Prima mineriadă

e) lozinci țisianbasciia folclorică. şi pitorească, apărută în timpul demonstrațiilor din zilele de 28 şi 29 ianuarie, a surprins, cu mare pătrundere, situa= ţia “actuală din ţara: noastră: „Ole; Oie, comunismul tot mai

Este vw. realitațe. Pină la un punct inevitabilă. Dar numai pină la un punct. Căci stă în puterea. și voința noastră de a combate şi nega în esență comunismul.; Jar pentru aceasta el trebuie privit în faţă, lucid şi fără iluzii. Trebuie scoasă mai ales la'lumină această evidenţă : gindirea ;comunistă încă ; n-a murit. Ea supravieţuieşte. Mulţi mai, gindesc. „comunist“ fără să-şi dea seama. Este urmarea, “într-un fel tragică, a decenii de dictatură, de: educaţie şi propagandă totalitară.

Supravieţuirea clișeelor ideologice, inclusiv ale luptei de clasă, bate: la ochi, în limbajul unor purtători de cuvînt oficiali ai: Frontului, ca şi în unele lo= 'zinci. Se vorbește în termeni alarmaţi de „„șomaj', în cazul privatizării industriei. Se respinge violent — în' cel mai curat stil autarhie — „aservirea“ faţă de pânpisaa străin“ şi „„mono= poluri“., Se . afirmă agresiv, în cel mai pur stil național-ceausist; că „ţara nu este de vinzare“, că țara nu poate fi scoasă la „mezat“ etc. Rămii. uimit nu numai-de primitivismul şi spiritul conservator, reacţionar, al acestei „gindiri“, dar. şi de continuitatea, unui, limbaj. ţinut de numeroase „discursuri: ceauşiste. Te aşteptai la ceva mai. multă originalitate de gindire sau, cel puţin, la oarecare . peapipoitate în: expresie. ;

Reapar din nou Huziile dog-

matice tipice regimului alungat

de la putere. El, credea că poate salva, „Singur sistemul stalinist pur: şi dur, într-o Europă de est în plin - proces de restnicturare şi reformă ideologică şi economică. "Toate economiile statelor foste. socialiste se deschid azi “tot. mai mult colaborării econo=

„mice internaţionale, Investiţiile.

aparent

străine devin nu numai posibile, dar sint şi stimulate. Socieţăţile mixte iau naștere. Cum poate crede. un spirit politic realist că România nouă, .post-revoluţionară, se va sustrage în conținuare acestui proces istoric, după toate indiciile ireversibil? A colabora cu capitalul străin, este chiar în interesul ţării. El aduce prosperitate şi locuri noi de muncă, după. un proces necesar — şi nu mai puţin inevitabil — de restructurare. O astfel de interdependență şi colaborare este, în epoca actuală, un fenomen global, internaţional. Trebuie să fii orbit -de dogmatism să. nu observi. această realitate.

fost educați în această mistică marxistă adoptă față de adversari un ton de suficienţă şi aroganţă, de superioritate şi dispreţ. Ei deţin, vezi Doamne !, secretul absolut al legilor istoriei. „ În baza lor, ei.sint chemați să conducă, să domine, să dirijeze. Ei

sînt "deci, „inteligenţi“, „destepţii“, . jar , restul poporului sint... bine înţeles, „proştii“

(Stupid people). Aceştia” trebuie să se lase conduși și să li se asizure doar un'nivel decent de existență.” Atit și nimic mai mult. Mitul supraomului. fascist se suprapune peste elitismul „constiinței“ şi “ „spiritului revolutionăr“ comunist.

Gîndirea comunistă încă n-a murii

Cum se țara va fi „vindută“ 'străinilor ? Cine mai folosește astăzi acest limbaj agresiv, simplist, anacronic şi: în contradicție totală cu realitatea faptelor? “O. “singură explicaţie : cei ce-l folosesc sint şi au rămas comuniști, poate chiar fără să ştie. În concepţia lor de viaţă, în mentalitatea şi stilul lor de: exprimare. 'Sint fantome ale trecutului, oricit de telegenice ar fi. Istoria a luat un'alt curs. „Brigăzile internaționale“ si Kominternul nu: mai există. “Tineretul, deloc contaminat de comunism, a intuit cel mai bine acest nou moment istoric.

„Supraviețuirea gindirii marxist-comuniste îmbracă însă și alte forme ceva mai „subtile“, Este cunoscut mitul legilor istorice pretins ştiinţifice. De unde apariţia dogmei bine cunoscute :

comunismul este'a formă-inevi-

tabilă, „legică“,' de organizare socio-economică, Toţi cei. ce au

poate deci afirma că

„Pentru dară, .

