Condițiile fuziunii dintre PNL și PD nu sunt întrunite

n MB /

Un nou partid pe scena politică, până-n toamnă?! Şi nu unul oarecare, ci cel mai mare?! Emil Boc zice că da. l-a găsit și un nume, partidul „Dreptate şi Adevăr“, i-a găsit şi doctrină, neapărat populară, chiar şi familia europeană de adopţie, PPE, unde PD este deja observator. Boc a făcut şi calendarul. Paşii sunt mari şi repezi. Până în 31 martie, dezbateri în filialele PNL şi PD. Până pe 30 aprilie, înființarea de comisii paritare la nivel judeţean. Între 1 şi 10 mai, constituirea comisiilor de organizare a congresului de fuziune. 15 iulie, congresul, masa şi dansul. Proiectul Alianţei D.A. (PNL-PD) ar fi astfel dus până la ultima consecinţă firească: contopirea într-un mare partid de centru-dreapta, cu un punct de sprijin pe termen lung în preşedintele Băsescu. Mai departe, o scenă politică bipolară, cu alternanță la putere între cei doi mari actori, aflaţi la stânga şi la dreapta centrului, şi cu un PRM condamnat la izolare în opoziţie, atâta timp cât va fi considerat un partid extremist,

Să recunoaştem că, cel puţin pe hârtie, este un proiect seducător. Ca întotdeauna, practica ne omoară. Stilul precipitat al propunerii democrate i-a făcut pe mulţi liberali să se simtă puşi în faţa faptului împlinit. Şeful organizaţiei Bucureşti, Ludovic Orban, a spus că simte un pistol în ceată, ca-n filmele americane în care mirele este împins spre altar cu metode neortodoxe, după ce a sedus mireasa. Varujan Vosganian a vorbit despre nevoia de negociere „în stare de confort, nu de presiune“. Cristian David, un apropiat al premierului, a spus că „nimeni nu somează pe nimeni şi că PNL este loial Alianţei LiberalDemocrate, unde Călin Popescu Tăriceanu este la al doilea mandat de vicepreşedinte. Chiar adepţi recunoscuţi ai fuziunii, ca ministrul Gheorghe Flutur, au fost reticenţi, declarând că liberalismul are o tradiţie europeană de 300 de ani. Puiu Haşotti, senator PNL de Constanța, a numărat 131 de ani de liberalism românesc. De partea cealaltă, Sorin Frunzăverde a spus că „ori facem fuzitlnea populară, ori n-o facem. deloc. La liberali, liderul deputaţilor, Crin Anto-

“ nescu, s-a declarat deschis impotriva

fuziunii. El se teme că PNL riscă

primul partid care dispare, fiind | re, înghiţit de PD. În acest caz, retrage din viața politică. |. fostul preşedinte PNL Mircea.

Quintus, care a considerat i

RĂSVAN POPESCU La primărie şi la biserică

a spus că, dimpotrivă, fuziunea este obligatorie şi pentru PNL, şi pentru PD, „altfel murim amânaot. În sfârşit, 16 filiale liberale s-au pronunțat în favoarea fuziunii, însă cu menţinerea identităţii liberale.

Un cotidian adună toate aceste nepotriviri sub titlul /mposibila fuziune. Eu nu cred. Aici nu vorbim de o căsătorie din dragoste cu năbădăi, ci, vorba domnului Meleşcanu, de una din interes, lar interesele se negociază. Abia apoi se poate fixa, de-comun acord, data ceremoniei la primărie şi la biserică.

Ce-i drept, cadrul de discuţii nu e cel mai propice, cu atâtea voci răspicate. În orice căsnicie se mai sparg farfurii. Dar când va fi mai bine? PNL şi PD se află la un an de guvernare comună, încheiat cu o creştere economică rezonabilă. Alianţa stă bine în sondaje, faţă cu un PSD în degringoladă, măcinat de lupte intestine şi cocoşat sub scandaluri de corupţie. Se adaugă perspectiva unui Raport de țară favorabil integrării, care va ridica moralul populaţiei, cel puţin până când aceasta va începe să plătească costurile, Anul 2006 este intervalul de graţie, cel mai potrivit unei mutări de succes pe tabla de şah a politicii româneşti. PD pare să forţeze lucrurile, iar spectrul preşedintele Băsescu mânându-l din urmă nu e de natură să îi liniştească pe liberali. Însă nimic nu se fâce de la sine. Cât timp a fost lăsată la latitudinea filialelor, aşa-numita fuziune de jos în sus n-a avansat deloc, Ba mai mult, au ieşit la iveală tot felul de fricţiuni şi orgolii locale, prezentate ca obstacole de netrecut. Singura şansă este a unui proces invers, de sus în jos. Nu suntem în logica lui Murphy, di A pe prost se termină ş dacă numele viitorului

Divorţ pentru nepotrivire de caracter

aptul că fuziunea dintre

PNL şi PD este, deja, ' istorie e un lucru cunos-

cut, Vineri, conducerea liberalilor va anunţa că este de acord

cu unificarea, eondiţionând aceasta de nenținerea doctrinei liberale, Or, din

Je trei puncte de negociere - denuiniviitorului partid, raportul de Îl între

ali şi democrați şi doctrina = la unul

Singur nu este dispus PD să cedeze; EDITORIAL rtenenţa la ideologia populară. După uziunea vă fi oficial îngropată, va f de MIRCEA chestiune de timp până la izbucnirea MARIAN

ZA BE) i! unui război pe toate fronturile, Într-o mircea.marianGadevarulonline:ro.

a etapă, liderii PD vor ieşi în fața

publicului pentru a-i acuza pe liberali de eșecul acestui proiect şi vor anunţa că își asumă, pe cont propriu, coagularea unei formaţiuni puternice de dreapta. Acesta va fi semnalul ca din PNL.-ul lui Călin Popescu Tăriceanu

să se desprindă disidenţi precum Mona Muscă, Cristi Boureanu și poate chiar Valeriu Stoica, Un al doilea pas va fi decizia PD de a candida pe cont propriu la alegerile pentru Parlamentul European, sub pretextul că aceasta este o condiţie a PPE, care ar dori să separe apele între liberali şi populari. Există și persoane pragmatice în PD, care au rezerve faţă de un astfel de gest, întrucât, potrivit sondajelor de opinie, dacă vor candida separat, liberalii şi democraţii vor obţine mai puţine mandate decât dacă vor merge împreună, În sfârșit, în caz de alegeri generale anticipate - pe care PD le vede organizate undeva prin 2007, cel

târziu -, partidul lui Emil Boc fie va cere să deţină poziţia dominantă pe listele Alianţei D.A, fie va încerca să câştige pe cont propriu.

