Manifestație anti-FSN

(ine are inleres să compromilă P.S. ?

evoluția continuă, Societatea -românească nu a revenit la poziţia de echilibru stabil. De ce oare? Se pare că blestemata fire miîndră a românului, amestec bizantin: de brize : occidentale şi miasme orientale nu se dezminte nici acum. Singele tinerilor nu s-a uscat și lupta pentru putere devine mai acerbă ca oricind. Îmi este ruşine, dar în acelaşi timp chemarea martirilor patriei nu-mi lasă timp de odihnă.

Incăpăținarea F.S.N. de a gindi în isăd lucid soluţiile redresării politice şi economice ale țării imi provoacă o stare de ingrijorare. Oare nu sintem capabili să supravieţuim civilizat acestui holocaust naţional 2 De ce persistă. greșelile politice în cadrul F.S.N.-ului ? De ce este impins preşedintele lon - Iliescu spre decizii care nu-i sint proprii ? Este oare cineva acolo sus care nu-l iubește 2

Am auzit biografia domnului lliescu de citeva ori dar de fiecare dată acesta face citeva omisiuni „copilăreşti“ care creează tensiune. Domnule Iliescu, țara vă stimează, vă aștepta de mult la conducerea ei, atunci de ce nu vă dați seama că personalitatea - Dv. “este pusă în pericol de elemente mediocre pe care le duceţi în spate ?

Pe zi ce trece, presa noastră, așa-zis liberă, devine tot mai rigidă la nemulţumirile poporului. S-au reintrodus vechile practici de blamare a protestatarilor cu epitetele de „huligani“. Așa crede F.S.N. că-şi poate “lărgi simpatia î

În mod cert nu! Dacă tot timpul se vorbește de imaturitate politică, atunci chiar şi membrii F.S.N. dau dovadă de ea. Declara- "ţia primului ministru privind mărirea impor- "tului a ridicat preţurile “pe piaţa internaţioîi naiă, | |

EDUARD VICTOR GUGUI

„(Continuare în pag. 3)

Cine are interes să compromilă ÎS.N.?

Urmare din pag. 1

„Poporul este nemulţumit. Oare nu se mai găsesc cadre capabile printre cei care n-au slujit partidul ? Mă îndoiesc. _Generaţia care astăzi se situează între 38-45 ani este tocmai aceea care poate deveni purtătoarea de cuvint a tineretului căci ea a fost luată din leagăn de doctrina comunistă și frustrată de cele mai elementare drepturi. Ea este aceea care deţine cheia salvării naţionale, este singura care poate asigura tamponul politic între guvern și opoziţie.

Cine are interes să compromită F.S.N. 2

Probabil foştii vechi membri de partid, care-și pierd funcțiile, privilegiile şi aroganţa. Ei caută să împingă F.S.N. către e linie de neacceptare a mai multor partide politice. Aceasta va insemna însă sfirşitul democraţiei, care în momentul de faţă nu este decit o democraţie de salon.

Viața economică a ţării este semiparalizată, deoarece nu s-a operat modificări esenţiale ale vechii structuri. Toată guvernarea se fundamentează aproape în. totalitate, pe ve__ chile conduceri. De ce oare ?

Nu se înțelege că vechile lozinci, baloane de săpun ale comunismului, care chemau la muncă susținută, inclusiv duminicile, pe toți oamenii muncii, nu mai pot prinde ? Oamenii vor să muncească din plăcere, vor un climat igienic, vor să ştie ce lefuri vor avea, vor să ştie ce drepturi vor avea, vor să știe modul în care vor opera mecanismele financiare într-un cuvint vor. să ştie tot despre ceea ce li se pregăteşte.

Pină în prezent totul este confuz şi din partea F.S.N. şi din partea partidelor. Disputele dintre aceste grupuri opozante s-au transformat în scena cea mai potrivită pentru piesele lui nenea lancu. Avem un mare respect față de înaintași, față de

cei care au fost oprimaţi de comuniști, dar parcă nu-mi stă.

la îndemină să-mi urmez gerontocraţia promisă de noile partide. Ceea ce mă miră, este faptul că ridicolul nu este sesizat și este lăsat să opereze în situații de protocol.

Mitingul de duminică 28 ianuarie demonstrează confuzia generală care și-a intins aripile asupra oamenilor. Nu, F.S.N. |; Da, F.S.N. | Scrinciobul se rotește. Momentul anunțării participării F.S.N. la alegeri nu credem că a fost bine ales,

Frontul Salvării Naţionale nu poate fi decît o soluție de tranziție, căci dacă se constituie in formațiune politică şi ciştigă alegerile — are toate șansele = ar fi ridicol ca şi în anul 2000 să poarte aceeași denumire.

