Se încarcă imaginile...
Sursa: Adevărul, 20 martie 2006
Sursa: Adevărul, 21 martie 2006
Sursa: Adevărul, 21 martie 2006
Sursa: Evenimentul Zilei, 21 martie 2006
Sursa: Evenimentul Zilei, 21 martie 2006
Sursa: Evenimentul Zilei, 21 martie 2006
Sursa: Jurnalul Național, 21 martie 2006
Sursa: Revista 22, 21 - 27 martie 2006
Sursa: Jurnalul Național, 22 martie 2006
Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):
Olteanu lasă guvernul pentru preşedinţia Camer
Moise
domnule ]
LEXANDR
MINISTRUL PENTRU RELAȚIA cu parlamentul. Bogdan Olteanu, și-a depus. ieri dimineață. demisia din guvern.
În ae este determi- » nată de dorința mea de a candida la președinția Camerei Deputaţilor din poziţia de simplu deputat PNL. Nu doresc să existe nicio implicare a poziţiei mele ministeriale intro dezbatere și o decizie polhică ce ține exclusiv de competența parlamentului”, a spus Olteanu. Referitor la succesorul său, Bogdan Olieanu a spus că decizia îi va aparţine primuluiministru și ea va fi discutată în Biroul Permanent al PNL. Unul dintre numele vehiculate este cel al deputatului liberal Titu Gheorghiof. Olteanu a admis că este posibil, dar nu și probabil, ca postul de ministru pentru relaţia cu parlamentul să revină PD, ceea ce ar presupune renegocierea intregii structuri a Executivului, “Este posibilă orice negociere intre partidele coaliției”, a spus el
Procedura alegerii, extrem de complicată
Președinția Camerei Deputaţilor este disputată. pentru prima cară în istoria ultimilor 16 ani de parlamentaristn, de țrei candidaţi, pănă acum inscriindu-se cel mult câte das, unul al
" pasterii şi altul al opoziției. Astăzi, vor candida la preşedinţia Camerei Bogdan Oheanu (PNL), Daniela Popa (PC) şi Valer Dorneanu (PSD). Procedura
alegerii preşedintelui Camerei prevede că este ales candidatul care obține voturile majorităţii deputaţilor. Dacă niciun candidat hu a întrunit, după două tururi. votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, in urma cârora va fi deciarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obținut majoritatea voturilor
sau al doilea tur de scrutin, dacă obţine 167 de voturi. Dacă nu se ajunge la remi a ttate jumătate plus unu din voturile celor
Olteanu - preşedinte pe mâna PRM
MiRcEA MARIAN mircea.mariarn(2adevarulonline.ro
— Boean COSTACHE MUIE bogdan costache Gadevarulonline.ro
Liberalul Bogdan Olteanu a fost ales, ieri, cu 196 de voturi „pentru“, preşedinte al Camerei Deputaţilor. Candidatul PSD,
Valer Dorneanu, a obţinut doar 88 de voturi, iar cel al PC, Daniela Popa, 22 de voturi. Alegerea lui Olteanu a fost precedată de conflicte dure între partidele din coaliția majoritară, care nu au reuşit să propună un candidat comun. Balanța în favoarea candidatului PNL a fost înclinată, în mod surprinzător,
beneficiat de sprijinul Alianţei D.A. al UDMR, PRM şial grupului minorităţilor naţionale. Deputatul PRM Lucian Bolcaş a explicat decizia partidului său prin dorința de a pune capăt definitiv disputelor legate de conducerea acestei Camere a Legislativului. CONTINUARE ÎN PAG.A3
de sprijinul acordat de PRM. Olteanu a.