D]. Silviu Brucan a exprimat recent, întt-un ziar englez, un astfel de punct -de vedere :doar aparent „personal“. Prin el a vorbit de fapt (în ciuda dezmințirilor) o întreagă mentalitate a „avangardei“ revoluționare, a „clasei conducătoare“, a „curelei de transmisie“ şi. multe alte clişee 'răsuflate de aceeași speţă. Psihologic vorbind, - înțelegem aceste inerţii ale ginâirii şi ticuri de limbaj. Ele cuprind — intre altele — şi expresia tipice stalinistă, bine ; cunoscută, de

„demascare“, Unii vorbese, ca şi -

executatul Ceauşescu, de imaginare „încercări de lovituri de

stat“ ete. Mai ştim că' dresajul mental, spălarea creierelor, nu se vindecă într-o zi-două. ;Dar,

“din nou, ne întoarcem spre ti-

neret : el nu s-a lăsat contami= nat de această - pseudo-gindire

pe care o respinge în mod ore: _ganic. Spiritul său este protună!

anticomunist. O--mare: res ApIR

N SRL 107 esa et

“tenţă hotărită. Dar

Pină la reorganizarea recentă a Consiliului Provizoriu al Frontului. Salvării Naţionale, care include acum și reprezentanţi ai altor partide politice, a dominat în gindirea oficială şi în ale sale media și un alt alt reflex comunist: al „unităţii“. A dispărut el peste noapte ? Adesea, în special la TV. „adeziunile“ erau formulate în stilul ceaușist bine cunoscut : ,,Strins uniţi în jurul Frontului“ etc. etc.. Nu este greu de observat supraviețuirea, şi-pe acest -plan, a . concepţiei totalitare : a partidului unic, a gindirii politice unice. Ea a întimpinat o rezisacest mod de a gindi continuă încă să domine conștiința multor foști sau actuali activiști, plini de reflexe condiționate ideologic. Această categorie încă nu asimilează, pur şi simplu nu poate, nici plu= ralismul ideologic, nici cel social, nici cel politic. Au fost educați timp de decenii în spirit totalitar : stat monolitic, sistem unic, represiunea “oricărei dizidențe. Noua experienţă a practicii sociale îi va convinge însă pe cit mai mulți, treptat, că acest mod de a gindi este tot mai depășit. Trebuie să avem tenacitâte și răbdare. Ideile au nevoie de timp ca să dea roade.

De unde deosebita importanță, în etapa actuală, a luptei de idei : a marei prese și T.V., cu adevărat „libere“, a cercurilor de studii, a revistelor. ideologice şi literare. Pentru a nu mai vorbi de activitatea ideologică

a partidelor democratice. Semn mai mult decit imbucurător : noile publicaţii, noua categorie de colaboratori care vin spre ele, trec pe poziţii tot mai radicale. Marxism-comunismul este mort in esenţă. Dar gindirea şi îndeosebi limbajul marxist si comunist n-au murit încă. Si intelectualitatea, mai ales tinără,

' își dă tot mai bine seama de a-

cest lucru. Lupta abia a început. Ea continuă cu mulți sorți de izbindă,

- INTOLERANȚA IDEILOR - PRECONCEPUTE

Cu ocazia. demonstrațiilor profunde din ziua de 29 ianuarie a apărut evident faptul că, după o îndoctrinare sistematică efectuată timp, de mai bine de patru decenii, un segment 'important al societăţii noastre percepe cu greu noile scheme propuse pentru schimbare, îndeosebl acelea aparținind partidelor istorice. Mulţi oameni dintre noi sintem încă victimele propagandei efectuată de: defunctul regim, prizonierii unor idei fixe sau „idoli“ — după expresia filosofului Bacon —, potrivit cărora . reformele ar deschiăe calea îngenuncherii maselor populare de către o inexistentă burghezie şi moşierime ! Concludente în acest sens sinț. lozincile “care exprimau aversiunea faţă. de - restaurarea proprietății -moşiereşti asupra pămîntului, a stăpinirii patronilor asupra întreprinderilor industriale, “bancare şi comerciale, 'restaurarea unei: monarhii absoluțtiste, cucerirea: economică a țării de către -mononolurile străine etc. ' Dacă. am, deschide ziarele de dinaintea Revoluţiei, am observa. că toate asemenea false primejdii se regăsesc. în arsenalul ideologic ceaușist, atit de agresiv şi intolerant în ultimele lui zile; de. existenţă.. Iată că, deşi am.scăpat de ceauşescu, nu ne-am eliberat de eşafodajul Ii ideologie! Acesta este o mostenire „invizibilă“ care ne domină minţile,:: -provocindu-ne “aversiune faţă de orice idee nevehiculată public., pină. acum.

Percepem, de. asemenea, greşit conceptul de partid politic. Deşi formal. ne exprimăm, în favoarea. sistemului multiparţit, ne-am speriat că au apărut numeroase partide, incit : acum sintem oarecum: destumpăniţi.