Pe lon Iliescu îl va alege o ţară întreagă dacă va înțelege că integritatea persoanei sale valorează mai mult. decit atribuirea unul statut politic Frontului, iar pe cei de bună credință din preajma sa îi numeri pe degete.

Celelalte partide politice, chiar dacă sint înțesate de dizidenți, nu au nici o șansă în alegeri cu actualele conduceri.

Schimbaţi-le, domnilor | şi atunci țara va găsi alternative.

Anunţarea participării la alegeri a F.S.N. a venit prea devreme, într-un moment cind acesta n-a făcut mai nimic pentru acordarea primei priorităţi căutării oamenilor de care țara are nevoile. Este o muncă grea, dar indispensabilă. Numai

cu poeți și artişti, orl generali în posturi economice mu se poate face mare lucru. Îl blamăm pe Adrian Păunescu că a căutat să-şi îmbrace talentul cu o haină politică, dar ce fac oare acum, ceilalţi coniraţi, core se bat pe funcţii guvernamentale î

Pe foarte mulți coechipieri ai SKIF-ului F.S.N. îl sperie ideea să treacă de la proba cu „cirmaci“ la cea fără. Pe lon Iliescu il va alege o ţară întreagă, dar pe ceilalți ? Nu cumva printre aceştia se află cei cars vor să compromită Frontul ?

De ce strigă studenții î Şi nu sint doar aceia care chiulese şi care nu învaţă pentru examene, sint aceia care au făcut revoluţia, lar cei care stau şi acum la căldură au stat şi în 22 Decembrie |

Pentru toate mitingurile care s-au declanșat și se vor declanșa în viitor, prezenţa actorului Victor Rebengiuc va deveni simbolul ştiinţei.

Nu trebuie să ne minţim, „regis ad exemplar“, ci trebuie să cîntărim cinstit faptele şi vorbele. Radio-televiziunea trebuie să fie condusă de o personalitate din afara Frontului, dar nu din celelalte partide politice. E necesar să devină imparțială. Să se renunţe imediat la transmisiile trunchiate şi să nu se sperie de manifestările oamenilor.

F.S.N. este, inainte de toate, structura care ne reprezintă. A făcut și mai face încă greşeli, dar rămine în continuare cea mai echilibrată echipă, deşi membri ei oneşti sint puțini. Să fie înlăturați cei care vor să-l compromită, căci dacă Frontul este astăzi huiduit, în viitor el trebuie să devină o opţiune electorală. De asemenea, şi celelalte partide trebuie să-şi găsească în parlament culoare, dar numai cu condiţia să prezinte conduceri echilibrate.

Intrebăm iarăşi : cine are interesul să compromită F.S.N.? Căci răbufnirea maselor cu piepturile goale nu poate lăsa ca o asemenea revoluţie să se transforme într-o răscoală ca

Domnilor din conducerea F.S.N., ocupați-vă de copiil, femeile și bărbaţii acestei ţări, de muncitorii, ţăranii şi intelectualii el | Despăduchiaţi-ne de foştii activiști şi compromisele cadre de conducere, spălaţi cu cinste putina în care veţi aşeza brinza cea bună, canu cumva să opereze proverbul „brinză bună în burduf de ciine“.

În aceste momente cetățenii patriei vor să fie în siguranţă. el nu sint îimpăcați cu ideea desființării și dispariţiei organului de securitate. Încă văd peste tot pe cei ce l-au slujit şi se întreabă dacă nu cumva vor scăpa nepedepsiţi. Circulă printre oameni părerea că securiştii s-au predat suspect de repede, față de arsenalul militar şi potenţial din dotare, tocmai pentru a-și negocia ștergerea urmelor. Foştii membri al securității române nu doresc să lucreze în mine sau agricultură, așa că-și vind, probabil, scump pielea.

Ar fl posibilă şi o asemenea variantă. Tot ce se poate, căci astăzi a devenit mai sigur ca oricind că forțe din interiorul Frontului luptă să-l compromită.

