Apare Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), care guvernează până la alegeri

UN CAZ INTERESANT

În cadrul îndeajuns de confuz al şedinţei de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională a luat cuvintul si. "domnul Cazimir: Ionescu pentru a clarifica cîteva lucruri. Numai că aceste „clarificări“ n-au făcut altceva decît să ne deruteze şi mai mult. Vorbind despre legitimitatea partidelor prezente, domnul Cazimir Ionescu, în intenţia de a le tăia cuvintul, le-a adus aminte tuturor că aceste partide n-ar fi avut nici o legitimitate dacă nu exista Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Cu alte cuvinte, că ele datorează Consiliului recunoş-

tinţă pentru existența lor... Dar Consiliul ar fi existat oare şi ar fi avut vreo legitimitate dacă nu exista Revoluţia ? Noi credem că şi Consiliul şi Frontul și toate cele- (alte partide îşi datorează existenţa Revoluţiei - şi nu „bunăvoinţei“ cuiva anume şi că, măcar în Revoluţie, nu se mai apelează la dreptul (cam feudal) al primului născut. Hotărit lucru, domnul Cazimir Jonescu devine din ce în ce

mai demn... de atenţia noastră,.

Tia Șerbănescu

După mai bine de şase ore de dezbateri, uneori deosebit de aprinse, a avut loc şedinţa de

constituire a Consiliului Provizoriu de Unitate Naţională (E.PIU.N.), -Tirziu': după scurta

conferinţă de presă a d-lui Ion Iliescu cu reprezentanţii presei gazetarii prezenţi tot continuau să adune şi să înmulțească pentru a afla, totuşi, ciți ' membri vor lua loc în mini-parlamentul din Dealul Mitropoliei.

O informaţie oficială anunţa în jurul orei 20,00 un consens pentru 241 membri...

După admiterea presei străine şi române la dezbateri, cifra a

urcat la 253. Cite 111 din partea:

C.F.S.N., cite 3 pentru fiecare din cele 37 organizaţii politice, la care se adaugă 27 din partea uniunilor minorităţilor naţionale — de la maghiară, ucraineană, elenă, la tătară — nu apăruseră încă organizaţia romilor — precum şi trei reprezentanţi ai

foștilor deţinuţi politici — total 252, plus votul preşedintelui, care nu va face parte din nici-o formaţiune politică, Un asemenea labirint de înțelegeri permanent depăşite — determinat bineînţeles de dragul democrației ! — a reuşit să. ameţească cei circa 100 gazetari, în. rare majoritate străini. 360 de minute au fost necesare pentru concre= tizarea unei înţelegeri anterioa-

re, care aparenț nu lăsa loc la |

interpretări. Aşa cum s-a văzut, realitatea a fost alta. Desigur și

|| acest simptom — este un lucru

esenţial să ştim cite voturi vor

ce, cu excepţia celor

“drepturi

îi în parlament — reprezintă o expresie a feluritelor boli infantile ale tinerei noastre democraţii:

Nu punem la îndoială dialogul. rezultatele lui, “chiar dacă domnul Iliescu cu zîimbetul încîntător şi-a exprimat mulțumirea faţă de rezultatele acestei prime reuniuni a C.P.U.N., dar modul cum decurg lucrările demonstrează în multe privinţe lipsa respectării unor. reguli elementare de democraţie. S-a văzut o stare de „ebrietate verbală“, la un moment dat toţi vorbeau şi nimeni nu mai asculta. Vorbitorii nu se mai succedau, ci pur şi simplu „cădeau în cascadă“. Ordinea de zi anunţată iniţial bineinţeles că a fost spulberată, cei care au luat cuvîntul accentuind problemele care li se păreau cele mai stringente — de la finanţarea partidelor politice la modul de constituire a organelor jude-

țene ale puterii. Un lucru este clar : nimeni, niciodată nu trebuie să aibă dreptul de a interzice crearea partidelor politifasciste. Toate trebuie să beneficieze de condiţii egale pentru a participa la campania electorală. Pină la cristalizarea opțiunilor, şi acesta numai prin exprimarea liberă la urne, toate să aibă aceleaşi şi obligaţii.

Există înțelegerea, în legătură cu constituirea organelor județene, ca acestea. să se instituie după aceleaşi principii care au călăuzit crearea C.P.U.N. Marţi,

LI INFANTILE DEMOCRAȚIEI

la ora 10, se vor relua lucrările. Problemele anunţate nu sint cu nimic mai reduse ca importanţă decît cea discutată vineri. Pină atunci, o pauză, care poate. fi utilizată în vederea clarificării unor aspecte procedurale, a unui minimum de reguli indispensabile desfășurării lucrărilor. într-un climat civilizat, lipsit de accente cu adevărat caragialeşti. Căci, dacă ar fi trăit nea Iancu şi ar fi văzut ce s-a petrecut vineri la Parlament ar fi putut reedita „O scrisoare pierdută“ — ediţia 1990. Convenirea, de asemenea, asupra unor comitete

şi comisii deschise participării tuturor nuanţelor politice ar permite, .credem, în avans

asanarea unor stridenţe apărute în cursul dezbaterilor. Domnilor, nu uitaţi că milioane de cetăţeni vă urmăresc evoluţia !