Demonstranţii pro front din 29 ianuarie au incercat. să 'acrediteze. părerea că partidele 'isto-

rice n-ar fi născute pe sol: ro-:

mânesc,' ci chipurilear fi niște agenturi străine „din Occident. Dacă Barbu Catargiu, conservatorul intolerant “din epoca Unirii, după 1859, ar mai trăi astăzi, s-ar bucura. Căci, întocmai ca boierimea. reacționară din acel timp, unii; dintre noi mu găsese. astăzi. rostul - parti-

delor politice. În mintea unora, ideea ilegitimităţii partidelor istorice .rezidă în faptul că timp de peste patru decenii n-au mai auzit de existenţa lor legală. Dar de ce se uită un fapt cunoscut că democraţia în România a fost sugrumată, în 1947, tocmai prin desfiinţarea partidelor politice considerate agenturi de spionaj ale Occidentului liberal şi democratic ? Oare acum, cînd dorim să ieşim din intoleranţa totalitară, aplicăm aceeași optică faţă de un partid politic cu care nu sîntem de acord, etichetindu-l după un procedeu stalinist ? Acei bătrîni ridiculizaţi şi batjocoriţi pe străzi cu prilejul aceleiași demonstraţii, oameni arestați, întemnițăţi și vlăguiţi fizic de vechiul regim tocmai pentru credința lor în valorile democraţiei, sînt îndreptățiţi oare la ingratitudinea noastră prin aruncarea blamului de trădători și vînzători de ţară, chiar acum după Revoluţia stropită cu singe pur de copil ? Iar pentru că unii, după ce au ispăşit ani grei în temnitele totalitare, si-au permis să ceară azil în străi-

PRAI i

nătate, acum cind ceasul 'istoriei a sunat şi s-au întors să lupte legal pentru idealurile unei întregi vieţi, nol să-i res= pingem ca pe nişte. elemente străine ? Pe cine ? Pe ei care acolo, în exil, au denunţat! regimul totalitar şi au. contribuit la izolarea internaţională a lut ceauşescu,: la subminarea. temeliilor regimului lui ? Să se observe că, într-un anume : fel, toţi aceşti exilați au avut Boar= ta refugiaților: de după: revoluţia de la 1848. Bălcescu însuşi, martirul luptei pentru democra= tizarea societăţii românești, afost şi el un emigrant care a acţionat împotriva : despotismu= lui şi pentru libertate. Proba= bil că, dacă ar fi trăit, în contextul actual de confuzie ldeologică și politică, 1 s-ar fi reproşat de manifestanţii din - 29 ianuarie că este 'un: agent al străinilor ! 0 CAE i aaa.

Ideile preconcepute care generează intoletanţă constituia în momentul de față unul din adversarii cei mai puternici ai democraţiei. 3 S

APOSTOL STAN

O întrebare pusă în dulcele dialect al, francezei învățate

la "Toulouse : 45 de ani 2“

„Unde aţi fost dumneavoastră în ultimii

CÎTE CEVA DESPRE 4 SITUAȚIA ACTUALĂ

ie va face, cu alte cuvinte se mize a pe care exercitarea condu pică) şi (2) prin manifestații a, care nu pot decit să ducă -la 5 popularității Frontului, îndeosebi . leviziunea şi o parte a presei $ș continuă linia oportunistă deja pret Frontul e astfel silit să intre int, în e nu, poate decit pierde £ put „eficienţă, voturi) ; el e ne propria-i ideologie mascată, ca şi de experienţă a celor ce-i compun cerea efectivă) să facă greșeli e agraveze poziţia. În actuala situati. sta n-ar însemna deciţ destabiliza, nerală a ţării, iar Frontul ştia ac. şi îl foloseşte, cum poate, pentru Ș un cit mai semnificativ sprijin 0 Desigur, ar fi o mare naivitate conducerii Frontului să creadă e$ putut menţine pe termen nedefinit ducere, în baza prelungirii Stării a afective care a determinaţ căae Ceauşescu ; această stare nu Sir prelungi decit în condiţiile în mentele aşa-zis teroriste S-ar pa tat deschis, armat şi cu Puţere o i mai îndelungată ; din fericire e zul să se discute un a A ceea ce nu înseamnă. citu

de politului, ci

agule in politicului

l lor feluritele

lic românesc

Cit despre Aurel

le înapoiere — teoretică

dea mai spune tia ra aul (b) Grava stare ică PE situaţia 28 Ai prea proza i televizorulu tă şi el de toate sint şi practică, impreună a m ajorității ZOE țin în viitorii patru-cinci ani, deci tocmai Dotat Erdat. ea a = co: ] individ nu s-ar dizolva mânilor într-ale politicii, şi mai ales inte pe parcursul perioadei de tranziţie de la în iza E COpialiere iai p ă dacă ar fi scuipat de zece milioane ale democraţiei ; de fapt, cu excepția unei dictatură la democraţie şi de la o econoa NUI) convins că virtul « e oameni, Cind nenumărați nalişti şi elite de tot restrinse, la noi lu pa, mie excesiv-centralizată la una mai laxă ; Frontului nu ia măsuri convena, toţi reporterii rilor _telev afla intr-o asemenea situaţie ine ar Îl mi se pare limpede că Frontul a căuta: să i m i nevoie de o vărată campanie de „alta

i i două partide ce se anunţă mai seri asole ae o ade) obtina dapriti iara de, la Pguresti care A pic lui Aa Azile din pro etizar : = - iai te nei ninţări cu o inter- ţiativă, Frontul a dovedi — (c). Starea cat sa țrotală a Cao anod venţie străină — avea toate şansele să fie multe lucruri una ani, din, această. perspeci Va. e AX RIN i iincununată de succes. e capabil să dea decrete-legi pe mod direct (şi, eventual, brutal) piaţa li= fost (și pare încă 1, deo- le -poate respecta, sau pe beră, ci întii descentralizare, apo utono-. ogie e iaca a cl să i îi pe care mizare şi rentabilizare etc, ; i : = a = niar să le anuleze, ceeace nu p

