Predarea către CNSAS a arhivelor Securității

127. Acesta este numărul olițerilor de Securitate deconspirați că au țăcut poliţie politică. Numele lor apar rânduite unul sub altul în Monitorul Oficial, partea a treia, un soi de arhivă secretă, accesibilă doar inițiaţilor şi obsedaţiior. 4%. Acesta este procentul intormatorilor daţi în vileag de CNSAS în cinci ani de prestație în slujba aflării adevărului despre trecutul securistic al României. Citre de dimensiunea unui bob de mătreaţă atârnat de gulerul haine lui Ghearghe Onişoru. Prin comparaţie, există câteva mii de nume de turnători cerute spre a fi deconspirate de cei care şi-au văzut dosarele de urmărire. Sub ştampila „securitate najională” îşi fac somnul de veci sute de mii de dosare. În numai câteva luni la finele anului trecut, muncind pe brânci, doi complici vestiți, Timofte şi Onișoru, au reușit să mai secretizeze circa 200.000 de dosare. Cam așa arată situaţia în luna tebruarie a anului de graţie 2006, când guvernul a-aprobat Ordonanţa de Urgență prin care se modifică Legea accesului la propriul dosar de Securitate. Optimiştii ar putea spune că legea Ticu renaşte din propria-l cenuşă. Parţial au dreptate. Liberalii, susținuți de câţiva istorici, precum Marius Oprea şi Stejărel Olaru, plus Claudiu Secaşiu şi Dan Lazea, partea reformatoare a Colegiului CNSAS, au reușit să-i determine pe democrați să-şi pună semnătura tremurândă pe actul normativ. N-a fost uşor şi pe alocuri compromișul nu a putut fi evitat. Cel mai bun exemplu, impus probabil de aritmetica parlamentară, este menţinerea în lege a controversatei sintagme de „poliţie politică", de ale cărei avantaje s-au bucurat de-a lungul vremii politicieni de toate culorile. Cu ajutorul „poliţiei-politice“ au scăpat rechinii şi au ajuns în tigaie doar hammsiile. Desigur, pe stil nou; poliţia politică este mai cuprinzătoare, îi include și pe îndrăgiții milițieni şi procurori, iar Securitatea în totalitatea ei este considerată ca parte a poliţiei politi- - ce. Definirea poliţiei politice este însă aproape similară cu cea din actuala leică acele acţiuni care au-adus-

re drepturilor şi. omului. promisul-sare şi mai tare în ochi când vorba de mag sin-

ANDREEA PORA

Deconspirarea conspirăr

jerde de drept mandatul, ci tă, E pret a talsului în declaraţ Cu alte cuvinte, în urma unui proces Că: re poate dura până Ia finalul legistaturii, dacă nu şi mal mult.

O victorie asupra ocro! Ă organe este că ofițerii de Securitate vor ți deconspiraţi, cu excepția celor încă activi, iar pe lângă nume se vor publica şi faptele lor de glorie. Deci ni vom mai avea liste, ci povești ce pot fi a pepe ţilor în nopțile întunecate. Ba mai mult, dacă întâmplător din diferite dosare de urmărire informativă apar date că ofițerii activi au făcut poliţie politică, serviciile vor oferi toate datele despre ei, inclusiv dosarele de cadre.

O izbândă ce pare achi nată de la second hand este că s-a extins şi sfera cercetării din oficiu, aici intrând în plus şi secretarii generali ai parlamentului, directorii diferitelor departamente, consilierii prezidenţiali şi de stat, prefecţii, subprefecţii, primarii şi viceprimarii. Deranjul a apărut, fireşte, la cercetarea din oficiu a tuturor ofiţerilor superiori din

SRI, SIE şi celelalte servicii secrete, începând cu gradul de maior în sus, Rezervele PD'.au avut câştig de cauză, aşa că în final vor fi verificaţi doar directorii şi adjuncţii acestor servicii. Dacă prevederile Ordonajei de Urgenţă vor fi într-adevăr aplicate, SA/, SIE şi MApN vor fi obligate să predea în 60 de zile toate documentele întocmite: de fosta Securitate, inclusiv dosarele informatorilor, cartotecile în original şi microfilmele. Este de așteptat ca alde Timofte şi Fulga să născocească tot felul de tertipuri pentru a evita fatalul deznodământ, ținând cont de vasta experiență dobândită în timp. Ca mostră stă găselnița din 2005, când în loc de cartoteci şi opisuri, SA/a trimis la Popeşti Leordeni nişte tabele întocmite chiar de angajaţii serviciului. Complet inutile, evident.

Ceea ce nu poate însă să rezolve nici un text de lege este componența Apel Eul. CNE, locul unde se află

e fapt cheia dezghejului arhivelor ş

deconspirări. Presăăitele şi premii

vor putea numi câte un om, iar cei

"nouă vor fi aleşi ca şi până acum, adică

la propunerea partidelor prin votul parla-

mentului. Tehnic vorbind, nu există ajtă personaje, plus prețioasa achiziţie.

numită Onişoru. PRM nu are de

titorilor fostelor

Din 1990, de la Proclamaţia de la şoara și manitestaţia din

n iile de afaceri şi, ca atare, ele con-

„inte de prăpădul oral al u numai de p ul “mi

ei societăţi este vorba aici (pentru

că, orice s-ar spune, nu este uşor

să-i vezi pe foştii torţionari şi pe menestrelii lui Ceauşescu în parlamentul țării), ci de unul cât se poate de palpabil și nemijlocit nociv: aşa cum, înainte, prin însăşi funcţia lor de membri ai Securităţii, de turnători sau informatori, ei îşi clădeau binele propriu pe distrugerea vieților celorlalţi, la fel, astăzi, într-o nouă configuraţie a istoriei, ei îşi clădesc

Constantin Ticu Dumitrescu, ţinânduse cont de faptul că: 1) dintre voturi, unul a fost dat sub presiune (dovadă demisia ulterioară a votantului şi tăcerea speriată în care acesta s-a închis); 2) cercetătorii de la CNSAS refuză să lucreze sub conducerea lui Corneliu Turianu şi cer totodată să se facă publice rezultatele — se pare spectaculoase — ale muncii lor de

Arhivele Securităţii „şi criza societăţii

monopolul puterii şi bunăstarea pe sărăcirea şi răul întregii ţări. Îmbinând cinismul cu discursul manipulator și cu minciuna, ei au dat tonul hoţiei generalizate, au făcut legi care şă-i acopere, şi-au transferat mârşăviile trecute sub incidenţa secretului de stat, au legiferat ne-transparenţa în viaţa publică, au schimbat numele şi chipul unor. instituţii vechi, lăsând intacte

_ substanţa lor, mentalităţile lor, regulile

subterane de funcţionare. Sau, precum încazul CNSAS, au lăsat senzaţia înfiin-

E țării unei instituţii pe care în fapt nu o

lasă să funcţioneze şi căreia îi anulează menirea.

Pentru ca acest dezastru obiectiv al societăţii române să înceteze, membrii GDS cer ca CNSAS să-şi reia ur-

gent activitatea” sub conducerea lui.

cercetare “a dosarelor Securităţii, ţinute ascunse de vechea conducere a Consiliului; 3) Constantin Ticu Dumitrescu, ca autor al legii care îi poartă numele, este cel mai bun garant al aplicării ei, tocmai prin funcţia pentru care a fost propus.

Departe de afi un eveniment oarecare, criza actuală a CNSASreflectă criza majoră a societăţii române de 16 ani încoace. Credem căpreşedinteleRomâniei are o bună ocazie să arate, întrun'real moment de cumpănă, dacă este de partea societăţii civile care, la alege-

rile din 2004, l-a susținut şi a marcat

diferenţa dintre el şi Adrian Năstase, propulsându-l în locul în care se află. Sau

dimpotrivă, preferă să închidă -

ochii asupra acestei datorii istorice a României — deconspirarea membrilor

Apel pentru prevenirea indiferenţei, lehamitei şi indolenţei

fostei Securităţi care continuă să fie activi în structurile de putere ale țării — şi să facă speculaţii stranii (şi pentru mulţi dintre noi jignitoare) la adresa naturii comunismului şi a necesităţii condamnării lui. Când, în 16-22 decembrie 1989, românii au ieşit în stradă, ei nu au cerut, cum cere astăzi Traian Băsescu, „asistenţă ştiinţifică“ pentru a putea să strige „Jos comunismul!“. O societate precum cea comunistă, care s-a scăldat în minciună de dimineaţa până seara, nu poate fi judecată pe bucăţi. Un stat, cum a fost cel comunist, care şi-a minţit continuu cetăţenii şi care i-a făcut pe toţi să mintă, este un stat criminal în toate părţile şi aspectele sale. lar ca să afle acest lucru, un om care a trăit într-o astfel de societate — și d-l Băsescu a trăit — nu are nevoie de vaste documentări.

Am vrea ca prin aceste rânduri să atragem atenţia cât mai multor oameni că indiferența, lehamitea sau indolenţa manifestate în faţa acestor probleme costă scump: ele vor fi plătite prin însășşi calitatea vieţii noastre în această țară. Pentru a intra în lume, răul nu are un aliat mai bun decât /enea- morală.

