A doua mineriadă

ÎNTRE INTIMIDĂRI

Pentru SE A publie adevărul despre demonstrațiile din 23 şi 29 ianuarie s-a aflat abia după vreo două săptămîni, Acum, mulţi oameni „din nou iau drept bună 'dezinformarea care se face în legătură eu demonstraţia din 18 februarie. Mă întreb de unde atita rezervă de încredere acordată televiziunii şi radioului. NI Am participat la demonstraţia 18 februarie și nu sint de acord cu spar-

gerea geamurilor şi ocuparea clădirii, Actuala conducere F.S.N.. susține că şi-a

ciştigat legitimitatea prin faptul că membrii său au fost primii care au pătruns în sediul C.C.-ului pe 22 Decembrie '89. Se pierde din vedere esenţialul : majoritatea covirşitoare a manifestanţilor au fost paşnici și au venit acolo să ceară desfiinţarea Securităţii şi demisia d-lui lon Iliescu și a Guvernului care nu urmăresc decit să mențină puterea şi-de aceea nu au luat măsurile necesare pentru instaurarea unei adevărate democraţii în România.

m Cum se face că televiziunea n-a pre-

zentat manifestaţiile care au avut loc în-

ultimele două săptămîni împotriva F.S.N.- “ului, dar s-a grăbit să prezinte în direct

şi integral manifestaţia pro-F.S.N.? A-:

_ceastă manifestaţie la care minerii care au participat erau în mâjoritate sub 17

ani şi mai ales discuția necivilizată care

a avut loc. ne duc cu gindul la inceputurile stalinismului. BI De ce n-a venit d-l

Ion Iliescu pe 18 februarie să discute cu

manifestanţii ? Dar ce să ne mai mire “cind domnia sa nu a găsit timp să discute cu ofițeri care au stat în frig şi ploaie 4

zile şi 4 nopţi! A avut însă, destul timp.

“din radioului şi televiziunii să spună

ŞI DEZINFORMĂRI

să participe la concertul d-lui Celibidache din 14 februarie. BI Oare, dacă televiziunea prezenta demonstraţia în direct mai avea loc spargerea geamurilor ? Nu cumva starea de tensiune existentă se datorează faptului că a-l] Hiescu a refuzat dialogul cu “demonstranţii în ultimele două săptâămini ? Ca şi faptul că nu permite adevă-

rul ? Cine a lansat zvonul că au fost uciși soldaţi ? Cine a pus la dispoziţie și cinea plătit cele două garnituri de tren cu care au venit minerii în mod „spontan“ la. Bucureşti ? Majoritatea minerilor care au luat cuvintul s-au prezentat drept îingineri. Sistemul de învăţămînt a fost adus într-o stare jalnică în ultimii 20 de ani, dar nu ne aşteptam să existe atiţia ingineri agramaţi. Reprezentanţii minerilor ne-au spus că au venit să protesteze împotriva comportării huliganilor. Dar ce impresie v-a lăsat, stimaţi cititori, comportamentul dinşilor ? Aceşti domni au proferat amenințări „au aplaudaț ca să împiedice pe reprezentantul P.S.D. să vorbească, au insultat pe bucureşteni şi au pretins că vorbesc în numele întregii țări. Aşa da democraţie ! Dacă noi, nu ne băgăm minţile în cap, vin dinşii cu bitele şi fac ordine !

Un alt amănunt interesant, este faptul că aceşti mineri erau mai bine informați decit marea majoritate a bucureştenilor, care nu aflaseră despre venirea părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa. BI Cele întimplate invită pe fiecare în parte să fie iceunsipeRt: cu privire la televiziune.

DINU ALOMAN 5

„Cit sunt ai noștri la

Reporter fără

eleviziunii, Răzdoreseu, [i a trimită o cameră « enii din Piaţă. Să

eviolenţi. Iritaţi

« + lil Tel ziunea are

spiritele, nu să le

ii Răzvan Teodorescu este

ce tot ce pra Pieţii. Se sint liniștiți. etăţeni ndali. Din să vină cu ă. Vor fi lotura. Deci : imaN mergem în Piaţa 1 un grup de proa cameră de la Teă ajungă între mplet imaginea deru un întreg popor aflat ilui ecran. În citeva minute Proiectorul de pe clădire şi

poate ? Televiziunea să nu aibă camere ? Am văzut noi una. Filmindu-i pe feseniști, Ba se poate ! Sint în total doar patru camere de luat vederi. Sint dispersate. Și într-adevăr, există una în clădire, dar nu s-a putut da de ea. Ar trebui să mergem în grup la Televiziune şi să comentăm si-

ximeni sc artă nstranți

fața

zile la rind. ȘI ei bag Ceilalţi sint

Fără vio din jur dau lumină suficentă. Nu tuația din iPaţă. Iar s-a făcut o prostie: e: A a - dinti deloc greu să găsim citeva zeci de ti- s-a anunţat că aproximativ trei sute de de la intrarea E Y un Neri gata să npere pe operatori. Fugim huligani au intrat în clădire şi devastează. vuiet de fluierături şi huiduieli. Dar nu deci la Televiziune, unde, de la poarti Sintem de altă părere. Prin studio s-au

dau din nou un telefon ectorului Răzvan Teodorescu, [i explic : există un grup de oameni gata să apere camera de luat vederi. Trebuie să ajungă între cei din Piața Victoriei ! Aprobă. Îmi spune să iau legătura cu directorul adjunct Stanciu, de la carul de reportaj

Cind să ieşim dăm, în hol, peste Dumi-

mai plimbat destui. Pro şi contra. Este ne-

„să te ferească Dumnezeu de fu-

ria poporului [.... Ce să vezi, domnule ? Steaguri, muzici, chiote,

„găteşte-te degrab' Miţule și... hai şi noi pe la revuluție“

ține mult. Învinge ncdumerirea. Sint ata-

: : E A tămbălau... lucru mare, şi lume,. cate şi alte uri. La rind. Ciţiva gro- tru Iuga. Discută aprins cu mai mulţi ne- : E Z zavi se pe barele de protecţie, pină liniştiți, 11 rugăm să vină cu noi. Pină la lume... de-ţi venea amețeală, [să în foaia de sticlă cu uietiale „urmă b altceva.“ i n bori.

E cu

unea trebuie să- “Insistăm. Şi pină 2 i unei camere de

mulțime de soldaţi.

ce al treilea geam (la rind) cade in bucăţi „ ciudat, începe să fotografieze pe ceilalţi. u-i singurul care fotografiază. În drepta lor soldaţii stau în continuare liniștiți, cu armele la ptept. Aproape înţelegători. E trecut de ora paisprezece. Aud că se intră înăuntru. Dacă nu s-a intimplat, se va întimpla, Un mănunchi de oameni forțează poarța B. Plec. Intors pe dos. Grupul acela nu poate fi domolit prin apeluri. Cum se poate pierde totul, pentru nimic! să 2 la rugul. e Statie Social. e Ja poat! crez. Pe ora cinci, citeva persoane „mii pei 3 vin la noi, surescitate, Recunosc un sindi= militarii sint extraordinari. sein aaa și calist de la „23 August“. Și cițiva de la Vine Dumitru Iuga. Nu există nici o camAcțiunea democratică...“ ! „Trebuie fă- meră de luat vederi mobilă. Cum se

vederi,

ți mun Aşa ve cel puţin se declară, Feseniști ! Scandează Pe culoare,

spre geamuri : „Jos huliganii, sus Iliescu !“ La o fereastră de la etajul intii iese imediat o cameră de luat vederi care-i înre-. gistrează. Interezant, ca pe 29 ianuarie. Dar este vorba doar de un mic grup. Se va dispersa. Discutăm mai arte cu mi-

de la tă. Ca și acun citeva seri,

araje

picioarele și ne pun armele în faţă. Puțin teatral, dar și cu candoare, Avem legitimaţii şi trecem. Ajungem la cabinetul

Gelu Voican, Dumitru luga intră.

dintre cei intraţi fraudulos, se plimbă nedumerit. Şi neadmonestat. O osie! apăsătoare, dar nu dramat

