşti pentru Revoluţie. poate fi atit de intolerantă ? Cum se pot pronunţa atit de Nu înţeleg că re-

fuză drepturile omului din Carta O.N.U. şi actului de la Yiclsinki ? În ţările europene democrate există universitaţi pentru minorităţi : Belgia, Suedia, Olanda, Elveţia, Finjanda... “Tinerii maghiari. nu mai arezistă şi la pogrom. Am. traversat deşertul, dar nu mai putem. Majoritatea vorbese He emigrare. Cum se va descurca intelectualitatea română cu vacuum-ul care se va crea prin emigrarea ung

lor din țară? Ar fi un rău moral şi pentru români“.

O agitaţie la fel de mare domnea şi la cotidianul zomânese „Cuvîntul liber“. Redactorul "şef, Lazăr Lădoiu, ne-a vorbit de profanarea statuilor lui Bălcescu şi. Avram fancu, de atacarea caselor de români din Sovata, de circulaţia unor manifeste în care se vorbeşte despre genocidul aplicat ungurilor de către români şi In care figurează și 9 hartă a Ungariei, cu teritoriul Ardealului inclusiv mi-a vorbit şi de atacurile Jo care este supus ziarul: „i vrea vărsare de sînge în “Tg. Mureş, dar cui foloseşte? Sint manipulate grupurile ctnice, dar de către cine ? Ne-am înţeles bine în mi: erie şi sărăcie, cine vrea să nu ne mai înţelegem acum ? Cine naște ura ? Românii nu pot să-și plece capul în fața ungurilor minoritai Kincses El6d a făcut greșeli mari, a înţeles momentul si s-a retras. Din cauza lui și Ministerului ămintului au pornit mișcările elevilor şi studenţilor. Dar, după demisia lui, era linişte în oraș. Cine a adus ţăranii, cine a manipulat oamenii ? Eu venisem la reda din piața centrală ca scriu articolul și aflu că se devastează sediul partidelor, că sînt ă tim că indivizi sau grupuri doresc. aici. vărsare de sînge, dar stim cine sint. Nici nouă, nici maâghiarilor nu ne foloseşte. lteimeva cîștigă din as

Întorşi în piața manifestațici aflăm de venirea — unei

chipe. guv de ame! venire secuilor şi românilor din /eno Fodor, care ne însoțeş-

te, vorbeşte de revolta românilor împotriva ungurilor cind ungurii au încercat să-și serbeze acel 15 martie, care

pentru români a însemnat:

— în 1848, sub Kossuth — moartea unor oameni şi dispariția unor sate. Socoteşte că a fost o treabă inabilă, dar nu de rea credință. „tot timpul se interpretează gesturile — oricare ar fi ele — drept atac împotriva româilor. Şi această grevă a stu-

denţilor. Vin din Canada. Acolo sint facultăţi şi pentru englezi și pentru | francezi,

Nu se înțeleg, dar conviețuiesc“. Profesorul 'Tibor Olah mă asigură că el este totatit de român de naţionalitate maghiară, pe cit de maghiar de naţionalitate română a fost Coşbuc. Este de părere că românii au 0 justificare a enervării lor, dacă ne gîndim la harta Ungariei cu Ardea ul inclus, „Dar la Budapesta nu se doreşte aşa ceva. Poate alte forțe să influențeze, poate securiştii, dar Ungari ce să mai facă acum cu Transilvania. Aş vrea să văd o manifestaţie a democraţilor împotriva ceauşiştilor, Nu a românilor care au suferit şi a ungurilor care de asemeneau au suferit. Nu sint de părere că ungurii au suferit mai mult decit românii sub Ceauşescut.

Aflu printre români că au fost daţi afară din posturi sute de profesori și alţi specialişti de pe teritoriul jude: ţului. în piaţă se aștepta să se țipe din ce în ce mai tare.

ca creștea.

singură istorie

Un vint unificator bato peste Europa de la Ural la Pacific, Baicrele artificiale născute de o ideologie, în Stirşit moartă, marxismul, s-au prăbușit, acoperind în mai toate țărilo continentului cu

sistemului. 3 Ultima clasă exploatatoare, nomenclatura de pe altarul democraţiei unde a fost țintuită de popoare, încearcă să manipuleze masele. populare din fiocare ţară cu naţionalismul, care este unica ci şansă de supravieţuire. Să nu uităm că în cadrul Wrafatului de la Varşovia nai fiecare pari pedalat pe naționalism. Înţelegind că pierd puterea, oportunişiii-co= muniști vor încerca să devieze atenţia do la marile probleme . ale naţiunii la naționalism. impotriva lor trebuie să luptăm cu inteligență, căci rațiunea, bunul simț sînt însăși negarea comunismului. Istoria a fost folosită pînă acum de sistemul totalitar ca armă împotriva tendinţelor centrifuge. Totuşi istoria

este ştiinţă; Rugăm istoricii români, Ministerele Culturii şi În-

vățămintului să ia legătura cu omologii lor din ţările cu care ne învecinăm.

Istoria trebuie să fie una. În Ungaria și România, în Bulgaria şi România, în VU nea Sovietică şi Bomânia, în Iugoslavia şi România trebuie să îavățăm o unică istorie. Să luptăm pentru 0 istorie-știință, Doar is toria bazată po. documente poate fi temelia pentru dezamorsarea şi integrarea Balcanilor, a Europei de Est, înte-o Europă unică, lipsită de conilicte.

Copiii noștri din toate ţările _ continentului trebuie să se cunoască şi să se respecte, vor . construi — laolaltă căminul comun. Pentru a le oferi un viitor al păcii şi demnităţii trebuie să le oferim adevărul despre. trecut — Istoria. Nu există țel mai nobil, mai democratic decit să se ajungă a se studia de la Atlantic la Ural un singur curs de istorie.

Să începem — acum, cînd reacții. şovine apar în relaţiile românomaghiare — prin a avea o singură, unică zevoluție de la 1848, aceeași în manualele de istorie ale ambelor

țări. Cristian HADJICULEA

Scinu de speranță

(Prin telefon de la trimisul nostru). Miercuri, Tirsu Mureș -a fost paralizat... Nu s-a putut cumpăra o piine, o batistă sau o aspirină, trans- „porturile au fost bulversate, intreprinderile au lucrat par- - țial, Dimineaţa, în fața sediului CPUN judeţean, s-au adunat sute de persoane, români și maghiari, separați de un dispozitiv militar. Cu timpul, - numărul lor a crescut la cîteva mii. În ambele tabere, majoritari au fost elevii de liceu. ti au distrus băncile parcului central din care au făcut bile. Si-au completat panoplia cu drugi de fier beton, capete de teavă, bucăţi de cablu. Partea maghiară, mai bine pregătită material, s-a baricadat cu mobilier me-

tahc de terasă, navete, alte ambalaje, blocînd căile de acces. Din fericire, lucrurile

n-au mers mai departe, taberele limitindu-se la schimburi de lozinci. - Românii:

„Iliescu, nu uita /-Si Ardea-"

lu-i ţara ta, „Nu vă fie fri-

Că /„dftrdealu! nu pică Cui.

nu-i place-n țară alară“. Maghiarii: „Haideţi maghiari“, Celelalte nu le-am înțeles, însă transcriem cîteva dintre cele scrise de ei

/ Să iasă

pe pereţi: „Nu vrem separa- -

nică un consens,

_“tism,. vrem. drepturi egale“, La unele din lozincile scan=

date de români, maghiarii au răspuns cu aplauze. În jurul orelor 19, la apelul autorită= ţilor, cele două tabere - s-au retras în direcţii opuse. Vizibil ușurat, vice prim-ministru al guvernului, domnul Gelu Voican ne-a făcut următoarea declarație : „Din împuternicirea Biroului Executiv al CPUN, o _ comisie guverna-

mentală a angajat dialogul cu reprezentanţii populaţiei

române şi maghiare. Am stabilit ca în cursul zilei de azi să se înfiinţeze 0 comisie locală pentru normalizarea situaţiei. Tot astăzi am purtat discuţii cu reprezentanţii _tinerilor celor dovă comunități. Ei nu s-au lăsat antrenaţi în evenimente şi nu au acceptat mentalitatea anacrogeneratoare. Există cele două comunităţi trebuie să se inţeleagă. Am luat măsuri pentru asigurarea ordinii: patrule mixte. de militari şi poliţie controlează oraşul. Ele arestează orice persoană care poartă arme albe, bite, lanturi ete. Astăzi, raţiunea a învins. Va învinge şi miine!“ La miezul nopții spre joi, în Tîrgu Mureș situaţia - părea să fie sub control. ş

Răsvan POPESCU

PEPORIER DE PACE LA TIDGU MUREŞ

MIERCURI 21.03, ultiz

zi d» confruntare. interetni-ă. U confruntare „rec cele dă tabere au stat faţă în față, cu parul la spate, fără a trece Ia ostilităţi deschise

Nic tanenile din imagine au faut. minunea. Pur și

piu taberele au realizai

d sri zile de lupte d

co i

închis : obinancle trase, unit momice paralizate, versaț, magazinele. afiscai eră”. N-am avut de să cumpăr o piine. Înhi în sec privind femeia cre, din portbad o

ricii nu

muzheie în oraș, șoferii se tem „Scrieţi că mu: se poate asa. Gost larg: cuprinde cel. di tabere, baricadele, ora sul inchis, tancurile, elicop torul care. se uită la oi d sus. „Nu se poate a

JOI. N-am dormit toat mnatea : blindatele au na lat continuu, fă un zq0mot infernal. la te uită, a deschis la O zi mai li

mistită la T pe prima pagină a Cuvint liber. “La” prinz, în fata mărie: cor

6 mie de rom 7emamniori

adu

s lucrător

yen salubritat co.

tz :vrinderi de primă ă za batorul. lucrează. normul. feri? „Nu, n-am bicrat N-a fost grevă : sub impresia

evenimentului din oras, mulți mavhiari n-au venit la lucru,

iar românii nu s-au putut mobiliza“. Directorul loan Halmami ridică dim umori. „Bine că a trei a

RASVAN POPESCU

„S-AU DEMASCAT ! S-AU DEMASCAT !