Grupul pentru Dialog Social

„NI ul

SABINA FATI

Scoaterea la lumină a dosarelor Securităţii este o problemă complicată pentru toate partidele parlamentare: PSD şi PRM s-au opus pe faţă, în vreme ce liberalii şi democraţii încearcă prin metode ipocrite să lase lucrurile asa cum sunt. Ordonanţa de urgență 16/2006 care mojitică Legea deconspirării Securităţii ca poliție politică ntocmită de specialiştii PNL păstrează dilemele vechii

ioate documentele. Propaganda liberală care anunţa îneperea curăţeniei pe scena politică era doar un joc poliic, fiindcă noua ordonanţă de urgenţă ascunde aceleaşi echi tertipuri prin care securiştii se împart în buni şi răi, iar dovezile represiunii comuniste sunt camuflate prin stampila „siguranţă naţională“. Atragerea lui Ticu Dumiirescu de partea PNL este astfel doar o modalitate de legitimare a trucurilor prin care Securitatea ceauşistă rămâne, prin lege, conspirată şi pe mai departe. Dacă beralii ar fi vrut cu adevărat să-i dezvăluie pe foştii colaboratori ai Securităţii care se află azi în politică, administraţie sau chiar în fruntea unor companii de ces, ar fi putut reveni cu proiectul făcut chiar de Ticu Dumitrescu la începutul anilor 1990. În plus, artizanii ordonanţei de urgenţă pentru modificarea legii CNSAS se puteau inspira din precedentul creat de ministrul Justiţiei, Monica Macovei, care a reuşit să treacă prin parlament o lege a epurării magistraturii. Dar miza Partidului Naţional iberal nu pare să fie devoalarea sistemului opresiv din perioada comunistă, ci mai degrabă găsirea unor instrumente prin care să-l pună la zid pe Traian Băsescu şi aventual recuperarea elitei intelectuale care a părăsit definitv tabăra liberală după ce Călin Popescu Tăriceanu a refuzat în 2005 alegerile anticipate, de frică să nu-şi piardă fotoliul de prim-ministru. y : " “Partidul Democrat are la rândul său propriile planuri de păstrare a status quo-ului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securității( CNSAS). Tactica folosită pentru impunerea fostului judecător Corneliu Turianu în untea CNSAS, ca substitut pentru predecesorul său Gheorghe Onişoru, sugerează că democraţii preferă |i-

egi şi nu-i obligă pe deţinătorii de arhive să predea.

niştea şi buna înțelegere cu serviciile secrete, în locul inevitabilelor turbulenţe pe care le-ar fi creat Ticu Dumitrescu, care la 78 de ani are naivitatea să creadă că are la îndemână metodele şi informaţiile necesare pentru smulgerea dosarelor sensibile din mâinile lui Radu Timofte, directorul SA!/, şi din cele ale lui Gheorghe Fulga, şetul SIE.

Băsescu — nevoia de exorcizare

PD nu a fost niciodată preocupat de scoaterea la iveală a ororilor comunismului. În perioada guvernării de coaliție din 1996—2000, liderii PD spuneau mereu că legea deconspirării Securităţii nu e o prioritate, iar în 2006 au încercat cât au putut să evite modificările propuse de liberali, modificări care în unele privinţe aduc mici îmbunătăţiri de detaliu. Preşedintele Băsescu s-a ţinut departe de aceste dezbateri, dar în paralel a reuşit performanţa de a-i convinge pe deţinătorii arhivelor fostei Securităţi să cedeze grosul arhivelor către CNSAS. Totuşi, când a fost.vorba să-şi desemneze un reprezentant în CNSAS, Traian Băsescu a preferato persoană rezervată, cuminte, fără experienţa arhivelor şi care nu s-a manifestat niciodată în spaţiul public pentru deschiderea dosarelor Securităţii. Istoricul Dragoş Petrescu, numit de şeful statului la CNSAS, este mai degrabă cunoscut pentru felul în care, ca director al /nstitutu/ui pentru Istorie Recentă, a blocat cercetările referitoare la Securitate. Numirile făcute de. Traian Băsescu şi de liderii PD nu sunt întâmplătoare, ele indică predilecţia acestora pentru oameni comozi şi ascultători, care nu au

"dat nicicând prea multă importanţă problemelor morale

ale societăţii. £ 5

Nu este foarte clar dacă democraţii şi preşedintele au ales să fie reprezentaţi în CNSAS de indivizi fără personalitate pentru a putea manevra Colegiul sau din

dezinteres pentru această instituţie. Dacă nu există mo- ..

tive ascunse, Traian Băsescu ar trebui să facă un exercițiu de exorcizare şi să dea publicităţii dosarele sale de

Lupta pentru (de)conspirarea Securităţii

Securitate.

Domnul Băsescu a recunoscut în campania electorală că înainte de 1989, prin natura ocupaţiilor sale, a fost nevoit să colaboreze cu Securitatea ceauşistă, precizând însă că nu a făcut poliţie politică. Aliniatul 5 al Articolului 2 din ordonanța de urgenţă care modifică legea CNSAS precizează că „Implicarea în activitatea de poliție politică comunistă“ este stabilită de „Co/egiu/ Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe baza datelor, probelor şi indiciilor existente în dosarele care fac obiectul cercetării, precum şi prin orice înscrisuri prezentate de orice persoană interesată, în cazul lipsei, alterării sau descompletării dosarului," Preşedintele Colegiului, Corneliu Turianu, fost membru PD, are prin lege două voturi şi capacitatea de a forma majorităţi confortabile, după modelul fostului şef al CNSAS, care a reuşit să-i scoată basma curată pe Vadim Tudor şi Ristea Priboi. Tot preşedintele Colegiului este cel care deliberează cu şefii serviciilor secrete asupra dosarelor care urmează să rămână secrete, pe motiv că ar afecta siguranţa naţională. De aceea, poate, Partidul Democrat a măsluit cărţile în aşa fel încât să-şi. asigure controlul în CNSAS.

Potrivit informaţiilor care circulă în presă, Traian Băsescu ar avea două dosare, unul în arhivele Direcţiei a IV-a Contrainformaţii Militare, aflate în custodia Min/sterului Apărării, şi altul în arhivele fostei Securităţi, preluate de SA/! Dacă ar funcţiona şi în lumea politică modelul impus de Monica Macovei, prin care judecătorii şi procurorii care au colaborat în vreun fel sau altul cu Securitatea sunt eliminaţi din magistratură, Traian Băsescu nu'ar mai putea aspira la un nou mandat. Ordonanţa de urgenţă care moditică legea CNSAS îi lasă însă preşe-” dintelui căi de scăpare. Pe de o parte, documentele de „Siguranţă naţională“ rămân. secretizate, iar pe de altă parte, păstrarea sintagmei „poliţie politică“ prin care securiştii sunt împărţiţi în buni şi răi îi va face scăpaţi şi de acum încolo pe mulţi dintre cei care se lăfăie în vitrina politicii autohtone. :

, 28 martie

* Membrii Colegiului Consiliului Naţioral pentru Studierea Arhivelor Securităţii +au ales prin vot secret ca preşedinte al instituţiei pe Corneliu Turianu, propus în CNSAS de Partidul Democrat. Turianu a obţinut şase voturi, cu unul în plus față de Constantin Ticu Dumitrescu, care era susţinut în principiu de coaliţie şi de membrii nominalizați de PSD. Vice-

eşedinte al CNSAS a fost ales Dan Deşi votul a fost secret, membrii egiului au stabilit că Tieu Dumitrescu a fost susţinut de Claudiu Secaşiu şi Mircea Dinescu (propuşi de PNL), Dragoş Petrescu (propus de Băsescu) şi Ladislau sendes (UDMR). Turianu a primit trei vouri din partea PSD, unul din partea PRM, iar votul decisiv a fost dat de Dan Lazea (propus de PD). În urma votului, Constanțin Ticu Dumitrescu a părăsit şedinţa, ar Dan Lazea şi-a dat demisia. __* Constantin Ticu Dumitrescu a spus - Într-o conferință de presă că nu se va întoarce ca simplu membru în CNSAS şi a preciat că alegerea lui Turianu este o „lucrătură a serviciilor“ şi un joc politic făcut de Țraian Băsescu şi Emil Boc. _- - * Premierul Călin Popescu Tăriceanu explicat că Alianţa şi coaliția au convenit Isusţinăpe

Constantin Ticu Dumitrescu reşedinţa CNSASşi le-a cerut ferm democraţilor să-şi respecte angajamentul, lar Turianu să-şi dea demisia nu numai din funcţia de preşedinte al CNSAS, ci şi din Consiliu. j

* Preşedintele PD, Emil Boc, a dâclarat că partidul său refuză să-şi retragă candidatul din CNSAS, aşa cum au cerut libealii, pentru că „Turianu a fost votat pre-

şedinte şi nu mai poate fi retras pentru că face parte din Colegiu“

* Constantin Ticu Dumitrescu a declarat la Realitatea TV: „48 de ore nu-mi depun demisia ca să-i dau timp domnului Boc să dovedească că nu a pus la cale numirea în fruntea CNSAS a consilierului său intim, Corneliu Turianu, şi că totul se poate repara“,

Miercuri, 29 martie

* Angajaţii CNSAS au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta susţinerea pentru Constantin Ticu Dumitrescu. Ei au format

'un lanţ uman în faţa sediului şi au cerut

„Susținerea reală a alegerii lui Ticu Dumitrescu în funcţia de preşedinte al Colegiului CNSAS

* Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, |-a cerut lui Corneliu Turianu să se retragă definitiv din- CNSAS. „Este obligația PD 'să-i retragă sprijinul politic lui Turianu și acesta să-și prezinte demisia“, a afirmat Tăriceanu. „Dacă domnul Turianu nu se retrage, atunci. trebuie să modificăm în parlament Legea „CNSAS“ Totodată, preşedintele PNL a făcut apel la Ticu Dumitrescu să nu demisioneze şi să scoată la lumină toate dosarele fostei Securităţi. „Pentru... că sunt primul ministru al țării, o să-i cer d-lui Ticu Dumitrescu ca primul dosar cercelat să fie al meu“ a adăugat premierul Tăriceanu.