Aceste jocuri politice au ca efect faptul că, de câteva luni bune, funcţionarea guvernului este încetinită, Este adevărat, nimeni nu îndrăznește să opună măsurilor necesare integrării în UE, dar nenumărate alte decizii sunt blocate.

Nu se face restrutturarea Executivului, pentru că fiecare partid se teme că va

fi păcălit de ceilalți parteneri de guvernare. Guvernul Tăriceanu continuă să funcţioneze pe structura moştenită de la PSD, cu 23 de miniștri şi miniştri delegaţi, zeci de secretari de stat și nenumărate agenţii, cu atribuţii care adesea se suprapun Și care funcționează cu prețuri enorme, Pe măsură ce competiţia dintre liberali şi democrați va deveni

mai acerbă, va spori neîncrederea şi va fi

afectată funcţionarea unui număr din ce în ce mai mare de instituţii. Conflictul a ajuns deja până la vârful structurilor statului, cur ar fi în CSAT, de unde toate dezbaterile politice de la ultima ședință au ajuns în presă. Cei care vor participa de acum la şedinţele CSAT se vor teme că tot ceea ce spun în spatele uşilor închise va deveni public, iar procesul de luare a deciziilor ar putea fi afectat de

o prudenţă excesivă, Alianța PNL-PD repetă astfel o bună parte din greșelile coaliției CDR-PD-UDMR. Și atunci, PD a fost principala sursă de scandal, ceea ce, în perioada 1997-1998, i-a adus o creştere substanţială în sondaje. Dar pedeapsă a venit în 2000, când au plătit toți. Liberalii şi democrații abia au reuşit să intre în parlament, iar ţărănişti au fost, practic, scoși de pe scena politică,

AVERTIZARE. Mai-mari

iberali le cer democraților să-şi schimbe ati tu inea față d

e guvernare

I CONDIȚII | Liberalii nu vor uniune din cauza lui Băsescu

PNL a îngropat fuziunea cu PD

PNL nu vrea să fuzioneze cu PD din cauza neînțelegerilor dintre cele două partide şi a conflictelor cu Traian Băsescu. Liberalii au propus prelungirea protocolului Alianţei D.A. până în 2009, strecurând un mic şantaj la adresa lui Băsescu: îl susţin la prezidenţiale dacă şi el susţine programul „Guvernului Tăriceanu“.

MONICA IORDACHE _____

„Nu sunt întrunite condi: țiile pentru realizarea fuziunii Răspunsul negativ al liberalilor în chestiunea uniunii cu PD a fost exprimat de vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu, la finalul şedinţei de ieri a Delegației Permanente a partidului. Reuniţi la Braşov, liderii de la centru și din teritoriu ai liberalilor au adoptat o rezoluţie în care concluzionează că proiectul nu se poate realiza acum din cauza disensiunilor cu PD și a relaţiei conflictuale cu președintele Traian Băsescu, În timpul şedin-

Dac LA PREŞEDINTE

| Liberalii ro coc însă preşe- : | dintelui. Pregătesc un proiect de lege care să elimine toate : privilegiile demnitarilor: pariamentari, miniştri şi preşedinţi. „Delegaţia Permanentă a apro- : bat propunerea de eliminare a ; „| acestor prevederi din statutul | parlamentarilor: indemnizaţie ; de şomaj şi pensii la un nivel care face o discriminare pozitivă :; în raport cu alte categorii de : salariaţi din România. Această: decizie se va transpune într-un proiect de lege care va fi depus :

săptămâna viitoare la Parlament“, a anunţat Tăriceanu. El n-a spus însă că liberalii se gândesc să elimine drepturile tuturor foştilor demnitari. „Vor fi incluşi foştii preşedinţi, miniştri, parlamentari. Dacă e să

i facem o lege, măcar să fie ega-

lă pentru toţi”, ne-a declarat | un lider liberal. Dacă o aseme. | nea lege va trece de Parlament, | foştii şefi ai statului, inclusiv Băsescu, vor fi nevoiţi să renun- | țe la casa şi maşina plăti de de la buget şi la pensia specială.

ței, liderii de filiale s-au întrecut în a se plânge de neînțelegerile cu PD, dar în final liberalii au ajuns la o formulă mai atenuată, dar transparentă a refuzului: au propus „relansavea alianței cu PD în vederea constituirii unui mare partid liberal“. Preşedintele PNL, Călin Popescu “Tăriceanu, a explicat și el că discuţia despre fuziunea cu PD devine realistă doar după ce vor fi rezol: vate neînțelegerile dintre cele două partide. EI s-a plâns că protocolul Alianţei este încălcat în mod frecvent, i-a acuzat pe democrați că nu

sunt solidari cu liberalii în guvernare și le-a cerut

„regândească atitudinea!

ŞANTAJ. În aceste condiţii, liberalii au propus prelungirea protocolului Alianţei până după alegerile prezidențiale din 2009, par: ticiparea PNL și PD pe liste comune la alegerile locale, inclusiv cele parțiale, la alegerile parlamentare şi la cele pentru Parlamentul European, dar au strecurat şi o formulă de șantaj, Promit susți nerea candidaturii lui Traian Băsescu la prezidenţialele din

2009, dar cer susţinerea acestuia pentru acțiunile „guvernului condus de Călin Popescu Tăriceanu“, ca să se asigure că nu-l schimbă £ cu până atunci. Rezoluţia a fost aprobată cu 58 de voturi pentru şi 6 împotrivă

MIGRAȚIE. În prima parte a şedinţei, liberalii au avut grijă să le mai ardă o pal. mă democraţilor. Ei au deci le ceară colegilor de alianță stopeze racolarea aleşilor locali, Tăriceanu spunând că a descoperit „cu stupoare“ că PD a preluat năravurile PSD. şedintele Ligii Aleşilor Locali ai PNL, Ludovic Orban, a fost mai acid, Potrivit lui Orban, în cadrul acestei opețiuni aleşii locali liberali „s-au trezit puşi pe acelaşi taler“ cu persoane precum Sorin Solomon, „manelistulşef al Băniei“, și Dorin Florea, „independent-țărănisto-peremisto-pesedisto, mai nou PD-ist m aflat de curând că sunt coleg și cu domnul Puzdrea, şi cu William Brânză, și cu domnul Liga, care a făcut un traseu foarte sinuos de la PD, prin PRM, PC, iar acum a ajuns din nou la Partidul Democrat”, a atacat el şi racolările de parlamentari