Cine are acest interes

i externe și interne BI riscul dictaturii MI inițiativa și anarhia BI scenarii mereu reluate EI căderea controlată EI mazilu mazilit BI puterea și partidele BI limita de jos

dească o clipă măcar la ideea că dictatura a căzut printr-o conspirație politică; £ o lovitură de palat a aparatului de stat, creată după căderea dictaturii in Româ= de partid sau a securităţii. Această dictaniă ar fi greu de explicat -cu noţiunile tură a căzut pentru că a încălcat condiobişnuite ale politologiei autentice. Cind ţiile nescrise ale contractului social care spui că o situaţie este nouă, i ne- Stă la baza oricărui sistem social-politic -maiintilnită, spui în acelaşi timp că totul de tip socialist. Anume, societățile de -țip este permis, căci nimic din cele trecute bolşevic, stalinist sau brejnevist asigură nu seamănă cu ceea ce fți văd ochii. Or, un minimum de garanţii sociale unei dacă. ceva este limpede în România de Wriaşe mase de salariaţi, stimulează diteastăzi, atunci tocmai acest lucru este renţele dintre salariați şi restul societăţii o sepărație netă intre ceea ce cu adevărat Pentru a canaliza energia socială spre "Bste-permis şi ceea ce nu mai este nimă- obținerea unui anumit statut care oferă sn ERĂ ermis, privilegii, obţinînd în schimb o indepenspunea că la 22 decembrie 1989 dență reală și formală pentru un aparat s-a terminat cel de-al doilea război mon- de dirijare şi dominație care creşte condial pentru români. Nu e corect, dar exis- tinwu. Și clasele politice sau instituţiile tă ceva bine prins în această formulare, Politice din regimurile nedictatoria România a fost condusă din 1938 prin anumită independenţă. 4 regimuri politice - dictatoriale, fie de rezultată din diviziunea soc dreapta, fie de stinga, distincție de altfel Și nu din diviziunea politică a privil diii ce în ce mai greu de făcut. Si nu nu- ilor. Şi în societăţile democratice mai atit. Peste dictatură adăugat un un contract social, Spre deosebire regim de ocupaţie mil 1 paramili- de societăţile totalitare acest contract este tară, mai întîi a unor trupe străine (1944— individual şi nu colectiv, este întemeiat 1959), apoi a unei adevărate armate in- Pe un cod de norme, nu pe o listă de pri= terme, Gh. Dej a reusit să scoată din țară Vilegii. Departe de mine gindul de a apătrupele de ocupație străină, deşi nu a fă- ra integral democraţiile occidentale. Dar cut nici cea mai mică încercare de a elimina structurile aduse. de această ocua creat o ariată para-

BI Riscul dictaturii Nu văd de ce am susţine că situaţia

ţii (chiar fără garanţii sociale) demnităţii individuale, democraţiei au fost şi. -sînt în “în societăţile cortina de fier. je cind cele eta pe a "progres! 4 chiar dacă el nu a dus deloc = -ce- ul Fourier spera să aducă, adică fericirea universală. Știu însă că regimurile totalitare comuniste nici nu au progresat, nici nu au .adus-fericirea.. -Din două rele îl prefer pe cel mai mic, căci binele integral nu l-am găsit decit în cărțile grațios redactate ale moraliştilâr.

Și totuşi, teoria căderii controlate a dietaturii în n Rr Deta PUTOpE- ȘI SS mai ales — Statete Unite euro eficienţi mai Tare i e noilor noastre notabilităţi. Există două argumente valide sau vălidăbile pentru

“va trecăci multă pindi peri=

colul. reinstaurării dictaturii sau, cel puțin jar. ă 5 sta nu că ar fi credibil “ca un-nou ceauşescu să se instaleze treptat la conducere, situaţie posibilă, dar improbabilă. Ci pentru. tura, ocupa- ' ţia înternă şi ideologiile specitice distrus clasa politică a ţării și au făcut “imposibilă apariţia” uneia noi. Deoarece sistemul totalitar comunișt nu avea un re- > gimepolitic, ci numai o structură de putere, transformată de fapt într-o structură de dominație, el nu avea nevoie deo „clasă politică, rezultat firesc al diviziunii „sociale a muncii „in. orice societate nedictatofială, -de-Tă Atena antică și pînă la sistemul parlamentar american de astă Riscul revenirii la un spirit dictatorial „este însă agravat şi de faptul că. dictatu- „rile, ocupațiile şi ideol E u mutilat conşti: ea compo i municarea normală ţionat compartimentele -sificat valorile morale. Nu vorbese a despre gradul de culpabilitate morală “a. iecăruia dintre noi. Cum spunea Gabriel Liiceanu —spirit. lucid, avertizat şi eli= berat de mai multă vreme de riscuri partizanatului numai cop

tip logic: alte cuvinte, după aceea, deci din cauza aceea. Începînd din august 1989. (primul guvern necomunist în est, în Polonia) evenimentele s-au succedat rapid, atit în R.D.G., Cehoslovacia, Bulgaria, țările baltice, cit şi în raporturile dintre S.U.A, şi U.R.S.S. De la Ialta (o împărţire teritorială a sferelor de intervenţie) j la Malta (o împărțire planeta de jandarm mondial). Urmau deci România -şi Albania, apoi China, Coreea de