în încheiere, cîteva cuvinte despre accesul presei. Modul în care se lucrează cu presa este

atit de alambicat încît chiar şi reprezentanţi ai. unor massmedia cu experienţă, precum

B.B.C. şi „Europa liberă“ cad victime modului defectuos de informare. leri dimineaţă, de

pildă, cele două posturi de radio anunțau că în C.P.U.N. sint... 241 membri. În plus. este de neînțeles de'ce presa n-a fost admisă în sală decit cînd a început citirea membrilor Consiliului, în timp ce pînă noaptea tirziu televiziunea a transmis înregistrarea lucrărilor.

loan Timofte

PR Pe A NE area dn 00

imputernicire

Conducerea Partidului Naţional Ţărănesc — creștin și democraţ — desemnează pentru a face parte din CONSILIUL

PROVIZORIU DE UNIUNE NAȚIONALĂ pe domnii:

1. Ion DIACONESCU, 1. Corneliu COPOSU, vicepreşedinte președiate

2. Liviu PETRINA, 2. Ion PUIU, secretar general vicepreşedinte

3. Ion LUP, 3. Iftene POP, secretar general vicepreședinte

(Titulari) (Supleanţi)

Făa ocra ţia este vie. şi va trăi. Bunu! simţ al acesui; popor va învinge.

Consensul din'1 februarie 1990 este un fundament valabil pentru : edificiul democraţiei. Pe acest fundament 'se poate clădi temeinic. Litera şi spiritul său trasează o cale firească de armonizare a opiniilor — spre democraţie. Fiecare partid reprezintă segmente ale acestui popor. Partidul Naţional Ţărănesc — Creştin si Democrat — are trei locuri în acest Pariament Ad-hoc. Partidul! numit Front — trei locuri. Fiecare partid. de centru, de dreapta, de stinga. fiecare are cita 3 locuri. Rezonabil.

Fostul Consiliu al Frontului are jumătate din locuri; S-a realizat un compromis generos care — in fapt — nedreptățeşta grav partidele. Ar fi, de aceea, firesc să se respecte spiritul consensului. Toţi cei care pretind că ar fi fără partid trebuie să abordeze lucrurile cu. obiec- " tivitate. Personalitățile vietii

Trăieşte |

stiințifice . si culturale. reprezentanții muncitorilor. țăranilor,

intelectualilor, tinerilor, studenţilor, minorităților nationale si Judeţelor, care fac parte din

„consiliu, nu trebuie să uite că

rostul lor este de a reprezenta

UNITATEA NAȚIONALĂ

o, categoria socială bine detfinită, şi nu de a se lăsa manevrâţi de interesele unui partid, Facem un apel la toate personalitățila și la reprezentanții categoriilor amintite să dea dovădă da responsabilitate patriotică, să participe la construirea

unor “structuri care “să ofere Ţări! un organism legislativ

provizoriu de calitate, eficient,

“ține ţara pe umeri.

grele.

"Trebuie să se pună capăt unor metode staliniste, străine spiritului acestui popor omenos. Nu prin grupuri de presiune, nu prin manevre transparente, nu prin încercări de intimidare se poate reconstrui țara. Nu se poate legifera cu vacarmul ră vocat de suporteri. Într-un or

gan serios, chemat să legife-

reze, nu au ce să caute suporteri. recrutați după metodele dinainte de revoluție. Arbitrul este — orice ne-am face — Poporul. Poporul este cel care Opinia poporului este reprezentată de partide. Trecem prin momente Ar f! bine să înceteze manevrele Ge orica fel. Dorința nestăvilită de putere, nu le poate justifica.

Într-o democraţie adevărată, partidele sint. depozitarele volinței opiniei publice. Ele dau expresie voinţei obşteşti.

Avem obligaţia de a face din Parlamentul Ad-hoc un organism viu, cinstit, folositor poporului român, pus în slujba

„construirii democraţiei.

hecurs la metoda

[re mm d ata e aa

NOI MANEVRE POLITICE

„A face haz pe seama ședinței de constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională mi se pare perfect inutil. Întreaca desfăşurare a acestei ciorovăieli televizate a fost în sine atit de comică încit nici un comentariu n-ar putea concura simpla transcriere. A face h=7 de întîmplarea politică din incinta Parlamentului e nu numai inutil, dar şi primejdios. Ovicît de ciudat ar fi pentru noi, oamenii cu umor, această ședință semnifică un moment de o deosebită importanță în

ION CRISTOIU (Continuare în pag. a II-a)

(Urmare din pag. 1)

viața României de azi : consti_tuirea unui nou oragnism al puterii de stat. Privită din acest punct, reuniunea din 7 fe „ bruarie nu mai e atit de hazlie pe cît pare. Ea reprezintă sfîrşitul unei controverse care a agitat realitatea noastră politică “din ultimul timp, controversă marcată pe plan intern de o ațițare culminind cu de monstrația şi contrademonstraţia din 28 ianuarie 1990 și, respectiv, 29 ianuarie 1990, iar pe plan extern cu apariţia unor îndoieli privind democraţia românească, îndoieli concretizate, printre. altele, și în ezitarea Statelor Unite ale Americii de a ne acorda Clauza naţiunii celei mai favorizate. Cauza controversei a fost dată de hotărîrea Frontului Salvării Naţionale de a participa la alegeri. Pe drept cuvint, partidele politice, dar şi demonstranţii din 28 ianuarie 1990 au contestat decizia care, con= trazicînd un angajament anterior al Frontului, punea această organizaţie în situaţia ciudată de a fi arbitru şi judecător totodată. Pentru a pune capăt tensiunii ivite, reprezentanții partidelor politice şi ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale s-au adunat în jurul unei mese rotunde soldate cu hotăxiîrea constituirii unui Consiliu Provizoriu de Uniune Na» țională alcătuit din 50%, re= prezentanți ai partidelor politice și 50%, reprezentanţi ai Consiliului F.S.N. considerat drept organismul puterii de stat legiferat de Revoluţie. Comunicatul din 1 februarie preciza că: „Reprezentanții organizaţiilor minorităților naţionale vor putea fi cuprinși în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională respectind principiul parităţii cu reprezentanţii partidelor“. Altfel spus, respectind proporția de 50% din totalul membrilor C.P.U.N. acordată partidelor politice. Ceea ce înseamnă că reprezentanții organizaţiilor minorităților intrau împreună cu reprezentanții Consiliului Frontului în partea de 50%. E necesară această precizare întrucît problema participării - organizaţiilor minorităţilor a constituit un punct de discordie inutţilă, clar inventat pentru a transforma reuniunea într-o hăre mălaie comică.