* Preşedintele executiv al PD, Adriean Videanu, a făcut un apel către Ticu Dumitrescu să nu-şi dea demisia din CNSAS, Videanu a adăugat că solicită Consiliului să înceapă verificările cu membrii PD, pentru a fi eliminate toate suspiciunile.

Joi, 30 martie

* Constantin Ticu Dumitrescu, Mircea Dinescu, Claudiu Secaşiu şi Ladislau Csendes au cerut, printr-o adresă către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, noi alegeri în CNSAS, invocând presiunea sub care a votat colegul lor Dan Lazăa. „Votul său a fost afectat de viciu de consimțământ“, a declarat Claudiu Secaşiu. Potrivit celor patru semnatari, votul lui Lazea nu a fost liber exprimat, dovada fiind starea sa extrem de agitată de la acea şedinţă.

* Protestele de la CNSAS au continuat, celor câteva zeci de angajaţi alăturându-li-se reprezentanţi ai Asociaţiei „Pro Democraţia“, revoluționari şi foşti deţinuţi politici.

* Preşedintele Traian Băsescu a respins public toate acuzaţiile că ar fi avut vreo imixtiune în alegerea preşedintelui CNSAS şi a acuzat PNL că duce o campanie „fără acoperire, demagogică şi lipsită de responsabilitate“.

* „Nume 'mari de parlamentari în funcţie, magistrați simpli şi magistrați superiori figurează pe lista CNSAS ca informatori sau ofiţeri care au făcut polie politică“ a declarat Germina Nagâţ, directorul Direcţiei de Investigaţii din cadrul CNSAS, în emisiunea România la Raportde la MIX FM. Ea a menţionat că pe listă figurează chiar şi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. -

Vineri, 31 martie S * PNL a adoptat o rezoluţie prin care

susţine în continuare pe Ticu Dumitrescu

pentru şefia CNSAS. Călin Popescu Tă-

Săptămâna CNSAS pe scurt

riceanu a făcut din nou apel către democraţi să-şi respecte angajamentul politic şi să-l retragă pe Corneliu Turianu din funcţia de preşedinte. În caz contrar, liderul PNL,a avertizat că va fi nevoit să dea o ordonanţă de urgenţă prin care va cere revocarea întregului consiliu ge conducere de la CNSAS.

* Constantin Ticu Dumitrescu a declarat că nu demisionează din CNSAS până când nu va avea o discuţie cu Traian Băsescu. Ticu Dumitrescu i-a cerut lui Traian Băsescu să-i acorde „aceeași incredere ca lui Timofte“,

* Corneliu Turianu a convocat o conferință de presă în acelaşi timp cu Ticu Dumitrescu şi l-a acuzat pe premierul Tăriceanu că a „regizat organizarea unui inexplicabil «puci democratie»“. Turianu i-a cerut premierului să înceteze „imixtiunea politică în funcţionarea unei instituții independente“

Luni, 3 aprilie * Preşedintele Traian Băsescu a declarat la şedinţa de bilanţ a SA/că, în cazul în care vor continua bătăliile politice la CNSAS, va cere guvernului să emită o ordonanţă de urgenţă prin care presa să aibă acces la dosare. „Nu trebuie să mai existe. suspiciuni că s-ar negocia dosare prin depozitele CNSAS! a spus şeful statului, care a fost de părere că SAI este acuzat pe nedrept că ar fi continuatorul practicilor Securităţii. Preşeintele Băsescu a lăudat, ca şi în multe alte rânduri, activitatea SA!/,

y : Maria Bercea

uduită. Eu nu mărgpeideea

a SE Rădulescu de la PD, care a ao) rol direct în combinaţia aceasta, un rol dc ompletului. Nu s-a făcut > nivelul d-lul Rădulescu, deputatul. operaţia serviciilor Fie că-l au ujăstacu ceva la mână... peace să-l şantajeze? inte de vot, Dan Lazea îmi spune Înai Ja Ticu, suntem lucraţi! Şi aadăui “sumneavoastră: Şi s-a oprit aici. Ca 00 m er fi zis „VS: sunteţi obiectivul". N-a asta, dar asta se subințelege. Nu piciodată atinge diavolismul, , specializarea pe care le au acME ele servicii. Au depăşit cu mult ceea ştiam noi de la vechea Securitate. Noi im ce arme au putut folosi. Ele pot fi toate felurile. Eu nu l-am condamnat va condamnat Mircea Dinescu pe

Pentru că, totuşi, mi-a destăinuit, în

uține de regăsire, şi era foarte

Aa y putut să traduc: nu vă mai

oeţi că jocurile sunt făcute. A fost slab

i volatcumis-a impus, dar aavuttotuși A ire de personalitate, de conştiinţă, centru că şi-a scris demisia pe loc. Odată Ei şi-a scris demisia. Şi-a aruncat toane, tot, a depus demis: În discuţia ineri, 31 martie), în care eu l-am

i vicepreşedinte,

isia n-a ajuns În Biroul permanent, este oprită la Rădulescu“. O să mă intorc la Rădulescu pentru că el a fost, cred, ultima rotiță de executare a planului i-a replicat aşa: „Hotărârea

ă salvez. în Bucureşti” Ce-a putut să-l zguduie pe omul ăsta? Nu se poate o aşa prăbuşire în 12 ore, nu se poate ca în 12 ore să se produs o aşa răsturnare de caracter, structură, de sănătate! De sănătate, tru că e vorba de sănătatea mintală şi a omului. Dan Lazea poate că îşi va reveni. tearomânească, lumeaintelecpierdut un om prin retragerea lui

'o mărturie despi Ci Rădulescu, de la PD, aţi încercat să

absolut convins, acolo s-a produs distrugă. Ăsta spun cu disperare şi teamă Mă îngrozesc. Multă lume izatcă sub chiar dacă au fost cu 99% mai puţine decât oada criminală a lui Dej, presiunea, teroarea exercitată asupra popu-

i acestei țări a fost enormă. cumva îl credeţi mai deştepti de-

sunt în realitate?

Să nu uităm, au un institut, au acade- “acolo au fost recrutaţi şi pe criteriul 'dosar, care a rămas în vigoare, n-o să fiul unul fost deţinut politic, Am 5-6 adresate de fii de foşti deținuți care nu au intrat sub nici o formă a asta, fiindu-le respinse dosarele. în afară de asta, a existat și o selecție

Nu ştiu ce'Să vă zic. Dar, tea, se naipoale Vorbea a ae, if conducerea CNSAS? cum se propus de ERM a primii vota Te Fianu 6 voturi, Trebuia să iasă PSD cu vicepreşedintele, Să se aleagă și ei cu ceva, doar participaseră la acest com PA ImpotiNA dvs. alături de PD şi

Cazul d-lui Buchet, care foarte radical pe d-l Vadim, beta lui. Vadim, este foarte semnificativ. A dat un comunicat în numele CNSAS, în apărarea d-lui Vadim, declarând faise nişte date care erau absolut reale, dar unde se greşise numai în ceea ce priveşte ginaţia, numărul de pagină. apile VE. mâneau fapte, Deci el şi-a depăşit mandatul şi atribuţiile şi, în acelaşi timp, a dat declaraţii false. Aşa încât mă întreb: ce autoritate morală poate să-i permită d-lui Buchet să candideze pentru postul de secretar? Fiindcă postul de secretar al CNSAS este un post foarte important. Dacă e să judec persoana d-lui Buchet, el este un om civilizat şi se comportă ca atare, eu nu mă pot plânge de nimic, În loc'să fim departe de orice influenţă şi orice presiune care ar fi exercitată asupra noastră, noi trebuie să ne uităm mereu în spate. De aceea am şi zis că timpul Colegiului a trecut,

Carearfi rezolvarea în această situație? Ţăriceanu şi PNL dau semnale că Vor merge până în pânzele albe, vor să schimbe legea. Soluţia ar fi să adopte modelul Gauck? = „Ca să schimbe legea le-ar trebui o majoritate. Or, dacă PD votează împotrivă nu ştiu dacă o mai au. Atunci, presiunea opiniei publice trebuie să impună tuturor partidelor politice o acţiune fermă. Adică, acţiunea aceasta nu trebuie să aibă frontiere politice.

SRI a dosit 800.000 de dosare

Lupta tuturor partidelor pentru deconspirarea Securităţii? E o afirmaţie care nu reflectă realitatea din România. Noi avem o coaliţie clară care controlează CNSAS: PD, PRM, PSD. E o miză mare să pul mâna pe dosare. Acum sunt cu mult mai multe. Fără Băsescu n-am fi avut aceste dosare pre-

„date de SAI Preşedintele Băsescu a

trimis la CNSAS 1.300.000 dosare. Nu e o Ro vată de netăgăduit a bunei lui cre-

Eu sunt obligat moral să-i acord prezumţia de bană-credinţă lui Băsescu, până la discuţia pe care mi-a promis că o va avea cu mine, rugându-l să-mi acorde. măcar, încrederea pe care i-o acordă lui Timofte. Până atunci eu îi acord prezumția de bună-intenţie.

Băsescu a dat dosarele Securităţii la CNSAS. Nu Constantinescu şi nici Miescu. .

La vremea aceea, d-l Constantinescu: l-atrimis în Parlamentul României pe celebrul Costin Georgescu care a rostit fraza „daţi în noi, dați în ina

A fost aplaudat, a fost cel mai mare şoc, cea mai mare durere, văzând. cum, de la Vadim la Galbeni, toţi se ridică! în picioare şi-l aplaudă, L-au ovaţionatfre-" netic. Dacă pornim de la aceste date, Băsescu a făcut un pas înainte. După ce. ani nu s-au predat decât 9. dosare, în 2-8 luni'a fost posibil să se descarce.