Cuba, poate nu in această ordine

logică, în tot eazul în această ordine de idei: Şi a venit genă România,

u 2 prin este vorba de un aranjami țările din est trebuie: să-și schimbe. fața, ă devină mai gorbacioviste, să adere de to la perestroika și la glasnost, rezultă în România dictatura a căzut pentru că aşa cerea principiul dominoului. “Invi= zibilele_ _miini ale Kremlinului şi Casei Albe “işi fac datoria, măcar din acest punct. de -vedere trebuie: să avem. încredere în ele. Nu-s prea curate, de!, pu= terea murdăreşte, dar uite dom'le își fac treaba. De aici-provine și cel de-al doilea _ “argument şi anume faptul că evoluţia "României nu a degenerat în anarhie, pu= terea a fost-preluată imediat de un grup de oana apelul. are vechi activişti de partid, bine cun iți niru relaţiile lor cu MO ri i imediat ceva - atinşi de aripă” ocrotitoare rusesc; au apelat — du sau = 2 la. vechi. ai

a plite uri cele în care și a | înseamnă a colabora ! Spiritul dicne pindeşte încă şi pentru că ed

rşit în condiţii Ne. sperie

ismului, după atita vreme în care i

va personală său de grup a fost privită

ca un fapt de anarhie. Privim-cu suspi-

ciune pe cei care ies din rind;

încă acea minimă garanţie .a- una: “care O învelim în tot fel

ente morale, de parcă

„nu ar putea greșit și nu

= - început

tere, "şi l-a atras pe Saharov imediat, nu i-a dat un. telefon la. Gorki şi l-a rugat să vină la Moscova, că ei dot au treabă impreună ?. za = Oricum am lua lucrurile este limpede că-prea multe asemănări t&-duc necesar la ideea unei identităţi.. Privită din afară

tă energie pentru. a ajunge în situaţia de a gindi normal — adică numai cu capul 4 porta normal, de-a nu e

nu pot să nu. constat că valorile libertă-

"mjutoare pentru fosilele astea de la parti-

izbit neplăcut felul cum s-a comportat, nu ideile pe care le-a vehiculat. A accepta să dai un decret care să scoată în afara legii partidul comunist putea fi interpretat ca o buimăceală de moment, dar şi ca un semn că lucrurile au mers puţin cam departe. Nu-l apăr pe Mazilu, să mă ferească Cel de Sus de piază rea, nu mi-au plăcut securiştii nici cînd mă an= chetau. Dar felul cum s-a manifestat anticomunismul lui Mazilu — de altfel în perfect. acord cu anticomunismul ţării şi al străzii — nu putea fi decit dovada unei structuri patologice. Și iată că Mazilu a “fost convins să plece din Front. Poţi să convingi un om că nu e bun pentru o anumită treabă. Mai ales cind e vorba de cineva care preia. lozincile stră: cedează presiunilor manifestanților, se încaietă verbal cu colegii lui din conducere, care oricum sint mai versați, mai logici, mai echilibraţi. Afară cu Mazilu! De acum incolo lucrurile trebuie să se îndrepte spre normal. Zile de-a rindul campaniile de presă, -de radio și televiziune, interviurile pe afară sau pe dinăuntru au sugerat ideea că la noi sint securişti inde: bili, nu toţi, Sigur că da, numai aceia care. sint de-tot anticomuniști. Şi a plecat Mazilu, Nu a fost mazilire, a plecat de bună. voie şi nesilit decit de propria-i conştiinţă.

Normalitatea trebuie deci să se instaleze. Dăm-un decret cu limitarea dreptu-

lui la manifestații publice. Mai dăm un:-

decret cu protejarea bieţilor poliţişti, care deşi s-au alăturat din primele momente Revoluţiei, sint atacați, bruseaţi,

această teorie. Primul argument este de, nu mai pot ieşi pe stradă, e ceva de spepost hoc, ergo propter hoc, cu riat; ce să ne facem noi fără poliție?