Principalele vinovate de

această situaţie au fost, trebu-

ie s-o recunoaştem, partidele politice. Pentru că ele au semnat cu ochii închişi, fără a fi atente la ambiguităţile textu= lui, Comunicatul din 1 februarie 1990. Dacă ar fi avut mai multă experienţă politică, dacă ar fi fost mult mai puțin încrezătoare în loialitatea adversarului, ar fi sesizat că documentul care urma să stea la baza întîlnirii din 9 februarie 1990 oferea, prin diferite mijloace (gerunzii echivoce, paranteze inutile, absența explicitărilor), posibilitatea unor interpretări în favoarea Frontului. Prima şi cea mai importantă prevedere viza prezenţa la paritate cu

"organismul

dusă de un organism al puterii de stat avînd numele de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Cum o arată însăşi denu= mirea, acest Consiliu: era şi conducător, să-i spunem C.C.-ul (fără nici o intenție aluzivă) a organizaţiei intitulate Frontul Salvării Naționale. Frontul Salvării Naționale îşi anunţă brusc intenţia de a participa la alegeri. Partidele politice, cetăţenii protestează. Şi pe drept cuving. Prin Consiliul F.S.N., organizaţia politică intitulată Frontul Salvării Naţionale conduce țara. Această organizaţie nu poate fi şi arbitru, şi jucător totodată. Şi atunci, ce face

avantaj enorm faţă. de celelalte formaţiuni politice. i] a fost părăsit, într-adevăr, de fostul Consiliu, dar a primit drept moştenire la acest divorţ întreg prestigiul deţinut de fostul Consiliu. Acestei moşteniri fabuloase trebuie să-i adăugăm 'şi o alta. Cine ne garantează că divorţul politic a fost complet ? Cine ne garantează că mulţi dintre membrii fostei. conduceri a F.S.N. rămaşi în recentul organism al

puterii de stat nu vor sprijini -

discret organizaţia din care au făcut parte ? Cine ne garantează că la un moment dat, în virtutea dreptului de a:se în+ scrie în orice partid, ei:nu vor

Recurs la metoda

NOI MANEVRE

POLICE

partidele politice a reprezentanţilor fostului Consiliu al F.S.N. S-a invocat drept argument pentru această decizie o departajare făcută atunci în timpul şedinţei. Şi anume fapțul că între Consiliul P.S.N,, ca organism al puterii de stat, şi Frontul Salvării Noţionale, ca partid politic recent constituit, nu există nici o Jegătură. Pe această diferenţă categorică s-a axat întreaga activitate la ședința din 9 februarie a reprezentanţilor Consiliului. Impetuosul Mircea Dinescu, un poet al cărui teribilism se întrevede a fi tot mai orientat zătre un anume scop, s-a ridicat şi a declarat că nu toţi membrii . Consiliului F.S.N. s-au înscris sau se vor inscrie în formațiunea politică intitulată Frontul Salvării Naționale. S-a mers pînă acolo cu acest divorţ declarat pe loc” încît domnul Ion Iliescu, preşedinte al F.S.N., după cum o demonstrează nu numai textul, dar şi fotografia făcută la înscrierea la Tribunal, a susţinut, răspunzînd unei întrebări, că domnia sa nu face parte din Frontul Salvării Naţionale. Ba chiar, pentru ca distanţarea să fie completă, F.S.N., ca formaţiune politică, e reprezentat în Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională de trei membri nu în cota Consiliului F.S.N., ci a partidelor politice. Să recapitulăm, pentru a nu ameţi printre atitea nuanţe. Pînă la 9 februarie 1990 România a fost con-

conducerea Frontului Salvării Naţionale ? 'Transformă Frontul, pe care l-a condus pînă la 9 februarie, în partid politic și proclamă deodată că el, Consiliul, n-are nici o legătură cu acest partid. El se află deasupra organizaţiilor politice (inclusiv a F.S.N.) ca organism creat de Revoluţie! în calitatea sa de legitimat de evenimentele din decembrie, el are dreptul, împreună cu organizaţiile minorităţilor naționale, la 50%, din locurile noului organism al puterii de stat. Foarte bine — se va spune — membrii fostului Consiliu al F.S.N. rămași în noul organism s-au purtat ca nişte lași. De dragul unui Joe în conducerea treburilor statului ei şi-au abandonat organizaţia în fruntea căreia au fost de la 22 decembrie pînă acum. Numai că lucrurile nu stau chiar aşa de simplu. Oricît de tare s-ar distanța acum de F.S.N. membrii fostului Consiliu al Frontului, ei nu pot şterge din conștiința alegătorilor identitatea dintre Consiliul FS.N. și F.S.N. Denumindu-se Consiliu al Frontului Salvării Naţionale, fiind aşadar pină acum organismul conducător al Frontului Salvării Naţionale, fostul organ al puterii de stat a sporit enorm, prin măsurile populare luate, capitalul electoral +a! noului partid politic. Acest partid, atît de tare compătimit de domnul Andrei Pleşu în ședința din 9 februarie 1990, porneşte cu ua