A Editorial

elegaţia Permanentă a D PNL s-a întrunit sâm-

bătă, 24 februarie 2006, la Braşov pentru a lua o decizie în chestiunea fuziunii cu Partidul Democrat. S-a dat curs astfel hotărârii luate de o altă reuniune a Delegației permanente a PNL — cea din 23 ianuarie 2006, de la laşi, Se spunea în documentul dat publicităţii la vremea respectivă că o decizie finală în chestiunea fuziunii va fi luată abia după ce organizaţiile locale şi filialele judeţene ale partidului se vor pronunţa în cadrul unor dezbateri democratice. Termen anunţat pentru decizia finală: 24 februarie 2006. Când a apărut Documentul reuniunii de la laşi mai existau jurnalişti şi politicieni încrezători în posibilitatea fuziunii. Decizia conducerii PNL avea un serios coeficient de justificare. Un moment crucial pentru viaţa unui partid precum fuziunea nu poate fi decis doar de nişte lideri de la centru, oricât de înzestrați ar fi ei cu orizonturi de bărbaţi de stat. Optimismul jurnaliştilor şi politicienilor era hrănit şi de declaraţiile unor lideri de la centru, în frunte cu premierul, Călin Popescu Tăriceanu. Acestea vedeau posibilă fuziunea, chiar dacă doar în anumite condiții. Lucru altminteri firesc. O fuziune presupune, în chip necesar, compromisuri majore şi de o parte, şi de alta.

r fi fost normal, în atari condiţii, ca PD să aş tepte liniştit rezultatele consultării din PNL. Declanşând, la rându-i, o amplă dezbatere în organizaţiile locale şi în filialele judeţene. Nu de alta, dar poziţia conducerii PNL era corectă. Un moment precum fuziunea nu poate fi impus de sus în jos în cadrul unui partid autentic democratic. La 31 ianuarie 2006 vine însă lovitura de teatru. Întrunit în reuniune de rutină, Biroul Permanent al Partidului Democrat adoptă o rezoluţie prin

lon Cristoiu

care se cere PNL respectarea unui calendar riguros al fuziunii, dar mai ales a unor principii la care PD ține morţiş. Nu trebuie să fii cine ştie ce mare analist ca să-ți dai seama că rezoluţia Partidului Democrat arunca în aer fuziunea. Prin caracterul ultimativ, ea influența grav decizia organizaiilor locale şi filialelor judeţene PNL. Care membru PNL ar mai fi putut pleda pentru o fuziune cu orice preţ, în contex-

PNL şi PD se pregătesc de divorţ cu parta]

tul în care mişcarea PD zgândăra orgoliul său elementar?! Drept pentru care, deşi se declară favorabile fuziunii, multe organizaţii locale şi filiale judeţene pun şi ele condiţii drastice, ba chiar inacceptabile. Era limpede că liderii PD n-au dat ultimatumul, aşa cum au ţinut să susțină, pentru a grăbi fuziunea (calendarul dezbaterilor din PNL fusese anunțat de conducerea de la centru, n-ar fi fost nici o problemă pentru PD să mai aştepte niţel), ci dintr-un alt motiv.

Care era acesta? a vremea respectivă am L atras atenţia asupra

unui fapt care scăpase comentatorilor. Decizia PD fusese luată rapid, prea rapid pentru o formaţiune în care sunt de presupus şi poziţii contradictorii. Documentul dat publicităţii conţinea un calendar şi condiţii atât de precise, încât era greu de crezut că el fusese elaborat abia în reuniunea de rutină a Biroului Permanent. Se ştie că, în astfel de împrejurări, o decizie a unui organism colectiv se elaborează destul de dificil, cere un timp anume şi, mai ales, ajunge la urechile presei. Până la momentul reuniunii n-a apărut în presă nici un semnal că PD ar pregăti aşa ceva. De unde am tras conciuzia că documentul a fost elaborat la Cotroceni de Traian Băsescu împreună cu doar câţiva oameni de încredere din conducerea PD.

Se întrevedea clar că ultimatumul nu se înscria în măSurile menite a grăbi fuziunea, ci într-un alt plan, mai amplu, al PD. Dacă ne gândim la declaraţiile ulterioare ale liderilor PD vom sesiza imediat că acest plan viza câştigarea unui capital electoral pe seama fuziunii în detrimentul PNL. Partidul Democrat ţinea să se înfăţişeze electoratului Alianţei drept un luptător neobosit pentru fuziune. Asta în timp ce dezbaterile din PNL erau sugerate ca fiind un truc

al conducerii liberale de amâna sine die momentul. Ipoteză posibilă: Conducerea PD, afiată tutela lui Traian Băsescu, voia fuziunea cu PNL-ul dominaţ de grupul Tăriceanu-Patricii L curi, 22 februarie, de lă Antena 3, răspunzâ unei întrebări puse de mine; Elena Udrea a lansat teza rului putred într-o parte. Altfel spus, a unei fuziuni posibil numai în condiţiile în care P se curăţă de acea parte pectată de a fi sub influenţă lui Dinu Patriciu. Cum însi PNL e dominat la ora actuală de gruparea Patriciu-Tărice nu, purtătoarea de cuvâni neoficială a lui Traian B a sugerat că PD nu admită fuziunea cu un PNL condus de Călin Popescu Tăricea

a Sinteza zilei de mie

xplicabilă în acest col

IL. de

actuale din PNL. Ultimatunii din 31 ianuarie 2006, treci rea la racolări din alte partid

tificate de PNL drept un et0 uriaş al PD de a se înarmă

care, evitând să spună un categoric fuziunii, pentru a fi făcut responsabil în fă electoratului portocaliu 6 eşecul unui proiect istorii PNL a pus, la rându-i, condi inacceptabile. Gestul e me a cuceri electoratul strict! PNL şi a nu pierde electorâk Alianţei. În aceeaşi logică 8 înscrie şi intervenţia de 18 a lui Ludovic Orban de a CO demisia Elenei Udrea din PĂ tid pe motiv că încalcă proă colul Alianţei.

Cele două partide se Pă gătesc nu de căsătorie, cld divorţ. Ş

Un divorţ cu partaj.

De electorat portocalii .

Bocan COSTACHE bogdan costache adevariilonline.ro.