şi cutare. Cum să lacem treaba asta, atâta vreme cât ce s-a predat n-are cartoteci? E ca şi cum ai intra Intr-o mare bâhotecă pentru a căuta o carte anume, liră să ai

fost dat afară din SAI, şters de pe orice listă de avansări, pentru că i-ar fi lumizat date secrete lui Ticu Dumitrescu. Deși Constantin Ticu Dumitrescu nu reprezenta

activitate deconspirarea Securităţii. Faţă de aceste date, rezultă că nu 100.000 de dosare lipsesc, ci 800.000. Acum, viața acestui om este în pericol. Primeşte tot țimpul telefoane de ameninţare. Cu el doream să merg la Băsescu, să-i prezint situaţia exactă a arhivei Securităţii.

Să vorbim pe documente. Există trei tipuri de arhivă. S-au făcut inventare încheiate la 15 septembrie 1993. Această inventariere e faptică, nu scriptică. S-a numărat 1, 2,5, 9, în arhiva centrală de la Bujoreni şi în toate arhivele din țară. Primul tip de arhivă reprezință acele dosare care se găseau arhivate în decembrie '89. Al doilea tip adună dosarele operative, cele care se găseau în lişetele ofițerilor de Securitate. A treia categorie este a dosarelor penale, Şi aici vă rog mult să precizaţi: nu sunt dosare secrete, ele sunt rezultatul unor dezbateri publice, ele n-au ce să caute la serviciile române de intormaţii.

Prima arhivă: 1.901.530, Le am pe fonduri. A doua arhivă, cea operativă cuprinde 319.168 de dosare. Vorbim acum numai de aceste două componente, A şi B, care reprezintă dosare de securitate. Adunate, înseamnă .2.220.698 dosare, Predate la CNSAS în 5 ani, 9.164; predate între marie şi decembrie 2005 1.335.782 dosare, Rezultă că au rămas la SA/ 875.752 de dosare.

SAlvorbește de 100.000 de dosare.

S-a încercat să se introducă diversiunea kilometrică, pentru a nu mai avea un punct de plecare. Singurul punct de plecare care trecuse zidul SAI era documentul meu, strict secret, exemplar unic, parată, ştampilă şi ce vreți. M-am luptat în nenumărate emisiuni televizate şi interviuri să spun: de ce fugiţi, vorbiţi în termeni de dosar. Am câştigat, pentru că i-am obligat să vorbească de dosar.

Ultimul capitol este al dosarelor penale. Sunt 132.340. Lipseau din fondul ăsta, la 22 decembrie '89, 15 dosare, că nu s-au băgat prea mult aici. Distruse în condiţii deja clarificate, nimic, dispărute în perioada 22.XII..89—25.11l'90 nu apare nimic, la CNSAS 11000 acum şi 518 dosare în cei 5 ani. Dacă scădem înseamnă că mai sunt la 'ei 37.500 dosare penale. Aceasta este zestrea de care trePiesă ezaireteidu coma:

Ce ră din CNSAS? i Yi

“Nu întotdeauna poţi hotări singur.

DAN PERIOVBCIĂ Vă

Reforma | politică românească |

Până acum a lost srmplu a nopti (buni) și ai ice (răi). După aa. seuața s-a complicat. ai noștri s-au imp în buni şi în răi, ine ai lor în răi și răi

Dat sunt semne că în vilor va îi dn

Când am vorbit de demisie, după alegerile din CNSAS. am făcut-o în nume propriu Acum situația s-a schimbat n seama de colegi care m oamenii acestei instituții, de revoh de la Brașov, de asociație de stuc de reprezentanţi societăți civila caro mi-au cerut să nu plec, că să nu dâm sa: tistacție serviciilor şi ahora... Este foarte importantă şi discuţia pe care o voi avea cu preşedintele țării. Ori voi doveni un adversar pe faţă al d-lui Traian Băsescu. pentru că n-am dreptul să tac, chiat dacă asta m-ar costa viaţa, îl vol acuza și Îl voi pune în spate răspunderea pe care și-o asumă de a nu deconspira Securitatea, ori, dacă discuţia ajunge la un nivel de în țelegere, găsim o soluție pentru a salva situația CNSAS În tuncţie de asta vol răspunde la întrebarea dvs.

Ce soluţie puteţi găsi? PD spune că nu îl retrage pe Turianu:

V-am spus: trebuie să punem capăt disputelor politice. Nu mai au ce căuta la CNSAS partidele politice, lată, s-a dovedit că toată rugămintea mea de a-mi forma o echipă cu oameni care să nu răspundă comenzilor politice n-a fost ascultată, Nea adus un Tănase, ne-a adus un nu ştiu cine. Ne batem joc de speranțele opiniei publice. Un directorat, așa cum e în Germania, asta ar fi soluţia,

Sunteţi deocamdată în România. Ce faceţi, rămâneţi simplu membru? Toată lumea de la CNSAS v-a implorat să rămâneţi acolo, numai prezenţa dvs. acolo este o garanţie.

Acesta e cuvântul: m-au implorat. Nu pot să nu mă simt responsabil sau să nu răspund gestului de solidaritate pe care l-au-avut şi îl au permanent aceşti tineri, riscându-şi posturile, riscându-şi pâinea, pentru că au fost ameninţaţi în fel şi chip. Acum văd că atacurile sunt concentrate pe (Germina Nagăţ. Este un om în jurul căruia se poate axa toată responsabilitatea deconspiării, ca director al investigaţiei. Dacă ţin seama de acest lucru ar trebui să nu plec. Să nu plec acum. Aş putea să spun la un moment dat: am încercat... Nu vreau nici să mă compromit, ca oamenii să-şi lege speranța de prezenţa mea şi să nu înțeleagă că sunt blocat în tot ce aş încerca eu să fac. Nu pot să rămân în astfel de situaţie, pentru că, repet, nu mă bat pentru scaun, pentru maşină sau secretară, ci mă bat pentru ce mi-am propus, deconspirarea Securităţii.

7 aprilie 2006

Interviu realizat de Armand Goșu

că acest apel îl fac ca şi cum m-aş

iorm pentru că o leg de'starea psihică S. Am recunoscut atunci, în trăit-o şi eu, şi toţi cei care au

emisia ta a fost un act de conștiință

care trebuie desluşită public. privată („Că am fost recuperează curajul şi

din CNSAS.

ea şi-ţi va linişti

DOINA CORNEA

Domnule Preşedinte,

În campania electorală i-aţi spus o vorbă mare contrasandidatului dumneavoastră, anume că poporul român ir merita ceva mai bun decât un fost activist PCR. Atunci, pentru mine, această vorbă era doar o mimare de circumstanță a unei sincerităţi menite să câştige increderea alegătorilor. Azi, judecând după ultimele dumneavoastră atitudini, îmi dau seama că aţi avut drepate pe fond: da, poporul român, atât de intoxicat de conunism, ar merita ceva mai bun... 5 De atunci, am fost foarte atentă la poziţionările dumieavoastră. O politică externă bună: strângerea relaţiilor U statele euroatlantice; cu fraţii noştri de dincolo de Prut, Bferindu-le susţinere. politică şi economică; în interior, prijinirea luptei împotriva corupţiei; căutarea unor noi nodalităţi de dobândire de resurse energetice externe, tele decât cele prezente — multprea oneroase. Din păate, aţi făcut şi gesturi care ar putea să vă ştirbească estigiul, iar acestea se înmulţesc pe zi ce trece în ultiia vreme. Scopul acestei scrisori este tocmai de a vă iemnala câteva dintre ele. :

Organizaţii civice, eu însămi în mai multe interviuri şi îtr-o scrisoare recomandată, pe care v-am trimis-o la 25 inuarie 2006, vă solicitam să faceţi un gest reparatoriu. aţă depoporulromân'care, timp de patruzeci şi cincideani 8 comunism, a fost supus unui neîntrerupt genocid fizic jredominant în anii 1945—1964: omucideri, execuţii, închete sub tortură, deportări, regim de exterminare în Chisori) şi unui genocid spiritual (caracteristic anilor 364 — 1989: distrugerea conştiinţei şi a demnităţii uma8 prin înspăimântare). Acesta din urmă, deşi mai puţin alpabil, a fost tot atât de devastator, deoarece a reuşit strugerea fiinţei. noastre morale. Consecințele acestui 3nocid se resimt din plin şi azi, pentru că s-au transmis in mentalități de la o generaţie Ia alta. Acesta e unul

principalele motive pentru care România, azi, progre-

sează atât de lent. În acea scrisoare vă solicitam stăruitor — continuând să ofac şi acum cu cele mai bune intenţii — să faceți acel gest reparatoriuîncalitatea dumneavoastră de şef al statului şi în numele statului român de azi şi să condamnaţi comunismul ca sistem criminal în ansamblul

“său, cerând totodată scuze locuitorilor acestei ţări pen-

tru pierderile umane şi suferințele îndurate timp de patruzeci şi cinci de ani. O condamnare morală, globală ar avea consecinţe benetice asupra ţării.. Ea ar contribui la limpezirea conştiinţelor şi asanarea mentalităților, ar ajuta poporul să iasă din confuzie şi să-şi reclădească responsabilitatea morală; ne-ar ajuta pe toţi să ne vindecăm. lar dumneavoastră v-ar aduce un spor de încredere din partea multor cetăţeni. :

Singurul. răspuns la toate aceste solicitări a fost o neadecvată cerere de dovezi — de fapt un pretext tot atât de nepotrivit din partea dumneavoastră. Pentru a con-

„damna comunismul şi a cere scuze, nu aveţi nevoie de

demersuri prealabile de natură judiciară cu probe sau de natură ştiinţifică. Aceasta ar fi treaba unor instituţii specializate: Aveţi nevoie să pronunţaţi doar frei fraze, aşa cum au făcut şi alţi şefi de state şi cum, recent, o sugerează şi Consiliul. Europei. Totuşi, în scrisoare vă recomandam, spre documentare, Memorialul de la Sighet, plin ochi de dovezi; Memorialul : Durerii, documentar TV; Revista Culturală - Memoria cu nesfârşita listă a celor răpuşi de regimul-comunist. Eu însămi v-am enumerat vreo zece nume, dintre care vă reamintesc doar două

- pentru -a ilustra dimensiunea răului comis: Gheorghe

Brătianu, deschizător de drum în istoriografia noastră,

mort la Sighet; Monseniorul Vladimir Ghika — viaţă de sfânt, propus pentru beatificare de Papa loan Paul al.