Duminică, ora 11,00, trebuia să ne întilnim in scuarul din faţa Ministerului de Interne. Nu ne-am

ginul Victoria terului de Interne. Am trecut de a

ţiile pașnice din ultima săptămină a Tunii ianuarie, ignoraţi atunci în tratativestrins decit vreo 30de le care s-au purtat în Sala de Consiliu.

ori prin acest oameni, membri ai Grupului Dia- Ne explică ce s-a întimplat, confuzia cu Şi cită istorie bucureșteană s-a consulog Social, diferite personali jurna- locul de adunare, Ne încolonăm şi pă- i în secolele din urmă ?.,, As--- lişti străini. Trebuia, de fapt, mult răsim Piaţa Victoriei, unde lucrurile nu tea-s uitate, reputaţia locului, păzit-şi as-

mai mulţi, cum vă imaginaţi. Întrebin- - du-ne ce s-a întimplat, aflăm că, în bu-- organizarea. Și detilăm strigind sloganele. nul stil bucureștean, s-a întimplat ceva. noastre care cer clarificarea , situaţiei Cel care trebuiau să formeze pichetele în- securit ii, rămasă pină astăzi în obscufaţa Ministerului din fosta clădire a Vă- ritate, Cea mai detestaţă instituţie ccaumii, au fost deturnaţi de afişe xerox şistă, singura care a funcţionat în. care chemau oamenii nu lingă magazinul sistemul imaginat de N.C. este încă la

persoane care se pling că că ne cu mijloace loco- telefonul le este ascultat, alte persoane. motorii proprii, eare singuratec, care in care sint urmăriţe, o stare de teamă şi grup, care cu- cite o maşină pe Podul neincredere. e 3 Ne. deplasăm, lumea Mogoşoaiei, spre -nord, de unde se au- e trotuare aplaudă, unii ni se alătură, zeau cind huiduieli, cind aclamații. e n acr încurajator, aproape sărbătorese Reuşim să descoperim într-un tirziu pe ne înconjoară, E drept că este și o zi cei de la Grupul Independent “poate” foarte ie de ar 27 în scuamocraţie, care au organizat 3 onstra- rul dintre biserica Zlătari, CEC, maga-

erau chiar în regulă în ceea ce privește tăzi de soldaţi, de grilaje metalice, de interdicţii este cea pe care o ştim cu Spui Ministerul de Interne cu gro ee intrăm înMă

televiziune, sante, Lumini gem, iată, organizăm dăra,

dările

vocea cu-a celora sorții care lucrează 9 Totuși, serioase,

a ost anchetați, reţinuţi, intimi= decenii de tentacolele. sus-numitei instituții, adică Ministerul de Interne, eee Nu trcbuic să răguşim, cîţiva otiţeri superidri, uh genc cunoaștem peste citeva minule — ni se înfăţişează, Invită cițiva inăunt dorese să le prezentăm revendicările tem. Juaţi prin surprindere. Credea că o să aşteptăm pină se întunecă, şi apoi va a o ceată de indignaţi care să ne împrăștie. Pius alarmele falserdate la te= lcvizor 900 Uite, că se poate şi civilizat, Manife a se desfășura în or și graba cu care au apărut demnitarii Ministerului de Interne a făcut să

minem la relaţii ştrict protocolari

recunosc ciţiva

„ noștinței — co!

Intru cu el în clăluat

din cîţiva metri în cîţiva metri. Cind ne vă apropiem, soldaţii tineri îşi îndepărtează nose,

Pe culoare hirtii risipite, Cite un civil,

şi sumbra clădire a Minis=

1 — aveam să-l: e sin:

"panț

Grupul Mostru, pe lingă cel de la GID,

putere,

ste

giieose

binet dau de un Este tulburat,

Con

Sat lucruri ciud înă spart geamurile. Surgpăititru) cei implicaţi luau cioburile gi u spre soldați. Dar și spre a nu ? Provocatori ? Ce seva paie Imi rotesc privirea. [9) ii ră care pare mulțumită : în pati gur domnului Voican se află un e tăbin liție. Un civil de vreun aa. el haine ponosite, dintre acela ca Şaizeci, e şează usor prin mulţime și ţi re se fi cheind paltonul, ce are de îi arață, q îi face semn că dorește să

„Ce vrei, am treabă“ îi zica 23

1. Micuțul, ca

atit de dubios ii sistă. Colonelul +

Aştept. Mult, Peste o ;

“Oare ce are de discutat d,

nul! iată că vine. Camera de luat binetul domn: u cată acolo, Nu-i nimic, se v. rație în studio, Coborim în tăcere. Nici nu-mi: eu: nici nu-mi ascund dezamăzirca. 0 a de pe culoar, oarecum bine

i rea ît rereta nu mă

citiva

: tea las - pustiu de asfalt şi rigole. cunoscu

invitaţie,

ate, ne -aşezăm

Facem. ptezentă cu „greutate, pa

ă ne dezvăluim identități!

tare în glasul să negociem. V

mult vociterăm, apoi treptat lucrurile se aşează, Noi n-avem exercițiul ihor asi! de întrevederi. Am impresia Că mă aflu aici dintr-o. încurcătură, Mai ales că de vizavi ni se spun fraze, Nimeni nu le crede, Dar_nici-noi- tra ştim ea să cere cu precizt e m să desprinde din noian citeva probleme: cerem distrugerea publică a tuturor instalațiilor de ascultare, dosarele tuturor securiştilor, informatorilor, Pe stradă: am striga!: Unde e dosarul meu ?1, Entuziasmul ne scade puţin cind neralul-maior. Corneliu . junctul Ministrului

şii nu se ocupă ci Securitatea. maţi, D-asta mi țin. “Clădirea Secu sint "pusti, Camerele

int pustii, came:

sint fie trecuţi în rezervă, £

petit fie: și una,

respe cadrul

Fcont.

„Un viceprim ministru

rece prin mulțime inarmat

La Universitate am întilnit o coloană de ȘI P o sută de oameni, după ce am văzut e ce este vorba a demonstrat foardonat. Se striga : Jos securitatea, Nu n partide ! Nu mai vrem comuniști, işti şi activişti! Studenţi şi munciDintre lozincile scrise mi-o amindoar pe una Libertate — pentru PE itate 7??? Manitestanţii, mulţi tineri (dar nu numai) au parcurs pe jos bule-

sat sției ? P seara.

ini de plite domnule.

mate soro'“

Magheru, îi lagenuroniat în Piaţa

“un minut de reculegere, au stră- “Ana Ipăteseu întrind> la fel de at in Piaţa Victoriei. Cam prin drepsstaurantului chinezesc a trecut pe col care a îmat m luat ul, se a= a manilestaţi n piaţa toriei, la Atunci era cred cam 12 şi un sfert). din „coloană aveau toţi > filma, se făce fotog

țime pașnică, lozinci scrise, multe despre securitate. Comparind cu ceea ce văzu= sem la 28 ianuarie, la.aceeaşi oră, în ace= eaşi piață, am regretat că acum nu existau cordoane de ordine vigilente şi de la început am avut, temerea că în mulţime se pot infiltra provocatori. Am” făcut un tur al pieţei, erau mulţi ziarişti şi o tele= viziune străină, în schimb, televiziunea română lipsea. -

2 Pe. a ora 13 ne-am hotărit să plecăm. Teşină din piaţa Victoriei, am stat citeva “mini pe. troi trotuar, in faţa unui şir lung de maşini, aşteptind să traversăm. Deodată cineva a strigat alături de noi (eram cu IOANA IERONIM, cu RODICA PALADE,. cu MIRCEA DRAGOMAN) : Uite-l pe Voican !! Am privit spre şirul de maşini oprit la stop şi prin geamul uneia dintre ele l-am -recunoseut pe domnul GELU VOICAN. Mulțimea zărise însă şi altceva şi vocifera tot mai indignată : Cu automatul ! VOICAN cu automatul ! Ciţiva tineri cu aparate de filmat şi fotografiat s-au repezit spre maşini. M-am apropiat şi eu, cu tot grupul nostru şi ne-am convins că era adevăraţ. Domnul primviceprim-ministru eră aşezat pe bancheta: din spate, singur, prin geam se vedea ţeava armei. Cei din jur erat -uluiți şi indignaţi. Cind s-a schimbat. stopul SI maşina a por= nit, mulţimea a început să huiduie.