URMARE DIN PAG.AL
În decembrie 2004, . partidul condus de Corneliu Vadim Tudor a votat pentru ca Adrian Năstase să preia preşedinţia Camerei. PSD a susţinut, ieri, că, potrivit regulamentului și a, deciziei. Curţii Constituţionale, este singurul partid îndreptăţit să nominalizeze un candidat la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Această pretenție a fost însă respinsă, prin vot, de imensa majoritate a deputaţilor, Este posibil însă ca principalul partid de guvernământ să conteste la Curtea Constituţională. alegerea unui reprezentant al unei alte formaţiuni politice. Nominalizarea lui Olteanu la conducerea acestei Camere a parlamentului deschide insă calea unor dispute dure în interiorul Alianţei DA. Democrăţii lui Emil Boc susţin că înţelegerea din toamna anului 2005 - prin care PNL urma să preia conducerea Senatului, iar PD pe cea a Camerei - nu a fost respectată decât pe jumătate, Surse din PD susţin că acest partid este hotărât să se bată pentru postul de ministru pentru relaţia cu parlamentul, lăsat vacant de Bogdan Olteanu,
DEMOCRAȚII
VOR RELAȚIA
CU PARLAMENTUL
Partidul Democrat a cerut, duminică seara, În ședința conducerii Alianţei D.A. ca, în cazul in care Bogdan Olteanu va fi ales
Olteanu - preşedinte pe mâna PRM
ra dida Camerei Deputaţilor, funcţia de ministru pentru relaţia cu parlamentul să fie preluată de Cristian Rădulescu, liderul deputaţilor PD. Propunerea a fost respinsă de liberali, care, luni, au și desemnat un înlocuitor al lui Olteanu, în persoana deputatului PNL Titu Gheorghiof. Democraţii au revendicat postul de ministru pentru srelaţia cu parlamentul, invocând faptul că PNL va reuși să preia conducerea Camerei Deputaţilor, în timp ce președinția Senatului - care ar fi revenit PD - rămâne la PSD. Potrivit unor surse din PD, dacă Rădulescu ajunge ministru, postul său de lider
al ui deputaților PD va fi preluat de vicepreședintele PD Cezar Preda. (MV.M.)
BOC VREA SĂ
CUREȚE ALIANŢA
DE „SOLUȚIA
IMORALĂ"
„Prin depunerea unei candidaturi separate, Partidul Conservator s-a plasat, s-a autoplasat, in afara coaliţiei şi și-a reconfirmat statutul de soluție imorală”, a declara, ieri, inainte de ședința deputaţilor, preşedintele PD, Emi! Boc, atunci când a fost intrebat ce părere are despre faptul că partidul lui Dan Voiculescu susține candida-
TITI IRI
tura Danielei Popa la ceai Camerei Deputaţilor. „Nu e normal ca un partid de 20 de parlamentari să revendice președinția Camerei Deputaţilor”, -a mai apreciat liderul PD. EI a reluat, voalat, amenințările la adresa PC, sugerând că acest partid va fi scos de la guvernare dacă nu va accepta să voteze candidatul Alianţei D.A. „Dacă nu vor ţine cont de recomandarea de a susține candidatul Alianţei D.A. cu greu Partidul Conservator iși va menţine locul la guvernare”, a spus Boc. Liderul PD a apreciat că gestul PC arată „dispezarea” acestui partid după publicitate (MVM)
Fota Lutan Crisan
CONSERVATORII NU AU LĂSAT- o DIN BRAȚE PE DANIELA
Aliaţii nu au reușit să-i convingă pe conservatori că Bogdan Olteanu este soluţia cea mai potrivită pentru preşedinţia Camerei nici după mult-așteptatele discuţii de duminică seara, de la Casa Dante, Lideri PC - senatorul Sabin Cutaş și deputatul Bogdan Ciucă - au ieșit de la întâlnire cu același mesaj cu care fuseseră mandataţi de președintele partidului, Dan Voiculescu: Daniela Popa va intra în cursa pentru funcţia cea mai înaltă a forului legislativ, Schimbul de replici nu a fost deloc amical, democraţii aruncându-le în faţă conservatorilor că, ar trebui să iasă de la guvernare dacă nu vor să mai joace în echipă, Nici aceste argumente nu i-au induplecat pe oamenii lui Voiculescu, care au refuzat să-și retragă reprezentantul din cursa pentru fotoliul lăsat liber de Adrian Năstase. (B. C.)