cea ce s-a intimplat la tele- implică insă, aparent contradii Npueze credibilitatea | ) ianuarie nu-i o sim-. centru politic în măsură să conducă acţionează Sigiu (nu »utabilă lipsei de iscusință gul proces, = e ozile, actua ele lip

de, la dapesta' Althi 2 3 grupul revistei iugoslave ,„Praxis* i PTA i = __- această „retardare“ ideologică, datorată inapoierii generale înregistrate de teoria noastră socială, s-a. combinat însă cu o serie de greşeli politice (Mazilu, mitingul de pe 12 ianuarie, decretul eu privire la manifestaţiile publice, cel referitor la cri= ticarea autorităților etc.), care impreună n-au făcut decit să dovedească amatorismul politic al actualei sale conduceri. De- mitru Mazilu (lamentabil dem; sigur, la toate acestea se adaug, agravant, sonaj caragialesc). venită “7 faptul că structura Securităţii, dincolo de demisia Doinei Cornea. a agrai aspectul ei i-mediat, armat, n-a putut fi nea, fără a schimba situat depistată şi neutralizată în mod efectiv rile de forțe. (a se Mai is acest sens, cinei stațe le Ce i s-ar putea recoma care se află la originea celor mai multe ă_în: 3 ȘI tulburări din Banat, Ardeal şi Bucureşti). Să Ape i au si i Faptul că virful conducerii Frontului n-a specialiştilor, fără co putut aprăcia corect situaţia reală din de felurite orientări pol: r țară -poate fi explicat, nu însă- şi scuzat: asigure tranziţia de la dictatură Cel mai mult au profitat de pe urma craţie; cu alte cuvinte, profes

acestei situaţii P.N.Ţ. şi P.N.L.. care au Politic, dar profesionalism: Cu forțat Frontul să intre într-un dialog: po- profesor, democraţia. merită (şi ti litie ; dar P.N.Ţ. şi P.N.L. nu vor intra în. fie învățată. Deocamdată, este r tirguiala. propriu-zisă cu “Frontul pînă ce mai multă stăpinire de sine. den nu-şi vor fi asigurat o poziţie de forță, iar: politeţe, de mai multă umilință aceasta se poate obține (1) prin întirzie- drăzni să spun, de mai multă di rea alegerilor (pentru a se putea organiza. tate la dialog, trialog ete. (şi nt mai bine, a avea mai mulţi aderenţi, a forţele eşte structurate în fagocita unele formaţiuni secundare — e nevoie di care altminteri n-ar avea nici o şansă vrăjmaş: (d) Noi n-am avut nici măcar norocul Teală în alegeri —, dar şi pentru a-i pu- ruia. Cred că numai astfel va pi

publicistică (ar mai fi şi aceasta, dar ea

se adaugă măgăriei. fără s-o scuze). bulgarilor (ca după Jivkov să vină un tea imputa Frontului că “nu-şi respectă - adevărat depăşită ispita totalitai Revoluţi, ână care a dus la căderea. Mladenov, care să salveze pe moment, promisiunile iniţiale, că se cramponează făcut recent simțită prezenţa. XI cauşescu trebuie să fi venit sau prea Partidul așa-zis comunist, precum. şi să

A : : de putere etc..; în plus, se mizează şi pe Dei a irzi a aliţa-. conducă transformarea intregii structuri = zi i auda RE Asti etala. semaca ie Sat Sa TAGNIEĂ urmtlonrele greseli pe care. conducerea din Consiliul. Naţional al Frontului Salvă- incit, după căderea Ceauşeştilor ar fi apă- reală a Frontului este aproape sigur că rii Naţionale, şi cind-spun aceasta mă gin- fut un aşa-numit vid de putere, umplut desc la Silviu Brucan, Ion Iliescu, Petre tocmai de C.N.F.S.N. ; dar Ceauşeştii creaRoman, Cazimir Ionescu, Gelu Voican şi seră. din punct de vedere politic, şi un gol alţi cițiva: Mi se pare limpede că — ex- la nivelul 'potenţialilor lideri: alternativi : ceptindu-l pe 1on Iliescu — nici unul din- Oponenții reali. şi/sau imaginari ai tre ei nu este un adevărat om politic, un dictaturii erau sau departe şi bătrini, „profesionist“ al puterii. Inteligent şi vi- Său în interior şi bătrini (1. Gh. clean ca o. vulpe, -Silviu Brucan este un. Maurer, C. Mănescu; Gh. Apostol etc.), sau ideolog (la nivelul anului 1970), iar nu un sa deate incapabili de sarcini propriu-zis om politic, şi nici măcar un politician. Politice (Doina Cornea, Mircea Dinescu, Petre-Roman este bine ales (adică e deş-' Dan Petreșcu etc.). Asa se face că Frontul tept Şi frumos —.a.şi mizat pe aceasta, S-a alcătuit, într-adevăr, abia în ziua--de