intra în rîndurile F.S.N.? Că doar n-o să ni-l imaginăm pe domnul Ion Iliescu înseriindu-se în P.N.Ţ.?! Dacă n-ar fi fost vorba de o manevră abilă, noul partid politic nu s-ar fi numit Frontul Salvării Naţio= nale. Nu cred că fondul principal de cuvinte din limba romană era atît de sărac încît scriitorii-activişti ai Frontului să nu poată găsi o altă denumire pentru partidul pe care l-au condus pînă la 9 februarie 1990.

Am făcut această paranteză pentru a atrage atenţia asupra uneia din explicațiile caraeterului hazliu a faimoasei ședințe. Între. reuniunea din 1 februarie şi cea din 9 februa= vie, liderii partidelor politice şi-au dat. seama că au fost traşi pe sfoară. Ei au încercat atunci să rezolve la şe» dinţa din 9 februarie ceea ce nu rezolvaseră la întîlnirea anterioară. Lucru nu numai peDibil dar şi incorect, pentru că, un document semnat în urma unui dialog politie nu poate: fi contestat în cadrul unei reuniuni convocate pentru a transpune în practică hotărîrile întîlnirii anterioare. Caracterul comie al intervenţiilor lor se ivea din faptul că ei îsi dădeau seama că n-au încotro dar se încăpăţinau să pună în discuţie o convenţie deja validată. Hărmălaia a fost sporită şi de alte manevre ale Frontului. Salvării Na ionale. E suficienţ să amin-

tesc aici invitarea la şedinţă a reprezentanților partidelor înființate după 1 februarie 1999. Prin aceasta, Consiliul a încălcat grav litera documentului care vorbește clar de partide „constituite pînă la această dată sau prezente la reuniune“, În acelaşi timp el a creat însă o subtilă diversiune. Dacă s-ar fi respectat litera documentului, reprezentanţii celor 15 partide ar fi trebuit scoși din sală. Ca şi reprezentanții Consiliului F.S.N., corespunzători acesto= ra, invitați şi ei în mod abuziv la ședință. Dar cum să scoţi din sală fără a provoca scandal 90 de oameni politici ? Punerea problemei a înverşunat pe aceşti 90 de oameni care au sporit la rîndu-le, prin mormăieli şi intervenţii, impresia de haos ridicol: O altă problemă adusă în discuţie în scopuri diversioniste a fost cea a organizaţiilor minorităţilor naţionale. Am arătat mai sus că reprezentanții acestor organizaţii cădeau,. prin litera Comunicatului, în partea de 50% care revenea Consiliului F.S.N. Liderii Consiliului ştiau aceasta. De altfel, ei au şi acceptat ia un anumit moment al şedinţei ca reprezentanţii mino= rităţilor să ocupe locuri din cota Consiliului. A fost însă o miscare eare s-ar putea numi inventarea unei false proble= me pentru a-ţi face un avantaj din 'rezolvarea ei. Domnul Ion ljiescu a oferit cu maximă geherozitate reprezentanţilor minorităţilor locuri din cota Consiliului cînd, de fapt, el era obligat să o facă. Punerea acestei chestiuni a stîrnit derută în rîndurile partidelor politice. Confruntate cu sfidarea evidenţei, acestea s-au bilbiîit furioase, s-au contrazis, au adus argumente ridicole. Rea= litate care a dus şi ea la întărirea impresiei că democra= ţia de tip pluralist, pe care se întemeia şedinţa, provoacă nu altceva decît ciorovăieli penibile, în timp ce ţara, cum spunea unul din reprezentanţii Forntului, are nevoie de stabilitate.

Frontul Salvării Naţionale a obținut în sedinţa din 7 februarie 1990 o victorie categorică. E însă numai o aparenţă, În. realitate aceste manevre abile şi incorecte sesizate de mulți au sporit neîncrederea cetăţenilor în bunele intentii ale Frontului Salvării Nario= nale. Ceea ce pe termen lung poate fi cauza unei veritabile catastrofe politice.

Am intrat în anul Caragiale

Maxiciorovăială miniparlamentară

(Fragmente de la ședința de 'constituire a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională din 9 februarie 1990)

ion Iliescu : Deci acesta este actul emis de Consiliu care a acceptat principiile consemnate în înţelegerea noastră de la 1 februarie pe baza căruia ar urma să ne constituim astăzi în acest Consiliu lărgit cu reprezentarea tuturor partidelor. Legat de aceasta, deci, noi v-am propune la ordinea de zi cîteva probleme. Deci în primul rînd să discutăm asupra constituirii Consiliului, în legătură cu care vreau să vă prezint care e situaţia la zi cu partidele, formațiunile înscrise pînă la ora actuală. Al doilea, să prezentăm un proiect de regulament asupra modului” de desfăşurare a lucrărilor Consiliului. Dacă ne-ar mai ajunge vremea, așa cum a promis, şeful guvernului să prezinte o informare asupra situaţiei actuale din economie. Acestea ar fi cele trei probleme pe care le supunem la ordinea noastră i. Dacă în legătură cu orde zi aveţi ceva obiecţ i sau propuneri ?