DAN VOICULESCU ÎL FACE IPOCRIŢI PE BOC ȘI PE BĂSESCU
- Dan Voiculescu a ripostat, ieri, la acuzaţiile aduse de aliaţi şi la amenințările venite din partea Alianţei cum că Partidul Conservator riscă să iasă de la guvernare. „Noi am intrat la guvernare pentru că nu am avut incotro, nu pentru că am vrut”, a replicat Voiculescu, „Băsescu ne-a rugat să intrăm la guvernare și am intrat pentru stabilitatea politică. Dacă președintele și premierul spun că nu mai este nevoie de noi, nu avem nicio problemă să leșim de la guvernare”, a adăugat el. Liderul conservator a ripostat verbal și la declaraţia liderului PD, Emil Boc, conform câreia PC este „soluţia imorală”. „Boc și cu șeful lui, Băsescu, sunt soluția ipocrită, pentru că nu fac altceva decât demagogie politică, spectacole, care nouă nu ne plac”. (Magda Crişan)
urmașul lui Adrian Năstase
VOT. Liberalul Bogdan Olteanu este noul said al Camerei Deputaţilor
7) Clarice Dinu clarice dinudevz.ro Laura Gafencu laura.gafencudevz.ro
Laura Ciobanu
ura, Cobanugerz o
iberalul Bogdan Olteanu
este, de ieri, noul preşe-
dinte al Camerei Deputa-
ților. Deși postul ocupat de Adrian Năstase era vizat şi de pesedistul Valer Dorneanu, şi de conservatoarea Daniela Popa, fostul ministru pentru relația cu parlamentul a fost ales, din primul tur, cu 196 de voturi pentru şi NO împotrivă,
În condiţiile în care PC nu a renunțat la candidatura Danielei Popa, în afară de UDMR și minorități candidatul Alianţei a fost sprijinit şi de deputaţii PRM. Contracandidaţii lui Bogdan Olteanu nu au reușit să adune decât puțin peste 100 de voturi. Daniela Popa a fost preferată de 22 de deputaţi, în vreme ce împotriva sa au votat 284. Scorul pentru Valer Dorneanu a fost 88 pentru, 218 împotrivă, rezultatul demonstrând că nu a reuşit să obțină votul tuturor celor 93 de pesedişti aflaţi în sală. E] s-a ales însă cu un post de vicepreşedinte,
Pc s-a încăpățânat Conservatorii au trmat calea proprie, cu toate că, duminică se, colegii de coaliție au încercat în fel şi chip să îi convingă să își retragă candidatul, Nici măcar amenințați cu scoaterea de la guvernare, cei de la PC nu s-au lăsat convinși, Surse care au participt la şedinţa coaliţiei spun
că oamenii lui Dan Voiculescu păreau convinși că vor câștiga. În plus, ei le-au reamintit celor din cadrul Alianței de câte ori au ignorat propunerile şi proiectele de legi ale conservatorilor subliniind că, în consecință, nici ei nu se simt obligați cu nimic.
Ameninţările au devenit oficiale ieri, când președintele PD, Emil Boc, a apreciat că „PC s-a autoplasat în afara coaliţiei şi și-a reconfirmat statutul de' soluție imorală prin depunerea unei candidaturi separate“ la președinția Camerei Deputaţilor. „Alianţa a cerut colegilor conservatori să susțină candidatul pe care l-am propus încă din toamna anului trecut, bineînțeles sub rezerva unor implicaţii politice. Dacă nu vor ține cont de aceste recomandări ale Alianţei, după părerea mea, sincer, PC cu greu îşi mai poate menţine locul în actuala coaliție“, a spus Boc,
Cu toate acestea, conservatorii au ținut-o pea lor, anunțând că îşi mențin candidatul. Preşedintele parțidului, Dan Voiculescu, i-ă replicat lui Boc că PC este gata oricând să iasă de la guvernare, dacă i-o vor cere premierul sau preşedintele. Între timp însă, ieşind de la Biroul Permanent, liderul deputaților PRM, Lucian Bolcaş, anunţa o surpriză.
Ajutor de la PRM și PSD
Ca urmare, la discuţiile în plen, PC a restabilit colaborarea parlamentară cu PSD. Social-democrații au cerut să se voteze mai întâi candidatul lor şi apoi, în cazul în care acesta este respins, să se procedeze la alte candidaturi. Rezultatul votului arată că, alături
de PSD, s-au pronunţat pentru această propunere și deputații PC, iar PRM s-a aliat cu PNL, PD şi UDMR. De altfel, ulterior, când s-au votat candidaţii pentru şefia Camerei, PRM a anunţat oficial că va vota cu Bogdan Olteanu.
Surse liberale susțin că prețul acestui sprijin a fost acordarea unui sediu de la stat, pentru că imobilul ocupat în prezent de PRM a fost retrocedat în instanță proprietarilor de drept, iar partidul se vedea evacuat.