GABRIELA ADAMEȘTEANU'

Ş Chiar dacă nu este vinovat, ceea

det aa îndoim, reputaţia lui este mult şi-

sa şi nu mai are capitalul politie nealtfel spus, nu se mai bucură de rea opiniei publice. e Cerem n ministru civil, care să vegheze ectarea riguroasă a legilor. Acest

se practică în foarte multe ţări

_cu rezultate bune. Cerem ca

este simplu. Nu puţin pină la aÎ puternică Guver_Se ştie, în România veche cine

Eni est de Interne, peria

Propunem ca |

din cadrul Ministerului “male, şi adusă din nou la

Adică ce va rămine contraspionajul. Orice = stat rn are un serviciu de securitate, dar 4 trebuie strict cohtrolat. Ca folosească - oamenii, care-l protejează, secretul” “în lucrează, . impotriva oamenilor, dversarilor- "politici. De “aceea şi - Comisia Ministerul 999 Arărne nu răspun-

Bisice de presă. erea este un răspuns mai rău decit orice. Mai bine „răsp: decit nimic. Un

că problemă r Statului, care aailă în subordinea M. Nicăieri în

Ministerul Culturii, la Ministerul ntului. Iar arhivele care privesc

ea românească, arhivele scri- “intelectualilor români anchetați ngul anilor în beciurile comunis-

predate urgent Uniunii Scriitoscrisorii Uniunii Scriitori-

e în arhivele mi-

“şi în Arhivele Statului se gă-

-acenstă imagine nefastă este să se pună

mijloacele,

parlamentară

sesc acum valori de nepreţuit ale culturii române; Pierderea lor ar adăuga încă un dezastru, celor deja trăite de toată

„lumea. 999 Cerem un dialog a cu

laţiei cu cea la “mersul anchetelor ce se întreprind cu priv ire la activitatea cadrelor M.I. înainte şi din timpul revoluției, şi după eee e aceste“ convorbiri, desfăşurate într-o atmosferă de înțelegere reciprocă au participat (iertaţi formula din presa peceristă) dl. general Corneliu Diamandescu, adjunet- al Ministrului

interne, colonelul Vasile Adomnichii. o. Părţile au convenit să se întilneas-

stradă. Lumea nu mai avea presa Ne- „încrederea în această instituție dăinuie -şi va dăinui. Singura şansă de a schimba

ente în slujba poporului, jba- partidului de-la-putere. Să se de-

-revuluţie, domnule, e reac- ; ascultă: „Reacţiunea a prins iar la limbă. Ca un strigoi în întunerec, ea stă la pindă _ascuțindu-şi ghiarele. şi -aşteptind momentul oportun pentru poftele ei antinaţionale.... Națiune, fii deșteaptă |!“ Și noi dormim, domnule *

“dialog sincer şi amplu cu oamenii goe leşim, deci, citim revendicările, Minui entru prima dată un porta-voce, cred că fa mă descure. Dar se aude. Mulțimea este de acord. Ne despărțim de-gazdele noastre. Cu sentimentele neschimbate, dar mai nuanțate. Au reuşit să schimbe tonul de dictat folosit altădată, şi asta a ajutat la ducerea convorbirilor. Este un începuț timid, dâr un încept.

STELIAN TĂNASE

politizeze urgent. Şi să stabileascăv=un-

„ostașii de pază. Holul: principal de

Martor

Am fost de faţă aici, la Bucureşti, la manifestaţia de duminică 18 februarie în fața clădirii guvernului din Piaţa Victoriei. Vă voi impărtăşi deci impresiile mele de martor ocular al evenimentelor. Părerea generală a manifestanţilor, părere pe care am auzit-o personal, exprimată în toate colţurile Pieţii Victoriei plină de manifestanți, este că pătrunderea cu forţa în clădirea guvernului de către un grup mic de persoane străine de manifestaţie este un gest profund dăunător. Pentru că folosirea forței de oricare parte trebuie să [ie exclusă din viaţa publică ; şi pentru că acest act oferă celor interesaţi prilejul dorit de a abate atenţia publicului de la revendicările democratice ale manitestanţilor şi de la gravele probleme- politice decurgind din moştenirea comunistă preluată in parte de guvernul F:S.N-ului.

Manifestaţia. din Piaţa Victoriei a durat aproximativ 14 ore, cam de la ora 10 dimineața pină la miezul nopţii. În faza culminantă, în cursul după-amiezii, se aflau în Piaţă după aprecierea celor prezenţi cam zece mii de manifestanți.

Manifestanţilor masaţi în faţa clădirii ului nu le-a răspuns nimeni din „ Pe la orele 14 au apărut cițiva i care, plini de calm şi siguri pe ei, u cățărât pe ferestrele parterului clă= dirii şi au început, încet şi metodic, cu mare ostentație, să le spargă. Din cînd în cînd, aceşti tineri se întorceau cu fața că-= tre manifestanți, îndemnindu-i să li se alăture la spargerea geamurilor şi să in-

m..daca-i așa, de ce nu se face mai curind republica, soro ?

“Hei, te lasă reacţionarii, domnule 2“

tre în clădire. Nu i-a urmat nimeni Dimpotr „ manifestanții au început să scandeze. „inapoi, inapoi“, şi „fără violen Inexplicabil, numeroasa gardă mi-

litară şi poliţienească a clădirii guvernului i-a lăsat pe răufăcători să-şi facă mendrele, ca şi cum nu i-ar fi văzut. Aveau ordine în acest sens ? Iată în ce fel s-a deschis accesul în clădirea guvernului. Dar încă două ore -şi mai bine manifestanţii nu au intrat în clădire. Lumea din Piaţă dorea şi cerea cu glastare ca reprezentanți ai Frontului și ai „guvernului să iasă și să poarte un dialog cu publicul. Pe balconul principal al fațadei erau de “altfel montate megafoane. Dar nu a apărut nimeni. Către ORA 17, oameni au început să-pătrundă în clădire prin ferestrele sparte, apoi pe ușa de la intrarea principală. “Ostaşii din paza clădirii s-au. abținut -de la folosirea forţei. Ciţiva tineri înfiltraţi printre manifestanți au smuls vergelele de metal ale covoare lor din clădire, şi au ; amenințat cițiva ostași. Un număr relativ mic de ostaşi au suferit zgirieturi din cauza cioburilor de sticlă care au căzut din geamurile sparte, Între ORELE 11 şi 20, accesul în clădire fiind practic liber, au intrat în sediul guvernului sute de oameni de bunăcredință, impinşi nu de vreo intenţie criminală, nici -cu scopuri de destabilizare politică, ci miînaţi pur şi simplu de curiozitate şi de atmosfera generală. înfierbintată, uneori cu aspecte de show. E de subliniat că spiritele din Piaţa Victoriei erau rglaxate, manifestanţii şi ostașii discutau amical şi binevoitori unii - cu ceilalţi ; se formaseră mici grupuri în care se discutau problemele politice ale zilei. Nu am constatat nici un singur moment de violență în toată vasta Piaţă a Victoriei inţesată de oameni. În interiorul clădirii s-a produs un moment „delicat“ cînd domnul Gelu Voican-Voiculescu, prim viceprim-ministru al Consiliului de Miniștri, a fost împins de un grup de ma= nifestanți către balcon ca să ia cuvintul de la stația de amplificare. Dar fie că -aceasta era stricată, fie că oamenii . nu s-au priceput-să o pună în funcțiune, domnul Voican nu'a putut vorbi. Dinsul a fost sechestrat de acest grup de manifestanți în biroul său şi eliberat . apoi de ostaşi. Manifestanţii au pus în siguranță tablouri şi vaze de porțelan prețioase. predindu-le pazei de la etajul de sus pentru a le feri de eventuali jefuitori: În. clădire au intrat şi cîțiva corespondenţi ai presei străine, care au făcut fotografii. şi au luat interviuri improvizate unor. cetățeni pașnici care intraseră pre= cum Spuneam fără nici un fel de intenţie, pe ușa deschisă de la intrare, pe saca parter se trânsformase Praetic în MASE vard. După cît mi-am putut da seama, pidez derile principale — dacă pierderi sînt