Il-lea —, mort la Jilava. Aceste două cazuri, în sine, ar justifica condamnarea comunismului. Dar tot ce s-a petrecut în România în ultimele săptămâni, chiar zile, mi-a permis să-mi formez unele judecăţi asupra. politicilor

“dumneavoastră mai recente şi să-mi explic altele mai

vechi, care dobândesc o explicaţie în lumina celor de

acum. Cine s-ar putea teme — mă întreb — de aflarea - adevărului despre ororile Securităţii? Răspuns: evident,

Adevăr şi dreptate pentru România

fosta nomenclatură şi conducerea mai vârstnică a SAI, formată în vechea şcoală a Securităţii şi colaboratorii ei. Din această zonă fac parte oameni ca Radu Timofte, loan Talpeş, Ristea Priboi, lon Stan şi mulţii alţii. Foştii securişti sunt încă destul de puternici pentru a vă împiedica să faceţi acel simplu gest de condamnare globală a regimului comunist. - Tergiversările dumneavoastră, sub pretextele pe care le-am menţionat, nu pot avea o altă explicaţie. De altfel, SA/e singura instituţie căreia nu i-aţi făcut niciodată vreo mustrare: Dimpotrivă.

În schimb — şi cu aceasta trec la al doilea subiect — de câtva timp observ că orice nemulțumiri aveţi, izvorâte din dorinţe irealizabile la ora actuală — alegeri anticipate, altpremier, fuziuni nefireşti de partide —, dumneavoastră puneţi invariabil vina pe liberali. Chiar şi pentru problema recent iscată în CNSAS — de care nu păreţi a fi tocmai

străin — tot pe liberali îi încriminaţi. Bunăoară, până şi

Jozincile antiprezidenţiale care se auzeau în faţa sediului CNSAS, în optica dumneavoastră, au fost scandate tot de... „liberali: tinerii PNICD, Ana Blandiana, Lucia Hossu Longin, Ticu Dumitrescu, muncitori, Mircea Toma, Mircea Dinescu etc., etc. Totuşi, în calitatea dumneavoastră incontestabilă de mediator (deşi uneori am sentimentul că mediaţi conflicte pe care tot dumneavoastră le provocaţi),

'vă stă în putinţă să puneţi capăt conflictului survenit la

CNSAS: primindu-l în audienţă pe domnul Constantin Ticu Dumitrescu; solicitând PD respectarea înţelegerii iniţiale cu PNL şi retragerea d-lui Turianu, cerândtotodată d-lui Radu Timofte predarea cartotecilor, dacă doriţi cu adevărat ca CNSAS să funcţioneze.

O naţiune nu se poate construi pe ascunderea adevărului şi tăinuirea trecutului apropiat. Riscul e să-şi piardă orientarea în spaţiul existenţial şi spiritual în care se mişcă, sustrăgându-i-se elementele necesare autoapărării.

În speranţa că veţi permite României să. evolueze spre adevăr şi dreptate.

Cluj, 31 martie 2006

4 e] nu doreşte să ne dea inientul cheie pentru a finaliza

SRI

otivaţie raţională ar fi că probabil u hotărât dacă e bine să facem U şi, în acelaşi timp, n-au înţeles evitabil s-o facem. Asta e cea mai ntă formulare a motivaţiei raţionale

poteu s-o dau. lar despre alte moi putem decât specula.

ncă.nu ştiu dacă e bine să ne dea dacă e profitabil să ne dea totul sau

Dumitrescu — âranție pentru adevăr

Dar de ce funcţionarii CNSAS îl ijină atât de frenetic pe Ticu Dumifescu în momentul acesta?

Ştiţi ce s-a întâmplat? De când toate ele, cu o singură excepţie, a PRM, declarat că îl sprijină pe d-l Dumitrescu, : intratoutoţiiîntr-ostare de aşteptare fe-

cum să spun, ca mireasa înainte de

untă, şi ne-am zis: în sfârşit, se întâmplă lo minune! Nu mai conta că trecuseră 6 Ni, că ajunseserăm la exasperare, că unii 8 noi plecaseră, nu mai conta nimic. să vină. ÎI cunoşteam foarte Ştiam la ce să ne aşteptăm pentru A dumnealui, în tot timpul ăsta, citise lânera colegul nostru de muncă, ve-

ala etajul 4, la sala de lectură, şi era nemit împreună cu noi. Deci, era de-al

i, în plus, era cine era. Şi când ni că vine preşedinte am chiuit de am spus: e unvis! Şi era cât p-aci

| . În ziua în care nu s-a

îndeplinit, în momentul în care s-a aflatcă lucrurile au ieşit cu totul altfel, toată lumea a zbughit-o pe scări după dumnealui, pe stradă. Toţi am intrat într-o stare inversă faţă de aşteptarea fericită de dinainte, într-o stare de disperare, de panică. Nu de frica noii conduceri, ci pentru că au fost o promisiune şi o aşteptare fericită, care s-au transformat brusc într-o dezamăgire fără margini.

Nuvăeteamă derepresalii? S-a vorbit de liste negre, de persoane care vor fi sancţionate.

Între timp, s-au dezminţit respectivele liste, nu ştiu dacă din convingere sau de ochii lumii... Oricum, nu ne e teamă. Mijloace legale de represalii nu sunt, dar se găsesc întotdeauna mijloace neortodoxe la care oricine, dacă vrea să facă rău, se pricepe imediat — sâcâieli, hărţuieli, se mai schimbă organigrame, se inventează compartimente cu şefi noi, mai convenabili. O să vedem ce se va întâmpla. In orice caz, n-o să ne dăm acum martiri ai independenţei, dar nici n-o să ne speriem.

D-l Dumitrescu nu şi-a dat demisia şi am obţinut lucrul cel mai important, o reacţie din partea societăţii civile, care este fundamentală.

Dar pentru cercetătorii de la CNSAS e important ca Ticu Dumitrescu să rămână, măcar ca simplu membru

acolo? h

Este extraordinar de important şi aș vrea ca dumnealui să se gândească puţin şi la acest aspect, Este foarte important să existe o voce care să poată spune public, cu autoritatea imensă pe care o are acest om, anumite lucruri pe care nici unul dintre noi nu le va putea rosti.

1 aprilie 2006 Interviu realizat de Armand Goșu

Poliţie politică — definiţie (Ordonanţa de urgență nr. 16 din 22/02/2006 pentru modificarea

şi completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securității ca poliție politică)

Art. 5. — (1) Prin poliţie politică se înţelege toate acele activităţi ale securităţii statului sau ale altor structuri şi instituţii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea şi menţinerea puterii totalitar comuniste, precum şi suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

(2) Este agent al poliţiei politice comuniste orice persoană care, având calitatea de lucrător operativ al organelor de securitate sau de miliţie, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945—1989, a desfăşurat activităţi de poliţie politică în sensul prezentei legi. (3) Este colaborator al poliţiei politice comuniste, în sensul prezentei legi, persoana care a furnizat sau a înlesnit transmiterea de informaţii, indifărent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii operativi, prin care se denunțau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natură să aducă atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Informaţiile cuprinse în declaraţiile, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest de către persoana interogată pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu lac obiectul acestei prevederi.

(4) Sunt asimilați colaboratorilor prevăzuţi la alin. (3) persoanele care, având competenţe decizionale, juridice ori politice, au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităţi de poliţie politică ale securității statului ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.

Deconspirare în ritm de melc

În şase ani de activitate, CNSAS a deconspirat 131 de ofiţori și subolițeri de Securitate care au tăcut „poliţie politică”, ale căror nume au fost publicate po 16 „Jiste“, între 16 octombrie 2003 și martie 2006.

Societatea civilă reacţionează

Mai multe organizaţii ale societăţii civile, printre Ârupul pentru Dialog au dat publicităţi un comunicat în care „cavitati pipe reactivarea pe Areal diversioniste prin care se

politice 4 şi respingerea lui Ticu Dumitrescu au alectat grav credibilitatea instituției, sunt de părere organizaţiile semnatare, care cer forțelor politice asume responsabiitiție ce le revii în rezoNarea crizei CNSAS. si

ALEXANDRU LĂZESCU

Deconspirări şi conspirații

Pe la sfârşitul săptămânii trecute a circulat un fel de scenariu, probabil doar o intoxicare mediatică, despre cum se va rupe PD de PNL pentru a forţa alegeri anticipate. Ar fi oricum un efort de imaginaţie excesiv. Alianţa D.A. pare deja aproape moartă, dacă ne luăm după întâmplările şi declaraţiile vitriolante de care avem parte în mod constant. Ultimele au fost livrate opiniei publice de la Ploieşti, duritatea mesajelor transmise de liderii liberali colegilor democrați depăşind substanţial în virulență atacurile de care are parte de obicei opoziţia. Deşi toată lumea vorbeşte despre incompatibilităţi de valori, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Competiţia de putere în interiorul puterii şi un factor adesea ignorat, animozităţile personale, sunt cele care contează cu adevărat.