Mina! BAcaLu

regionalGadevarulonline.ro

LIBERALII AU GĂSIT curajul să le spună partenerilor de la PD

verde în față că fuziunea

nu poate fi realizată dacă aceștia nu-și revizuiesc

total comportamentul. PNL constată că în prezent nu sunt întrunite condiţiile necesare fuziunii

eu conflictual al relaţiilor preşedintelui Băsescu cu PNL, contradicţiile de fond intre . viziunile constituţionale ale PNL şi PD, ta şi numeroasele dispute din interiorul Alianţei, la nivel cental şi local, subminează, grav haza consensuală a acesteia, « atăt mai mult a unei potenţiale st PNL consideră că premi-

fundamentale ale: fuzii int baza doctrinară asumat în comun şi buna colaborare Alianţă, precum şi buna ;colapreşedintele Traian fost concluzia şedinţei Delegației Permanente de vineri, j artidului conCălin Popescu ie, liberalii. au

esovietica”

tuia de câtre 'G

i liceanu și Boc. protagoniști în piesa „Cum să facem praf Alianța”

parlamentar efectiv şi integral asupra serviciilor de informaţii,

“construirea puterii executive în

jurul guvernului, “responsabil

"în faţa parlamentului, alegerea

preşedintelui de către parlament şi stabilirea unui. rol, reprezentativ al acestuia. sau, construirea legislaţiei privind siguranţa naţională pornind de la asi-

urarea protecţiei drepturilor

“cetăţeneşti şi nu de la extin

din Alianţă.

„publice sunt doar câteva dintre, E și Celui atribuţiilor aces- * condiţiile puse de PNL-colegilor. uvern, controlul

BOC RESPINGE ACUZAȚIILE LIBERALILOR Preşedintele PD, Emil Boc, a declarat, duminică, la Cluj, în cadrul unei conferinţe de presă, că afirmaţiile liderilor liberali, privitor la loialitatea PD din Alianţă, nesprijinirea guvernului şi blocarea fuziunii, nu se justifică, Boca afirmat că obstacolele ridicate de liberali faţă de fuziune sunt false. „Dacă fuziunea nu'se va realiza, e din vina lor. Din punctul nostru de vedere, am făcut tot ce ne-a stat în putință, am făcut pasul

spre Partidul Popular European, situat pe centru, pentru eliminanare şi am prezentat un calendar pragmatic de fuziune, Argumentele colegilor liberali sunt forme mascate de a spune nu fuziunii”, consideră Boc. Totuşi, Alianţa va continua şi dacă nu se va face fuziunea, a precizat Boc.

LIDERUL PD

ÎL ATACĂ PE

TĂRICEANU

„Integrarea europeană stă pe umerii miniștrilor democrați, Va-

sile Blaga, Anca Boagiu, Monica Macovei, Sulfina Barbu, la care se adaugă liberalul Gheorghe Flutur”, a spus Boc. El a acuzat deciziile guvernului în domenii importante: ministrul“democrat Mircea Miclea nu a găsit înţelegerea pentru cei cinci la sută din PIB pentru educaţie, iar alte acte normative ale guvernului nu au fost discutate în Alianţă, cum ar fi Legea bugetului de stat pe 2006, Legea statutului minorităţilor și Legea fundaţiei româno-maghiare Gojdu. „PD nu este copărtaş la încălcarea. legii, cum ar fi acordul guvernamental pregătit pentru o firmă elveţiană de un miliard de euro şi problema duty-free-urilor, focar de. inflaţie pe graniţa de vest”,

Boc a comentat și afirmaţiile liberalilor privind desființarea unor instituţii. Desființarea Curţii Constituţionale şi preluarea atribuţiilor de câtre Senat ar fi o aberaţie. „Elaborezi legea şi tot tu o verifici”, a spus Boc, "Cum să desfiinţezi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, poate când îşi

PNL și PD - duşmani la guvernare

vor desfiinţa şi americanii Consiliul Naţional de Securitate”,.a spus Boc

ORBAN ANUNȚĂ

SFÂRȘITUL

ALLAN

BUCUREȘTI

Ludovic Orban a afirmat ieri câ PD încalcă grav protocolul sem: nat cu PNL colaborând la sectorul 2 cu PSD pentru ca un democrat să ocupe funcţia de viceprimar în dauna candidatului liberal. Orban le-a cerut democraţilor să-i sancţioneze pe consilierii care au votat alături de PSD. Liderul liberal a pus patru condiţii pentru refacerea colaborării PNL - PD la nivelul Bucureştiului, între care demisia viceprimarului PD de la sectorul 2 și înscăunarea candidatului liberal. Nu în ultimul rând, Ludovic Orban a cerut excluderea Elenei Udrea din PD pe motiv că acceptarea ei de câtre democrați încalcă același protocol al Alianţei, fosta consilieră fiind iniţial membră a PNL.

VERTISMENT P ENTRU CONSILIERII PD

nta organizaţiei PD din sectorul 2, Anca Boagiu, a consilierii locali ai Partidului Democrat din (sancţionaţi « cu avertisment, după ce. a fost ată înel legerea cu liberalii privind alegerea viceprimauși Boagiu a arătat că votul a fost secret, așa că este "dacă reprezentanţii PD au fost cei care | prin care urma ca PNL să obţină postul “Orban vrea: să justifice astfel decizia de anu

" Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal, întrunită în 24 februarie 2006 la Braşov, a luat în - discuţie proiectul politic al fuziunii dintre PNL şi PD. Potrivit hotărârii Delegației Permanente din 23 ianuarie 2006 de la laşi, dezbaterea Delegației Permanente a urmat discuțiilor purtate Ia nivelul organizaţiilor locale

şial filialelor judeţene ale partidului.

În cadrul dezbaterilor, Delegaţia Permanentă a PNL luat în considerare argumentele aduse, în interiorul idului şi în dezbaterea publică în ultima perioadă, ind tema fuziunii dintre PNL şi PD. Analiza acestor imente este esenţială pentru asumarea unei decizii onale, responsabile dincolo de emoția elanurilor primate mediatic.

1. Argumentul alternativei la PSD

Este o veche susținere în politica din România că forţele

ocratice trebuie să se asocieze ca o contrapondere la eoria a funcţionat în 1992 şi 1996 în forma CDR, în

în forma Alianţei DA. Teoria fuziunii acestor partide

ca un al doilea pas potenţial atât pentru CDR, pentru Alianţa DA, încă inainte de constituirea Experienţa politică a democraţiilor stabile arată că nevoia unei contraponderi nu-e suficientă pentru itui partide solide şi stabile în timp. Baza politică or asemenea partide rămâne extrem de îngustă, se află în afara partidului. De altfel, instrumentele

p e ale Alianţei şi Coaliţiei au apărut tocmai a permite unor partide diferite să construiască e temporare, fără a-şi pierde, fiecare dintre baza politică proprie pe termen lung. Odată cu raţiunii Alianţei (ex.alternativa la PSD), aceasta

e fără efecte asupra partidelor componente.