Mai ales că în Ardeal se petrec lucruri necurate. Şi pe la Timișoara. Acolo oamenii cer tot felul de lucruri, de exemplu vor să ştie unde le sint morţii, cine a ucis oameni, cine se ocupă de anchetarea crimelor, unde sint dosarele securităţii, de ce nu încep odată procesele locale ? Cum se face că tot aceiași oameni supraveghează democraţia cu acelaşi zel şi acelaşi utilaj cu care supravegheau dictatura ? Asta nu e democraţie, dom'l6. Asta e anarhie. Muncitorii trebuie să muncească, - funcționarii să funcţioneze, armmata-să se armeze, securitatea să fie în securitate, studenţii să înveţe , iar noi, care sintem putere de stat („bazată pe consens național şi pe armată“, care acum înglobează. şi securitatea) ne pregătim şi pentru pluralism- și pentru alegeri, pe care le vom ciştiga şi vom conduce țara: spre noi culmi de- democraţie şi progres. Ura! S

Prin urmare, dacă am renunța la scoaterea în afara legii a unui partid care oricum hu mai exista şi era fărădelege, dacă am eliminat -principalul- vinovat care ne-a pus într-o situaţie penibilă faţă de străinătate, şi anume faţă de una anume, -atunci- putem să ne prezentăm altfel lumii. Facem o şedinţă după tot tipicul, chemăm tot Consiliul Frontului şi-l anunțăm că noi nu formă depăşită de istorie, la noi e o-situaţie complet nouă, ne trebuie o nouă gindire). dar ne vom prezenta în alegeri. Şi trebuie”să -le ciştigăm, căci uite, tot felul de emigranți vin cu tot felul d

dele. istorice, vor să pună țara la dispo= ziția capitalului străin, să producă şomaj și inegalitate “socială, să se implanteze aici şi să ne readucă într-o stare pe care noi-am mai cunoscut-o şi la care țara noastră nu se va mai întoarce niciodată. Sinteţi de. acord ? Sintem de acord. Incepem campania electorală, de fapt noi am început-o mai demult, dar acum şi . voi

sintem» partid (e o

Nu sintem partid, dar.ne prezentăm în alegeri. Păi, cum altiel ? Nu noi am învis trupele teroriste ? Nu noi l-am judecat ? Nu noi am dat de mincare bamenilor ? Nu noi am dat energie electrică? Nu noi am declarat limpede că sintem putere de stat in România ? Nu noi am depolitizat armata, pompierii, funcționarii televiziunii, adică le-am interzise să facă propagandă pentru vreun partid la locul de muncă ? Pentru noi pot face propagandă, căci noi nu sintem partid, Noi doar

ne prezentăm în aleg: Dar par nu sintem. Sintem miscare. lar o mişcare se mişcă, nu stă pe loc. S-ar putea intitula

Bloc, dar parcă numele ăsta |- folosit o dată, E mai bine fron a Forum, şi îndul la o democraţie niat totalitară, nici occidentală,

” o'a treia cale pe-care din 1917 au căutat-o

atita amar de oameni, iar noi am găsit-o. Ce dacă seamănă cu ce vedeţi voi peste mări şi țări. E o iluzie,

HI Limita de jos

Scriu aceste lucruri și-l ascult la radig pe domnul Ion Iliescu vorbind unei uriase mulțimi de. oameni. adunaţi in Piaţa Victoriei. A mai incercat să le vorbească şi ieri, duminică 28 ianuarie, dar-nu a fost _lăsat. Din prima zi după anunțarea intenţiei Frontului. de a se prezenta - în alegeri. pichete din ce în ce mai mari de studenţi, , intelectuali, elevi, muncitori, funcționari se stringeau în Piaţa Victoriei şi încercau să atragă atenția Consiliului Frontului că decizia de prezentare în alegeri sub formă de Front este o incercare

de manipulare, o reactivare a ideii de partid dominant, care utilizează mijloace nepermise, contrazicind prop! > hotărini

şi decizii; Au venit din ce în ce mai mulți. Unele partide politice au anunțat o manifestaţie pentru duminică, 28 januarie. Nu am putut merge decit spre ora

12. Şi am fost absolut-socat O masă de oameni adusă din timp în Piaţa Victoriei alt

scandau pentru Front.-In spate un cordon de manifestanți -care. striga mai vrem să fim- cobai „Frontul ce mai e? P.C.R. 1“ şi dinspre Ana ] tescu veneau. coloane. ale răniștii şi liberalii în spec ţie? Nu: Decizia Consiliului Fron a se prezenta în. alegeri ca Front este i

gitimă, neconformă cu proprii sale. derete-legi, şi a reușit să dist consen= sul național care nu s - mai la eliminarea clanului C Şe si „Aa eliminarea securităţii şi a _c smului

din România. :