Al patrulea om îl trage
de mânecă pe al treilea După anunţarea victoriei,
Bogdan Olteanu a dat, în aplau-
zele sălii, să se ducă la microfon. A
fost oprit pe parcurs de Călin Po-
pescu-Tăriceanu, care venise. și el, ca deputat, să-l voteze pe candidatul PNL. Acesta i-a sugerat celui de-al treilea om în stat să ia loe pe o bancă şi i-a dat indicaţii, gesticulând larg. Primul loc unde s-a observat schimbarea a fost site-ul Camerei Deputaţilor, pe care “angajaţii au introdus de îndată chipul noului preşedinte,
Cât despre: conservatori, în euforia victoriei, liberalii erau dispuşi să-i ierte. Tăriceanu a evitat să răspundă dacă le va cere să iasă de la guvernare. Democraţii însă încercau să-i convingă Că trebuie să recurgă la nişte sancțiuni, cum ar fi să le taie din posturile primite pe linie parlamentară, pentru că aceştia ar fi obținut inițial mai multe decât merita,
SCHIMB DE ȘTAFETĂ. Adrian Năstase, felicitându-l pe Bogdan Olteanu, succesorul său
Il __intocurroR ]
Deputatul Titu Gheorghiof a fost desemnat ieri, de conducerea PNL, să ocupe locul lăsat va de Bogdân Olteanu la gu Liberalii au luat această chiar dacă PD le ceruse insi cu o seară înainte, ca Minist pentru Relaţia cu Parlamentul săi | revină diipă instalarea lui Olteanu la Came ă Şi de o parte, şi de alta s-au invocat înțelegerile anterioa: re, Liberalii au spus că nu pot ceda un post în guvern. Democraţiiau susținut că algoritmul guveri mental era valabil în situaţia in care ei ar fi deținut șefia Senatu |ui. Potrivit unor surse, Câlin Po: pescu-Țăriceanu le-a transmis ef celor de la PD că nu renunță minister, sfătuindu-i să aibă răbdare până le găsește altceva,
PREȘEDINȚII PARLAMENTULUI, [II
Nicolae Văcăroiu
Camera Deputaţilor Perioada Nume Vârsta la care Formațiuiti afost numit pol! 1990-1992 Marțian Dan (decedat) 55 de ani FSN 1992-1996 Adrian Năstase 42 de ani FDSN. | 1996: 2000 lon Diaconescu 79 de ani PNȚO 2000- 2004 Valer Dorneanu 56 de ani PDSR 2004-2006 Adrian Năstase 54 de ani PSD Senat 1990-1992 Alexandru 79 de ani FSN Bârlădeanu (decedat) 1992-1996 Oliviu Gherman 62 de ani FDSN 1996-feb. 2000 Petre Roman 50 de ani PB Feb. 2000-noi. 2000 Mircea lonescu-Quintus 83 de ani PNL 2000-2004 Nicolae Văcăroiu Side ani PDSR
61'de ani
OMUL NUMĂRUL 3 ÎN STAT
Între bunica PCR şi naşul Tăriceanu
Bogdan Olteanu provine dintr-o familie de nomenclaturiști. Relaţiile sale de rudenie se ancorează însă şi în prezentul politicii: a fost cununat de actualul premier
“8 Oana Dobre
oana.dobregevz.ro
Liberalul Bogdan Olteanu are 34 de ani și, de ieri, ocupă a treia funcţie în stat: cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, rămasă vacantă prin demisia lui Adrian Năstase.
Face parte Olteanu, cu adevărat, din noua generaţie a politicii sau vine şi el pe filiera fostei nomenclaturi? Şi una, și alta. Famnilia sa a fost bine „înfiptă“ în sistemul comunist, mai ales prin bunica viitorului şef al Camerei - Ghizela Vass, fost membru al Comitetului Central şi adjunct al Secţiei de relaţii externe a PCR.