2. Argumentul eliminării conflictelor între partidele

Funcționarea defectuoasă la guvernare a acestor e politice a încurajat ideea fuziunii bazate pe 'umția că, în interiorul unui partid, coerenţa ar creşte potențialul de conflict ar scădea. Din istoria fuziunilor izate de PNL (extrem de bogată şi spectaculoasă), însă că asimilarea internă a unei fuziuni, chiar între

E de dimensiuni incomparabile, este de lungă durată, conflictele externe se transferă, la aceeaşi scară, în

C interne. Fuziunea a două partide de dimensiuni : abile, şi aflate la guvernare la nivel central şi X ar crea practic un partid fracționat î în care, în mod blig U, s-ar păstra algoritmi interni de distribuire a | şi care ar prelua întregul potenţial conflictual al gi, premisă gravă pentru o separare ulterioară. De că separarea ulterioară fuziunii presupune

a un conflict grav şi ruperea certă a colaborării,

: Cilă mult mai puţin probabil în cazul conservării

în Alianţă! ra pn atace ia

teoria că fuziunea ar fi dorită de electorat.

teorie nu este susţinută practic de sondajele de

- Astiel, ultimul sondaj BCS realizat

arată că 50% din români nu sunt interesați

fuziunii, în timp ce restul sunt îi egal între susținerea fuziunii, a menţinerii Alianţei,

ității în plan 'propus în principal de cei seduşi

de modelul partidului popular. Astfel, principalul motiv al fuziunii ar fi crearea unui partener al Partidului Popular European în România, vizând o mai bună poziţionare politică a României şi a eşichierului politic românesc după aderarea la Uniuhea Europeană. Acest argument omite două elemente fundamentale. Primul este că electoratul din România nu este interesat de „doctiina” populară; potrivit studiilor, circa 48% din români se definesc social-democraţi, spre 30% - liberali, şi sub 14%, creştin-democraţi/populari. Aceasta ar presupune ca PNL să părăsească un bazin pe care nu a reuşit încă niciodată să-l ocupe integral, spre a se înghesui în altul sensibil mai mic, alături de alte câteva partide (PNŢCD/PPCD, BND/UCS, PRM şi PNG chiar). Al doilea element este că partenerul extern vizat nu şi-a exprimat până acum nici interesul şi nici susținerea. PD nu a primit decât calitatea de observator la PPE, şi nu are deocamdată semnale foarte încurajatoare; în plus, PPE este grupul cel mai reticent la integrarea europeană a României. În sfârşit, teoria că partidul rezultat în urma fuziunii ar putea fi liberal, dar afiliat la PPE arată necunoaşterea realităţilor politice europene. PPE nu va accepta partide care nu îi împărtăşesc principiile; exemplele vehiculate în public (FIDESZ, Forza Italia) sunt ale unor partide neliberale.

5. Argumentul „slăbiciunii” relative a PNL în faţa PD

Acest argument se bazează pe „generozitatea” propunerii: PD ca reprezentarea în partidul fuzionat să fie egală pentru PNL şi PD, în ciuda scorului actual mai bun al PD în sondajele de opinie. Ar fi, astfel, o ocazie avantajoasă pentru PNL, a cărei alternativă ar putea fi amenințarea candidaturii pe liste separate, sau pe liste comune în Alianţă, dar potrivit ponderii din sondaje, nu la paritate. Acceptarea unui astfel de argument ar însemna însă o pierdere a însuşi elementului definitoriu al partidului politic, doctrina, în favoarea elementului oportunist, susținerea electorală la un moment dat. Facem politică liberală pentru că suntem liberali, şi obţinem rezultate electorale mai bune sau mai rele în funcţie de susținerea electorală pentru liberali şi liberalism. Nu facem politică exclusiv pentru a obţine cât mai multe voturi şi mandate, cu prețul de a ne realinia doctrinar sau partinic, cu fiecare ocazie, în funcţie de opţiunile electorale de moment.

6. Argumentul întăririi PNL ca forţă politică liberală

La nivelul organizaţiilor PNL, opţiunea doctrinară pentru liberalism a fost evidentă. Pe de altă parte, ar părea că şi la nivelul PD ar exista deschidere față de asumarea doctrinei liberale. În acest caz, ar fi vorba de crearea unui mare partid liberal, cu o serioasă susţinere electorală şi cu serioasa perspectivă de a deveni principalul partid al României. Această formulă reduce şi riscurile lipsei de coeziune politică internă, respectiv ruperii unei aripi liberale din PNL. Aici trebuie să realizăm şi costul electoral al fuziunii: teoria şi practica politică arată că baza electorală a eventualului partid rezultat din fuziune va fi mai redusă decât cea a Alianţei.

DIN: ANALIZA ARGUMENTELOR PREZENTATE MAI SUS, REIESE CĂ PNL ÎŞI POATE ASUMA FUZIUNEA CU PARTIDUL DEMOCRAT EXCLUSIV CA PE O FORMULĂ DE ÎNTĂRIRE A LINIEI POLITICE ŞI A PRINCIPIILOR POLITICE ŞI FILOZOFICE PE CARE LE PROMOVEAZĂ.

DE ACEEA. PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL ÎŞI EXPRIMĂ SUSŢINEREA PENTRU RELANSAREA ALIANȚEI CU PARTIDUL DEMOCRAT. ÎN VEDEREA CONSTITUIRII UNUI MARE PARTID LIBERAL.