Spre seară Frontul s-a întărit Coloane întregi de. autocare și camioane s-au indreptat spre Piaţa Victoriei, au iblăturat cordonul de studenţi ântife i si au dominat piaţa pînă la încheierea manifestației. L-am. auzit pe Cazimir» Ionescu. mulțumind celor care i-au ațutat și pro miţind că şi Frontul îi: va ajuta. I-auzisem şi pe Ion Iliescu la Televiziune acuzind partidele politice . de organizarea unei manifestații care ar putea dice la consecințe. „regretabile“. - Nici un cuvint despre problema în diseutie, despre tinerii şi mai puţin tinerii care acuză Frontul că încearcă să congeleze procesul democratic şi să-l livreze României porţionat, pe cartelă, obţinută în funcţie de ade-

- ziunea la ideile Frontului.

Astăzi, luni, 29 ianuarie 1990, 6. _nană manifestaţie pentru Front, bine organizată. În Piaţă sint însă si din ce în ce mai mulţi oameni care se referă la probiema-= cheie, anume participarea la alegeri a Frontului. Sper să mă înşc?, dar lucrurile nu se vor opri aici. Oamenii din Consiliul Frontului trebuie să înțeleasă că nu ei au cucerit- puterea, ci le-a fost delegată şi. oferită cu generozitate de ponor, în. absenţa -unei clase politiee cit: de. cit distincte. Dacă vor să. devină oameni politici, să candideze _în- alegeri, e treaba şi dreptul lor. Dar atunei- trebute să iasă din Consiliul Frontului,

Aceasţa este puterea de stat în România, nu partid, nu mișcare, nu feudă şi nici platformă pentru: seaune sculptate. Ajunge - cu: mineiuna * și impostura. “în această- nefericită ţară, al cărei tineret nu mai poate fi minţit şi nici păcălit. Aceasta-este limita-de jos-a one: noastre de astăzi. Consiliul Frontului a căzut sub această limită. A mai făcut-o odată. Dar din 1945 au trecut 45 de ani, =

ALIN TEODORESCU

“situatia apare exact aşa cum ne-o livrau. trebuie.să. participaţi la ea, mergeţi în

ziariştii şi experţii care ne tocau la cap fabrici, pantei clasa zise e e îm-

| interviurile lor, uneori fără măcar. să preună cu noi, armata (cu securitate cu-

„Intercontinental, -pe străzi încă țot) e cu noi, -e cu noi, vom ciş= Revoluţiile „mai trăgea, iar un salariu de 4000 de - tiga. Parcă am: auzit undeva chestia asta, -

ăcut decit să interpreteze fii e lună plus cheltuielile nu-ţi per- dar nu-mi. pot aduce deloc aminte unde, | - se pune problema să schim- prea. multe per” peci.nu sîntem partid. Deci.nu trebuie 1

4 sa să. ne înregistrăm. la tribunal, .nu trebuie

ză să ne Ac giarăaie FE nu ue ai

n H avem o lis e- 251 de aderanţi, nu Si

L.. Capul lui Mazilu buie să' numim. un președinte — secretar

Pînă la 12 ianuarie 1990 îmi venea mai general nu se: mai poate — nu trebuie să.

i : ;; „ cerem televiziunii 30 de minute a. degrabă să rid cînd auzeam aceste teorii. ne” expiHta: proizitrtul pi anul TE Vi Anticomunismul lui. Mazilu din acea șea- . face peste o lună, mai încolo, mai avem -- ră i-a îngrijorat pe mulți. Pe mine m-a ceva de lucru la legea electorală. ai

în: România ? jătăţii. există asupra struc-

00 PERICULOS.

(“sea ce sa intimplat în urmă cu două săptămîni în Piaţa, “ietoriei a întors citeva pagini din istoria conte *-mporană > României, Dar nu înainte, ci înapoi, Parcă am fi inaintea sipbrilor din '46, noiembrie. Şi nu e de mirare; atunci Româdia + ieșit din istorie şi a intrat într-un tunel din care acum îrcă să-iasă. Asa se și explică rapida regenerare a partifini tradiționale. O noapte de aproape o jumătate de secol 5 iprăveşte, odată cu ea, un vis urit. Reflexul cotidian 1 omului, ca și al societăţii, a fost să reia istoria de unde a îns) întreruptă. A fost un gest reflex al inconştientului co=

ta a

i Piaţa Victoriei s-a văzut limpede acest lucru. La con

rile E.S.N., PN. Ţ>P.N.L.-P.S.D, sint oameni care au 5u= ieţuit evenimentelor din '44— 47. Ei şi-au reamintit: brusc în s-a intimplat, Îi Xeniei, penire. buna, lor. memori