“da >Xa eri

Ceea ce se întâmplă la CNSAS urmează acelaşi tip de logică. Cine îşi imaginează că bătălia de acolo e o poveste în alb şi negru se amăgeşte singur. La fel cum Constantin Ticu Dumitrescu, alături de alţi oameni de bună-credinţă pentru careanumite valori morale chiar înseamnă ceva, au devenit aliaţi de circumstanţă redutabili în bătălia împotriva lui Traian Băsescu, tot aşa a fost inventat, de partea cealaltă, Corneliu Turianu, o formulă de preşedinte al CNSAS mai liniştitoare "pentru multă lume: De ce Corneliu Tu- - rianu? Din două motive: avea o lungă re-

laţie de animozitate cu Ticu Dumitrescu şi „părea a dispune de o doză rezonabilă de credibilitate. E i i „ Reintroducerea lui Corneliu Turianu în spaţiul public din care dispăruse complet de ceva vreme a fost un proces sofisticat,

Poate a fost vorba de „mâna“ serviciilor, poate nu, dar sigur ne putem acumntreba cmai fostul magistrat şi senator a

în care mass-media a căzut uşor în plasă.

PSD. Despre Securitate şi lustraţie Alianţa PNL-PD a vorbit relativ puţin şi cu timiditate, considerând probabil că a merge pe această linie nu va aduce mari foloase electorale. Lucrurile nu s-au schimbat substanţial nici acum. La nivelul de bază, opinia publică continuă să fie destul de puţin interesată de demascarea securiştilor şi nomenclaturiştilor şi de eliminarea lor din structurile de putere din stat.

O parte importantă a formatorilor de opinie şi a personalităţilor din zona societăţii civile şi mass-media gândeşte însă cu totul altfel. Ei consideră că multe dintre problemele actuale ale României — corupţia, sărăcia, degradarea clasei politice — există tocmai pentru că deconspirarea reală a fostei Securităţi şi lustraţia nu au avut niciodată loc. Pentru că celebrul punct 8 al Proclamaţiei dela Timişoara nu a fost niciodată preluat şi impus în societatea românească de regimurile care au fost la un moment dat la conducerea ţării. Discuţia e însă evident una pur speculativă. Şi paralelele sunt greu de făcut. In Cehoslovacia şi, mai târziu, în Cehia lucrurile au mers mai bine nu pentru că s-a dat Legea /ustrației, ci invers, Legea l/ustraţieia fost posibilă pentru că acolo contextul social-politic era de aşa natură încât Vaclav Havel a putut ajunge preşedintele ţării în 1990.

Din multe puncte de vedere parcurgem un moment de inflexiune în politica autohtonă. De această dată, e foarte probabil ca Traian Băsescu să fi calculat greşit, subestimând ecourile devastatoare pe care intrarea în acest joc de contre le va avea în ceea ce îl priveşte. O parte importantă a liderilor de opinie care erau mai degrabă alături de el decât de echipa liberală condusă de Tăriceanu îl vor părăsi, dacă nu au şi făcut-o deja. Din punctul lor de vedere, alinierea în spatele unui adevărat simbol al eforturilor de 16 ani pentru deconspirarea Securităţii comuniste e, practic, obligatorie în plan moral. Va fi însă o confruntare cu multe victime colaterale. Deja s-au creat falii majore în . interiorul societăţii civile şi al cercurilor intelectuale. Un_prim semnal l-am avut la desemnarea lui Dragoş Petrescu drept reprezentant al preşedinţiei în CNSAS. Controversele abundă şi atunci când vine vorba de structura CNSAS: cine şi în ce fel are de câştigat, ce manevre se fac în culise şi mai ales care e miza bă-

„tăliei. Istoriile legate de Securitate şi de

secretele care s-ar putea ascunde printre dosare stârnesc de ani de zile pasiuni şi speculaţii. = : Ă i

Iniţierea unei Legi a /ustrației şi procesul de deconspirare a Securităţii, la 16

ani după căderea

sele să intre d

Toate dosarele la CNSAS

Până pe 30 mai, întreaga arhivă a fostei Securităţi va fi predată

CNSAS de către instituţiil

(Laura Gafencu Sora grec:

oate arhivele fostei Securități

vor ajunge la CNSAS până la

30 mai a.c. Așa au decis ieri

membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), ce au adoptat o hotărâre prin care obligă instituțiile deținătoare de arhive (SRI, SIE. MApN și Ministerul Administaliei şi Internelor) să predea Consiliului toate dosarele care nu țin de siguranța națională.

Presedintele Traian Băsescu a anuntat la finalul ședinței CSAT că, după 30 mai, toate dosarele pe care instituțiile sus-menționate le consideră de siguranță națională vor fi analizate de comisii mixte formate din membrii CNSAS și membri ai instituției respective.

„Toate instituţiile au obligaţia să predea pe suport magnetic datele de identificare a dosarelor, imediat ce acestea au fost predate“, a spus BăSescu. De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca toate instituțiile care dețin arhive ale

partid comunist să fie

să le predea Comisiei de cer-

delare a crimelor comunismului, condusă de Vladimir Tismăneanu.

Strategia de securitate a fost aprobată CSAT a adoptat şi Strategia de Securitate națională, în forma dorită de Cotroceni. Aceasta a fost aspru Giticată de liberali, pentru că îni conceptul de „bună guverRare”. Preşedintele Traian Băsescu a i că premierul a avut două Observaţii „pe care le-am apreciat, dar Sigur nu pot fi acceptate, ele nu pot fi iușite în strategia de securitate“. Una dintre obiecțiile primuluiMinistru a ținut tocmai de introducerea conceptului de „bună guverMate“, pe motiv că aceasta este utilizată doar în lumea a treia. Înainte de edința CSAT, Tăriceanu a acest concept: „Nu este un european, este vorba de un american care se adresează, în statelor din lumea a treia“. tele n-a scăpat ocazia să-l pe premier: „Am convingerea

EVIDENȚĂ STRICTĂ. Preşedintele Traian Băsescu a anunțat că toate instituți vor fi obligate să pună la dispoziția instituției, pe suport magnetic, datele de identificare a acestora

că domnul prim-ministru ă avut toată bunăvoința, dar consilierii care i-au pregătit materialul n-au știut că buna guvernare este un concept al tratatului constituțional... se găsește la articolul so al tratatului consti-

tuțional, paragraful 1“, a spus Traian,

Băsescu.

O altă observaţie respinsă a premierului a fost cea legată de faptul că strategia nu reflectă „dimensiunea europeană a obligaţiilor noastre“. Preşedintele a dat din nou vina pe consilierii primului-ministru care, „probabil, n-au fost atenţi“, pentru că aceasta era reprezentată la „paginile

e deţinăto

ISS

are. Decizia a fost luată în CSAT

ce vor preda CNSAS dosarele fostei Securități

Legile siguranței naţionale, desecretizate

„Cele patru proiecte ale legilor siguranței naționale vor fi de astăzi pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, I/pentru ca.societatea civilă, presa şi partidele să poate aduce amendamente, timp de 30 de zile“, a anunţat ieri preşedintele Traian Băsescu, la finalul şedinţei CSAT. Este vorba despre legile SRI și SIE, legea informațiilor şi contrainformaţiilor şi statutul ofițerului de informaţii. „Mi s-a părut că trebuie să depăşesc jocul politicianist legat de aceste legi. Cele

patru legi pe care nu am avut altă soluţie decât să mi le asum public sau, dacă vreţi, politic, vor fi începând de mâine (azi - nur.) pe site-ul preşedinţiei... (...) Consider că dezbaterea publică le va aduce la forma la care să nu mai sperie pe nimeni“, a spus președintele, adăugând că, în cadrul şedinţei, „am încercat să fac fericit pe fiecare“. El a precizat că, spre satisfacția sa, premierul a acceptat ca toate cele patru legi să fie asumate de guvern pentru că şeful statului sau CSAT nu au drept de iniţiativă legislativă.

recupera restanţțele

din proprie iniţiativă să desecretizeze, să vă livreze documente care au fost inițial puse la siguranță naţională. Există vreun mecanism de a trage la răspundere factori din SAI, din fostul CNSAS? Cine a participat la trecerea

Aajuns la CNSAScea mai mare par-

te a arhivei Securităţii, aşa cum se pre-

vedea în Legea 187/1999. Acum primiţi

şi cartoteca. Să înţelegem că legea a

stat suspendată 6 ani, dar acum servi-

ciile secrete s-au decis s-o respecte în

Meandrele siguranţei naţionale

Ce-aţi primit în ultimele săptămâni? Să luăm pe instituţii, să începem cu SAI.

De la SAI am început, de pe 15 mai, să preluăm dosare din categoria celor care iniţial fuseseră clasificate la capitolul siguranţei naţionale, în timpul vechiului mandat al Colegiului. E vorba de dosare dintre cele clasificate în comisiile mixte SRI-CNSAS, asupra cărora societatea civilă şi-a exprimat nu o dată îndoiala că într-un timp scurt au reuşit să parcurgă o cantitate impresionantă de dosare. Am aflat acum că sunt peste 200.000 de dosare clasificate ca privind siguranța naţională.

După ce iniţial SA!/ a spus că doar 110.000 sunt la siguranţă naţională, în toamna trecută, să ne amintim.