DAN OP

cind $-a dus, cam la sigur, la Apaca ; sint. 22 decembrie; la prinz.şi a avut:de la bun. , ş : Ă = convins că,-la Tricodava,- Corneliu Coposu inceput

n-are. nici-o. şansă...) şi am auzit despre, a to: activitatea lui gaz lot Politehnică. nu-! îi a mat lucruri onorabile ; din păcate; din cite | ut în citeva .rinduri, Roman.. se

tie ESarte clerogenă i DA : p m . i :

aa tea -sa- politi. - teală. .respectiv_ i

du ri serii ie iapa lie plului Brucan-lliescu, iar aici ai Este cu ţotul „inacceptabil ca, în calitate Joc calcule ce par să fi _seami de prim-ministru al- României, la o întil- - sumedenie. de factori, incl

u 3 „vind convenabilitaj nica ep jet dent: eine cet ae: s-ar intimpla pe la-vecinii noştri, ân mozi decit femeile de la I,C.T.B.), să-şi Stă aşezată tot acolo unde preabine ştim permită a-l intrerupe pe un student care-şi Pe harta lumii). expunea opinia (anti-Front sau, mai de- Ceea ce nu 'cred că a fost luat în calcul grabă, pro-demecraţie) şi să-l repeadă ca a fost rapida afirmare a citorva partide pe un student prins cu ocaua mică, iar nu politice, care s-au născut mai repede deca pe un tinăr cetățean cu care se poate cit era de aşteptat iniţial, inclusiv datorită dialoga (las, iarăși. la o parte modalita- unui complex aport extern ; de asemenea, tea în care televiziunea a prezentat păre- deoarece doborirea lui Ceauşescu s-a rearile studenţilor...). Același nărav s-a vădit lizat prin violență revoluționară, masele şi la întilnirea cu liderii P.N.Ț., P.N.L. şi nu par dispuse să tolereze unele stingăcii P.S.D. din 28 ianuarie ;-ar putea fi vorba şi Chiar gafe ale unei conduceri pe care însă doar de o tactică simplistă de a-şi re- — judecind-o sumar — sint dispuse s-o duce adversarii la tăcere, sau cel puţin de execute, făcind astfel, fără să vrea (dată a le rupe firul expunerii. fiind, totuși, starea de imaturitațe politică

Ton Iliescu — singurul om pe de-a-ntre=. Si politologică în care au fost ținute). jogul politic din „politbiiro“-ul F.S.N.-ului cul celor citorva partide (aflate încă în — stie să suridă cind “trebuie să suridă şi durerile facerii) mai puternice. își controlează bine “vocea ; din păcate, . Frontul a dus, pentru cine a ştiut să cind, uneori, 8 Puls, fața cuiva care ex- vadă, o politică foarte - „transparentă“, a= pune o idee contrară. celor ale sale, işi dică foarte previzibilă, mai cu seamă penpierde cumpătul, ceea ce nu-i foarte de tru cine a citit cum trebuie cele 55 de vomirare “(n-a prea avut timp cînd să în- -lume de opere complete ale lui Vladimir vețe să-i: asculte pe alţii, nici. cit timp a ie di ai sunăice) e: Sinatra sira con-

ii i curenţi reali în alegeri, el ar fi putut cişRapa cA zi Iei Ciac achită io Partid. Digi tiga voturile, căpătind astfel o majoritate ca director al unei edituri) ; faptul că dă foarte confortabilă în primul Parlament din miini cînd se ambalează nu mi se pare (în plus, Iliescu se prezenta ca un perfect a fi decisiv în defavoarea sa. „ candidat la funcţia de preşedinte...). ceea

Cazimir Ionescu e cam nervos (tot tem- ce i-ar. fi permis să conducă ţara cel pu5 y iți Fi Pe

| criză olitică a societăţii românești e Pica 207 Conţinutul acestei erize constă în redefinirea relaţiei dintre actuala putere de stat şi principalele forte sociale care l-au ingăduit să se constituie. “a 22 decembrie 1989, în Piaţa Palatului, Valul. popular care sfărima dictatura eră (alcătuit mai ales din tineri, studenți și 1 muncitori. La 28 și 29 pt it aa a Piaţa Victoriei, studenţii dezav i | ce poate deveni principalul Opota Ret născute de această revo Ati i te la alegeri Prin decizia sa de a iat paie, a etermin: . gi pei cea eră unităţii iniţiale dintre udenţime şi muncitorime în separare Ş Sebi area Frontului dintr-o _expresie plauzibilă a unităţii veanale in fermentul activ al disensiunii socia Sei 3. îngustarea bazei social-politice Frontului, lărgirea ae pg se a de Fronţ: ia Aaa Dude ţi a partidelor istorice de a putea converti considerabila energie socială a studențimii în propriul lor Caz pital politic — o eventualitate pentru care, pentru moment, studenţii nu arată nici ibilitate. & ati ea mii de bucureşteni şi nebucureşteni care, în camioane sau pedestrii, străbăteau în 29 ianuarie capitala, ovaţio- -nînd Frontul și pe președintele său, purtau o placardă cu funcţie de carte de vizită : denumirea uzinei de unde veneau. Mesajul era clar : clasa muncitoare - este cu Frontul. Demonstrind această adeziune "— poate mai elocvent decit ar fi fost nevoie — Frontul deplasa îns voluţiei de pe o orbită. pe -social al viitoarelor alegeri nu revoluţia. te naţional

l. pe cind muncitorii îl sprijineau. Pe stămini principala forţă de șoc A revoluției — studenţii — s-a transforma