acestea — s-au produs atunci cînd cei. - intrați în ciădirea guvernului: ae, găsit —

mari cantități de „opere“ N. Ci Lenin și alte. cărți d Teopaiiipale

ocular

fost arse de manifestanți (unii colecționari de amintiri au plecat cu ele, pe jumătate arse, acasă). Sub una dintre ferestre, un grup de manifestanți citeau cu glas tare discursul lui Ion Iliescu la Congresul P.C.R. din 1970, lăudindu-A pe Ceauşescu şi politica lui ; discurs apărut în volumul cu scoarțe roşii dedicat congresului respectiv. Pe la ORA 22, cei mai

e a a „Bine, chiar revuluţie să fi fost, să zicem... nu știi dumneata că n-are nimini voie să descopere focuri în oraş ? e ordin de la poliție...“

aa ama ae m a a at

mulţi dintre cei care pătrunseseră în clădire plecaseră in linişte acasă, iar numărul manifestanților în Piaţa Victoriei scăzuse considerabil. Abia atunci au intervenit forțele de ordine. evacuind din clădire pe cei ce mai rămăseseră.

Citeva reflecţii

Manifestația- a arătat o dată mai mult 1) gradul de neîncredere-care există - în opinia publică motivat de trecutul comu= nist al principalilor-conducători ai F.S.N.- ului şi 2) nesiguranța publicului în ceea ce privește intenţiile politice ale: acestor lideri. Nici de astă dată liderii Frontului nu au folosit ocazia ce li se oferea, ca să discute cu oamenii, să limpezească ceea ce se cere a fi limpezit din trecutul loe şi să-şi spună intenţiile.

Răufăcătorii care au spart geamurile. şi au provocat pagube în clădirea guvernu-= lui nu i-au reprezentat pe manifestanți, fiind necunoscuţi şi nerecunoscuţi. de aceştia. Manifestanţii i-au condamnat” ca provocațori, foarte posibili puşi la cale de Securitatea oficial — desființată dar, separe încă în fiinţă sub o formă schimbată.

Pe- de altă parte, partidele democratice au fost complet absente de la manifestaţie, după cum -absente au fost şi de la toate manifestaţiile demoeratice din Bucu= reşti. După evenimentele de la 29 ianuarie cînd Frontul a recurs la violență im-

ese E E E ERE

„Scoal' că-i revuluţie, bătălie mare afară“ =

potriva partidelor democratice, acestea au pierdut în bună parte -iniţiativa politică, nemaireuşind să reia contactul directeu publicul pentru-a imprima. o direcţie politică pozitivă - nemulțumirilor. şi -- reven=. dicărilor. Drept urmare, manifestaţia din Piața Victoriei nu a avut nici conducere politică, nici vreun program coerent. Cu program şi reprezentanți - politici, manifestația ar fi avut şanse să ducă la-un dialog între liderii F.S.N.-ului şi opinia publică.

Într-o- declarație dată publicității, huni 19 februarie, biroul executiv al C.P.U.N. a condamnat folosirea forţei. de către cei ce au pătruns în clădirea guvernului. La această declaraţie au subscris toate partidele reprezentate în Biroul executiv. Con= damnarea forţei este ceva firesc şi acceptat de toată lumea. Dar simpla condam-= nare a forţei nu rezolvă problemele politice care decurg - din însăşi prezența Frontului la putere. adică tocmai mele ridicate de manifestanți.

Liderii F.S.N.-ului şi al guvernului aa acum prilejul să-şi dovedească buna credinţă prin felul în care vor reacționa la evenimentul de duminică 18 februarie, Ei vor putea să indrepte lumina refleetoarelor exclusiv sau cu precădere asupra spargerii geamurilor şi asupra even= tualilor infractori. încercînd astfel “să abată atenția opiniei publice de la problemele politice reale. Să schimbe subiee= tul discuţiei publice, înlocuind pe ordinea de zi problematica democratizării prin aceea a ordinii încercînd să discrediteze demonstrațiile” independente în general: Dar liderii Frontului şi ai guvernului aa „deopotrivă opțiunea de a lua aceste eva= nimente drept un punct de.plecare, pen. tru a începe; în sfîrşit mult aşteptatul dialog politic cu opinia publică. Pe care dintre cele două opţiuni o va alege conducerea F.S.N.-ului ? Pe aceea a dialogului sau, în continuare, pe aceea a monologului” pe ordina de zi stabilită unilateral?

Răspunsul acestor lideri va contribui la a pune în lumină iile poitiaa ale actualei ci

38 de tineri condamnaţi

de către o justiţie care nu respectă legea

Nu este adevărat că primii condamnați in legătură cu e venimentele din 18 februarie au fost trimiși în judecată pentru încălcarea art. 2 lit. a) și b) şi art. 3 lit. 3) din Deeretul 153/1970 (așa cum a afirmat televizinnea). Ei au fost trimiși în jndecată pentru încălcarea art, 1 lit. d) şi art. 3 lit. ]) din acest decret tipic ceaușist, emanat în 1970 p tru a se opune în primul rind comportamentului de tip hippy şi folosit ulterior de către. — justiție pentru a astupa gura oricărui om care încearcă să protesteze,

Ne manifestăm rezerva că afirmaţia „au fost judecaţi“ reflectă adevărul. Cei 38 au fost doar condamnaţi. În peste 24 de ore de ședință a fost numai un simulacru de judecată.

Avem, deocamdată, primii deținuți politici ai noului regim politic ? Puțin drept pe

tuturor

Încălcările la sus-numitul

se numese contravenţii. Contravenţiile sint fapte antisociale cu păi culozi tate scăzută, Ruperea unei fiori parc . este contravenţie, East o lege care este un fel de „constituţie“ a contravenţiilor din România şi care se numește Legea 32/1968, 'Toate decretele și hotăririle privitoare la contravenţii se aplică numai și numai respectină _această lege. Cei care pot hotări că s-a comis o contravenţie se numesc agenţi con-

înţelesul

statatori. Aceştia pot fi țiști, primari sau împut Ciți ai acestora. Agenţii constatatori trebuie să vadă direct că omul a comis fapta incriminantă, Ei ȘI legitimează pe vinovat şi îi dresează proces-verbal, Pe baza a act se execută sau, d se. stabilește sancțiuni gea spune foarte clar trebuie să fie întocrhit acest act. Dacă procesul-verbal. nu respectă cererile legii, cel vihovate de contra venţiei este absolvit de orice răspundere în legătură cu fapta sa.

O hirtie nu proces-verbal

Este dacțilografiată, Serie pe ea „proces-verbal“ şi mai scrie că „Astăzi 20 februarie", Citra de sub „20“ a fost şte: să si este scrisă cu carioca subțire, Agenţii care au întocmit hîrtia, It. col. Beldeanu Ștefan și maior Mihăiasa Dorin de la IGP. Ei au stabilit că toți cei 38 „în ziua de 18 februarie 1990 între orele 15—19 s-au constituit în grup sau au aderat la acesta ii prin comportarea lor au exprimat un mod de viață anarhică, contrar regulilor de bună cuviință şi nu au res; pectat măsurile și reguli stabilite pentru buna dest șurare a întrunirilor și man festaţiilor publice“ şi „că au forțat şi. dislocat cordpanele

cum

săvii

greșit

rdine formate din în termen și poliţie înărcinate cu paza palatulu are sediul guver

După spargerea geamurilor de către alte persoane, cei în cauză manifestindu'se anarhie au pătruns în incintă unde au provocat acte de 'dezordine şi de sfi dare a militarilor care în-

mili-

adaugă „Considerînd întruniţe” _ condiţiile 6) şi art. 3 lit. i) din eretul 153/1970, dispun reținerea făptuitorilor pe timp de 24 de pre, timp în care procesul-verbal de contraven- (pauză) din (pauză) intat Judecătoriei sec- +5, Bucurgăti“, Dar va ajunge la judecătoria sect. 3, unde cei 38 vor fi condamnaţi, cu închisori sau amenzi,