Principiile politice care ar sta la baza constituirii acestui

partid, principii fundamentale ale democraţiei liberale care

se regăsesc în construcția doctrinară a PNL încă din 1990, principii de la care PNL nu poate deroga fără a-şi pierde identitatea, sunt:

1. Principiul democraţiei parlamentare:

2. Principiul garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetățeanului;

3. Principiul democraţiei interne.

Aceste principii fundamentale se regăsesc într-o viziune constituțională şi instituțională asupra României, care presupune:

1. Definirea Parlamentului ca principala instituţie politică a naţiunii;

2. Parlament bicameral, cu separare clară de atribuţii între cele două Camere. Senatul va avea competenţe decizionale în politica externă şi administrația locală, restul competenţelor decizionale revenind Camerei Deputaţilor;

3. Vot uninominal pentru alegerea parlamentarilor;

4. Controlul parlamentar efectiv şi integral asupra serviciilor de informaţii;

5. Construirea puterii executive în jurului Guvernului, responsabil în faţa Parlamentului;

6. Desființarea CSAT, structura de inspiraţie sovietică, şi preluarea atribuţiilor acestuia de către Guvern;

7. Preşedintele va avea rol reprezentativ şi va fi ales de către Parlament;

8. Construirea legislaţiei privind siguranța naţională pornind de la asigurarea protecţiei drepturilor cetăţeneşti şi nu de la extinderea competentelor instituţiilor publice;

9. Susținerea mediului de afaceri prin crearea unui ”

climat economic şi politic stabil şi predictibil;

10. Retrocedarea rapidă a proprietăţilor preluate de regimul comunist;

11. Reforma morală a clasei politice. Deconspirarea efectivă a poliției politice comuniste. Legiferarea transparenței asupra pozițiilor ocupate în timpul regimului comunist;

12. Utilizarea unui discurs constructiv şi deschis colaborării interetnice. Renunţarea la orice formă de naționalism, în mesaj sau în acţiunea politică;

În ceea ce priveşte democrația internă de partid, ea se bazează pe includerea în principalul organism de decizie politică a preşedinţilor de filiale județene, pe participarea filialelor şi membrilor la luarea deciziilor importante, pe o consolidare instituţională care să permită partidului să funcționeze independent de liderii săi de moment. Mai mult,

” consecvența politică şi respectul faţă de munca fiecăruia

dintre colegi presupun renunțarea şi denunţarea racolărilor de primari şi parlamentari ai altor partide ca instrument de consolidare de moment a bazei politice proprii.

Aceşte principii sunt principii liberale nu numai în România, ci şi în afara graniţelor ei. De aceea, un partid bazat pe aceste principii se regăseşte automat în

7 PNL DECLARAȚIA DELEGAŢIEI PERMANENTE A PNL

structurile liberale internaţionale — Internaționala Liberală şi Partidul Liberal, Democrat şi Reformator European. Soluţii artificiale, precum afilierea la mai multe structuri europene, sunt lipsite de seriozitate şi ar fi tratate ca atare de partenerii noştri europeni.

PNL constată că în prezent nu sunt întrunite condiţiile necesare fuziunii. Caracterul conflictual al relaţiilor preşedintelui Băsescu cu PNL, contradicţiile de fond între viziunile constituţionale ale PNL şi PD, ca şi numeroasele dispute din interiorul Alianţei, la nivel central şi local, subminează grav baza consensuală a acesteia, cu atât mai mult a unei potenţiale fuziuni.

PNL consideră ca premisele fundamentale ale fuziunii sunt baza doctrinară asumată în comun şi buna colaborare în Alianţă, precum şi buna colaborare cu preşedintele Traian Băsescu.

În condiţiile în care aceste premise sunt întrunite, realizarea fuziunii devine o chestiune tehnică, Calendarul fuziunii nu este o premisă, şi nici un element determinant al fuziunii; el trebuie subsumat construirii bunei colaborări între părţi, precum şi priorităţii politice majore a anului 2006 — aderarea la Uniunea Europeană la 1 ianuarie

De aceea, liberalii propun ca acţiuni imediate menite să creeze premisele menţionate:

1..Asumarea în comun de către PNL şi PD a responsabilităţilor ce decurg din asumarea guvernării la nivel central şi local;

2. Asumarea fermă a angajamentului de a respecta prevederile protocolului Alianţei;

3. Refacerea spiritului de echipă al Coaliţiei de guvernare;

4, Prelungirea valabilităţii protocolului Alianţei până după alegerile prezidenţiale din 2009;

5. Participarea PNL şi PD pe liste comune la alegerile locale, inclusiv cele parţiale, la alegerile parlamentare şi la cele pentru Parlamentul European;

6. Susținerea candidaturii preşedintelui Traian Băsescu pentru un nou mandat prezidenţial, şi susţinerea fermă a acestuia pentru programul şi acţiunea Guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu.

Odată, ce aceste măsuri vor fi indeplinite, fuziunea va putea trece de etapa declaraţiilor de intenţii sau a spectacolului mediatic al congresului de fuziune. Vom avea atunci siguranța unei structuri solide şi coerente, bazată pe o doctrină şi un mesaj comun;şi legate prin încredere reciprocă. Vom avea atunci un partid cu forță şi viziune, un partid care să aibă ce propune cetățeanului, şi care să ofere cetățeanului credibilitatea că işi va respecta angajamentele. Vom avea atunci un partid orientat către viitor, şi nu o soluţie pentru peticit prezentul.

Credem în maturitatea politică a partenerilor noştri şi în capacitatea acestora de a construi în echipă o formaţiune puternică; bazată pe principii consistente, principiile liberalismului modern. Am trecut împreună. printr-o campanie electorală dură şi, de 14 luni, suntem alături în efortul de a reconstrui România pentru intrarea în Uniunea Europeană. Cu toţii realizăm că succesul se bazează acum pe doi piloni; o guvernare responsabilă, orientată spre rezultat şi nu spre comunicare goală şi, in aceeași măsură, munca în echipă a partenerilor de Alianţă şi de Coaliţie. Stă în puterea noastră să împlinim visul european al românilor. Stă în puterea noastră să lucrăm ca o echipă unită, coerentă şi eficientă.

A Editorial

elegaţia Permanentă a D PNL s-a întrunit sâm-

bătă, 24 februarie 2006, la Braşov pentru a lua o decizie în chestiunea fuziunii cu Partidul Democrat. S-a dat curs astfel hotărârii luate de o altă reuniune a Delegației permanente a PNL — cea din 23 ianuarie 2006, de la laşi, Se spunea în documentul dat publicităţii la vremea respectivă că o decizie finală în chestiunea fuziunii va fi luată abia după ce organizaţiile locale şi filialele judeţene ale partidului se vor pronunţa în cadrul unor dezbateri democratice. Termen anunţat pentru decizia finală: 24 februarie 2006. Când a apărut Documentul reuniunii de la laşi mai existau jurnalişti şi politicieni încrezători în posibilitatea fuziunii. Decizia conducerii PNL avea un serios coeficient de justificare. Un moment crucial pentru viaţa unui partid precum fuziunea nu poate fi decis doar de nişte lideri de la centru, oricât de înzestrați ar fi ei cu orizonturi de bărbaţi de stat. Optimismul jurnaliştilor şi politicienilor era hrănit şi de declaraţiile unor lideri de la centru, în frunte cu premierul, Călin Popescu Tăriceanu. Acestea vedeau posibilă fuziunea, chiar dacă doar în anumite condiții. Lucru altminteri firesc. O fuziune presupune, în chip necesar, compromisuri majore şi de o parte, şi de alta.