Sperăm că, după ghilimelele în care am pus această exclamaţie istorică, oricine şi-a dat seama că e vorba de un citat. Expresia e atit de tipică unui comunist (sau unui om care gîndeşte în aceste limite) încît în nici un caz nu ne aparţine.

Nu mai amintim cine e autorul citatului ; fapt este că formula se potriveşte admirabil declaraţiilor celor 6 semnatari ai Scrisorii către Ceaușescu de anul trecut. Să ne lămurim. Ei și gestul lor s-au bucurat de un ecou şi, mai tîrziu, de o reclamă deosebite, mult exagerate. Faptul că Scrisoarea a fost un fel de tipăt de disperare al unei părți din nomenclatura

scoasă la pensie, Jarizat-o în parte, dacă dim că imensa majo-

(continuare în pag. a VI-a) ALEXANDRU GEORGE

Si SITUL ILUZIILOR

tragice de ne-au surnumeroa-

avenimenteli la „Tirgu Mureş prins pe toţi. Deşi se semne venite din Ardeal ne atrăgeau atenția asupra grabei minorităţii maghiare de a-şi obţine uncle drepturi, nici guvernul, nici presa, nici radioteleviziunea n-au intrat în alertă. Popu laţia românească din a

tă parte indisolubiiă a s-a simţit părăsită de Bucu reşti. Zvonurile, care la noi sînt deseori mult ma nice decit orice vărată, au adincit nelini că Ardealul ar fi în ultimul timp subicet al unor secrete întri străini de aspiraţiile ma populare, De î — absolut explicabilă — a românilor de a-și face singuri dreptate. Acum, după întimplările sîngeroase, un val de critici s-a rev:

pra guvernului. Neglijari situaţiei din Ardeal € pu pe seama a tot felui de întenţii pertide. S-a ajuns chiar la presupunerea unci complicităţi trădătoare

Ungaria, presupunere

rită de realitatea că după Revoluţie, ofi noastre au avut numeroase întilniri cu fruntași politice din ţara vecină. E interesantă, din acest punct de vedere, amploarea luată în ultim suspiciuni. Orice fapt blic e văzut de fie. ca fiind altceva decit coca ce

timp de instituţia

pare. Destoperirea lui ce se

ascunde. fa

re rom. anchetator n filosof în deveni d filosofi

ca, după un timp, ca avind semnet diferite de cele

iniţial. Lucru și ceea ce se con

Li Li avansate grav, a de către guvernanţi ca fiind spre binele poporului se mărtut devreme sau mai tirziu, ca îndreptat împotriva acestuia. În cazul de faţă, al evenimentelor din Ardeal, comportarea guvernului nu ascunde nimic primejdios. Ca şi presa, ca şi deleviziunea, ca şi noi toţi de altfel, guvernul a fost luat prin surprindere de declanşarea evenimentelor. Prinatitucăutată într-un fenomen fipie perioadei care s-a scurs de la Revoluția din decembrie. E vorba de influențarea judecății politice de către iluzionarea sentimentală. Unul dintre cele mai ciudate fapte. postrevoluţio l-a reprezentat. entuzi

nare asmul sărbătoresc înstăpini asupra întregii tări. O at

mosferă de carte poștală tustrată domnea în presă, la

televiziune, la sediul guvernului. Tot discontortul vieţii era pus pe seama „odio-

dictator și a sinistrei sale sol ca să utilizez o sintagmă devenită cliseu al ntresgii noastre prese libere e părea că o dată cu a a lui Ceausrsen FR nia va deveni o înt a raiului pămintese. să mai fie tensiuni,

sului

Clasele și cateroriile socioprofesionale, indivizii. pînă atunci animați de intime di-

vergențe, urmau să se înfră-

ţească mai ceva ca în cditorialele Scinieii perioada e eșit

decit acest entuziasm. si torese. EL își avea cauza în influența hotăritoare a iluzici sentimentale asupra judecăţii politice. Un minimum de luciditate avertiza că multe tensiuni, multe conflicte din anii anteriori nu erau creaţia regimului Ceaușescu. Prin viciile sale de fond, dictatura le adincise. Le adincise, dar nu le crease. Ele erau efectul unor fireşti interese divergente. Problema minorităţii maghiare din Ardeal există de

la Marea Unire. Apari ei a fost o legitate. Minoritatea maghiară vrea mai multe

drepturi. E în mersul lucrurilor să se întîmple așa ceva. Orice colectivitate îşi are, alături de interese comune cu ale altor colectivităţi, și interese divergente. Majoritatea românească se opune acestei tendinţe. E și acesta un proces legic. Acordarea celor două atitudini net opuse s-a făcut și trebuie să se facă, în fiecare moment istoric, prin negociere. În cadrul acesteia fiecare caută să obțină cît mai mult, folosindu-se și de împrejurările social-politice concrete. Regimul Ceaușescu a adincit în mod artificial acest conflict legic. Dar ar fi o iluzie primejdioasă să credem că dictatura l-a creat. După Revoluţie însă, pe fondul sentimentaiismului colectiv, oamenii noștri politici au uitat că problema mi-

ţii maghiare din Ardeal există de aproape un veac.

Politica înseamnă înainte de toate luciditate. Dacă oamenii noștri politici ar

fi fost realiști, ei ar les, chiar din primele zile post revoluţionare, că noua Românie va moșteni, în mod fatal, problema mino îi maghiare din Ardeal. Ei

fi dat seama că această colectivitate va căuta, în chip firesc, să-și rezolve interesele fundamentale. Și, desigur, plecînd de la această rcaj

tate, fie ca și dureroasă, guvernul ar fi luat măsurile necesare pentru a preînt pina evenimentele. tragice de la irgu Mureș. Minoritatea maghiară ar fi priceput că drepturile ci nu pot fi obținute afectind interesele populaţiei majoritare, Românii s-ar fi convins că în lumea de azi problema minorită nu mai poate fi perioada interbeli

dovadă a primejdioase zionări în care s-a complăcut guvernul o constiti

faptul că n-a cerut populației maghiare în tot acest răstimp de două luni să-și precizeze ce înţelege prin drepturile minorităților. Dacă acest lucru s-ar fi ştiut, am fi putut evita uriașa deziluzie pe care ne-o provoacă acum pastorul Laszlo Tokes, pe care era cît pe aci să-l facem conducător al românilor, ind că domnia sa este totuşi ungur şi că în această calitate are tot dreptul să se bată pentru colectivitatea maghiară și mu pentru cea românească. O atitudine care, repetăm, face cinste.

Evenimentele din Ardeal au adus cu sine spulberarea unor iluzii. E foarte bine că s-a petrecut așa. Ar fi foarte bine dacă aceste întîmplări sîngeroase ne-ar trezi pe toți 1a luciditatea necesară si în alte probleme. Ca, de exemplu, în cea privind atitudinea altor state față 'de noi. Prinși în entuzias rului umanitar și raţiilor de simpatie fată de revoluția noastră. am nitat că politica internațională se bazează pe interese şi nu pe sentimente frumoase. Plecînd de aici, nu trebuie să ne ilu7ionăm că alte popoare au renuntat deodată, de dragul democraţiei noastre tinere, săsi mai promoveze interesele economice. și. politice proprii. Dacă vom dovedi si fată de ele necesara lucidifate vom fi feriti de dozilnzii. Mai ales de cele tragicn.

1ON CRISTOIU

TERENURI

POTENȚIAL EXPLOZIVE

MIHAIL ŞORA

Luni,

telor petrecute la Tg. Mureș. Invitaţi

28 martie 1990, a avut loc la G.D.S. o discuţie pe marginea evenimennoștri au fost: DEMENY LAJOS, GALFALVI

ZSOLT, LORINCZ LASZLO, BANYAI PETER, SZILĂGYI SANDOR TUDUS ISTVAN.

Vom prezenta o parte din intervenţiile participanţilor la discuţii

şi în numerele viitoare.

Vin de la Tirgu-Mureş. Am stat acolo patru zile. Am avut satisfacția de a aduna în jurul comisiei guvernamentale exponenţii celor două grupări aflate în confruntare. Pentru a vă oferi o imagine de ansamblu a situației, aş vrea să pornesc de la politica Ministerului Învăţămintului față de minorităţi, pentru că de acolo au pornit toate, de la probleme de invățămint. Aşa se explică felul în care s-au acumulat tensiunile în aceste ultime două luni. În materie de politică a invățămintului există un principiu : dreptul inalienabil la păstrarea, de către fiecare comunitate etnică, a identităţii sale culturale. Ca orice drept, nici acesta nu se acordă de către nimeni, el există prin sine însuşi. Aplicind acest principiu minorităţii maghiare din ţara noastră, există şi în acest caz un drept la păstrarea iden-

tității, ceea ce implică în mod evident cultivarea limbii materne. La rindul ei, cultivarea limbii materne presupune, tot

atit de evident, crearea de instituții de învățămînt care să- asigure realizarea deplină a unui asemenea obiestiv. O instituție, la rindul ei, trebuie implantată pe un teren. Terenul acesta nu este însă omogen de-a lungul intregii ţări. Există în această privință, în România. părti de teren pe care se pot edifica fără întirziere asemenea instituţii, în condiţiile date, şi există terenuri care sînt potenţial explozive (sau, să spunem, minate), unde adică se simte imperios nevoia unei acțiuni prealabile de consolidare şi stabilizare a terenului, pentru ca instituţia respectivă să poată fi implantată.