(O intrebare nedeslușită din sală, pe fond de rumoare)

O altă voce : Nu se aude.

O altă voce : Mai tare domnule !

[O aită întrebare nedeslușită p” fond de rumoare)

Ion Iliescu : Asta e de la primii punct, la constituirea Consiliului.

(Rumoare)

Ion Iliescu: Aia nu face obiectul... alea nu sînt organizații politice, așa cum am sta-

bilit în organizaţii sindicale. Nu-i nici o problemă. Ele practic...

(O altă întrebare nedeslușită pe fond de rumoare)

ion Iliescu: Noi nu le-am constituit prin nici un act normativ. Transformarea lor este o chestiune recomandată expres ca să capete caracter de organ Sindical, adică nu-i nici o problemă.

Voce din sală: Dar să dăm un comunicat în treaba asta, că întrebări se pun de toată lumea.

Ion Iliescu (rumoare, altă întrebare). Da.

Voce din sală: Ce se intimplă cu fronturile de salvare de la judeţ, municipiu, oraș, sate ?

Ion Iliescu : Am citit.

Aceeași voce din sală: care în prezent funcționea Noi în acest sens avem un protest pe care vreau să-l citească preşedintele partidului.

lon Iliescu: N-aţi urmărit Decretul cum l-am citit ? Cum se completează consiliile din profil teritorial...

Aceeași voce: Funcţionează fostele sedii de partid ale partidului comunist! Cu tot utilajul !

Ion Iliescu : Păi pe dumneata ce te interesează ? Sediul sau... organismul ?

Aceeaşi voce: Organizarea care e. Noi am văzut şi schema

Aiă voce din sală : Domnule Iliescu, ar trebui să mai adăuzaţi la ordinea de zi o problemă care interesează, cred, majoritatea partidelor și anume problema sediilor şi a subvenţiilor.

Ion Iliescu (răspunde.altcuiva). Da

lceeaşi voce : - Dacă permiteii am să dau citire-unui protest /rumoarea se amplilică).

1on Iliescu (răspunde alteuiva): Nu.

ită voce răzleață: u e imoortantă problema sediilor.

Vocea protestatară : Vă _facem cunoscut....

lon Iliescu fîntrerubindu-l) :

Eu zic întii să aprobăm ordinea de zi și apoi...

O voce din sală: Domnule preşedinte, cu cîteva zile în urmă s-a dat un comunicat de autodizolvare a Consiliului Frontului Salvării Naţionale.

Ion Iliescu : Unde aţi văzut comunicatul acesta ?

Vocea : La radio.

Ion Iliescu: N-am auzit de Cazimir Ionescu : Îmi permiteţi să răspund la cele două întrebări ? (rumoare în sală)

Cazimir lonescu: Vă rog să-mi permiteţi să răspund la întrebarea referitoare la autodizolvare.

(Este întrerupt violent de o avalanșă de întrebări. Se distinge 0 voce)

Vocea: Adică dumneavoastră consideraţi că reprezentanţii partidelor sînt aici ca să lărgească acel Front al Salvă-

rii Naţionale... Inexact... Nu admit așa ceva... Altă voce: Asta-i părerea

dumitale

Cazimir Ionescu: S-a făcut aici afirmaţia... Linişte vă rog!

Ion Iliescu: Vă rugăm să discutăm pe rînd.

Cazimir Ionescu : În privința primei afirmaţii cum că acel Consiliu al Frontului s-ar fi autodizolvat, consider că sînt cel mai în măsură să răspund la această întrebare. Pentru că sînt singurul care după ultima întîlnire, atunci cînd s-a dat şi declaraţia, am participat la acea miniconferinţă de presă... cum s-o numesc... ?! Unde ziariştii care tot dădeau buzna voiau neapărat ca să aibă un răspuns şi... care nu cred c-a durat zece minute. Ciîţiva dintre dînşii, care erau foarte montați pe această idee, foloseau tot timpul în întrebare cuvîntul : cînd vă dizolvaţi ? Da, azi v-aţi dizolvat? Da”, vineri vă dizolvați ? Da' cînd vă dizolvaţi ? Eu personal, le-am răspuns că este vorba de o res-truc-tu-rare, că s-a hotărit ca jumătate, deci prin paritate, cincizeci la sută din acest Consiliu res-truc-tu-rat să fie compus din reprezentanţii partidelor care au participat la ultima întîlnire. Dar atunci cînd s-a dat comunicatul în presă cei foarte interesaţi şi montați au folosit şi în răspuns tot cuvîntul autodizolvare. Mie îmi pare rău că n-am aflat la timp să fi dat o dezminţire. Dar o s-o fac dacă este nevoie şi o fae acum pentru ca dumneavoastră să ştiţi cum s-a strecurat această eroare, bine... intenţionată şi montată. De asemenea... (întrerupt de voci) Daţi-mi voie vă rog! Daţi-mi voie ! (pauză pentru a asculta rumoarea). De asemenea, s-a subliniat data trecută şi nu au fost atunci nici un fel de puncte de vedere divergente, dimpotrivă a fost un consens Că... tot eu am ridicat această problemă şi cei din sală pot să confirme. Am ridicat problema judeţelor. Am arătat că am făcut multe deplasări în judeţe, că acolo s-au făcut alegeri şi de două ori şi de trei ori că sint probleme şi că stabilitatea din punct de vedere social și economic în țară, singura care de altfel ne poate duce la alegerile din 20 mai, unde, în paranteză, permiteţi-mi să vă spun, se vor pune toate aceste probleme... Atunci se vor pune aceste probleme. Atunci vor fi, atunci va fi recunoscută legitimitatea tuturor acestor partide (întreruperi violente din sală) vă

rog frumos, nu v-am întrerupt și nu mă întrerupeţi.