r fi fost normal, în atari condiţii, ca PD să aş tepte liniştit rezultatele consultării din PNL. Declanşând, la rându-i, o amplă dezbatere în organizaţiile locale şi în filialele judeţene. Nu de alta, dar poziţia conducerii PNL era corectă. Un moment precum fuziunea nu poate fi impus de sus în jos în cadrul unui partid autentic democratic. La 31 ianuarie 2006 vine însă lovitura de teatru. Întrunit în reuniune de rutină, Biroul Permanent al Partidului Democrat adoptă o rezoluţie prin

lon Cristoiu

care se cere PNL respectarea unui calendar riguros al fuziunii, dar mai ales a unor principii la care PD ține morţiş. Nu trebuie să fii cine ştie ce mare analist ca să-ți dai seama că rezoluţia Partidului Democrat arunca în aer fuziunea. Prin caracterul ultimativ, ea influența grav decizia organizaiilor locale şi filialelor judeţene PNL. Care membru PNL ar mai fi putut pleda pentru o fuziune cu orice preţ, în contex-

PNL şi PD se pregătesc de divorţ cu parta]

tul în care mişcarea PD zgândăra orgoliul său elementar?! Drept pentru care, deşi se declară favorabile fuziunii, multe organizaţii locale şi filiale judeţene pun şi ele condiţii drastice, ba chiar inacceptabile. Era limpede că liderii PD n-au dat ultimatumul, aşa cum au ţinut să susțină, pentru a grăbi fuziunea (calendarul dezbaterilor din PNL fusese anunțat de conducerea de la centru, n-ar fi fost nici o problemă pentru PD să mai aştepte niţel), ci dintr-un alt motiv.

Care era acesta? a vremea respectivă am L atras atenţia asupra

unui fapt care scăpase comentatorilor. Decizia PD fusese luată rapid, prea rapid pentru o formaţiune în care sunt de presupus şi poziţii contradictorii. Documentul dat publicităţii conţinea un calendar şi condiţii atât de precise, încât era greu de crezut că el fusese elaborat abia în reuniunea de rutină a Biroului Permanent. Se ştie că, în astfel de împrejurări, o decizie a unui organism colectiv se elaborează destul de dificil, cere un timp anume şi, mai ales, ajunge la urechile presei. Până la momentul reuniunii n-a apărut în presă nici un semnal că PD ar pregăti aşa ceva. De unde am tras conciuzia că documentul a fost elaborat la Cotroceni de Traian Băsescu împreună cu doar câţiva oameni de încredere din conducerea PD.

Se întrevedea clar că ultimatumul nu se înscria în măSurile menite a grăbi fuziunea, ci într-un alt plan, mai amplu, al PD. Dacă ne gândim la declaraţiile ulterioare ale liderilor PD vom sesiza imediat că acest plan viza câştigarea unui capital electoral pe seama fuziunii în detrimentul PNL. Partidul Democrat ţinea să se înfăţişeze electoratului Alianţei drept un luptător neobosit pentru fuziune. Asta în timp ce dezbaterile din PNL erau sugerate ca fiind un truc

al conducerii liberale de amâna sine die momentul. Ipoteză posibilă: Conducerea PD, afiată tutela lui Traian Băsescu, voia fuziunea cu PNL-ul dominaţ de grupul Tăriceanu-Patricii L curi, 22 februarie, de lă Antena 3, răspunzâ unei întrebări puse de mine; Elena Udrea a lansat teza rului putred într-o parte. Altfel spus, a unei fuziuni posibil numai în condiţiile în care P se curăţă de acea parte pectată de a fi sub influenţă lui Dinu Patriciu. Cum însi PNL e dominat la ora actuală de gruparea Patriciu-Tărice nu, purtătoarea de cuvâni neoficială a lui Traian B a sugerat că PD nu admită fuziunea cu un PNL condus de Călin Popescu Tăricea

a Sinteza zilei de mie

xplicabilă în acest col

IL. de

actuale din PNL. Ultimatunii din 31 ianuarie 2006, treci rea la racolări din alte partid

tificate de PNL drept un et0 uriaş al PD de a se înarmă

care, evitând să spună un categoric fuziunii, pentru a fi făcut responsabil în fă electoratului portocaliu 6 eşecul unui proiect istorii PNL a pus, la rându-i, condi inacceptabile. Gestul e me a cuceri electoratul strict! PNL şi a nu pierde electorâk Alianţei. În aceeaşi logică 8 înscrie şi intervenţia de 18 a lui Ludovic Orban de a CO demisia Elenei Udrea din PĂ tid pe motiv că încalcă proă colul Alianţei.

Cele două partide se Pă gătesc nu de căsătorie, cld divorţ. Ş

Un divorţ cu partaj.

De electorat portocalii .

PNL-PD:

Fuziunea a eșuat, liberalii si „se gândește să părăsească b

2 Clarice Dinu

Clarice. dinudtevz.ro

emocrații pun cruce fuziunii cu liberalii si își caută alți parteneri pentru proiectul popular. PD nu renunță însă la alianța cu PNL. Asta cel puţin deocamdată, pentru ultimele declaraţii ale conducerii iberale i-au făcut pe democrați reconsidere poziția în privința colaborării pe viitor. „Nu putem vorbi acum de ruperea protocolului“, a declarat ieri preşedintele PD, Emil oc. Însă, dacă liberalii „recidivează“, susțin lideri democrați, documentul ar putea fi rediscutat, iar PNL lăsat să se descurce singur. „Am făcut colegilor liberali o propunere de fuziune şi am primit un răspuns concret, un atac la adresa PD și a lui Traian Băsescu. Considerăm că este un răspuns negativ“, a declarat ieri preşedintele democrat. El a precizat însă că nu vor renunța la roiectul politic şi se reorientează către formațiuni politice parlamentare sau extraparlamentare care vor să se li se alăture. „Am vrut să o acem cu colegii liberali, dar nu ne rezumăm la ei“, a mai spus Boc.

„De fiecare dată o fac pe virginii“

Acuzaţiile liberalilor de încălcare a protocolului au fost respinse de democrați. În opinia lor, înscrierea Elenei Udrea în PD sau alegerea unui viceprimar democrat la sectorul 2 nu încalcă înțelegerile cu PNL. Pe de o parte este vorba de un fost membru PNL care a demisionat de șase luni din partid, pe de altă parte de o primărie condusă de PSD şi nu de PD, caz care ar fi intrat sub incidența protocolului.