Deosebirea din acest punct de vedere este foarte hetă între zona Timişoarei, de pildă, şi zona Tirgu-Mureşului. Mă voi limita, în cuvintul meu. la zona TirguMureş, unde trebuia acţionat în prealabil asupra terenului. Aici, orice fel de grăbire a procesului de implantare putea să ducă. peste vechea tensiune mocnită, atît de periculoasă prin ea însăşi, la acumularea unui plus de tensiune. Tensiunile pot să fie foarte greu detensionate printr-o simplă argumentare rațională, pentru că ele sint acumulate la nivelul mentalității şi al reflexelor. De aceea nu pot fi ele contracarate pur şi simplu printr-o demonstrație punctuală de bun simț. Într-adevăr, nu trebuie uitat faptul că ele își împlintă rădăcinile în două memorii istorice distincte. O memorie istorică, de 60—70 de ani — este cazul comunității maghiare — şi o memorie istorică deosebit de vie — memoria colectivității româneşti —, care, şi ea, adună, una peste alta, 40 de ani aproximativ. Din stratul prime memorii istorice, faza cea mai acută e faza ceaușistă a dictaturii comuniste, care este o amintire deosebit de dureroasă ; iar dincolo, la români, poate fi foarte uşor reactivată memoria ultimului sfert al secolului al 19-lea şi a primelor două decenii ale secolului nostru, cel puțin la fel de dureroasă.

Este evident că pasionalitatea nici uneia dintre cele două comunităţi nu trebuie întăritată în nici un fel. Cu toate acestea, aşa s-au întimplat lucrurile. De ce? Din

cauza unei grabe, poate explicabile, a re-

numărul de azi

prezentanţilor, comunității maghiare (Şi, poate chiar a unor exemple care au putut fi oferite pe un teren mai ferm, cum este Timişoara, unde lucruri revendicate şi de tirgu-mureşeni au putut fi realizate, fără nici cea mai mică urmă de conflict). Realitatea este că era nevoie de o pregătire prealabilă a terenului, care — sub presiunea urgenței proclamate a revendicărilor — nu a mai putut fi realizată. Studierea situaţiei reale de acolo şi unele măsuri tranzitorii ar fi putut eventual să atenueze tensiunea şi să nu se ajungă la acea stare în care cel mai mic detonator putea să producă explozia. Lucrul acesta nu a fost ințeles de reprezentanții comunității maghiare şi a fost catalogat sau calificat de ei drept o incercare de a se menţine la nesfirşit aminarea rezolvării favorabile a cererilor lor, — ceea ce, pot să vă asigur, nu era cituşi de puţin cazul.

Revenind acum la ceea ce s-a petrecut săptămîna trecută, problema cu care am ajuns la Tirgu-Mureş era de a pune în contant straturile de virf ale celor două comunităţii în jurul unei mese, pentru ca să se poată angaja dialogul intercomunitar. Lucrul acesta s-a intimplat cu eforturi destul de mari din partea comisiei guvernamentale. Pentru a realiza aceast masă rotundă a fost într-adevăr nevoie de prenezocieri de aproape două zile. Acest dialog s-a realizat totuşi, ajungindu-se, grație lui, la citeva concluzii comune de tipul compromisului politie — adică la rezultate ale unor negocieri în care s-a stabilit o platformă minimală comună ambelor. comunități.

Neincrederea dintre comunități mergea după cum am văzut, foarte denarte. pentru că, nici comunitatea maghiară nu avea incredere în promisiunile părții românești (brecizez : nu a comunității românești în ansamblul ei, ci a părţii românești angajată în respee vele negocieri) nici comunitatea românească, la rindul ei, nu credea absolut deloe că revendicările formulate de partea maghiară în privința învătămintului în limba maternă epuizează întregul pachet de revendicări. Părţii româneşti. aceste revendicări i se păreau a reprezenta doar virful icebergului. Ter siunea însă s-a acumulat la nivelul părţii ascunse a icebergului, în favoarea existentei căreia nu putea fi invocat nici un argument irefutabil, dar în lesătură cu existența căruia certitudinea era totuşi de neclintit. Partea raţională a contraargumentului era absolut fără efect. Nimeni nu era dispus să o recepteze măcar. Nu vorbese doar de masa mare. care era înfierbintată şi nu era sensibilă la nici un fel de argumente ; masa manifesta. striza lozinci. Vă dau un exemplu. La ultima manifestaţie. de pildă. cea de simbătă seara, 24 martie. masa românească — singura care n-a părăsit strada — manifesta sub lozinca următoare: „Vrem mortii noştri“. I s-a furnizat prompt informaţia (care, în principiu. trebuia să liniştească spiritele şi care a fost preluată chiar de membri ai „Vetrei româneşti“) că au fost numai trei morţi. pe care îi cheamă asa şi aşa. dar această

masă a continuat să scandeze „Vrem morţii noştri“, Neincrederea ambelor părţi intr-o privință sau alta era. după cum se vede, la fel de mare: informaţia n-a putut dizloca tensiunea.

Al doilea lucru pe care mulţimea

îl credea, fiind de aceea nereceptivă la orice fel de tratative. era legat de soarta Ardealului. Argumentul că nu pot fi recuperate două milioane de maghiari decit aducind cu ele și opt milioane de români, — ceea ce este de neconceput pentru o țară ca Ungaria. ea insăşi iînglodată pină peste cap în datorii şi cu o situaţie economică destul de precară — s-a dovedit a fi total lipsit de eticacitate.

In consecinţă. datoria noastră era următoarea : avind in vedere această sta-

re tensională si luind-o drept un punct de plecare neeludabil. problema nu era de a stabili cine a început (au fost acuzaţii reciproce. „Tu ai început“, „Ba, tu ai inceput“) : nu asta era problema. Problema era ca, pornind de la această stare tensională, să vedem ce poate face pentru ca ea fie redu.: si să se poată ajunge la situaţia in care comunităţile să poată reincepe dialogul ; un dialog care pină atunci avusese loc de la vecin la vecin. de la om la om. de la coleg de intreprindere la

r coleg de întreprindere şi care acum nu mai-avea loc. Studentul nu mai. vorbea cu stu-

dentul. muncitorul cu muncitorul s-a.m.d. Cel mult vecinul cu vecinul, pentru ce în tot răstimpul acesta, in cartiere. pe la colțuri de stradă. mai existau totuşi ve: cini de ambele naţionalităţi care continuau să stea de vorbă. Şi cred că tot in sensul acesta trebuie să fie intreprinsă şi la un nivel mai inalt. aşa cum s-a întreprins la nivel local, deminarea terenului. Deci, faptul că s-a ajuns la recunoaşterea, din partea Uniunii Democrate Maghiare, a acestui principiu solemn afirmat în Declaraţia comună semnată și de Uniunea Democrată Maghiară. filiala Mureș, şi de uniunea „Vatra românească“, filiala Mureş, că maghiarii îşi declară lealitatea faţă de statul român si de frontierele lui inviolabile şi că cer sau nu revendică nici dezlipir dealului din trupul ţării. pentru a fi alipit Ungariei, si nici crearea vreunei enclave administrative pe teritoriul Ardealului, coroborat cu faptul că uniunea „Vatra românească“ ia act cu satisfacție şi se angajează să popularizeze acea tă declaraţie solemnă în sînul comunitătii româneşti este fără îndoială un rezultat

remarcabil. de natură să atenueze ingrijorările comunităţii româneşti și — deci — să contribuie la micșorarea ten-

Siunii acumulate pe plan local.

Așadar. s-a putut înigheba o comisie mixtă formată din 20 de persoane, zece români (membri ai „Vetrei românesti“) şi zece maghiari (membri ai Uniunii Democrate Maghiare). care a angajat un dialog fructuos între cele două comunități. iar în sînul acestei comisii care urmează să se întilnească periodice în continuare s-au mai înighebat încă două

comisii așazicînd „operative“ : o comisie pentru elucidarea acelei probleme care era să impiedice desfășurarea dialo-

gului : este vorba de stabilirea cronologiei evenimentelor. Sarcina acestei prime comisii este să recepteze și să trieze. sub beneficiu de inventar bineînţeles, informaţiile pe care le va putea culege de la martorii evenimentelor din ultimele luni și mai ales din ultimele zile ; să. le trieze și să le sistematizeze. fără însă a le verifica. fiind un fel de birou de recepție pentru ambele comunități. cupă care să le prezinte procuraturii, însărcinată cu verificarea propriu-zisă.

A doua comisie „operativă“, cuprinzînd alţi trei membri români și trei maghiari. are drept misiune controlul reciproe al corectitudinii informaţiilor din presă si din mediile de informare locale (radioul local în limbile maghiară şi română).

În sf.rşit menţionez realegerea Consiliilor Provizorii județean şi municipal de Uniune Naţională, compuse din membri maghiari propuşi de partea română și din membri români propuşi de partea maghiară. Demnă de relevat este si existența unei organizaţii de tineret, mixtă, la Tîrgu-Mureş, al cărei dialog constructiv a condus la revendicări comune importante,

impunindu-şi — prin competență dită — reprezentanţi în consiliile de conducere.