Preluăm ceea ce SRI a desecretizat deja unilateral, urmând ca ulterior să fie analizate, în comisie mixtă, restul dosare-

mii de dosare? Mai vine alt Colegiu sau se aan şetul de la SA! şi asistăm la repetarea acestei isto! alte dosare vor fi trecute la liber, pentru că de fapt şi-au dat seama că nu ştiu ce ordonanţă schimbă conceptul

Eu cred că aici avem de-a face cu efectul cumulat al Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr. 16/2006 şi al Hlotărârii CSAT nt. 60/2006, pentru că, aşa cum aţi constatat, timp-de 6 ani, CNSAS a funcţionat fără a avea la dispoziţie ceea celegea prevedea, şi anume dosarele Securităţii, aşa cum ar fi fost firesc să se întâmple încă din anul 2000. Ceea ce era de la sine înţeles în lege şi firesc pentru mulţi dintre noi s-a dovedit din nefericire anufi suticient ca să impună predarea arhivelor. Abia acum. când sunt stipulate termene clare de a arhivelor, acestea. se pot aduna la CNSAS. Ideal ar fi fost ca în urmă cu şase ani să (i urmat modelul colegilor din Polonia, care întâi au strâns arhivele, împreună cu instrumentele de accesare a arhivelor, respectiv cartoteci-

ordonanţă!

Au existat, după cum se ştie, comisii mixte de analiză a dosarelor de siguranță naţională. E greu de precizat care au fost criteriile care au stat la baza activităţii acestor comisii, cu atât mai mult cu cât era secret până şi numele membrilor Colegiului CNSAS care participau în aceste comisii mixte. Se ştia doar de participarea fostului preşedinte al CNSAS, prevăzută prin protocolul cu SRI. E de presupus că

e, șiabia după aceea au purces a drum, 107 Sin jeategoția Siguraniei. naționale. CNSAS 107/1990, Lodea si. au început să le studieze, s: de predare la CNSAS. Până în 26 mai la guranţei. naționale din 1991, Legea inforfenil PA 400 metri |i- Maliilor clasificate din 2002, care sunt şi

astăzi în vigoare, au fundamentat activitatea acestor comisii mixte. Fac precizarea că din anul 2002, deşi aveam certificat ORNISS de acces la documentele clasificate, eu n-am mai la asemenea şedinţe ale comisiilor mixte CNSAS-SAI, neavând pentru analiza în discuţie decât date indirecte.

aproximativ AR prana Apo manie mătate sunt dosare de informatori, “SRI spune că el s-a apucat să dese-

la siguranţă naţională a acelor sute de

de siguranţă naţională. De parcăconceptul de siguranţă naţională îl schimbi prin

SRI. Nu trebuie uitat că ordinea de zi a că misiilor mixte e stabilită de deținătorul tual al dosarului, respectiv de serviciul. intormaţii — după caz, SAI, SIE sau MApĂ — care are iniţiativa aducerii în discuţie, unui dosar sau a altuia din această cal gorie. E de reţinut, aşadar, că nu CM are această iniţiativă. Aceste dosare inti în analiza comisiei mixte cu propune partenerilor noştri de a rămâne la sig ranţă naţională. Din acest punct încep d cuţiile. Reprezentanţii CNSAS în comisiă mixtă pot fi de acord sau nu. Proc prevede ca în caz de divergență soluțiă să fie dată de CSAT.

De aceea, consider că un elema foarte important în buna funcţionare a ca misiei va fi şi felul în care partenerii noșiă din comisia paritară interpretează aplică în primă instanţă criteriile siguranti naţionale documentelor propuse pe oră nea dezi.

Cartoteca Securităţii

Aţi preluat şi microfilmele, și bazi electronică de la SRP

Am început cu evidențele.

Cartoteca?

Am început cu cartoteca, chiar de p 15 mai, preluând până acum peskă 150.000 de fişe. Am schimbat melodă fiindcă durează foarte mult preda aceasta calitativă, dacă vreți, în care mărim exactitatea datelor între pri ke verbale şi informaţia existentă pe pu şi le vom prelua, ca şi

la număr, semnalând

Aveţi idee câte fişe are cartoteca? i

Nu, dar oricum sunt de ordinul suteiă de mii. Există ne care au în multe fişe, în funcţie de tipul de d de elicei în care i s-a deschis d

legii, CNSASpreia toate documentele, VIS? ial, cu excepţia celor care privesc renta naţională, iar acestea se stabi-

în comisia mixtă.

iese SRI predă tot şi nu păstrează măcar copii, cum mai răspunde solicițărilor ORNISS? Pentru că eu nu rețin să existe o relaţie între CNSAS şi

înce sens?

În certificatele OANISS, le cere să verițice dacă persoana respectivă acojborat cu Securitatea, în ce formă.

până în prezent, nu am primit solicitări daverificare din partea OANISS.

lucrează numai cu servicii-

e, în primul rând cu SAL Presupun că

sRişi-a păstrat nişte copii după aceste

evidențe ca Să răspunde lui, nu?

Nu pot face nici o presupunere.

ORNISS nu se adresează CNSAS, nus-a adresat niciodată.

Nu se adresează CNSAS. La un moment dat. vechiul Colegiu CNSAS, prin 2004, a semnalat acest lucru, inclusiv sub forma unui comunicat de presă, în

am subliniat faptul că doar CNSAS este abilitat prin lege să se pronunțe 4 colaborării cu - Securitatea ca poliție politică, aşa cum era legea pe atunci, în 2004, şi acum cu poliţia politică comunistă. în noul cadrul legal.

Deci ORNISS trimite la SRI şi până la urmă SRI, nu CNSAS, se pronunţă: acolaborat cu Securitatea ca poliție politică,

CNSASnu este abilitat prin lege să elibareze certificate ORNISS şi nici nu am primit solicitări din partea lor. Pe de altă

, aşa cum am menţionat deja, doar CNSAS este abilitat prin lege să se pronunţe asupra colaborării cu Securitatea ca poliție politică

Deci SAI decide dacă a tăcut sau nu cineva poliţie politică?

E o bună întrebare, care cred că meftă un răspuns şi din partea celor de la SRI.

Ce aţi primit de la SIE în ultimele săptămâni?

De la SIE am primit săptămâna trecuă 3019 de dosare, însoţite de evidența electronică a acestora.

Dar acestea sunt dosare de hârtie? Nu mai sunt scanate?

Nu mai sunt scanate, dar sunt microfi! mate. Arhiva preluată de la SIE, arhiva fostei Direcţii de Informaţii Externe (DIE), a fost, potrivit normelor de arhivare de la vemea respectivă, microfilmată în întregime, iar originalul pe hârtie, distrus. Au rămas doar aceste microfilme, păstrate în nişte jachete, pe care le preluăm noi acum.

Dar nu e cam puţin?

E un.prim lot.

Dar nu s-a terminat la 31 mai perioada în care trebuiau să predea arhivele tătre CNSAS?

Procesul e îngreuna! la SIE de faptul că dosarele sunt pe microfilm, nu pe hârYe, şi din acest motiv durează mai mult, Acestea au fost explicaţiile pe care le-am primit. impreună cu asigurările că proCesul va continua În ritm accelerat.

A Dar cu el comisia mixtă cum fun '? Presupun că ceva

Nu nbapărat. Au fost oricum, mal puli:

ne comisii mixte decât cu SAI, şi

sttulrea noului Colegiu, Ă

dosarelor a fost mult mai mic În compara”!

fe cu SAI. Armata? Puţine dosare au )

tar de la Armată, suspect de d a supraveghea.

curs de pregătire pentru a fi predată. Vineri, 2 iunie a.c., vom avea o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării Naţionale, cu ministrul şi cu şefii serviciilor, care răspund de predarea acestor arhive, spre a accelera ritmul predării şi, de asemenea, pentru a obține deciasificarea documentelor deja predate, respectiv a documentelor Direcţiei a V-a şi a evidenţelor arhivei acestei direcţii, pentru că ele au venit cu nivelul de secretizare „strict secre! pe 50 de ani. Aceasta înseamnă că sunt clasificate în categoria secretelor de stat şi nu pot îi făcute publice decât după trecerea unei periaade de 50 de ani. Este un lucru în contradicţie cu prevederile legale, potrivit cărora CNSAS preia acele documente care nu afectează siguranţa naţională. Adică, toate documentele, dosarele care ajung la CNSAS nu pot fi secretizate, ele urmând a fi puse la dispoziţia cetăţenilor care îşi solicită dosarul şi în nici un caz nu pot fi ţinute închise la CNSAS, Am înţeles, din discuţiile avute

anul 2000, când instituția a fost creată reamintesc, cu 280 de posturi prevăzute în buget

Căte mai aveţi acum?

Acum avem 176 de angajaţi

La Direcţia de investigaţii, câţi oameni lucrează în acest moment? De fapt miza acolo e, la Investigaţii.

Etectiv lucrează nu mai mult de 50 de persoane în cadrul Direcţiei de Investigaii. Avem un deficit de personal şi la Arhivă, din cauza volumului foarte mare de documente încă de preluat. Chiar zilele acestea au loc predări masive de la SAI şi de la SIE, urmând cele de la Justiție. adică dosarele penale de la tribunalele militare, de la parchetele milităre. Practic personalul, şi acela redus pe care-l avem, trebuie să-l redistribuim. De la sediul central de aici, de lângă Piaţa Victoriei, am tnimis şi avem echipe de 20 de oameni, pe care le rulăm. În telul acesta, şi activitatea de verificare este încetinită, dar nu oprită.

până acum, că este mai curând un viciu de procedură, o problemă birocratică ce trebuie rezolvată tot la nivelul MApN. La fel a procedat SA/cu documentele Securităţii, care au venit la CNSAS deciasificate:

Prioritatea Colegiului: suplimentarea schemei de personal a CNSAS

__CNSASare grave restanţe în primul

rân , așa că un cotidian central a calculat că dacă lucraţi în acest ritm v-ar trebui 40 de ani ca să verificaţi cele 10.000 de

magistra-

pârăcane cara ien Za

Subliniez acest lucru, că deşi luncţionăm

Dosare în depozitul CNSAS

în aceste grele condiţii, cu un deficit major de personal, dar şi de spaţiu de desfăşurare a activităţii şi de depozitare, cu toate acestea nici accesul la propriul dosar nu este oprit, nici activitatea de veriticare şi de reverificare pe care o impune Ordonanța: 16 nu este oprită. Sigur, se desfăşoară cu dificultăţi din motivele enumerate.