„Mă tensiunea - aranteză : ol şi, din mazaziite, ir E-A ale” îstoriei. au. Sao pentru “societăţii românesti de astăzi, metodele folosite atunci. Dre ce esie vorba? Despre manipularea - demonstrației “ee de la sfirsitul lui ianuarie ! Nici F.S.N., nici Cârtelul st nu au organizat-o (cum Ru. au organizat ),. în schimb au: ingercat, să. se folosedsui:- de. titnța politică a tinerei generaţii ca să le ren propriul lor folos. Cu toţii au considerat că mo- “a sosit. Am asistat la simulacrul de dialog

"de istorie în a e. nu s-ar fi întimplat. rea în repriză ultiaiă a unei se iide rămase neterminaţe, după o pauză de decenii. -Prosieniştii erau acelaşi, schemele verbale idem. manevrele de

la fel; Ene hvere și neîncrederea. la tel de pre= Pentru F.S.N., Cartelul era o alianță reacționară “de „deabia, care amenința “cuceririle revoluției, care chemase

ar pie stradă, ca să dea o lovitură de stat. Pentru Car-

era de fat P.C.R. deehizat, înscăunat ilecitim la “re; bolșevici. viitori dictatori și asupritori ai poporului. T3I această. sthemă mentală nici unul din parteneri nu a 'o clipă. pe adevărul, realitatea, se aflau în al'ă parte. În straă! ine--pulea_auzi cea multimii dacă ar fi avnt dorinţa .Areche isa D a declarat că PNI. a i e U contrazic. Mai mult. să-i că această voeat intensificarea amuipulării - oa i de F. “întimolat 21... Dom= i Hiescu, Roman, Cazimir Ionescu. au profitat de” această - i, imprudentă pentru a făce responsabi pe. liderii elului de „orice s-ar întimpla“ ! Mai ales-că știau ceurma - ip %e înlimple. Se pregâtise aducerea în Piaţa Victoriei “a „dă! de vameni. Scoşi de la locurile lor de muncă, la fel ca Filan două luni. Iar oamenii pe care s-au sprijinit au fost e eee conduceri ale întreprinderilor, aparatului 'vartid, ex- sindicate a aaa Curioasă alianţă ! Să fie un spe-

Mitza + Acela de a- şi aranja fai ne sle de pariiă : i românești, care abia iese din noapte. Să e pentru a intra în întuneric ? Arsescad “politic al ăcestor paâriide este foarte sărac. La convorinte. amintite toți au vorbiti despre dialog, a fost cuvintul 1 mai folosit. Dar am „asistat doar la monologuri. N-a diai Bimeni cu nimeni, Sail de oument;—aiati în Piaţa - Viloriei, nu şi-au avut reprezentant legitim în” de iliu. FSN. încerca 'să cîştige timp; iar Cartelul d 4 să se instaleze Ia cirma demonstrației. > * avut cîştig de cauză F.S.N. De ce? Pentru că se afla la “putere şi avea mijloacele tehnice, financiare” şi administraWe dea manipula cu mai multă eficacitate. Radioul, țele= ”: “unea, centralele telefonice şi mobilizările (ca-n vremuri. » sare “le credeam apuse) au fost mijloacele. Atftnănizînă în

a oul. Activitatea pene şi “ie de trebuie să fie analizată minuțios. Cine a dezintoraiăt?. Cine a păstrat tăcerile vinovate ?! Cine a dat ordine ?!... De “e Au a ajuns carul TV în Piaţa Victoriei ?! etc., ete.

e. Ale LOR! E

STELIAN CĂ

MARTORI OCULARI

OAMENI BUNI

Reproducem din „foaia săptămiînală a oamenilor buni din IMGB“ — NOUL ORIZONT, de luni 5: februare 1990, un articol referitor la manifestaţia din Piaţa Victoriei din 28 ianuarie precum și la contramanifestațţia incitată de F.S.N. şi T.V.R.L.