Aceasta este situaţia în momentul de față la Tirgu-Mureş. cu speranța că asistăm la o relativă calmare şi scădere a tensiunii.

Întrebare (Pavel Câmpeanu) : Domnule Şora. mi se pare că este o relatare incurajatoare, dar asta nu inseamnă că este liniștitoare. Vă întreb. de exemplu. dacă așa cum s-au desfăşurat lucrurile ele nu conferă sau confirmă prioritatea impactului pe care ..Vatra românească“ îl are asupra populaţie: de origine română. Dacă locul pe care îl ocupă în comisie nu inseamnă o ratificare de către comisia guvernamentală a acestei poziţii a părţii „.Vetrei româneşti“.

DI. M. Şora: De cea fost aleasă „Vatra românească“ ? Avindu-se in vedere că tensiunea a fost acumulată si întreținută dinspre extreme. e evident că ea nu putea fi dezamorsată decit tot venindu-se dinspre extreme, Pentru populaţia maghiară era limpede cine ii sint reprezentanţii : U.D.M.R. Dacă mai există un partid independent maghiar care şi-a revendicat locul pentru a participa sau a protestat împotriva faptului că nu a participat. nu e mai putin adevărat că U.D.M.R. este sută la sută sau aproape sută la sută reprezentativă pentru minoritatea maghiară. lar cit priveşte „Vatra românească“. ei bine. ea este o miscare cu un profil social-cultural nepolitic. dar avind o coloratură, deși nedeclarată. conferită totuşi de terţi. o coloratură ca să spunem așa naționalistă, i a înțelege neapărat acest termen într-un sens peiorativ. Cind .s-a pus deci

dovelocale

întrebarea : cum alegem reprezentanții comunităţii românești ? era limpede că trebuie să alegem zece din sinul unei

organizaţii care să aibă un ascendent clar asupra părții celei mai radicale a comunităţii românești.'Asa s-a recurs la Vatra românească“. Nu pentru că ar fi reprezentat chiar totalitatea populaţiei româneşti, ci pentru că reprezenta tocmai acea parte radicalizată a opiniei, a cărei detensionare era atit de intens dorită.

Am avut însă surpriza următoare. În momentul în care în jurul mesei s-a hotărit ca. pentru a dispărea tensiunea din stradă. nici comunitatea maghiară. nici comunitatea română să nu mai apară grupate pe stradă. maghiarii nu au mai apărut în formație. adică nu a mai existat nici o grupare de maghiari pe stradă, în schimb a continuat să existe o gru pare de români care nu a putut fi trim să acasă nici de oficialități, ceea ce era de așteptat. dar nici de reprezentanţii „„Vetrei româneşti“. Oamenii aceia revendicau ceva. Iar revendicările lor, în afară de acelea de tipul: „Daţi-ne

morţii noştri“ sau : ..Murim pentru Ardeal“, erau îndrontnte - împotriva domnului Iliescu. Deci aparent. iudecînd Gupă acest lucru. comunitatea româ-

nească este mult mai puțin organizată decit cea maghiară. S-ar putea imagina următorul scenariu: comunitatea ma ghiară. în situatia de comunitate mino: tară trebuind să-si apere drepturile si să-si impună revendicările. este organizată mai de îndelungă vreme și mult mai bine. Comunitatea românească. în schimb, nu a fost organizată. Ea a acumulat în timp tensiunile fără a le descărca (decit ce! mult în dialoguri întimplătoare între patru ochi). iar cind a apărut o miscare care a polarizat-o. această mișrare a fost linsită de o veritabilă disciplină de partid. pentru că îi lipsea o organizare de tip piramidal. Această uniune „.Va'ra românească“ este organizată orizontal. ca să spunem așa. Are. desigur. un nrecrdinte. dar nu se sprijină pe o structură organizatorică puternică. Asta est imnresia mea. Nu am spus că este bin zau rău. eu constat, nu apreciez.

— Dar totuși foarte mari.

— DI. Sora: Da. cred că da.

— Deci există o organizare care nu se vede. a

— DI. Şora : Nu stiu dacă este organizare sau consens. dar în sînul masei există o stare da tonstune potențială care poate fi foarte usor reactivată pe nişte puncte sensibile.

poate mobiliza mase

După aproape el luni de 1a Ș Muţiae ale Dterbrie car

ia PSN-uloi aa închu Căderea. celor doi tiran! acăunali În putere Gt și “eminentele cenușii aia tintei aimt că le siunesă pâmint

ului de a iranscenae ȘI beat Matea ca atare. partidele orice pa de o paria. partidele de centru și telectualii angajaţi în cursa elettoraÎA. e de altă parie încep să ştie din partea electoratului von : 8 85. dleață care. dacă ar în fost lasati să se psarime [n mos arc a 6 pat În col nu dose 'proceai- covlrgitor Tesenisie! ei eniat iti: or În mila ae către for.

ulei” tacelasi eră era Yalai pearu preşedinte. atita vpeme ct doraui eseu m-a avut „tria arectivăt mA se despartă de iotarăți de luptă ln Cirsa, pentru presedinte)

Ea. deci. netole

Mee prine ciclon, Sa mal ml ca petele de pt ai plina sed

aie ere Ii nene mută d Ectate de calvar zile 27 pia

bula ata pin provizoratul situl la tate nivelele, Inclusiv În ei moral i piritual. Antlel da nebuloase ireBula să aibă rolul anoe forte de reeul cate să Intoarcă electorii către calea cea bună”, ln originea or ueaind să tie „demascate? fortele de-

aintierale”.. Gugumâniile care

ra și spus pe această temă le dim EA îoţii Mal greu neta tost să acteptoat îi erezie dee

moca ele ati

vuticleni de mublita pentru 4 aice de Bas 9 “mare parte a populației brii Sâineni eu adevărat ae Bună. credință (munai că pia doveali că în context atit de fulbute în care trăim dna Eredlniă n deschis Fâni morale iră sedentari simon, ina copiii pe” drumurile mpre _oriclinate dâruindu-l astiel eu e, Viaţă viitoare pentru care” au aveau nici 9 Vind. e viată cate nu este 4 dor)

Astlel a apirut Vdeeă proiejarii de căize guveranii a unela dintre pebu. oasele care aveati să ducă În consa) darea puterii prin, repunerea, In arepturla uecurităţii: revoluția! dl martie, de da Tirgu Mureş = cum s-au exprimat unii aintre Jocalnieii cu are mi stai de vorbă.

A doua revoluție a securităţ

Dacă SN-ul iei Inchelase repete mocotele ca „reroluția” din Decen brie prin chiar instalarea pa ln puara, axcafizată avea oale motivele să ve Conaieze frustrat, ea (Bă ror. e mare parte a e) find, tuş, prin:

U it

flpalul autor al detronării lui Ceaucau Asitel că, dacă securitatea a ecepsat dn aice ca o At cu căderea îi Ccatșesca săi, semneze și propriul “de deces, aceasta nu inseamnă ca tiptul cu pricina era aliceva decit un sti de deces provizeriu dun paci des: pre care nu putem ști eu precizie că domnul” Iesi car îi dorii din tot

stea: ate net rata ei dracul i pănteal — 'ueor de diac greu de Tica Pdacă nu cuniva râmine Farlanta terta prin care să ne anim cu be ȘI doar” în ljlocul punţii, deasupra viori matca)

“Așădăr. mturitatea avea nevole de e Msevaluțlee oviură e sate etc are "să-l Muzuliee reactivarea. pe d fă. onlar aâcă m un lt paie 2 ur nntiţi de aimiboluri, Curi vintem, eră lesne e închipuit că “vom adopia i acest SRI tiran Clapări E un. iereant îndă de vâzut Cum puțini ca. meni i-au pus problema n tezmneai es și anume că securitatea nu pu ica cărei resruteze “moler care din: tre irina. Iizeri cotelari covani, Stii sasi a ant cae specializata 18” oale” doreau care Bra” făcut decit să je reactiveze i el accale cadre cau devenii nici alai Sminei le mat release oct Ves vretoluiar pentru aimpiul Motiv Că îccate schimbări ve peizee 1n om prin “xpericale individuale. dramatice PO, “dame securității osidne a lost ună îingură. eoierâivă accea de'a ala pe tus eleva deci. ae Sile “anii” "mai mut. al mal putin, după gradul Răelsaiea ln nuteza a becariia aur. vea

După Jovitura de stat” asupra gaveratiui” aia 18 februarie. urmat revoluiia” ungurilor din “ranativania. în speli din Tirgu Murta. din marie: Se île că. excepiina” Bucurcuiul si Valea ului” Ardealul a miporial at: pravegherea din partea 'erloz iai Fe Îsi accurist și activisti de partid. Încă ae pe timpul dj De), Ceusescu'a dus e olică mubilă de „oporenizaze a populației române și maghiare din venele Bla Gheorghe (tasta

„Trei Scaune), 04

ue, Mures. Satu d marea parte a absolv or bucureştene au.