O voce : Nu-i la ordinea zilei această

Cazimir Ionescu: Domnule Petrina, vă rog să nn [aceţi

dumneavoastră aprecieri privind felul în care vorbesc eu. Mai ales că aţi venit aicea... aţi apelat la un for democratic. Lăsaţi să facă acest for aprecierile. Nu aprecieri personale aștept eu aici. Deci. în ceea ce priveşte le-gi-ti-mi-tatea acestor partide s-a subliniat şi data trecută și toată lumea a fost de acord că ea n-ar fi fost... că ea nu va fi definitivă decît după 20 mai. După alegerile electorale. Pînă atunci legitimitatea noastră este egală. A tuturor. Ba chiar se poate spune că dacă n-ar fi existat un Consiliu al Frontului Salvării nici unul dintre aceste partide n-ar fi existat, fiindcă n-ar fi existat decretele în virtutea cărora ele s-au anunţat şi s-au constituit. (voci din sală) Dar. Sîntem de acord că pentru toți această legitimitate este la ora actuală, ....

O voce: Nu Consiliul a făcut revoluţia !

Cazimir Ionescu: ....de comun acord dacă vreţi, dar nu este recunoscută de întregul popor, dacă aceste partide vor acum să vină şi să participe cu orice preţ la împărţirea puterii de bucățele, unde sînt reprezentanţii poporului ? Unde sînt sindicaţii, sindicatele, acelea de zeci de mii și sute de mii de oameni ? Ei ce vor spune? Formula la care s-a recurs data trecută a fost clară ! Nu ne amestecăm în tre-

burile judeţelor şi facem şi acolo restructurare prin paritate, pentru că dacă ne apucăm acum să alegem preşedinţi şi vicepreşedinţi

O voce : Va fi un haos.

Cazimir Ionescu : ....facem o degringoladă în ţară şi pînă la alegeri se alege praful. Şi n-o să mai aibă loc nici alegerile... N-o să ne apucăm acum să restructurăm guvernul și toată lumea a fost de acord să-l completăm după criterii exclusiv tehnocrate, vă aduceţi aminte termenul, fiindcă dacă ne-apucăm să facem treaba asta şi la guvern, s-a terminat şi cu economia ţării, şi de asemenea nu cred că este prazul să punem acum in discuţie persoana preşedinte: lui care a fost ales şi care întrunește consensul ţării fiindcă de asemenea o să avem haos în ţară. Şi eu cred că asupra acestor probleme tre buie să reflectăm şi să vă spu

neţi cuvîntul fiecare. Vă mulpumesc.

Un tînăr domn la microfon : Doamnelor, domnilor, ar fi trebuit poate să-ncepem această zi aducîndu-ne aminte că zidurile acestei clădiri superbe, timp de peste patruzeci şi cinci de ani, n-au avut dreptul să audă cuvintul democraţie Dat fiind că am intrat în ordinea de zi am să-mi permit să mă prezintă. Mă numeso Virgil Andrei Viţă. Sînt purtător de cuvînt al grupării partidelor democrate de centru Reprezint şi Partidul Democrat cu sediul în Cluj. Referitor la chestiunea arzătoare care a aprins spiritele în loa să ne unească, mi-aş îngădui să spun o frază : Dacă e vorba de constituire atunci înseamnă că nu se lărgeşte, iar dacă se restructurează, înseamnă că

schimbă structura şi deci se -

constituie. Este un cerc vicios pe care, probabil, că-l vom desface pe parcurs.

Iordan Rădulescu (fără partid): Am participat la revoluţie din prima zi şi pînă în momentul de faţă, zic eu. Fac şi eu apel la toţi oamenii de... de buni români. Ca să menţinem această flacără a revoluţiei, revoluţie care ne-a propulsat pe plan mondial dintr-o ţară cum poate Ceauşescu şi-o-nchipuia c-o face el cunoscută, noi, în puţine zile am reuşit s-o facem şi mai cunoscută. Zic eu că poporul român şi-a căpătat o _ mare cinste şi aţi văzut că Europa zice ci: o să facă o Europă mare, în care să intre şi România. Să nu dezicem popoarele Europei şi popoarele lumii.

în mod concret eu aş face apel ca să mişcăm lucrurile din loc fiindcă timpul trece şi n-am făcut nimic pină la această oră, să facem, totuşi ceva de pe ordinea de zi pro-

ERYK LIPINSKI (POLONIA)

pusă de domnul preşedinte. Că dacă o să ne întorcem să le revindecăm toate de la început, să ajungem acum să spunem că nici preşedintele nu-i bun, că nu sîntem de acord nici cu ce am hotărit atunci şi aşa mai departe înseamnă că ieşim în stradă şi ne batem. Şi nu este, zic, că o să regretăm noi toţi şi o să ne aruncăm cu cenușă în cap în fața întregii lumi...