Opiniile de bun simț ca si

maturitatea politică degajate

din articolul pe care-l repro-=

ducem. (ca și din restul pu= blicaţiei) * confirmă că muncitorii, tehnicienii, inginerii, personalul administrativ constituiți în FEDERAȚIA SIN-

DICATELOR DIN IMGB nu

alcătuiesc o „unitate de monolit cu F.S.N.-ul“ așa cum ne fuseseră prezentați în timpul contramanifestației, ci o

asociere cu 'adevăraț demo-

cratică sau aşa cum de altfel se şi intitulează foaia săptăminală NOUL ORIZONT „a oamenilor buni din IMGB :

ACUM LUPTA ÎNSEAMNĂ MUNCĂ!

oul orizont

j: IE S, PTAMINALĂ, A_OAMENILOR BUNI DIN,

PIAŢA VICTORIEI 28 IANUARIE 1990

Am început să învăţăm democrația abia duminică 28 ianuarie 1990 ; pînă atunci am trăit într-o spendidă euforie a frumoaselor promisiuni făcute la începutul revoluţiei și ne-am îmbătat cu gindul că ceea ce se contura atit de atrăgător în acele prime momente, avea să se transforme

în realitate. Trezirea a fost -..

deosebit de dură. Oare de ce trebuia F.S.N.-ul să organizeze o contramanifestaţie ? Oare în numele libertăţii cuvîntului și al opiniei, liber-= tate care a fost atit de mult discutată încă din primele clipe ale revoluţiei ? Sau a fost ea o manifestaţie „spon= tană“ ca în vremea dictaturii? De ce a fost nevoie de această demonstraţie de forţă pentru a disimula o Încercare disperată de a se cram= pona de putere sub masca „adeziunii populare“, adeziune de care, de altfel, toată lumea are deja oroare ?

Incitaţi de agitația făcută în jurul F.S.N.-ului, mulţi oameni s-au repezit în piaţă pentru a demonstra fără să

înțeleagă prea bine despre ce este vorba cu adevărat. Oare nimeni nu s-a gindit că avem iar de a face cu un singur partid, care încerca să

„acapareze puterea și să se

abată de la principiile pe care singur le-a declarat in 22 de= cembrie ?

Ce se ascunde de fapt sub masca F.S.N.-ului? O altă încercare de a instaura totalitarismul, mascat de așa zisa „democraţie originală“. Am mai auzit așa ceva — adevă-

“rul este că nu se mai pot "tolera asemenea încercări de

a face experiențe cu vieţile și sufletele oamenilor. Marea masă a oamenilor a fost

_manipulată pentru a scanda

lozinci în care nu s-a schimbat decit un nume. Luni seara în fața televizorului am avut senzaţia că istoria se repetă. Doar personajele sint altele. Mai mult decit

atit manifestaţiile din fata

sediilor celor două. partide din opoziție nu demonstrează decit lipsa unei înțelegeri reale a situaţiei. Ce s-a reușit

„de fapt duminică şi luni —

o scindare a naţiunii și o incitare la violenţă. După ce o lună de zile s-a pledat pen-

tru non-violenţă, pentru înțelegere, pentru consens național. Avea cineva + nevoie de această situație unică? Se pare că da. S-a ajuns: să se reediteze o idee care s-a vehiculat în anii cincizeci:: cine nu este cu noi, este împotriva noastră. Asta ă-propos de libertatea opiniei și a exprimării. Nu putem avea încredere în cei care'organi- | zează, susţin și chiar se arată încîntaţi de asemenea manifestări, ce au început să aibă un uşor iz de cult al personalităţii.

Dacă principiul separării | puterilor în stat funcţionează, atunci F.S.N., ca tormație politică ce participă în alegeri, nu poate fi atit participant, cît şi organizator al acestor alegeri. Trebuie să plece de la același nivel ca toate celelalte partide politice — să se înscrie ca partid, să aibă o platformă și un statut bine definite. In felul acesta orice om de bună credință poate face o comparaţie între programele tuturor partidelor constituite deja și-și poate alege dintr-o convingerea reală culoarea! politică pentru care vrea să opteze. Iată ce aşteaptă de la F.S.N. toţi cei care au fost duminică 28 ianuarie în Piaţa Victoriei, nefiind membri ai nici unuia dintre cele trei partide prezente la încercarea de dialog cu conducerea Frontului. Au fost studenți, intelectuali și muncitori care nu mai cred în totalitarism,

„care nu mai acceptă nici o în-

cercare de acaparare a puterii în favoarea unui singur partid politic. Credem în democrația reală, bazată pe pluralismul politic, pentru că numai aşa se poate contracara orice tentativă de. totalitarism, de absolutism politic.

lată de ce am fost profund speriată de manifestările de luni, care nu pot decit să prefisureze tocmai acea stare de fapt de care abia am scăpat. Cred în valoarea dialogului — să nu-l abandonăm.

ROXANA CRISTINA PETCU