pa aici, pe cind clujenii. suspecți 2 Cunoaţie Uma magblată, erau AL. mişi În apostolat În Înima' Moldovei

ori a Outeniei + în fel absolvenţii maiehiati, eu scopul! de. a davăța mba Tomâna plus subalalectle el. Evident Că toata” aetastă. harabibură pe care mtastarii a simiut-o din plin pe pielea ine Qineni intelect care în cont Buare sint mărginalizaţie Eac apoilolat în “provinele datorită” acelui penibil concura de” dosare) urebula. bine

pravegheată și controlată, + mi

nina acama de fapiul câ uniuni și români! din Ardeal niciodată n-au roti înizăţiti în adevăratul sens si cuv

ului, oricia pac în ra “releva căii Taalitatea itoriel avut.” săi Uncască su mal bine de 100 de ani” n Vrmnă Boul popoate spiritual diterite, Vor. bind două limbi cate. mu au sicolui mimile în comun. din "asthsl deseori prilejul unei Intrebări abiurde, mu. de putine ori imbrăisată În modul late iecalectiv + CAL eul e Ardealul 7

dueru penru i

Deturnări politice ale tensiunilor existente

Răspunsul fire: ai celor care s-au născut Și au crestul în Ardeal. români unguri legaţi de acest pânint pla actul aştezii lor, pare să mu mal mulțumească, pe unii “aimtre "conaţi ali maghiari: cești. marea. majori a ungurilor din TransiVania nu pulea acomoda in posta Ungariei,

sii recunoecina, Acest mers! Seturi:

Maica pompală de Cegueacu în Ar. sei pita În Anâul ci e urâtă e intermatari din amic părti

Pecenieie: directori Cătunul ini din Prumonaa ve, de nație pate magia st iu pa urat, goeâinău re” să turera. "unu sint imeamăacl dă. Ausae 79) mecurităţi din venă). Pină în Decen înie, dem tntaţi de anumite arep-

tri, mat ales în ceea. ce priveste înViţimintul în limba. maternă, etnicii ndahlari aim. România” au acceptat acetaşl eruce alituri de romani i ceielaiie, minorităţi nationale. Din ” Decembrie Insă. cind eu ţii am primit Fâdou cin parica givernanților toate fertile posibile, ehiar și aspirație cele mal păsirusnice sint Măsate să se îsprime in. voie: greu. de crezut că Sit guvernul” provizoriu. et și resedintele Iiesca, Î8 fel de provizoriu Şc atunci, mau avut informații exacî€ in cea ce priveste tensiunile din Ardeal pini ja! evenimentele, nefaste i martie, de la Tirgu Mures. O parte î presei române a denaturat adevărul, 5 Nltă parte a el aa ocupat aproape În "exelsivitate “ae! campania relectorau partidelor și peupărilor aneaiafe în alegeri. nebinuind că. de fapt. e importantă carte eleciorală se - duca tonal ln Arăcal” “Televiziunea ro mână! ca partid at Mlerpeciotorilor fesenisti a întreținut eontuzia, pe de oi parte” pe de altă parte -abrinzind nacâră 'paiziotiemunii romărilor- peniu eventualitatea în care ungurii. ar Vrea ă ne da Ardeiul fun Vran ala Teaca de Mureș mi-a. pus o înirebare etorieă dn care et. merita să ue pin: dcarcă mi anii politicieni aventurieri CAica Eur să Be da Ardeâlul, și unde ni ducă? Pentra că de nu l-or duce de-aici “ce sCar daca Budapesta cu șia milioane de. Eomâni “ardeleni ? pol, bine a (i în

Cert este ei UDMR-ul. ca orsspizătie Woliică etnică, 4 Ticut de la început frescii destii de grave — o poliică fafantină cate aveă să. decurpă. dia, chiar monoliieul rupării “ea “tare. ipeăduină astfel, precipitiri a: feste plină la excese, cu. greu reparabile 1 imp” inut oricărei mina. fitiţi naționale, În! genere. — dexcesul de patriotism înce fepede scoală). În îcaciia somnilor! din, Ardes bebule îi recunoastem. otuși, e reacție de părare prin însasi Întitntarea Untunii Vatra Româneaacă, a incepuul ut ebruarie! ea Srmiate a precipitării cu are anii dintre” dorii zeiost ai na: Wonalităţii maghiare ma vrut să _rezotve, Ia inceputul trimestrulul dot. problema tvătămlntutui în Umba ma: ternă. Faptul că Vatra Românească nu i-a păstrat en caracter pur cultural i eve, aţa cum promisese —ducru care n-ar i impledicat-o să partieipe la șleseri printa-un. singur, partid. care să-l reprezinte interesele) este iarăși ua fapt evideat. Numa! că fostii

activişti și securisti din eșaloana îerioare, i-tu orerit și aie serviciile, stomizind electoratul * Vetzel “ homă-. Best, cu mult inainte de 20 mal.

Sfori feseniste, zvonuri şi patriotarzi emca

Mai-aduc aminte că pe da afraltul ut Hanusrie) în timpul Unei decumen-. tări în udevul Marghita, foarte, multi diptre” iocalalcur de naționalitate” magnlâră erau. pro-lueseleni - corvinii Ru ma-ndolesc că același lucru se Jn-. timpla în Mures, Covasna, Satu Ma: se ei. Se pare că a existat o anu. me Inioleerei prerevoliționară + între. domnii Ton inlescu și Karol. Kirăly, sombilejaidenii recunoscuţi ai reși-. mului, fiecare insă din cu totul alte mtv.

Înțelegerea respertivă pu făcea altceva decit i garanteze aln partea congucătarilor atâtului român. postrevelu țonar drepturi imediate naționalități maghiare. în, prim Tind In acea ce priteste învăvimintu în limba Pater pă (daca o parte din uzurii aln Ar deal sau dintre politicienii de 1a Buc dapesia. su dorit mau au infelea alt

seta. acest uucru i artă să mal aibă

vreo legătură ea actualul presedinte 3 României). Cart ate că inieleerea. foepeciivă nu s-a putut degrabă 6 în niste apuca. întrucit alsidenți lene: raseră fAptul că un eley român da ln Ticcul pedagozie din Odorhei pusi putea. sthimba cu atita așurință docul se studiu, cumpărindu-st pur și simplu 4 bilet pentru trenul de Bacău, Ta, rasov etc. Au apărut 'confliicle În scoli” mulți dintre profesorii români ÎN plecat ain zonă obligaţi 1-0 facă, SliPau piecat de bus vole. Brofitind de ocazii Ciberaizării- txiteme. Ten siuncă din unele scoli a continuat s-a ajuns 14 diverse forme, de compronis, exact în mijlocul anului scolar, fapi peniru tare domnul llescu' pierăe toESL et definitiv electorat! marhla. Pra Gemastarea: „loviturii de state e pe 8 tmpuate “parle ini fă pleră i ele orice popularitate pnsie electorii români din Ardeal. Dom. ul Raț este descslircat de zvonul Sim el ap Vrea să cedeze “Ardealul Vnsarei fo momentul în care domnul Câripeanu „este imbrălizat de VIDIN. orice „bun român” din Arcal. va "vota ei eine a mal rămas, Săi Iu domnul ron escu. Dacă in piiSinta. preşedintelui. electoratul po= Piti din Ardeal se asigurase, nu ace:

priveşia ! puecesul

Eluiea Vaita Româneiscă putea

oricind să e constituie în partid eau să voteze că sn partid amume, în ca: re să îi ctzit 2 citeta parude de Centru începuseră ud eltige. tot mal iuli res În Ardeal printre” care Partie Unu Deaceratice al dom: Balul Nicu Stâncescu (4, pe aduceza aminte că domnul Neu Btâpcescu Îsi îmunțasc chiar Sandidatura la prese: “ali atitel eă praful în ochi arin: at eclor de în Vatra “Românească pentiu a-i” îndepărta. definitv FEUID. a” fost Proslamaţia de în TE oara, din ÎN marile, În care PUD. terasei “Prima frază a punetulat ate al Proclamaţiei sună în delul. ireăto iimițoată este hotia dă în la tea flo ai 4 s8 folosească, de principiul acscehteălăii economice si sami: aisiative”. Românilor de. 1a „Va 3” bâzat în cap €ă acest Buclucat i este ontra ungurilor, pen: tra ulei eee reauna) autonomă maniată în EAz0l reușiie eee n Unei formațiuni care a aderal a 'Proclămalie,

Armata e cunoi” şi citeva concluz

pvenimentele dramatice. gin Mai iti oa lite să de dgttuie i On it lant reale Ilea PS EN 400.40) manuadtat încă îi ceitie (urat tonetln care n Diita Sat primară opri pestelui anii dia" Ardeal pro” ua) usii a Momânla: Feabil. ema. (Uaf e” câne at ret tuciiati dartăe ie nb iertut UL Ceaugetea 0 A oul a e primele preociSări. ae urcală pe arâlasa de zi Doru Bravu dar Male n ES ordine cale ma dot Ile să E mpi aa duc ln pulverizarea Pasti să iara sea e prea si ac ai Esiură erezie din at cant Edit cui denrani mută polică, peintormăre a pu Miu inebe aecrtatea * ronloă dacă ate sau nu drepte) în Arma Muree armata a ga a crini mob ca și pe 18 ale 1 Buc feat rolul umcaintator al ebeenaserului la dezaseu. A intervenit. n el. în ultimă instană, pentru a averza puterea că acuitatea a e sin. uzul copi tel și ă ace unde acei

copii răstălat strică, ea au va clrpi

a Infinit reşedintele CPUN-ulul la “e Matei" atunci d eplnal a desi. Pola 4 nt piictată insă Ajibage Mutetind, pe de a pâre, de coropiezut alianta despre “care Ea moveaut pregetinale tâll Îteaun sacii deleizat find pe de. altă te ntre romani și viat, mar tat: set primul Find. ca bun ini i abia apa) ca cameră al ei TAtilotinu pei idal și demagatie Citat “a. tomina, Mares mu ea op. ca lui nici măcar a pes: E muri tovilm). n aeale condilul. evenimeatele dn. igu Sites nu sir următoarele Picictivarea faisă a securilăţiut Câsuseicu BRD:

2 dgiarea majorităţi electrațutul ăatăn din "Ardeal de" parea 5 AORuta, și-a domnul don escu fin ăetucadeea “opurlor Uniuni Patra Românească, lucru degpre care, Sata, iară melat pula povesti Si mal mult mestesui

pamplicarea tener dela signeaii în seca e priveşte Ardea: utila 16 de autoturisme ii îi că unguri dn Uneatia pot sl. Eine ai Ali mupună pa românii „de * dit care să ve Inareate trium: Tu pre Bucureii d să obige Para: Meat ării să verineze un proces Et de proare arie

2 în afrae. deschiderea unor rini i Tearăcliderea esor vechi, de apar LE Văe ecalstă “âny iioe și mora. îe Ymeseiu:se pin În Batecorirea „Catimestelor aponaie, lucru a care. ssiăiezele locale ln cele doză moi. duble alrau acea de „România Ma (Nara apte aie munielpului Tirau” Stureg au contribuit si centi îmi in cinintare din pla.