îi in obiectul său imediat hotărîrea iale este inatacabilă sub_ aspect civic, juridic şi politic. Ea este însă atacapilă — şi atacată — prin procedeul im= plantării sale. Mă refer la intenția ca Frontul să intre în alegeri în calitatea sa Argumentul ; Frontul nu este un partid politic. Dar, A În platforma sa de autoconstitu

f 22 decembrie 1989, Frontul Salvării nale se autodefinea ca putere de stat. treaga putere în stat — £ mentul — este preluată de Jiul Fro tului Salvării Naţionale“. Puterea de stat are funcţii executive și legislative, dar nu are și nu poate avea funcţii de competitor electoral. Aceasta din urmă este o funcţie „specifică a partidelor politice. Într-un re-j ; gim democratic, diverse partide contro-, jează succesiv exerciţiul puterii de stat,

carâcterizat, ășa ca

a Frontului a tost și eghea ca victoria re-

: ad democraţiei. ral nici

inate, pe i înalt grad interesel pre n ee : mai în -gra er e gen e şi e a As oa ; un partid politie îi controlează În 12 iamuarie cel mai bun caz pe membrii săi, tat e» sta onopolul

enţei, cu. totul i

de Front. şi nu în aceea de partid politie, +

în acest caz, ce este Frontul?

dar nici. nu junge să se confunde |

! Din cauza acestor inegalităţi flagrante de funcţii și mijloace, puterea de stat nu poate înfrunta partidele politice într-o com-

- ă | iți otorală ec £ ind : 3 A etiţie electorală, decit anulind în fapt Hotărirea Frontului Salvării INănonala | rare tiţia, Căci o competiţie între inegali “de a participa la alegeri a declanșat pr ! este o contradicţie în termeni.

Stim din experiența multora, dar îndeosebi din propria noastră experiență, că simbioza dintre puterea de stat și un partid nu reprezintă, așa cum susțin unii, o cale originală spre democraţie, ci o cale neoriginală spre evitarea sau suprimarea democraţiei. Fructul unei asemenea simbioze este un partid-stat asupra. căruia societatea nu mai poate exercita nici un control.

E 3. Ce este Frontul ?

Încercind să-și Frontul îşi distorsionează profilul, care prin forţa împrejurărilor, nu a fost niciodată prea clar. Unii afirmă că Frontul ar fi un partid, Frontul respinge - această

! afirmaţie ca şi cum noţiunea de partid. -

politic ar avea o conotaţie profund ofen satoare. Dar negînd că ar fi un partid po litic, ce spune Frontul însuşi. că esti Aşa cum rii. sale,

DOI. 4

gerile, dar de asemeni să

şi să le cîştige fără probleme.-D citeva zile, în prima jumătate -a lui ijanuarie, Frontul se autodefinea ca o „„mişcare“ asemănătoare „Solidarităţii“ poloneze, pentru ca în a doua jumătate a aceleiași luni să aibe revelaţia propriei sale dedublări sub forma a „două laturi“ dintre care una este exercitarea puterii de stat iar a doua includerea în competiția electorală. În acest stadiu nu se explică : dece aceste două laturi, de fapt ă funcţii ipatibile, ar trebui asu-

legitim la modul al puterii

"stat ; asistăm acum cum un monopol iniţial legitim

într-un partid poliție ? Oare căutarea fe- - bril

preschimbe_ funcţiile, -

-cuveni ca,

“sensibilitate politi

logici şi. economiei

-de stat se metamorfozează pe căi ilegitime -—

E] 4. incotro ?

Socul psihologic provocat de

tele din decembrie este di Dai „av enin fi resorbit. Starea de Spirit da de a rămine extrem de inflamabila PoPU ațiej

fundament de nisipuri misc d: le istorice şi Frontul par S nefericit acord tacit, de rul lor acord ; acela de velor politice limbajul demon. in contra-demonstraţiilor de sta tațiilor colul de duminică 28 ianuarie dă Spectafondul acustice al unei-mulţir i lez] p un șef de partia adresează Ea a anțuite somaţia de a se autodize = baie i de luni 29 ianuarie, în Care z partid, spre a fi salvat de i transportat cu un car de luptă Ang. e lui cu care dictatorul fusazi d Kdenti — sau în care primul-mini. US la pro ra susţinătorii să nu dist cit IREDLOa — aceste. spectacole nu const , PNȚ

! toare, p; a fi ajuns altminteri i

a preleoa ş

nouă revoluție aşa cu stituie defe] Fi 2 m ni se spur a Soni oasă- Indepărtare de: SOhsul! Ya șI emocratice. Te : ine tivaţiile lor, 3 INdepândent de me.

i ambele “părţi sc a... PoE bir spre incitarea la ră ai sa iasa decit spre incitarea la i iai Si a ameninţarea cu violenţa. olență et nu am apucat bine să facem e pași spre democratizare şi ţara cup ii acum împărțită: şi învrăjbită. E UR

piaţă bucureşteană : În aceeasi un--rel nefast o m Ma incepe îi ipac - dica unică “pe pre Ati pi să vorbească, pentru ca luni.“ alt Euiui