Valentin Voicilă: Vă rog frumos ! Vă rog frumos ! Domnu... Vă rog să nu mă întrerupeţi. Nu m-am prezentat (se prezintă). În momentul cînd a început revoluţia nu m-am gîndit să fac politică. M-am gîndit să apăr soarta acestei țări. În acest moment, ce se întîmplă aicea este o ruşine pentru că este luptă pentru putere. Vreţi putere ! Asta doiți! Tara se destabilizează ! Eu răspund de situaţia unui județ întreg. Ştiu care este situația județului. Dumneavoas-

20 mai — Duminica orbului Anunţăm electoratul

român, partidele politice şi Consiliul

Provizoriu de Uniune Naţională că aiegerile programate în 20 mai

vor avea loc, conform calendarului, ortodox, în Duminica a Vl-a — a orbului. Despre motivele care impun amînarea alegerilor pentru septembrie, în numărul nostru viitor.

Vind LA NEcERI or NEA IA MULTE PMZTIVE ze MGT COVE 0 FOBM $

tră vreţi putere. Asta vreţi (gălăgie). Vorbesc în numele tinerilor. Sînt un intelectual Sint ac-tor. Am luptat în această perioadă. Nu am vrut să fac parte din nici un par tid. Am ieșit în faţă și am zis „Fraţilor, acum dăm jos o dictatură“. Acum ne aflăm în fața unui moment aproape ingrozitor. Noi; vrem putere. Cimeva vrea puztere, împărţiţi putere... Cei care au murit pentru noi în stradă...

Reprezentantul Maramureșului în Consiliu: Consider că nu s-a început cu începutul. 'Trebuia să păstrăm măcar un minut de reculegere pentru victimele căzute sub fecul revoluţiei.

O voce, la microfon : Mă numesc colonel Dumitrescu Mihai, reprezentantul județului Vilcea. Şedinţa a fost deosebit de furtunoasă, va intra în istorie, nu-mi place pentru că nu sînt loiali. Eu aș vrea să arăt aci pe scurt că Frontul Salvării Naţionale s-a constituit în momente deosebite. Domnul preşedinte Ion Iliescu, domnul prim-ministru Petre Roman au stat în fața ploii gloanţelor, în fața teroriștilor, poate că-şi dădeau viaţa dacă trebuia. Alţii n-au stat. Ca atare, eu propun să intrăm în subiect, reprezentăm aici poporul, personal nu fac politică. Sint colonel, mă retrag în cazarmă, cind poporul îmi ridică această misiune. Aş vrea să arăt că în judeţul Vilcea m-am înţeles bine şi cu Partidul Naţional Țărănese Creştin şi Democrat, şi cu ceilalţi. Le-am asigurat localuri însă nu sînt de acord să se dea mi-

lioanele țării pentru partide. (...) Cristina Ciontu: ..Mai a-

veam o problemă. Foarte scurtă. V-am spus că am 23 de ani. Eu, în această lună şi jumătate, aproape două, am învăţat şi am înțeles foarte multe lucruri noi. Printre care, ce-am înțeles eu din democraţie... cuprinde... democratia cuprinde...

două probleme $i anume, prima: dreptul fiecăruia să aibă un punct de vedere şi al doilea punct este

obligaţia fiecăruia să asculte punctele de vedere ale celor-

lalţi...

Fragmente culese şi transcrise de VALERIA SITARU

HABEMUS PAPA. După cum se știe, s-a ho-

tărit formarea Biroului Executiv al: Consiliului

Provizoriu de Uniune Naţională, alcătuit din

21 de persoane: un președinte, cinci vicepreședinți, un

secretar și 14 membri. Ca președinte a! Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională a fost ales domnul bon Iliescu; ca vicepreşedinţi — domnii lon Caramitru, Cazimir lonescu, Carol Kiraly, Radu Cimpeanu și lon Minzatu,.- lar ca secretar domnul Dan Marțian.

START ÎN MARATONUL ELECTORAL

O sesiune rodnică a avut Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională în săptămîna trecută. Marţi, 14 martie 1990, a fost votată, aproape în unanimitate (un singur vot împotrivă, două abţineri), noua Lege Electorală. Au fost adoptate, de asemenea, o serie de decrete-legi, dintre care unele deosebit de importante. cum sînt cele referitoare la trecerea la săptămina de lucru de 5 zile, atragerea investițiilor de capital străin în România, modul de îndeplinire a serviciului militar în termen şi cu termen redus ş.a.

Este cea mai importantă şedinţă din scurta dar atit de agitata istorie a parlamentului din Dealul Mitropoliei, pentru că a adoptat un act legislativ

major, de mare însemnătate pentru viitorul democratie al patriei.

de aşteptat, aElectorale a

Cum era şi doptarea Legii prilejuit dezbateri aprinse, "adesea furtunoase. Începute încă de vineri, 9 martie, şi sus pendate sîmbătă, 10 martie, ca urmare a unei „minigreve“* a unor parlamentari plecaţi în week-end. dezbaterile au continuat marţi aproape toată ziua. Proiectul Legii a fost dezbătut articol cu articol, punct cu

punct, asupra textului iniţial operindu-se modificări sub-

stanţiale. De reţinut că a fost

adoptată propunerea ca municipiului Bucureşti să i se

acorde 14 locuri de senatori, cite doi pentru fiecare sector, precum şi cresterea număru- “lui de membri în adunarea deputaţilor de la 331 la 387.