Cine plinge la urmă, plinge mai bine... A căuta prin lacrimă sensul unor vremi fluide in-care sintem ştampilaţi de istorie, nu pare poziția cea mai comodă. Dar este o poziţie. Măsurăm cam zilnic distanța dintre proiect: şi realitate. Aşteptările dezamăgite au născut mai mereu o mare literatură. Dar, se înţelege, nu ne putem baza pe asta. Scriitorul, mai mult ca oricine este ex-pus. Puţine segmente ale societăţii vor suferi (a propriu) o atit de radicală schimbare a statutului lor şi vor simţi cu atita putere violența şocului de contact cu „lumea nouă“. Ghilimelele relativizează dar și atrag atenţia. Ce înțelegem deci şi ce rămine în obscuritatea stuporii... Am fi vrut, ciţi n-au repetat-o în aceste luni, să intrăm direct într-un timp al iubirii, ăţii. Alt timp, căruia i-am zis,

post-ura. Timpul ce vine (a venit?) după marea epocă a urii. Și a uralelor. Un timp care să ne restituie („curăţit prin har“) şi cu o postură, o icalitate a coloanei vertebrale nu de

anatomică dar de plan moral. sentimentul dar şi exclamaţia.., Omonimia fatală pentru diurnul dar şi pentru nocturnul nostru din atita amar (sic!) de ani. În loc de aceasta, ne-am îmbogăţit surprinzător şi prompt bibliografia spaimelor. Blocaj. Este exact momentul în care (fatalitate ! — ar exclama personajul caragialian) scriitorul se blochează. Şi n-ar trebui. Căci el s-a grăbit închipuie alcătuirea timpului de după ură, De după atrofierea pină la limitele rezonabile a acestui bine hrănit și. ambiguu sentiment — provocator de massificare dar, simultan, şi de o violentă atomizare socială. „Înainte“ raportarea la unicul limbaj dominant era lesne de făcut și lesne detectabilă, deși multiplu graduală. De la opoziţia fățișă la compromisurile pro-forma. Care pină la urmă s-au dovedit cele mai periculoase. Acum, inflaţia limbajelor, cele mai multe insuficient structurate, deconcertează, Trăim nu „after“, cl în plin Babel. Dar

fără scuza metafizică a proiectelor sfi-

POST-

URA

CHRISTIAN CRĂCIUN

dătoare de divinitate. Căci verticalitatea posturii intelectuale nu se poate instaura pe o carenţă acută a proiectelor c9gitative de maximă anvergui

Putem, deocamdată, doar să diagnosticăm această carență. Putem constata cu ochiul Hber că nu a venit incă vremea post-urii şi nici a posturii. Ura agită psihismul colectiv şi, desigur, pe cel privat. Iar canaliile de toate calibrele şi de toate (fără) meseriile prosperă. Ura — în ambele ei ipostaze: de stare de spirit şi de strigăt de triumt — bintule. Campania, electorală i-a permis 6 măgnifică desfăşurare. Ce a urmat a hrănit-o continuu prote(in)ic. Zăcăminte , dintre cele mai adinci (să le spunem atavice?) au fost răscolite, prejudecăţi de care cu citeva luni în urmă ne-am fi ruşinat proclamatu-s-au drept principii inalienabile,. dreptul la cuvint transformat în dreptul la bită, apelul la memorie fu considerat ca o gravă inijurie iar cei incapabili organic de a uri (căci sint, slavă Domnului!, şi destui dintre aceștia) se simţi înecați într-o atroce disperare. Disperarea de a descoperi într-o bună noapte că, totuşi, şi ei urăsc, anume că se urăsc pe sine pentru îluziile pe care, naivi. şi le-au strigat într de euforie generală. Repede aceste iluzii traficate ș ră

Teoretie măcar, + care ura ar (i trebuit înlocuită de un alt

sentiment dominant. Ea este ca un fel de reziduu: atomic, folositor nouă cindva, la marea combustie a revoltei populare, dar care acum ne omoră printr-o

lentă, inobservabilă (7) şi absolut sigură iradiere. Nu găsim cum să scăpăm de aceste reziduuri de ură şi atunci le purtăm în continuare cu noi, gata să explodăm în orice clipă. Ce face, într-o astfel de situaţie (postură) scriitorul ? IzoJarea lui, în orice caz, este mai mare acum decit în „vechiul regim“. Un punct fundamental al paradoxalei sale condiţii de a fi. Interzişi de la publicare şi încuiaţi în case (în cazul cel mai bun totuşi) ca niște copii răi, scriitorii-erau mai prezenţi în conștiința publică „decit acum cind... Acuni cind scriitorul nu mai este ascultat nici pe unde scurte, nici pe unde mai scrie (vorbeşte) căci nu mai este (pur şi simplu) iubit. Cum să fie iubit cel ce vine și-ți_ spune adevărul, fără menajamente, în faţă? Deci prima obligaţie a scriitorului ar fi să nu se aştepte la iubire. Nici măcar la recunoş- „Nici măcar la înţelegere. Şi. de la ă bază, într-adevăr solidă (o spun ă nici o umbră de ironie), să purceadă la construirea. operei sale, Un capital rm de ostilitate (ale cărei cauze merită o discuţie aprofundat: „numai“ obtuzitate îl va ajuta să-și vadă în linişte de proiectele sale. Şi ch să le

de Doar asta contează. Va fi lăsat (ti ila expresie a şi fost rostită, trebuie să fim recunoscători) să spună tot adevărul care pofteşte. Problema e: sub ce incidenţă va c st adevăr în societate? Mi-e + el să nu ajungă precum o ra dar

U alucitoare căldură. Mi-e tear ă modelul intelectualului iluminist (sublim în datele

sale istorice şi etice) nu mai este suficient. Mi-e teamă de intelectualii care ar accepta existarea în niște „rezervaţii de adevăr“, Un fel de univers concentraţio= nar cu semn schimbat, construit tocmai pentru a permite în interiorul său (nu şi în afară) toate adevărurile şi toate libertățile imaginabile. Este o prejudecată comodă că adevărul, luat în sine, cutremură conştiințele. Rareori are, la nivel macrosocial, această capacitate catharctică. Dacă, de exemplu, FENOMENUL PITEŞTI ar fi apărut mult mai înainte de alegeri şi ar fi fost citit de mult mai multă lume (el se mai află, spre marea mea surpriză, recunosc, în rafturile librăriilor, şi asta esteun simptom edificator), ar fi influențat el, fie şi cu o citime, opţiunile electoratului? Mă îndoiesc. Cred că se potrivește aici faimosul adagio: nu-m-ai- fi căutat dacă nu m-al fi găsit deja. Nu pot fi convinși decit cei care sînt deja. convinși, Lupta politică şi lupta cu' ideca au destul de puține puncte: comune. Prin. statutul său, scriitorul -cere mereu altceva. Prefaceri radicale care în viața socială sint rareori. posibile şi. dorite. Toate revoluțiile . au lăsat. în urmă mormane de cadavre şi cohorte de intelectuali dezamăsiţi (prea uşoară a fost trecerea de la o ipostază la ceataltă).

Înseamnă toate aceste consideraţii sceptice că exclud orice rol social Age diaţ în intelectualului, dreptul ideii . impact direct in psihismul public? Nici decum. Dacă pe termen scurt iluziile ne sint interzise, cred că însuşi modelul nostru mental privind funcţia socială a intelectualului se va schimba. După 0 oarecare vreme (s-o sperăm cît mai scurtă) limbajele se vor ordona după cîteva linii de forță suficient de clare pentru a fi distinse de majoritatea oamenilor şi pentru a structura societatea actuălmente pulvirulentă.

Dar, înainte de toate, pentru. a-şi cîştiga rivnita postură, intelectualul are de dat lupta decisivă cu principalul său inamic: impostura.