țime uriaşă “să

=] ovaţioneze i i re ționeze în extaz; S-ar

în această țar: i

să nu-și mai facă iluzii despica pieni

: ii espre relevant:

huiduielilor Şi mai ales a aelamaţiil a -asurzitoarel ovaţii care ne-au tra

fi de dorit ca retorica e alte mijloace ALOr- valoare se

< Ă . e i 4 Ha și parasi le lipseşte în realita scopul lor care este comunicarea cu.resti societăţii. Decretul este însă de a

a uitai cind însteu

inclusiv de autorii lor, atunci mentul democratic al demo: supus unor manipulări -nede Criza în care ne,aflăn

primejd

ea întăreşte sentimentul societăţii că a vărată alternativă a Frontului este în-mo= mentul de faţă haosul, dar totodată că simpla persistenţă a Frontului nu sarantează. dezvoltarea. democratică. a țării Dacă alternativa Frontului e greu de alternativa democraţiei -nu se cere _ este -alternativa -dintre area resimuărui perfor= -mai :

"p ată prea „repede leja prea mult în termeni pol

de ea sintnu puţini

"Euforia

La 28 ianuarie, d. Ion Iliescu a refuzat să mai acţioneze „sub presiunea străzii“, Şi bine a făcut. Demonstrația de. luni, 29 ianuarie, a doveâit fără dubii că- poziția F.S.N. e sigură şi apărată de o: mare majoritate de oameni, oricind mobilizabili. Abia însă această demonstraţie . de torță, la care Consiliul F.S.N. nu a apelat, după cum declara d. Iliescu, decit constrins de similara desfăşurare de- forţe de duminică, pune F.S.N. în fața adevăratelor şi gravelor întrebări.- Refuzind să acţioneze sub presiunea străzii, aşa cum țăcuse la 12 ianuarie, F.S.N. nu trebuia să uite că este — indiferent dacă echipa aflată actualmente la conducere a fost sau nu pregătită din timp — emanaţia „străzii“, produsul torentului spontan şi irezistibil de tinereţe care. a inundat Timişoara. în cepind din 16 decembrie, apoi București! şi alte oraşe, incepind din 21 decembrie, adevărat miracol singură” dată istoriei ei

_tiei în România. decit „peste Sa decenii, Or, „miracolul“ acesta evident şi totaşi din ce în ce mai puţin credibil, operind ca miracol şi deci scăpind categoriilor raționalului- și cantitativului, părea a deschide scurtătura spre alt timp istoric. arzind etapele. şi aducind, mai repede decit am fi nădăjduit, liniștea şi impăcarea na- - țională. - Probabil: însă că „miracolele“ lu- “crează - după totul alte coordonate spaățioe

eheiat. Saud = adevăr! suflet în alțul făgăduința zărită. Ce putem aștep „miracolul“ istoriei - noastre, „din! Pa meebiie 2 ? Deocamdată ar fi î ficientă: var o cuminiire a fi elor, m: sau mai mici, ridicate ia la s prafaţă, ca să acţioneze, așa cum se pă- „că vor sta lucrurile, convergent, fun=

atit de. sensibilizată,

jupuiţi de vii“, rezul-

ental convergent, fără ca nimeni “să - n scă a-și impune punetele de ve-" i a-și consolida şansele electorale

ă în=:

i -de umilințe şi dezu-»

IS Sale a să. tisface

Ea Dar pă ini această. s0- at (din care-lipseşte,

cin. filie pe: “veritabilă icilă "pen FS. N acum cînd “toare par ao arăta, la iteginaizpea, [să

puterii

are în mină toate atuurile Sstorii e

pind cu numărul: simpatizanţilor, după toate aparențele copleșitor. Şi o întrebare extrem. de gravă, pe care să nu şi-o pună, este dacădga izbuti să reziste ispitelor puterii pe care o deţine, ținînd seama că la necesitatea etalării acestei puteri s-a ajuns nu numai din intemperanța unei părți din „opoziţie“, ci şi, ba chiar mai ales, datorită greşelilor, neclarităților şi grabei conducătorilor Frontului. S-a dovedit că „dreptul la greşeală““ invocat nu are doar implicaţii restriînse, ajustabile din mers, ci şi implicaţii cu bătaie lungă, unul din efectele cărora este, iată, scindarea, nepermis de adincă, a opiniei p publice româneşti. A tre= cut oare chiăr atit de mult timp de la miracolul din decembrie ca să-i uităm în= tr-atita: sensul pozitiv, încît pînă. şi cei ce rezistat cu _ miinile goale pe să fie astăzi divizați atit de tra-

chiar -atiţ de spec

cetățenești şi drepturi ale ui cu-ca: re s-a angajat în fața națiunii, pe atunci, adică acum abia şase săptămini, unite? Căci argumentul cantităţii se poate întoarce foarte uşor chiar împotriva celui ce-l foloseşte, în măsura în care seadențele problemelor economice radicale se apropie vertiginos, iar promisiunile nerespectate, pe care o economie amenințată de colaps cu greu le susţine, se pot transforma peste noapte în faciori adverşi pen-= tru oricine le face fără a avea certitudi=- nea că le poate şi îndeplini. Or, o însă= nătoşire a economiei, punct capital în pro= gramul oricui s-ar fi aflat la conducere,