Această hirtie numită pre

de nulităţi încît poate fi nu-

mită doar. „hirtie“ și nu proces-verbal, Noi îi vom spune „hirtie“, din respect faţă. de adevăr. Ea a fost scrisă după 45 de ore, cu toate că legea cere clar că trebuia scrisă într-un timp atit de scurt încit cei acuzaţi să ajungă în 24 de pre în fața instanței. Dar ei vor ajunge acolo după 72 de ore. Ea nu este semnată pe fiecare pagină de către cei doi ofiţeri, nu este semmată nici de cei acuzaţi, nu este semnată nici de către mantori neutri, Legea cere a-

ceste lucruri, Nu reiese că ofițerii de poliţie au fost în alat şi că au văzut cele pe e le afirmă. Hirtia nu este ocmită pentru fiecare tre cei pe care îi acuză. Sint i toţi, la grămadă, fără vidualizare.

este o hirtie care se amește proces-verbal de renoaştere din grup, Ea ara esenţă că 10 dintre cei 38 zați au fost recunoscuţi către unii militari, subo-

aci fițeri de poliţie sau de către

civilul 'Terchi Viorel Ale- (tehnician şi... om de orâine. in. palat 171). ca a fi zis sau ar fi făcut ceva sau că ar fi intenţionat să facă ceva, Despre Petre Aledru, tată a patru copii, se spune că ar fi vrut să sustragă aparatură electronică pentru a se duce cu ea pe balcon şi a înstigat mulţimea Ja manifestări anarhice, Asta înseamnă că cineva a pretins că i-a citit gindurile lui Petre. Despre Angheli Dumitru, 'Terchilă afirmă că „a asultat grav - conducerea CPUN, afirmind că la putere a venit PNȚ“. Pe baza unor astfel de acuzaţii, cei în cauză au fost condamnaţi.

De la cofetărie la puşcărie via palat

Cei 38 care au ajuns, în fața judecătorilor de la sectorul 3 nu au spart, nu au forțat, nu au lovit. Cei acuzaţi de astlel de acţiuni constituie o altă tranșă de arestaţi, care urmează să fie judecaţi în penal. Cei 38 în cau-

ntrat din curiopentru a ajuta la a ordinii. “Absolut nu infirmă aceste delor, Studentul Ocișanu, un cetă e probitate mocu argint la raţională de a a intrat, a adui rupte de pe jos și le-a predat unor poliţii A fost aondamnat. Mihai Gheorghe fusese la film și la cofetărie cu prietenii. Cind s cu. metroul, ă e tărăboi în Piaţa dus să vadă ce ă se intră și

e. A constatat se iese din tatea la împins în Va fi condamnat, Muncitorul Stiatulat, student în anul V

la s la aeronave (12 ore de intensă pe zi în ul inci ani), cu adeverință și mulțumiri c

a apănea cu armă 2 decembrie pină e. neintrerupt

rat. radiodifuzi în mină din 2 pe 30 deceni a fost conda

Ei sint deţinuţi și condamnaţi politici

Cu toate că procumprul a precizat de mai multe ori că

proces po ă închisori sau amenzi motive politice, Cazul uncitorului Angheli este cel mai relevant. Pentru că un oarecare 'Terchilă afirmă că „a insultat

că la putere a venit Anzheli a fost connat la 4 luni închisoare. Anheli este membru PNT.

Intre 18—20 februarie ee 38 au fost reținuți în unita: a militară 0575 cin Măgunitate care este a se-

Procurpiul a arătat că po iția nu-și putea face datoria, pentru că „erau condiţii cu ţotul şi cu totul excepțiole“, pentru că nu este de ici de colo cind este vorba de „o tentativă de lovitură de stat“.

„Procesul“

„a durat peste 18 ore în prima fază şi incă 6 ore la reexaminare. A fost instrumentat (era să zicem „jude-

[i căire preşed sector ului 3 în si la reexaminare doiă subordonate uia, Minori au fost apăr către avocaţi. Majorii au benificiat de avocaţi

membrii fa

măsura în care iilor lor au au cei dispăruţi.

a dispărut acesta,

bătiţi n interiorul palatului. guvernamental în data de 19 februarie). Nu au apăruț ia faţa — instanţei

doi, poliţişti care au .i nici cei care retunoaşterea din

re au

făcnt din grup, ni

chemaţi mele 10 nulită i luat în consideraţie faptul că toţi cei 38 au ajuns în faţa instanţei după 72 de ore şi nu în maxim 24. Pînă la urmă nu a mai fost luat în consideraţie ăpe nimic. În cele dpuă instanţa a stabilit, la celerea procurolui, că princ acuzaţie, la art. 1 lit. b În a doua tabilit că condamnaţi. de ce „Ne facem de risul lumii“ „a spus, pe bună dreptate, un apărător, Spre stiusitai procurorul “ar rea încadrărilor de la art. 1 bt. d) la art 2 lit. a) şi b), Judecătorul şi-a însușit. proa şi a dat sentința în aţă, stă „tehnică“ este tipică sngimurilor totalitare în care justiţia nu' judecă ci nnă în urina unor indicaţii. Datorită acestei schimbări, Legea 32/ 1968 nu a funcţionat” absolut deloc si în acest fel

nu a mai optţat nici o lege, Dar, pentru că ei trebuiau să fie condamnaţi, a schimbat încadrarea, cota ce este complet ilegal, pentru că, de fapt, nici procurori! şi nici judecătorul nu hiseseră prezenţi în palat în dala de 18 și, deci, nu puteau avea calitatea de agenţi contatui şi nici legea mu le permilea acest lucru.

Acest ș de acţiune judecătorească are precedente pi că sub fostul regim morte dacă spuneai regimului, închis oricum, chiar şi prin această modalitate de a stabili altceva decit s-a întîmplat. În dosarul în cauză nu existau acuzații de ici un fel că toţi cei 38 au săvirșit fapte sau au proterat expresii indecente, obscene, în public sau că s-au comportat jignitor faţă de orpanele de” cercetare penală, Nu reiese din nici un act că au înpiedicat poliţia să îi 1egilimeze pe alţii sau să fi ducă spre sediul poliţiei.

Alte aberaţii

Toţi cei 38 au stat legaţi doi cette doi cu cătușe. în prima noapte au dormit doi cite doi într-un pat pentru că: erau legaţi cu cătuşe. După cum a văzut o lume întreagă, Postelnicu și Bobu, acuzaţi de genocid, nu purtau cătușe, Dar aceşti tineri, dintre care mare parte au luptat

mod

impotriva vechiului regim (deci și a lui Postelnicu şi Bobu) au fost legaţi tot timpul cu cătușe;

La riapare mai putem arăta şi alte ciudăţenii ale acestei denatirări a ideii de justiţie care se aseamănă foarte bine cu o condamnare de prin 1956 datăunor studenţi de la medicină în legătură cu evenimentele care avuseseră 10c în Ungaria.

La reexaminare, cele două Judecătoare au deliberat vreo oră împreună cu procurorul. După cîte am putea vedea impreună cu martori, decizia a fost luată sub presiunea acestor discuţii. După lege, cele două judecătoare trebuiau să stea singure într-o cameră şi să decidă cu capul limpede.

Pentru ce am luptat? Chiar aşa, pentru ce? Căci, dacă lege nu mai e, atunci chiar nimic nu e. Decit, eventual bunul sau răul plac al unora care au decizia în mină.

VASILE NEAGOE

(Urmare din pag. 1

Se pune problema agriculturii,

„Astăzi am fost informat despre situaţia țăranilor, Împroprietărire, aceasta este poziția noastră. Dacă C.A.P.-ul se desfiinţează prin aceasta, să se desființeze! Am fost informat că oamenii au pornit, în -unele comune, cu furci şi coase să-și facă dreptate! Sintem doi în conducerea C.PIU.N. care acționează în acest sens. Daţi-ne acest mandat, să rezolvăm problemele. Nu apăr pe nimeni, dar tot ceea ce am propus s-a rezolvat în aceste zile. Este un lucru foarte mare !*.