Totuşi ce s-a întâmplat cu cazul Florica Bejinaru? Au apărut informaţii noi încât să schimbe verdictul iniţial al Colegiului?

Legislaţia în vigoare, legea pe baza căreia funcţionează ONȘAS prevede pu-

„ blicarea: rezultatelor verificărilor noastre doar în cazul deciziilor rămase detinitive. Ele rămân definitive în situaţia în care per- 'soana nu contestă decizia Colegiului sau când SI Dle, sune cuitea de apel pronunţă o

mostera din CNSAS e marcată de apa tenența politică, mai muti. chiat Că s-a fi creat o coaliție PSD-PD-PRI. care a fi grup majoritar in Colegiu. Aţi sesizat acest lucru?

Nu mi-am propus să anaăzez îmtă în cate s-a votai tul. vreau să vă asă noul Colegiu și-a k că s-a votat sau s-a ajuns ta vrtun vet În care cineva care a săvârșit acțuni de pot ţie politică să fi fost absolvă, să fi font „Spălar', așa cum s-a spus despre unele voturi în timpul vechiula Colegiu

Colegiul părea să tuncționeze rezonabil înainte de votul asupra cazului Vadim Tudor, Atunci a apărut o criză care a dus ia demisii spectaculoase, la un scandal.

Vă asigur că în ultimele două luni nu s-au înregistrat voturi care să absolve po nedrep! pe cineva de vină, care să axon reze de această calificare da „colabotare cu poliția politică” sau de „apartenenţă la poliţia politică” în cazul olițerilor, de când noul Colegiu a începul să luncţionezo.

Nimic nou despre Dan Lazea

Ce mai ştiţi despre Dan Lazea, fost membru al Colegiului din partea PD, care după votul de pomină din luna martie a fugit din Bucureşti?

Din momentul în care Dan Lazea a votat, n-a mai trecut pe la CNSAS. Şi-a rezolvat formalităţile legate de incetarea raporturilor de muncă pe care le avea cu CNSAS și de atunci încolo nu am mai avut nici o discuţie cu domnia sa.

Aveţi idee pe cine se pregăteşte PD să numească? Au fost diverse zvonuri. Nu, nu ştim. Noi, membrii Colegiului, am adresat o scrisoare Birourilor permanente ale celor două Camere, ca să urgenteze desemnarea înlocuitorului d-lui Dan Lazea, tocmai pentru a (i in formaţia completă, spre a putea face laţă multiplelor solicitări.

Persoana numită de PD ar putea să încline balanța de o parte sau de alta! E foarte important pe cine va nominaliza PD. Au apărut câteva zvonuri, Ticu . Dumitrescu spunea că...

Eu îmi exprim speranța că persoana care va fi numită în Colegiu va fi la fel de convinsă de menirea instituţiei, aceea de deconspirare a poliţiei politice, precum a fost Dan Lazea, în perioada mandalului vechiului Colegiu CNSAS, când, personal, am colaborat foarte bine.

E vorba de o problemă: sediul. Au fost diverse zvonuri, se conturează vreo soluţie pentru CNSAS? În primul rând sunt bani publici plătiți pentru această chirie, S-a vorbit de un sediu foarte bun, de fostul Minister de Interme. : A fost varianta pe care noi ne-am [i dorit-o. Am adresat o cerere în sensul acesta, însă am primit un răspuns negativ, menţionând că nici ministerul nu a intrat pe deplin în spaţiul din fosta clădire a CC. . acolo funcţionând încă şi alte instituții. O altă variantă a fost la Palatul Parlamentului, Casa Poporului. Ni s-a spus că nu ar fi disponibili decât vreo 800 de metri spațiu liber, ceea ce este insulicient. Am avea nevoie pentru o funcţionare cât de cât normală a administraţiei, a Colegiului, a Direcţiei de Investigaţii, de un spaţiu funcţional de circa 2-000 de metri pătraţi. Acum, ne-am adresat guvernului, întărind solicitarea mai veche, de a ne acorda un spaţiu din patrimoniul statului. Banii economisiţi pe chirie ar fi investiţi mai bine, angajând personal ca să putem să ne facem datoria mai bine, să reducem timpul

nouă dosariadă pare să pornească de câteva zile... Pe de o parte fiind aduse la CNSAS noi dosare ale fostei Securităţi, CNSAS pare în sfârşit capabil să-şi facă treaba pentru care a fost înființat. Pe de altă parte sunt cercetate

pentru care a fost înființat

dosarele ziariştilor, ceea ce nu este rău până la un punct: anume acela de la care totul nu este sau nu devine cumva o perdea de fum pentru ascunderea adevăraţilor securiști. Lucru care s-a întâmplat până acum și cu scriitorii.

În plus, presa a dat pentru prima oară în vileag o temă care va face să curgă, presupunem, multă cerneală tipografică — aceea a racolării copiilor. Subiectul din urmă nu este nici pe departe o noutate. Cine a trăit în “epoca de aur” ştie foarte bine despre modalitățile în care profesorii își cultivau propria rețea de informatori în cadrul unei clase și al unei

CNSAS pare în sfârşit capabil să-şi facă treaba

Adevărata stagiune a CNSAS

şcoli, pentru a şti tot ce mișcă. Profesorii

erau, desigur, “montați” de organele abilitate,

totul funcționând ca la carte. Iată o chestiune pe care lumea pare s-o fi uitat.

În fine, cândva se va scrie mai pe larg, poate, despre copiii proveniţi din familiile sărace, de regulă, puși să urmărească diverse personaje, numai pentru

„a-i testa și folosi ulterior drept cadre de nădejde ale Securităţii. Destine defor-

informaţii? Nu ştim.

Ceea ce contează este ca aceste dosare şi dosariade să-și epuizeze potenţialul de şantaj, de dare în vileag cu scopuri politice etc. Să fie privite că o lecţie pe care bine ar fi să n-o mai repetăm. Dacă cel care a greșit este pasibil şi de o judecată morală, este problema tuturora şi a fiecărui caz în parte. Căci aceşti 16 ani de când trebuia demult consumată această problematică au avut rolul lor, bineînţeles, în diluarea, amestecarea planurilor şi continuarea manipulărilor.

mate sau tehnici folosite şi în alte servicii de -

_despre M.E. ca mare istoric al reli;

O altă perspectivă — am mai arătat, chiar în această pagină — este legată de cercetarea detaşată, istorică, sociologică, psihologică ş.a.m.d, pe care aceste dosare o vor putea oferi într-un viitor, sperăm, cât mai apropiat. Este ceea ce fac o seamă de tineri care au avut şansa de a nu trăi mizeriile comunismului. Perspectiva limpede, distanțată, obiectivă poate oferi un plus de greutate şi — cine știe — poate o altfel de abordare a unei lecții de care societatea românească are atâta nevoie.

Angajate în cadrul CNSAS, Carmen Chivu (o mai veche colaboratoare a revistei noastre) şi Raluca Vasilescu au obținut permisiunea de a aborda și cerceta o temă (aproape) inedită: aceea numită în limbajul specific “contactare”. Contactarea în mediul literar ne va oferi. (măcar, unora) în numărul de faţă al “Adevărului literar şi artistic” şi în cel ce va urma Câteva surprize. Dar fiindcă totul este explicat şi exemplificat în amănunt în paginile alăturate, noi am vrea să ne oprim asupra unei probleme adiacente: cine sunt în realitate purtătorii iniţialelor din paginile cu pricina? Este un “joc” la care îi invităm pe cititori, ţinând cont de faptul că cele două cercetătoare, conform legii, nu au permisiunea de a ne dezvălui numele întregi. Când este vorba ilor, este limpede că se vorbeşte despre Mircea Eliade.

Cel care pledează pentru acceptarea lui Eliade în România comunistă şi împlinirea unui vis al acestuia, numit un Institut român de studii orientale, nu este altul decât Constantin Noica (“Nica Dan”) — o ştim şi din alte surse... Restul nu sunt decât presupuneri... Să fie A.B. Augustin Buzura? Care este descusut despre N.M. (Nicolae Manolescu) și L.P. (Lucian Pintilie)? Să fie B.N. Nicolae Breban? Cel care este întrebat abundent despre “elementele active din cadrul emigrației reacționare” precum M.L. (Monica Lovinescu), V.I. (Virgil lerunca) şi E.. (Eugen Ionesco), iar mai încolo, într-o convorbire cu generalul Pleşiţă, chiar despre P.G. (Paul Goma)? Vorba românului: (deocamdată) nu se ştie ca pământu....

Rămâne ca cercetări ulterioare să limpezească acele lucruri obscure încă. Deocamdată nu putem să nu remarcăm faptul că anumite observaţii şi adnotări făcute de adevărații securişti aflaţi în umbra paginilor pe care le publicăm ar trebui luate cu circumspecţie. Nu de alta, dar niciodată nu poţi băga mâna în foc pentru afirmaţii făcute de alde Pleşiţă ori Ilie Merce... şi nici nu poţi construi o istorie a literaturii folosind fişe (dosare) semnate de asemenea personaje.

Adevărata stagiune a CNSAS abia începe. Să sperăm că de această dată nu i se vor mai pune beţe-n roate!