DACĂ NIMENI NU VA TRISA

Cerindu-mi-se colaborarea la un număr al revistei „22“, dedicat Transilvaniei (parțial sau integral, vom vedea), am ezitat citeva zile, din următoarele motive:

— De mai multe luni, serioase probleme personal-administrative (post-revoluţionare) îmi răpesc timp și energie (de unde mai avem noi energie, după atiția ani de coşmar ?), Îimpledicindu-mă să scriu, mai ales proză (nu sint singurul, fireşte, dar asta nu este o consolare). Nu mi-am închipuit că vom fi răsfățați după revoluție, dar nici atita indiferență faţă de condiţia scriitorului nu -era de prevă-

zut,

— Probabil mi s-a cerut colaborarea În “calitatea mea de scrlitor „ardelean“ sau de cunoscător al problemelor actuale ale Transilvaniei. M-am considerat intotdeauna scriitor român şi n-am agreat unele caracterizări ale „ardelenilor“ („eticismul“, de pildă ; literatura altora e oare ne-etică, asta ca să nu spun mai mult ?). Ca români, ar fi firesc ca mult mai mulți colegi să fie informaţi în problemele care au frămintat şi mai frămintă Transilvania

Or, am avut ocazia, nu o dată, să constat dezinteresul, superficialitatea, ignoranța sau, stupoare, chiar o agresivă „competenţă“ cu care se dau cu larghețe sfaturi, aproape ca la fotbal. Trist, dar ade-

MIHAI SIN

vărat : unii cunosc mult mai bine bulevardele Parisului decit judeţele şi oraşele din Transilvania.

— Încă n-a dispărut cu totul dezgustul care m-a cuprins in timpul evenimentelor de la Tirgu-Mureş din 19—20 martie, cînd, printre altele, am constatat că prezența corespondenţilor de presă şi televiziune străini era incomparabil mai numeroasă decit a celor români. Asta nu i-a impiedicat pe unii, absenţi atunci, să scrie mai tirziu ca nişte „reporteri freneti îs

— Despre Transilvania am scris practic în toate cărţile mele, fără să mă ginde: însă măcar o clipă că scriu despre pro: blemele unei provincii, ci despre ceea ce se intimpla in România. Ciţi dintre cei ce fac astăzi analize subtile asupra relațiilor interetnice din Transilvania ar putea să-mi atenueze sentimentul neputinţei pe care l-am avut, de pildă, cind cu mulţi ani în urmă scriam despre exodul sașilor, trăgind astiel în felul meu um semnal de alarmă (cuvinte mult îndrăgite de noi, care vrem rezolvăm multe, sau „totul“, în campanii, uitind să încercăm să fim mai metodici în fiecare zi) ?

„Ei bine, cu toate aceste motive mi-am zis că poate merită să scriu totuşi citeva rînduri despre Transilvania. Dar despre care Transilvanie, despre care faţă a ei? Cum nu am o dispoziţie lirică (despre aceat pămint s-au scris cuvinte sublime, înălțătoare, pline de iubire şi patimă, pentru că este într-adevăr un pămint binecuvîntat), ţin să spun că multe lucruri bune care păreau etern așezate, s-au alterat şi aici în deceniile de guvernare comunistă. Pe acestea, le cam cunoaştem. lar în chestiunea relaţiilor interetnice, a conflictelor dintre români şi maghiari (care interesează astăzi atita lume, fireşte, din perspective diferite), am avut ocazia să mă pronunț, părerea mea răminind aceeaşi : cum orice confruntare nu poate reprezenta o soluție, rezolvarea diferendelor trebuie să se facă prin dialog, în cadrul procesului general de democratizare a țării. Este extrem de important ca liderii comunităţilor să fie oameni moderați, lucizi şi înţelepţi şi, pînă la urmă, speranţa mea e că astfel de lideri își vor impune opiniile (mă întreb dacă cineva, avind un anumit grad de responsabilitate

civică în această perioadă, l-a cerut un sfat lui David Prodan, pe care îl consider cel mai profund cunoscător pe care-l avem în problemele Transilvaniei — nu doar în latura lor istorică), Poate că de și mai . mare importanță în rezolvarea tensiunilor din Transilvania este modul cum vor fi înțelese şi tratate acestea de către guvernul român şi cel ungar, neputindu-se avansa in absenţa realismului, a înțelepciunii şi competenţei celor ce deţin puterea în cele două state. Orice declaraţie îresponsabilă, orice „gafă“, pot avea efecte imprevizibile acolo, jos, printre cei mulţi.

Am constatat asta de nenumărate ori.

În sfirşit, fără a fi profet, am spus încă din primele zile de după 22 decembrie că tensiunile interetnice care au apărut surprinzător de repede. trebuie să se bucure de o maximă atenţie (ceea ce. din păcate, nu s-a intimplat), ele putind deveni, la un moment dat, problema numărul 1 a revoluţiei române, Aşa a şi fost. Susţin şi acum că așa-numită „problemă a Transilvaniei“ este in fapt problema întregii Românii şi în nici un caz o problemă „„lo=

calâ“. De telul cum va decurge procesul de democratizare a ţării va depinde şi lniștea din Transilvania. Las specialiştii diferitelor discipline să ducă el analiza mai departe, mai în detaliu, să găsească şi soluţiile cele mai bune. Noi nu putem să fim decit de partea bunelor soluţii, adică bune şi convenabile pentru toţi. Bineințeles, dacă nimeni nu va încerca să trişeze. Aici s-ar putea să fie „chela“ problemei. O cheie, recunosc, teribil de compli= cată.

TÎRGU MUREŞ: un sondaj de opinie

PAVEL CÂMPEANU DE CE ACUM ?

Giocnirile singeroase de la Tirgu Mures s-au petrecut În martie. De ce am reveni in aukust la reacta opiniei publice faţă de ele ? Motivele sint multiple şi de ordin diterit, Asttel :

— Grupul pentru Dialog Social a efectuat prineipalul sondaj pe această temă în martie-aprilie. — Asa urmat lunile mai gi iunie, cind alte evenimente 4

alte priorităţi ;

n acest răstimp nu au fost date publicităţii — cel puțin în mod oficial — nici raportul cocniatei CPUN imputernicită să studieze evenimentele respective, şi nici sezultatele vreumul alt sondaj avind acest subiect. In această situație, degi Intirziate. intormaţiile

clate de noi paz să reprezinte primul — dacă mea singurul — document sociologie asupra acestui regretabil eplod

— fără ca asemenea întimplări să se îi repetat. tensunie româno-maghiare continuă să se acumuleze, Hustzate printre altele. in aceste ultime zile (incepubul lui august). de osanalele aduse recentei cărti a d-lui Raoul Şorben, sau de veritabilul ultimatum pe care conducerile UDMR. MADISZ, Partidului micilor gospodari, gi Partidul romilor l-au adresat la 31 iulie ac. guvernului în legătură ou neinsvirata numire a noviui prelect al judetului Covasna ;

— avind prilejul, chiar la aficeltul ind tulie si chiar tn județul Covasna, să prezint unele rezultate ale respertivului sonda, mi-am dat seama că ele continuă să zusciie interes! și. din păcate, nu numai din punct de vedere documentar. Persistența aceluiași interes sate dovedită concomitent de publicarea recentă a unoe documente, inedite, referitoare la acelasi episod. de călre ziarul „Romănial Magyar 56“.

Cele expuse mai joa reprezintă rezultate obtimuta prin patru sondaje organizate lunar intre februarie și znai 1900, la scară naţională, cuprinzind 4500 subiecţi domiciliați în sute de localităţi urbane si rurale din toate judetele. Dată fiind modicitatea mijloacelor de care dispunem — şi care Intre timp s-au

:3 radical — incidentele de la Tirgu Mureg au ibordate în mod special numad în sondajul din rilie, dedicat cu precădere campaniei elec-

si deci nu au constituit tema centrală a aces-

citate prezumitive,

INFORMAȚII INDIRECTE

Informațiile indirecte au două mure : întrebări care se reteră la Tirgu Mureş doaz în mod implici — ai Intrebări care mu se referă deloc la acest subiect.

Prima sursă : subiecților M s-a prezentat odată în Tebruarie-martie și a doua oară în martie-aprilie aceFaşi listă cuprinzind 12 dificultăţi intervenite după revolutie. cerindu-lt-se să le indice pe cele mal Înarijorâtoare. Răspunsurile se grupezză aattel (redau lista în ordinea din chestionar : cifra din paranteză indică rangul fiecărui itera ln ierarhia tormată de distribuția răspunsurilor) ;

Dificultățile

Tebruarie (0) Martie Meprezentarea multor salariati

în muncă sem 6726 Numărul prea mare de partide politica UAB 445 Pistrarea în tumeţii a mimerost sariținiori ai dictaturii D602 50.30% Tenaluini inte populatia majori tară și minorităţi naționale: 22200 5640 Eibordanarea Televiziuni faţă da FSN 19700 n3% Prea multe demonstrații de stradă 470) 55940 trona păstrată asupra Secu- . 4 DEI Nepriceperea multor vartide sal it politice. de a tolomi “mijioacela lemocratiei 4 2 FSN foloseşte puterea de stat 2457, cati penca si mâzi sansele tn acaer 15. az Sovăieii în Mdocarea celor mat 3 SAL, apropiați colaboratori ai dictatorul BAD 4% Molima grevelor 3.03 E Xiul îndepărtarea ertihciată tterintre, intelectuali. studeniă uncitLori 220% »ain

„„Lii Martie ingrijorarea creste față de cinci dintre cele 12 dificultăți _— o creştere exprimată Într-un spor total de 48 procente. Mai mult de jumătate din acele 13 procente : 28. aint absorbite de o aineură dificultate - tensiunile inter-einice. De pe manzul opt în lerar.

lia îngrijorărilor din februarie, această dificultate urcă În martie pe poziția a treia, ea devine una dintre temerile predominante ale opiniei noastre publice. Această bruscă dilatare a citreloe arată că. departe de a rămine indiferentă, populaţia a reacționat la ciocnirile din Tirgu Mureş cu o remarcabilă sensibilitate, sesizind potențialul destabilizatoe al celor petrecute!