Întrebat. care e părerea dinsului despre FSN, dl. prof. Mânzatu a răspuns:

„Nu foarte bună“,

Din mulţime un bărbat: „Eu sînt economist. Noi am făcut o Revoluţie şi orice revoluție înseamnă o schimbare în sistem. Di. Roman a spus, pe drept, că sîntem săraci...“

„DL. Roman nu e chiar așa săraci, replică dl. prof. Mânzatu, zimbind.

la şedin 23 februarie am încercat să răspund afirmaţiilor făcute de dl. Iliescu, cum că în spatele faptelor huliganice din 18.02.1990 ar putea să se “găsească unele

| cercuri din străinătate | și“ Bropuri

ervenţia CP.U.N.

mea din

din mișcarea legionară. Aceşște afirmaţii fac parte. din diversi nea lansa "40, pri

comunistă din anii care - orice manilestaţie era pusă spatele legionarilor,

la represaliile monstruPiteşti, alte

oase de la Gherla, Canal locuri de relua astăzi, de ani comuni siunea lezionai nistă aminteşte periculos de “condiţiile în care s-a instalat la putere partidul comunist.

Manifestul conținînd

cintecul denaturat pe

Doe

care mi l-a înminat Dan Iosif la tribună trădează o dată în plus dorința unor membri ai Frontului de a face propagandă facilă legăturii ce ar exista

Diversiune

comunistă

între legionari şi P.N.Ţ. („Camarade, nu fii trist / Garda merge înainte / Prin Partidul Țărănist“) şi nu-şi găseşte nici un fel de justificare în politica României de după primul război, „Cirdășia“ electorală dintre legionari şi ţărănişti, din 1937, nu are consistență politică în prezent, Cintecul nu s-a născut în 1937, ci în 1946, după venirea comuniștilor, Vreau să mai arăt

cit de periculoasă este practica secaterii. muncitorilor, prin diverse metode, pentru susţinerea unei idei sau a unui lider şi cit rău face aceasta ţării. Dej a folpsit ca grup de

presiune ceteriştii, Ceaușescu a folosii muncitorii de Ja „23 Augusti, Vrea dl, Îli-

escu să se sprijine pe minerii din Valea Jiului ? Cit despre ptoiectul de lege giscutat, el nu-şi avea rostul deoarece Coiul Penal cuprinde măsuri pentru faptele din 18.02, singurul articol te trebuia adăugat fiind necesita tea asigurării securităţii partidelor politice, Consider discutarea unui asemenea proiect de lege o încercare, de a deturna atenția Consiliului de la problemele cu adevărat im-

portante ale ţării.

NICULAE CERVENI Preşediniele Partidului . Socialist Liberal

ORA

DE SINCERITATE A DOMNULUI PROFESOR ION MÎNZATU

Dar nu există încă o linie clară a economiei“, a încheiat bărbatul.

„Am reţinut. Miine se convoacă Biroul Executiv. Se va pune şi problema redresării economiei, a platformei economice de urmat... În aceste condiţii, e nevoie să acţionăm repede, În anumite direcții concrete. I-am rugat pe preşedintele Ion Iliescu să aibă in fiecare săptămînă un raport. Va fi primul raport sincer şi deschis, în fața întregii națiuni“,

Există paritate în C.P.U.N.? Cum a fost ales preşedintele ?

„În CPUN. sînt 259 membri. 15 sînt reprezentanţii mi morităţilor naţionale, fără paritate. Faceţi şi Gumneavoas-

tră acum socoteala, relativ la paritate... Preşedintele C.P.U.N. a fost ales prin consens. La ora asta, începînd de ieri, nu se mai ia nici o hotărire fără un acord al Biroului Executiv“,

Întrebat despre cazul Lupoi dl. prof. Mânzatu a răspun

„De patru zile port discuţii cu acest om. Eu nu rezolv problemele unei persoane sau alteia, ci ale tuturor oamenilor. Cazul -Lupoi-încă--nu- e clar... Cred și repet că e momentul să ne daţi un răgaz de cîteva zile. Sintem hotăriţi să facem numai bine“.

Informat că dl. Voican a fost văzut coborînd din maşină- cu un pistol-mitralieră în mînă, dl. prof. Mânzatu a spus: .

„O s-o lămurim! Nu sînt de acord cu unele metode folosite de dl. Gelu Voican în comportarea cu tinerii“,

în evadarea de pe acoperiș a fost implicat d. gen. Stănculescu. Ce ce va întîmpla cu Sinstia se întreabă din mul-

"Dacă se dovedeşte, va suconsecintele, Sebi e că procurorul Cozma omul căruia fi datorăm an rău imens care s-a făcut, în modul cum s-a desfășurat

procesul celor patru“,

Întrebat dacă FS. cîştiga alegerile, dl. alânzatu a răspuns:

„Nu cred că Frontul singur poate să le cîştige. Oricit aţi spune că toată ţara e cu Frontul, de fapt îl susţine .doar

pe dl. 1. Iliescu“.

De Cta pentru Jliescu ?“, întreabă cineva.

„Nu pot eu să fac asemenea aprecieri, la general, însă acest om a apărut ca un stilp al speranţei. A acordat o. libertate deplină ţării. În noaptea aceea cînd noi ceream T.A.B-uri şi tancuri, el a spus: Libertate totală, descentralizare totală, o nouă democraţie. Poate au fost alţii care, profitind de situaţii, l-au influenţat într-un sens 'sau altul. Acum, situaţia este cu totul alta, desigur, în bine“,

„Ce-i cu dl. Brucan ?*, s-a întrebat.

„DL. Brucan s-a compromis şi acum, din cîte am aflat, nu-l poate scoate nimeni din cabinetul pe care-l ocupa ca membru al C.F.S.N. Nu puteți să vă imaginaţi cit 11 detest pe acest om. DL. Brucan a tras foloasele de pe urma scrisorii celor şase. A fost un mincinos! Biroul Executiv al C.P.U.N. ştie bine că Brucan nu mai are credit în fața țării.

Vedeţi, stau de trei sferturi de oră de vorbă deschis cu răbdare şi cu cei pe care fi reprezentăm. Nu vă spune nimic aceasta ?%.

Se mai manipulează incă tucrurile ?

„Fiți co: nşi că încă se incearcă manipularea lucruri-

lor. S-a încercat schimbarea gărzii la Televiziune. eu nişte oameni care ar fi putut deveni fatali pentru noi. 'Noroe eu paraşutiştii“,

în concluzie, dl. „prof. Mânzatu a spus: .-

„Rog pe toţi cetăţenii am: înțelează că noi. nu spune că repre:

ga naţiune şi daj de opinie, făcut de atzi, specializate, ar fi

formaţi exact şi sincere.

Cine face afirmaţii iresponsabile ?

€ in numărul 4 al ziarului Expres s-a afirmat că domnul Gelu Voican a apărut înarmat în Piaţa Victoriei în ziua de 18 februarie. În același număr a fost publicat un interviu cu domnul vice prim- „ ministru în care dînsul a recunoscut că poartă pistol în baza unui permis de portarmă eliberat de

L.G.P. i

e Răspunzînd intervenţiei domnului Niculae Cerveni (preşedintele Partidului Socialist Liberal) cu privire la faptul că în ziua de 18 februarie domnui Gelu Voican era înarmat, președintele C:P.U.N., domnul Ion Iliescu, a spus „nu confundați presa cu afirmaţii iresponsabile ale unui gazetar“. :

€ Din lectura grupajului de mai jos vă puteţi da seama cine face „afirmaţii iresponsabile ?“

Ce declară martorii oculari ?