„De fiecare dată o fac pe virginii, ceea ce nu este cazul“, a comentat secretarul general Vasile Blaga. El a arătat că, de fapt, PNL nu respectă înțelegerile cu democrații: „Niciodată nu ne-am plâns public că ne-au luat trei consilieri judeţeni la Galaţi“, iar la Bacău primarul și viceprimarul sunt de la PNI, amândoi, a mai spus el.

„PD face un apel-rugăminte, ca problemele care țin de funcționarea

” Alianţei să fie rezolvate prin meca-

N i a În

Alianţa N.U.

democraţii sunt la cuțite, iar PD arca guvernării după 1 ianuarie 2007

I-AU PUS CRUCE! Emil Boc (stânga) și Călin Popescu-Tăriceanu au îngropat fuziunea PD-PNL

nismele Alianţei, înainte de a fi dezbătute în presă“, a adăugat Emil Boc.

PD mai stă la guvernare până la 1 ianuarie 2007

PD nu va rupe protocolul cu PNL, susțin surse din Alianţă. Poziţia oarecum conciliantă faţă de liberali se datorează în mare parte preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit unor surse, șeful statului a avut duminică seară o întâlnire restrânsă cu tripleta democrată Boc-Blaga-Videanu şi. a reușit să-i tempereze pe liderii PD, care doreau o rezolvare extremă a crizei din Alianță.

În cele din urmă însă, liderii democrați au ajuns la concluzia că ruperea protocolului Alianței nu ar avantaja PD. Părăsirea guvernării nu ar permite PD să atragă capital electoral după integrarea în UE. De altfel ieri, Emil Boc a precizat că integrarea stă pe umerii miniștrilor PD, atunci când a răspuns cererii PNL de a-şi asuma guvernarea. Demo-

craţii sunt decişi însă ca, în cazul în care liberalii vor continua în aceeaşi notă, să solicite rediscutarea protocolului cu liberalii. PD ar putea opta pentru participarea pe liste separate la alegerile pentru Parlamentul European, chiar dacă înțelegerea cu PNL presupunea liste comune. Deocamdată, "PD va încerca să-și întărească, prin racolări, poziția în teritoriu, dar şi în parlament. Eventuala ieşire de la guvernare a PD nu va avea loc mai devreme de 1 ianuarie 2007, dată la care România ar urma să se integreze în UE, dacă nu va fi activată clauza de salvgardare. De altfel, într-un interviu acordat ziarului. „Cotidianul“, președintele Băsescu susținea că are convingerea că guvernul Tăriceanu „va funcționa până la intrarea în UE“. „Este o convingere. Și voi ține foarte mult la acest lucru. Dar menţinerea guvernului în funcție nu depinde de preşedinte, ci de partide și de majoritatea parlamen-

tară“, a spus Băsescu,

PARTID POPULAR

PPCD e interesat de oferta lui Boc

Preşedintele PPCD, Gheorghe Ciuhandu, s-a arătat ieri interesat

de invitația lansată de Emil Boc privind crearea unei structuri politice de sorginte populară.

PNȚCD este membru asociat al Partidului Popular European (PPE), iar Ciuhandu a avut un cuvânt greu de spus în acordarea statutului de observator PD-ului, în cel mai important grup politic din Parlamentul European. Liderul PPCD a declarat că va participa la discuţiile cu PD referitoare la crearea unui partid puternic de centru-dreapta. Însă țărăniștii nu doresc, cel puţin pentru moment, o fuziune cu PD, fiind mult mai tentaţi de o structură federativă, pe modelul PPE.

EȘECUL FUZIUNII PNL dă vina pe PD

Laura Ciobanu

laura, ciabanugei

Liberalii au dat ieri vina exclusiv pe PD pentru eşecul fuziunii dintre cele două partide. „Dacă n-a murit, atunci proiectul de fuziune nu se simte prea bine şi am văzut că azi a fost abandonat de PD“, a spus senatorul PNL Norica Nicolai. Oficial, totuşi, liberalii le-au urat succes democraţilor, reuşind chiar să adopte un ton echilibrat. „PNL salută opțiunea PD de a crea în România o forță politică bazată pe doctrina creştin-democrată. Le urăm succes colegilor noștri în acest demers pe care îl considerăm semnificativ. Am înțeles că şi ei respectă opţiunea PNL de a rămâne fidel principiilor liberale“, a spus Norica Nicolai

împăcare la ceas de seară

După o şedinţă de trei ore, ținută în Aviatorilor, pe terenul liberalilor, PNL şi PD au îngropat aseară târziu discuţia despre fuziune. Oficial, Călin Popescu- Tăriceanu şi Emil Boc au declarat că acest subiect, care „a generat mai degrabă controverse decât puncte comune“, nu va mai fi abordat decât în forurile de conducere ale Alianţei. Cei doi preşedinţi au reluat ideea întăririi Alianţei.

Ca o primă dovadă de bună funcționare, ei au anunţat că vor participa pe liste comune la alegerile parţiale ce vor avea loc în primăvară în n localități. Legile siguranței naționale, alt subiect în divergență, vor fi discutate într-o comisie specială a Alianței. Totodată, Boc și Tăriceanu au anunțat că vor întări mecanismele de control și aplicare a protocolului și vor înăspri sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor acestuia.

O serie de probleme au rămas însă nerezolvate. Deşi în ședința de ieri, liberalii şi-au prezentat rezoluţia antimigrație şi au cerut PD un comportament identic, nu au ajuns la niciun rezultat. „S-o credeţi voi“, ar fi răspuns democraţii la auzul acestei cereri. Când liberalii le-au reamintit că și PD a inițiat un proiect de lege împotriva migraţiei, locale, liderii PD au răspuns: „Erau alte vremuri.“

S-a vorbit și despre 'Traian Băsescu, Ludovic Orban cerându-i lui Boc ca, dacă își asumă răspunderea guvernării, să iasă şi să protesteze când şeful statului mai atacă guvernul. De altfel, la ieșirea din CNC, Orban a anunțat că își rezervă dreptul de a-l critica pe preşedinte dacă acesta mai atacă PD. Nici problema Elenei Udrea nu a fost soluţionată, liderii pasând rezolvarea la nivelul organizaţiilor PNL și PD din București.

VORȚ PoLiTic

Emil Boc încearcă să găsească „pentru a crea o structură poorginte populară. Aceasta este a actuală din sânul puterii, în are încearcă să-i tragă celuilalt ub picioare, crații îşi fac chiar planuri să ă barca guvernării după 1 07, când este „programată UE, politică, 7