= Printre articolele. care au “suscitat cele mai multe controverse, stirnind adevărate

„pasiuni“ politice, sint de mentionat cele privitoare la can- „didaturile fostului exil românesc, prezentarea candidaturi- 'or în camera deputaţilor, se-

mult o

“ vicepreşedinte

nat şi pentru funcţia de preşedinte, prevederile privind funcţia de președinte al țării, O adevărată canonadă de observaţii, propuneri. şi contestări a stirnit dezbaterea în ju-

„rul aecesului presei, cinemato-

grafiei, radioului şi televiziunii în secţiile de votare, precum şi ideea finanţării campaniei electorale a formaţiunilor politice, cu deosebire în ceea ce priveşte posibilitatea folosirii unor ajutoare din străinătate. Cu titlu informativ, menţionăm că dacă discutarea primelor şase articolea durat trei ore, dezbaterile la articolul 12 s-au întins pe nu mai puţin de 5 ore. Sesiunea a avut parte şi de două momente inedite. Primul : evocarea posibilităţii preluării funcţiei de preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, pină la alegeri. de o altă persoană decit domnul Iliescu. A fost mai întrebare - retorică a domnului preşedinte. Al doilea : pătrunderea intempestivă în parlament a domnului Dumitru Mazilu, cu sprijinul unor partide, al căror număr nu s-a mai ştiut exact pină la urmă. Demnul Mazilu, care nu cu mult timp în urmă îşi anunţase în mod spectaculos demisia din funcţia de primal. Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Pină la urmă totul s-a terminat cu bine. Domnul Ion Iliescu a rămas, cum era și firesc, în continuare preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională, iar domnul Mazilu. dezavuat de majorita-

„tea deputaţilor, a părăsit, cum

de asemenea era firesc, sala de şedinţe.

Aşadar, Legea Electorală a fost votată. Începe maratonu,

electoral | :

„Vasile BARAC

(.P.U.N.-ul trebuie să decidă!

“În mod paradoxal, în timpul care a trecut de la revoluţie, singura „personalitate“ distinetă capabilă să conducă națiunea “a fost poporul. Acesta a impus diviziunea puterii (în care se înstăpinise. o singură formaţie politică) şi crearea C.P.U.N.-ului pri manifestaţia din Piaţa Victoriei din 28 ianuarie. Toate întăptuirile democratice, din decembrie. si pînă acum, nu reprezintă nicidecum „emanaţia“ vreunei personalităţi, ci au fost impuse cu forța și nu altfel de către popor. Proclamaţia de la Timişoara este o emanaţie a dolean- 'țelor poporului după cum o atestă cele peste patru milioane de semnături. Poporul de „golani“ ocupă de mai bine de două săptămîni aceeași Piaţă a Universităţii în care au căzut victimele din 21 decembrie 1989, cerînd includerea punctului opt. din Proclamaţia de la Timișoara în legea electorală şi democratizarea televiziunii române. Sub presiunea voinţei poporului care s-a jertfit în revoluţie, guvernanţii trebuie să- accepte dialogul cu demon= stranții din Piaţă şi nu să. se ascundă sub paravanul de hîr- „tie a.unei legi electorale vota- „tă de reprezentanţii unui organism .(C.P.U.N.) care n-a fost “ales de mase.

Legea electorală nu poate fi un act sacrosanct, mai ales fiind bine cunoscute condiţiile ambigui în care a fost elabo= rată, ci aceasta trebuie să fie chiar garanţia apărării libertăților democratice ale poporului. De aceea, în. 'mod firesc, ea „poate fi îmbunătăţită la sugestia maselor. Din intoleranța şi agresivitatea cu care domnul Iliescu reclamă inviolabilitatea acestei „legi electorale“, s-ar putea deduce că scopul revoluției nu a fost altul decit „decretarea“ acestei legi, prin care poporul să. fie constrins să a-

„C.P.U.N.-ul „înălţimea misiunii încredințate,

leagă un preşedinte în faţa căruia să. se inchine delirant ca-n faţa unui Mesia aşteptaţ cu icoane, lacrimi şi flori. Noi suntem şi trăim în Europa şi poporul român a fost adeptul rațiunii dintotdeauna. -Demon-= stranţii din Piaţa Universităţii nu sint nişte fanatici, iar strigătul lor, repercutat în întreaga lume, reprezintă la ora actuală conștiința cea mai trează a naţiunii. Este inadmisibil, este absurd ca în baza unor ietiine silogisme (cum ar. fi acela des invocat de dl. Iliescu că „legea electorală a fost votată“ !) să nu se ţină cont de gravitatea situaţiei. Depinde de responsabilitatea în faţa isto-= riei a componenților C.P.U.N.- ului actual ca totul să fie rezolvat cu obligatoria maturitate politică. Nimeni, niciodată, nu le va ierta incompatibilitatea şi lipsa de patriotisrn ! Este absolut evident că a eluda - vocea poporului, în acest moment, înseamnă a nu fi patriot (şi vreau ca acest cuvint să-şi recapete toată profunzimea ce i-a revenit în timpuri= le revoluţionare |), ceea ce isto-

„ria (cum s-a văzut) va pedepsi

necruţător.

Ceva pare neclar. Poporul (masa imensă de demonstranți din Piaţa Universităţii) cere să dialogheze cu organul puterii (C.P.U.N.-ul) şi nu cere o au-

diență particulară cu o per» soană. sau chiar cu 0 ..per+ sonalitate“. Numai C.P.U.N.-ul

j$i poate asuma libertatea de a reiuza doleanţele poporului ! D]. Iliescu. fiind parte acuza= toare in acest proces istoric, nu poate fi investit cu puteri de decizie. Din raţiuni . superioare, cu mari repercusiuni pentru națiunea română, trebuie să fie la

Nu mă îndoiesc că va fi aşa, Marin Mincu