Duminică, 18 februarie, ora 13 (cineva s-a uitat ia ceas), la stopul de la intrarea bulevardului Ana Ipătescu în Piaţa Victoriei l-am văzutpe dl. Gelu Voican într-o mașină, pe bancheta din spate,pe locul în diagonală cu cel al soferului. Dl. vice prim-ministru ținea în miini,- sprijinită pe genunchi, o armă. Mulțimea a țipat, „uite-l pe Voican“, „uite cum umblă guvernul român“. L-am văzut pe dl. Gelu Voican dela 10 cm, neclintit,-cu arma în mînă. Impresia mea (şi nu numai a mea) a fost cumplită. Vreau să precizez că, chiar dacă dl. Voican ar avea permis de armă, apariţia lui pe străzile orașului într-o astfel de poză este intolerabilă. Şi Nicu Ceauşescu, ne amintim încă foarte bine, purta o armă în mașină. Şi oricît de mult s-ar place dl. Voican într-o astfel de ipostază, nouă, cetăţenilor acestui oraș, încă traumatizaţi de violența armatelor ceaușiste, nu ne place. Maşina d-lui Voican fotogra-

fiată şi filmată, a trecut lă-.

sînd în urma ei spaimă, oroare, furie;

L-am auzit pe dl. Iliescu indignat, nevenindu-i să creadă sau neconvenindu-i să creadă, cum -acuză de ca: lomnie - presa care a notat secvenţa.

Domnule. Iliescu, din păcate, este purul adevăr. Dl. Voican, adus şi dînsul pe creasta valului, trece printre stimaţii concetăţeni. cu arma în mînă. lar nouă, oamenilor care am fost chiar valul acestei revoluţii, nu ne place deloc ce. se întîmplă acum pe creastă.

RODICA PALADE

Duminică, 18 februarie ora 13, plecăm cu un grup de prieteni. din Piaţa Victoriei. unde se desfășura o manifestaţie pașnică împotriva Securităţii. La cîţiva metri de staţia de metrou, în bă. Ana Ipătescu, aud . deodată mai multe voci : „Uite-l pe Voican“. O Dacie trece pe lîngă noi cu viteză moderată, mai mulţi oameni se string în jurul ei. Domnul Gelu Voican stătea pe bancheta din spate, ţinind sprijinită pe genunchi o armă. Cîtva timp am rămas... 'perplex.

MIRCEA DRAGOMAN

Am fosţ martor, împreună cu mulţi alţi gazetari români şi străini, la conferința de presă improvizată duminică, 18 februarie, în jurul orei 20, la care a participat d-l vice prim-ministru Gelu Voican Voiculescu. Declaraţiile domniei sale înregistrate pe bandă de casetofon de domnul Cornel Nistorescu cuprind printre altele şi afirmația că posedă permis de portarmă eliberat de Inspectoratul General al Poliţiei pe motiv că este ameninţat și nu are gardă personală, declaraţie citată de ziarul „Expres“ nr. 4, din 23 februarie.

RADU EUGENIU STAN,

redactor șef adjunct al revistei Opinia studențească

La 18 februarie 1990 _în jurul orei 20, răspunzând unor întrebări puse de zia-

repulsie,

rişti români şi străini, dl. Gelu Voican a spus: „Port pistol deoarece nu am gardă personală. Am permis de portarmnă, dacă doriţi vi-l ot arăta“. E ADRIAN DASCĂLU redactor al revistei Lumea azi

Subsemnatul Popa Şerban, colaborator al ziarului „Dreptatea“, m-am aflat în seara zilei de duminică în jurul orei 19 în anticamera d-lui Gelu Voican Voiculescu, vice prim-ministru.

Declar cu toată răspunderea că, împreună cu alţi ziariști, printre care unu sau doi reprezentanţi ai presei străine, am luat un interviu domnului Voican.

Una din întrebări a fost:

— Aveţi permis de portarmă, domnule Voican ?

Răspuns : — Da, am. Vreţi să vi-l arăt ?

Acest dialog a fost reprodus în ziarul nostru ce luni

POPA SERBAN

Ce smune presa?

»„.De unde evenimentele violente de care s-a făcut așa de mult caz ? De la conduita acelui membru al suvernului care nu a găsit „din în-

?tîmplare“ manifestanți. înfu-

riaţi care au intrat inăuntru —_ neîmpiedicaţi de. nimeni ! — spărgînd o uşă şi îorţind cîteva geamuri ! Intrarea domnului Gelu Voican Voiculescu în clădire înarmat cu un pistol automat precedase aducerea, extrem de vizibilă, a unui grup de soldați debarcaţi din autobuze“ (în fiecare duminică, în Bucuresti are loc o revoluţie, de Radu Eugeniu Stan, în Opinia studențească. nr. 15 din 24 februarie)

„Mai mult decît regretibil pentru că l-am cam înghesuit lumea pe dl. Voican, dar nici domnia sa nu prea s-a grăbit să dea explicaţii. De pildă, cine-i dă dreptul să umble înarmat ; împotriva cui vrea să tolosească cartușele? (Revoluţia se cîștigă. n e

ă nu se fură „de Emil Munteanu în România liberă din 20.02

„Deodată cineva a strigat alături de noi (eram cu Ioana leronim, cu Rodica Palade, cu Mircea Drazoman) : uite-l pe Voican!! Am privit spre șirul de mașini oprit la stop și prin geamul uneia l-am recunoscut pe domnul Gelu Voican. Mulțimea zărise însă şi altceva şi vocitera toț mai indignată. Cu automatul! Voican cu automatul ! Cîţiva tineri cu apârate de filmat și fotografiat s-au repezit spre mașini. M-am apropiat şi eu cu tot grupul nostru, și ne-am convins că era ade rat. Domnul vice Prim-ministru era așezat pe tancheta din spate, singur ; prin geam se vedea țeava armai. Cei din jur erau uluiţi și indignati. Cînd s-a schimbat stopul şi mașina a pornit, multimea a început să (Un vice primprin mulțime înarmat, de Gabriela Adameşteanu. în revista 22 din 22 02.1990)

a huiduie“.

PND D7IRERO CPE e CRT Se Te Ea n re pac

isterul evenimentelor din 18 şi 19 februarie 1990

poate fi dezvăluit numai dacă plecăm de la întil-

nirea Biroului Executiv al C.P.U.N. cu minerii care au dat fuga din Valea Jiului (alurmaţi, după propriile lor mărturisiri, de soțiile aflate în fața televizorului) să-i înveţe pe bucureşteni cum se apără o clădire guvernamentală. Pină la un punct, totul a părut normal. Reprezentanții minerilor şi-au exprimat profunda indignare faţă de actele huliganice din după-amiaza zilei de 18 februarie. Fiecare cuvînt al acestora era confirmat de minerii din piaţă, prin aziiarea lămpașelor aduse pentru a demonstra bucureştenilor, dar și intregii țări, că ei au alergat la tren direct din subteran. A părut normal, deși scepticismul nostru de intelectuali mereu ciîrtitori nu poate să nu ridice unele întrebări. Evenimentele din seara zilei de 18 februarie fuseseră condamnate deja de întreaga țară. Cei vinovaţi se aflau sub anchetă. De ce era nevoie de intervenția minerilor ? O demonstrație e un mijloc de a impune un punct de vedere politic sau economic împotriva cuiva care se opune. În cazul de faţă nimeni din București şi din tară nu aproba devastarea unei clădiri guvernamentale. Minerii nu contraziceau pe nimeni. Întreaga lor agitație a fost complet inutilă. Slavă Domnului că n-a trăznit prin cap și altora să vină la Bucureşti

tragă

pentru a-și manifesta concepţia față de hulizanismul de

a duminică seara! Am fi avut o demonstraţie de citeva!