FPS.N. e astăzi cel mai -îndreptăţit să o

>rindă, după -cum spune, dar și cel

îi provocate, printre altele, în ni tt rînd, de clivajul

tice care le-a: £ nu se putea! z moment, rămînind însă “vadă SA sacă Be şi e

sii

parcă, al ultimilor 45 de ani, țărănimea) va € după cum. multe semne foarte îngri

-i-e permis

“aceeaşi

să-i se fi lăsat timp să gindească- formula-

s = Par za

= meni,- nea la FSN, strivind în gura mare: „Jos Sc intelectualii,

ră diluviale. “Să ne amintim. în ate momente eritice de bătrina și cunosciita legendă a lui

"Menenius Agrippa, despre disputa dintre

stomac şi celelalte mădulare, foarte actuală pentru noi, mai ales dacă schimbăm termenii fabulei cu cei impuși de era cibernetică în care vom fi siliţi să intrăm, şi vom vorbi despre dezbinarea dintre creier şi celelalte mădulare. Nici un ele= ment al organismului social, oricit de în=

semnat cantitativ, nu poate exista fără inteligența ordonatpare şi proapegiivă, -du-_ manifesi

pă cum nici aceasta nu se poate 1 şi nu-şi poate răspindi binetfacer nu se bucură. de concursul armonic aț

tregului trup. Și cu atit mai puţin vom.

putea conta pe o activitate coerentă a acestuia- cind principiul învrăjbirii face ravagii şi la nivelul fiecărui organ în parte. Nici muncitorimea, nici intelectualitatea, nici studenţimea, mici țărănimea nu par a mai fi astăzi la fel de unitare în Scopuri ca acum. şase săptămini, fără însă că societatea românească să fi găsit sau

atentie democratică a unităţii în diver Întrebarea “este”

- corect care să adu-_

“că-pacea si buna învoire între noi.

Concluziile (si întrebările) la care am ajuns, fără nici o pretenţie de monopol al adevărului, mi se par evidente :

[Frontul, prin declanşarea copleşitoarei manifestări de simpatie şi adeziune a oamenilor muncii (iată formulă neliniştitoa-

ndent, €! ate prupar

ziţie, deoarece, aşa cum stau ucr. acum, tare mă tem-că un segment nu neglijabil al acestei opoziții va fi silit să intre într-o perioadă de semiclandestinitate, în- aşteptarea resemnată a-rezultațelor unui scrutin cu deznodămint de pe acum previzibil.

F.S.N. este mai mult ea oricind obligat să reflecteze asupra hotăririlor şi decretelor emise, pentru a nu fi silit să se reiogilimeze, Ş da? încă)-

în parcurile prescrise ? F.S.N. este dator să contribuie ca deţinător al atitor mijloace, tateducarea spiritului demoeratie al maselor); în acest sens, de pildă, ca să „disipeze“ (termen favorit al- d-lui Roman) Orice echivoc, de ce care nu ar edita Frontul însuşi un organ de- presă propriu, în Care să-și expună progr i

i dintii,

ăta şi vor fi 18-

5, F.s N. să nu se. jaze. cuprins

for „ale cărei. „efecte negative le-ar simţi primii F: = frecvenți susținători, deoarece, i ni pe d. ieseu, puterea necontrolată. forică duce lat haos, iar haosul dir ă-dictatură. Și dictatura abia am sculiarate, Doamne, şi cu ce preţ! Si n-aş vrea-să mai aud niciodată și pe nimeni În. zace asta spunind : „Păcat de sinele !

Am văzut cu ochii mei

Lucrurile despre care vreau să vă vorbese le-am văzut cu ochii mei. Ele nu s-au intimplat în parcuri, au fost mani-

festări spontane (neanunțate dinainte, ni-

mănui) şi au avut loc luni, 29 ianuarie

1990 — cînd, în med normal,

deri, astea nu sînt vremuri normale.

într-adevăr : eu lozinci care le atestau adeziu-

studenții la muncă !* — şi în. aline eter sa capitalei, -pe bulevarvăzut grupuri de oa-

mei Anei cu e că Institutul de Arhitec-

oamenii - muncii ar fi trebuit să fie în întreprinIa treabă. Sigur, o să-mi spuneţi. "dar

am văzut grupuri de oa să

tură, pur și simplu pentru că pe o vitrină utului. ră x Îi “cine, zău Ilieseu surprins:

sînt studentă şi sînt la mine în. iata Voi de ce nu sinteţi-la i a iuni,

E mai

esa dreptul nspăimint at, si vreau să: “pun o întrebare! A venit în sfirşit vremea ca intelectualii, ținuți sub călcii în sepoca de aur“, să-si facă bagajele” și plece din această țară, ca să nu riște să fie atacați si bătuţi spontan de grupuri > "violente de „cetățeni 2

Mă numesc Alexandru Andrieş, sînt asistent universiţar. "a Institutul de Arhi= tectură din- București, şi tatăl “meu, care