Intormaţiile prezurmiive pe care le-am mentionat deFura, dia trei orizonturi de investigare. şi anume : fluctuaţia gradului da incredere/neineredere în. corectitudinea viitoareloe alegeri ; fluctuația aprecierii generale asupra feluwi cum se destășoară campania electorală ; în sfirşit, fluchuaţia popularității Frontubai Salvării Naționale,

Primul dintre acesie trei seturi de informatii prezumtive !l constitule răspunsurile la intrebazea : „credeţi că alegerile vor fi cu adevărat libere ?* De la o lună la alte, răspunsurile inregistrează variatiile de real jos (în 24) :

Răspunsurile Nu vor fi Nu se pot Lunile Vor fi lbore libere pronunţa februarie 004 E) za martie 63.1 124 21 aorilie 535 137 26 mai az Ma 23.9

Increderea în corectitudinea viitoarelor ategeri aparo relativ conatantă dacă se face abstracţie de ruptura conaiderabiiă intervenită în aprilie — o cădere de 19 puncte. Fără a ne spune ce anume, cifrele ne spun că ceva a determinat în martie-aprilie o bruscă și importanță regresie a increderii opiniei publice În capacitatea sau disponibilitatea puterii existente de a organiza alegeri cu adevărat libere.

Al doilea set de informaţii prezumtive provine de la Întrebarea ; „Ce părere aveți despre modul cum se deslăşoară campania electorală ?* Peste 80%, dintre subiecți subliniază faptul că această campanie este însoţită de tulburări sociale.

Al treilea set din această categorie de informaţii pri-

veste dinamica în timp a intențiilor de votare, La intrebarea : „Dacă alegerile ar 4 miine, cu ce formaHune politică ați vota ?* căspunsurile oscilează esttel

eee cinta Dad Lunile z [x

Ea, alee m e 20

tebruarte 102 4 12 sa roartie 193 643 21 37 aprilie S3 17 34 mai SA 17 sa Voturi (pentra 2 mai SA 0621 1.10 2536 parlament)

Cu exceptia PNI. anticipatile se plasează în apropierea proceniajelor efectiv obținute la 20 mai de formatiunile ropeciive. ceea ce conteză sondajelor o anuimită credibilitate, Dacă ele nu par În general lipsite de această viriule. atunci merită să socotim demnă de crezare ai revelația particulară privind FSN-ul: intilelatea lui a rămaa constant coplesitoare. suferind insă in martie o contracție severă. de zece procente, din care nu Îsi va mal reveni.

Nu există probe pertinente că una sau alta dintre ncesle ultime trei modificări s-ar afla intr-o relație do cauzalitate cu violențele de la Tirgu Mures, Toate trei poartă in schimb aceleași caracteristici evidente : fie se produc în urma acestor violente si sint defaYorabile puterii. De aici şi prezumția aproape inevitabilă a unor probabile conexiuni intre evenimentele amintite si cespectivele modificări ale opintei publice.

Ia mâsura ln care această prezunție este ploszibilă, se poate infera că

enţele de ia Ticeu Mures mu avut asupra oplniei publice un impact destul de puternic pentru a deterrainn sau facilita anumite schimbări semnificative în orientarea ei

Tipacest impact a depășit domeniul specific al reiajilor tnter-cinice afoctind ntera politică generală a raporturilor dintre societate și putere i

j paul definit al acestor deplasări a fost în deavourea puterii

ninie din informaţiile obținute mu ne ingăduie să sesizim ce anume din comportamentul puterii a penerat cu mai multă enerzie această insatistacție Inenpacitatea ei de a preveni degenerarea tensiunilor,

acțiunea ei ex-post. incercarea ei de a converti acest deplorabil episod în capital politic, sau poate toate acestea impreună.

Mai presus de aceste opacități, sondajele noastre arată — sau măcar sugerează — că ciocnirile de ta Tirgu Mureş, au redus credibilitatea generală a puterii în aţa opiniei publice. Rezultatele alegerilor. demonstrează însă că această pierdere mu a fost decit tranzitorie si parțială. Se poate presupune că nici opoziția nu a stiut să folosească în favoarea ei această mişcare de opinie. Drept urmare episodul de la Tirgu Mureș. ultima convulsie. violentă înaintea alegerilor, nu a schimbat orientarea categorie prioritară a elestoratului către Frontul Salvării Naţionale și către prin Cipalii săi reprezentanti.

Acestea sint presupunerile pe care le permit intor= matiile indirecte.

"INFORMAȚII DIRECTE

Încercarea de a investiga reacții ale opiniei publice, la violențele de la Tirgu Mureg chiar sub socul aces= | tor violențe impunea investigatorilor o obligație de fond : să țină seama, in abordarea acestei teme ultrasensibile, de toate susceptibilităţile, evitind orice. rise de agravare a tensiunii, şi asa foare ridicată în acel

zile. cu grija de a mentine un echilibru intre explica țiile sau pseudo-explicaţiile opuse. S-a mere astfel. în linii mari, pe două formula : atitudini inadecvate aie celor două etnii şi instigare (manipulare), aceasta dim urmă putind veni dia interiorul sau din exteriorul

Mi se pare necezar să reamintese că tema Tirgu Mures na a constituit subiectul unui chestionar apeclal. ei doer sl unei întrebări dintr-o chestionar centrat pe campania electorală. În consecință. esantioneil consultat a fost structurat pe grupările socio-demosrafica uzuale, relevante pentru comportamentul peneral al electoratului, deci mai ai pe grupări otnice.

In aceste condiţii, în atmosfera incandescentă a momentului, ae. fi fost posibil ca marea majoritate a esantionulul, 80—00%4. să aleagă varianta care atribuia responsabilitatea celor întimplate minorității maghiare. Realitatea nu a confirmat aceste astentări pu țin atrăgătoare. lată reprodusă întrebarea din chestlonae. cu variantele respective de răspuna. inclusiv procentajul opțiunilor obținute de fiecare :

„Consideraţi că evenimentele din Tirgu Mures eu tost provocate de.“ :

1. Nerăbdarea populație de nationalitate maghiară de a-şi vedea satisfăcute anumite drepturi 35,7%

2. 'Toleranța redusă a populației româneşti faţă de revendicările populației da nationalitate maghiară

3. Instigarea celor două populații de unele grupuri extremiste dia interior. apartintod ambelor, comunităţi

4. Inatigarea celor două populații de unele grupuri extremiste din exterior, cu influenţă asupra ambelor comunități

s explicație care lntruneste majoritatea o0panica core Baie cea. a instizără din exlerior. Pre ferind această explicație. populația majoritară se disocază de acele cercuri câre incercau să pună intreaga vină pe maghiarii din Tirgu Mures. sau din Transilvania ln general. Varianta care înclină in această direcție — cea cu numărul 1 — nu intzunește, decit o. treime din totalul opțiunilor. Tinind seama de, În. cărcătura emoțională a momentului, , precura și de insistentele acţiuni manipulatoare, cred că aceasi îră poate îi interpreiată ca o dovadă de moderație. Rezislind. conslderabileloe presiuni — ale) momentului două tecimi din populație par mai, putin dispuse i că condamne în bloe minoritatea maghiară din Rotni decit să caute căile unei conviețuiri civilizate, cu ea:

Procentele de mal sua reprezintă valori medii rezul: tate din variaţii uneori semnificative de la o grupare

socio-demografică la alta. Aza de exermnpla :

2. plazarca principalei răspunderi pe umerii tre. rităţii maghiare intruneşte pe întregul eşantion 35, din opțiuni, dar atinge cota maximă printre: pete nele cu profesii intelectuale (ingineri, medici, profesori ete.) — 41,2%. si cota minimă printre sbudeni —

populația majoritară este considerată tone de Tit, ata eeantioa. o proportie, aorooiată de aceca a minorităţii maghiare In totalul populației. A Ps epic ema el pat pi CI eee uocțiomab! 20 de ati 'ae lirei cel mai direct afectați de disputele în jurul invățămintului ;

e. prezumția instigârii de către elemente extreralte din interior este cea mal răspindită printre ere nele cu profesii intelectuale — 40,4%. şi cea mi putin frecventă printre muncitori — 29,3% î rr i

d. îm schimb tinstigările din exterioe sint invocal cel mai dea de câtre penalonari şi caanloe — 60.396. şi cel mad rar de câtre studenți — 41,0%

Distribuţia relativ echilibrată a opțiunilor medii. ca și amplitudinea variațiilor Intre diversele grupări : 9cupaționale, de virstă ete.. permit cel putin următoarele observaţii generale :

1. reacția opiniei publice la singeroasele etocniri de la “Tirgu Mures se caracterizează pria neomoRenitate.

spectiv prin diferențiere :

Fegpeci pri AES areal incat XI ferențieri nu o constituie un simtămint de fanatism intolerent. ci mai curind unul de ingrilorare responep A este tinara gene-

3. gruparea cea mal circumapectă es! rație: și în prisul rind aludeatii 2 cel mal. inclinaţi spre us enume cadicalism părind subiecții cu proj Dea 4 reacție sugerează e

4 ansamblul său această reaci iati ae spirit eonstruelivă, a cărei dominantă nu este fespingereta și suspiciunea. cl o disponibilitate orlentată spre înțelegere reciprocă și conluerare.