0 masă de manevră: minerii

milioane de persoane înzestrate, dată fiind diversitatea profesiilor din România de azi, nu numai cu lănapaşe, dar și cu linguroaie de oţelari, mașini de cusut, coase şi

pluguri, drujbe şi toporişii, şi, de ce nu ?, chiar stilouri ? A părut normal și faptul că reprezentanţii minerilor au somat pe cei doi miniştri — al armatei și al internelor =— să ia măsuri ferme pentru ca astfel de acte să nu se mai repete, Si aici însă simţim nevoia unei obiecții. În primul rînd: nu credem că reprezentanţilor armatei şi poliției trebuie să li se pună în vedere să fie mai duri. Prin definiție, cele două instituții sînt ferme. În toate țările lumii se manifesiează de obicei împotriva prea marii severităţi a armatei şi poliţiei (ca să mă exprim eufemistic). La noi, dată fiind tentaţia originalității în raport cu întreaga lume contemporană, se iese în stradă pentru ca poliția și armata să fie mai sîrguincioase în folosirea bastionului de cauciuc! Nu e exclus ca, în curînd, să avem o demonstraţie în care poliţia şi armata, rcuniie sub un comandament unic, să fie somate să în noi! În al doilea rînd, cei doi miniștri sint membri plini ai guvernului ameninţat de huligani. Situația e ușor comică. Reprezentanţii minerilor au cerut guvernului să nu se mai lase devastat. Ciudat acest guvern căruia, ca să folosim o sintagmă din limbajul politic al domnului Ion Iliescu, „i se pune sula-n-coaste“ ca să se apere,

ucrurile au devenit nefirești din clipa cînd delt-

gaţii minerilor s-au avîntat pe teritoriul politicii ge

nerale. Subiectul reuniunii și, implicit al domonstiâi ției, a fost devasiarea sediului guvernamental. Acest sui biect a fost însă iute părăsit pentru a aborda chestiuni politice actuale ; existenţa mai multor partide, demonstra țiile şi grevele din Bucureşti, radicalitatea revoluţionară. a siudenţimii, prezența domnului Ion Iliescu în fruntea. statului şi, desigur, ca viitor candidat la alegerile din mal Rapida şi, mai ales, ciudata trecere la astfel de chestiunii. de o deosebiiă importanță națională şi internațională. pune evenimeniele din ultimele zile într-o semnificaţie îngrijorătoare. Pentru că opinia minerilor în aceste pro, bleme politice fundamentale nu se deosebea cu nimit. de cea a muncitoriior bucureşteni din ziua de 29 ianua;, rie 1990.

E vorba, în esenţă, de o atitudine antidemocratică şi antiintelectuală. Brutaliialea cu care au fost întrerupii cei doi vorbiiori din partea partidelor politice, caracterul imsidios al întrebării adresale domnului Radu Cîmpeany osiilitatea faţă de mitinguri şi demonsiraţii (ale altora |) mărturiseau o vizibilă suspiciune faţă de sistemul demo; cratice pluralist. Mai mult, reprezentanţii minerilor ne-au . ținut şi nişte scurte prelegeri asupra evenimentelor pe! trecute în 1929, la Lupeni, și în 1933, la Griviţa. Ele. concretizau o viziune de învătămint politico-ideologie și, de editorial] din presa centrală asupra acestor complexe, momente din istoria țării. De precizat însă că invăţă-! mîntul politic din care se inspirau era cel din anii '50 şi nu din anii regimului Ceaușescu, ştiut fiind că, în ultimul timp, sub presiunea adevărului istoric, propa-. ganda de partid începuse să prezinte aceste momente!

mult mai nuanțat și nsai complex decît în perioada sta-

linistă. Cu adevărat straniu a fost limbajul în care au fost expuse opiniile. Văzindu-i pe distinşii ingineri şi sefi de sector împleticindu-se în cele mai simple formulări lingvistice, exprimindu-se otova, fără nici o preocupare de subiilitate intelectuală, ne-am întrebat de unde-i știam ? Răspunsul l-am găsit observînd că respectivii își citeau intervenţiile, Îi ştiam din literatura proleiculiistă a aniilor '50. Această literatură, redusă la propasanda de partid, îşi făcuse un drapel din a înfăţişa pe muncitor ca pe un ins VinJos, butucănos în ex- “primare, redus intelectual, dar sincer în credința lui comunistă. Dramatureia lui Mihail Davidoglu, proza, lui "Eusebiu Camilar, poezia lui Dan Deșliu au acreditat, "alături de miile de reportaje, imaginea muncitorului tro- 'glodit, folosită ca element de presiune impotriva a ceea ce epoca numea şovăielile intelectualilor, ale intelectualilor care taie firul in patru, în timp ce omul simplu o spune p-aia dreapiă.

oziția minerilor se înscrie astfel în continuarea

logică a atitudinii demonstranţilor din „29 ianuarie

1990, demonstranți care au devastat sediile partidelor politice. La reuniunea din 19 februarie 1990 s-a încercat a- se sugera că minerii, important detaşament al clasei muncitoare, văd cu scepticism, dacă nu cu ostilitate, existența- mai multor partide politice. E oare punctul de vedere al tuturor minerilor ? E oare atitudinea întregii muncitorimi ? Să fie adevărată părerea lui Marx că popoarele n-au decit soarta pe care și-o merită ?! Altfel spus, merită poporul român, la ora actuală, un sistem dictatorial și nu unul democratic ? Dacă e așa, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva Platforma-program a Consiliului Frontului Salvării Nationale din iannarie 1990 nu e o splendidă formă fără fond. Ea proclamă sistemul

pluralist, alegeri libere, libertatea de expresie. Demeonstraţiile din 29 ianuarie şi 19 februarie 1990 au lăsat să se înţeleagă că proletariatul respinge aceste elementecheie ale democraţiei. Corespunde realităţilor românești de azi democraţia autentică ? Sau. cumva trebuie inventată o democraţie originală ? Au reclamat aceste realități alegeri libere, existenţa mai multor partide, libertatea de expresie, sau ele au fost trecute în Platformaprogram a Consiliului F.S.N. doar pentru ca Occidentul să nu mai critice ţara noastră pentru nerespectarea drepturilor omului ? B democrația preconizată de Platforma-program de la inceputul lui ianuarie expresia credinţei noilor lideri ai României că din-grava criză economică și social-politică actuală nu se poate ieși decit prin pluralism și liberă inițiativă particulară ? Sau o simplă manevră politică menită a obţine ajutor econo-

mic din partea occidentalilor ultra-sensibili Ja totalitarism-?

ceste întrebări se ridică, îngrijorătoare, nu numai

din întilnirea cu minerii, dar şi din alte elemente

ivite în uitimul timp : ezitarea de a desființa aparatul securităţii, aparitia unor partide-satelit ale Frontului Salvării Naţionale, paternalismul Frontului în raport cu! celelaite partide, semnificativa discrepanţă dintre sistemul | politic actual (devenit democratic) și sistemul economic (rămas comunist). Aș fi tost înclinat. după poziția minerilor, să cred că democratia adevărată nu corespunde vieții noastre economice şi social-politice. Ne-am amintit însă că liderii instalati la condvcerea tării după 22 decembrie 1989 și-au afirmat în citeva rinduri scepticismul fată de posib'litatea existentei în România a unui plurali-m nolitic. Mi am amintit. de asemenea. că atit în măsurile concrete luate pe plan economic, cit şi în

programul pariidului intitulat Frontul Salvării Naţionale, chestiunea proprielăţii private e escamotată cu dibăcie. Aşadar, reprezentanții minerilor au exprimat la întilnirea din 19 februarie 1990, opinia domnilor lon Iliescu, Silviu Brucan, Gelu Voican privind necesitatea unei democraţii originale românești. Reuniunea televizată cu atita generozitate n-a avut, de fapt, drept subiect prin= cipal critica deja lichidatei chestiuni a devastării sediului, ci sugerarea tezei că muncitorimea română, demn întruchipată de mineri, e sceptică în ce priveşte posibilitatea unei democraţii de tip occidental în România de azi. 3

i atunci ni s-au lămurit cîteva chestiuni: 1. De ce au venit minerii totuși în ajutorul dom3 nilor lon Iliescu și Gelu Voican, cu toate că dinșii au fost cît pe-aci să utilizeze forța ca să-i oprească de a le veni în ajutor. i

2. De ce domnul Ion Iliescu, şeful statului și deci obligatoriu arbitru al confruntării dintre partide. i-a lăsat pe reprezentanţii minerilor să insulte pe reprezentanţii partidelor politice.

3. De ce era atit de linistit domnul :lon Iliescu cind violentele atacuri anti-democratice și anti-intelectuale ale minerilor ar fi trebuit să-l îngrijoreze profund. Nu de altceva, dar şi domnia <a va candida în alegerile libere de la 20 mai 1990, alegeri care se vor desfășura pe baza democraţiei contestate de către reprezentantii minerilor din Valea Jiului, Nu de altceva dar sîntena aproape siguri că domnia sa s-a convins, în calitate de director al Editurii Tehnice, de adevărul că viitorul României nu poate fi conceput fără respectarea inte= tectualității.

ION CRISTOIU