Până la aproape 20 de ani, Bogdan Olteanu a locuit într-o vilă din Kiseleff („șoseaua nomenclaturiștilor“), Până acum câteva zile, în perioada în care a fost ministru pentru relaţia cu parlamentul, l-a avut șef direct chiar pe nașul său - Călin Popescu-Tăriceanu. Olteanu recunoaşte că, de-a lungul vremii, a avut parte de ajutorul apropiaților, însă insistă că ascensiunea sa se datorează în primul rând eforturilor personale,
Nepotul
„Cu siguranță, familia mea, părinții mei, au avut un nivel mai sus decât media, deci din punctul ăsta de vedere nu pot să mă vait. M-au sprijinit și financiar m-au ajutat. Erau amândoi ingineri“, povesteşte Olteanu. Ne aflăm în biroul său de la guvern, un spaţiu fără prea multe accente personale. Vine vorba despre bunica sa: „Este adevărat, a fost Ghizela Vass și era unul dintre cele mai importante personaje din PCR în anii '70, Dar eu nu am crescut cu ideile ei, eu am avut o cu totul altă concepție şi m-am dus de la bun început către liberalism,“
Îi amintim că PCR însemna, în argoul de altădată, şi abrevierea de la „Pile, Cunoştinţe, Relații“. Râde şi ne contrazice: „În carieră am
avut, practic, întotdeauna poziții indepen- *
dente. N-am prea lucrat în structuri, în structuri ale unor firme mari sau în locuri în care să-mi pot construi cariera cu sprijinul altora. Am preferat să lucrezpecont propriu“.
În politică se ghidează după un concept devenit oarecum clișeu - „echipa“. „Îmi place să lucrez în echipă. Am încercat să construiesc o echipă inclusiv cu oameni pe care i-am ajutat să crească şi ei. Mulţi dintre ei sunt acurn în parlament, unii dintre ei în executiv... E vorba despre Cristian David, Mihai Voicu, Vlad Moisescu... E vorba și despre peste 20 de parlamentari care au fost cu mine în organizaţia de tineret la nivel local şi i-am ajutat să crească. Pe de altă parte, în strueturile de partid am candidat pe cont propriu“. Chit la „datorii“ cu Tăriceanu
Îl întrebăm cum se explică ascensiunea sa bruscă în partid. Singurul om despre care,
spune că-i datorează ceva este Călin Popescu-Tăriceanu.. „În PNI, competiţia e
foarte strânsă. Eu am candidat întotdeauna cu mai mtlți pentru poziţiile pe care m-am înscris. N-aș spune că există o filieră pe care trebuie să mergi. N-aş spune că există o rețetă. Am intrat în politică în 1991, când aveam 19 ani. Sunt în PNL de 14 ani. Am o relaţie destul de bună cu Călin Popescu- "Tăriceanu. Îl datorez destul de multe şi cred că şi el îmi datorează mie. M-a sprijinit în numeroase împrejurări şi l-am sprijinit şi eu. L-am sprijinit și în acele perioade când era în opoziţie în interiorul partidului“.
A contat faptul că actualul premier este cel care i-a pus pirostriile? Spune că nu: „E adevărat că este nașul meu, dar aceasta nu este o cauză, este efectul unei relații lungi, bazată pe încredere, pe o lungă colaborare. Pot să îndrăznesc să spun poate şi pe prietenie. Dar eu am fost ales pentru toate le pe care le-am ocupat în PNL. N-am nici pe lista lui Stolojan, nici pe lista lui Tăriceanu“. În partid, se mai spune i „omul“ lui Dinu Patriciu. Spune că „asta nici atât nu e adevărat: „Îl cunosc pe domnul Patriciu, dar cu dumnealui nici măcar nu mă văd prea des“,
„Vreau să schimb sistemul anchilozat“
Olteanu susține că nu a ajuns în rândul liberalilor printr-o întâmplare; „M-am în PNL pentru că în '90-*91 am citit destulă politică şi economie şi m-au atras ideile liberale, Știam că vreau să fac politică, deşi nu aveam idei foarte clare despre vreau să fac şi cum. Am învățat şi prostiile obișnuite din politică, adică să-ți faci lobby, să-ți faci campanie prin țară, Am avut o perioadă în care am fost implicat în administraţie în vechea guvernare 19972000“.
Atunci a avut și primul său scandal public, când a refuzat postul de şef al G; Financiare. Acum, spune că își doreşte „deadevăratelea“ preşedinţia Camerei. Deputaţilor: „Vreau să schimb acest sistem anchilozat în timpul cât a fost condus de PSD. Şi ştiu că pot să fac asta“,
OMUL NUMĂRUL 3 ÎN STAT
Între bunica PCR şi naşul Tăriceanu
Bogdan Olteanu provine dintr-o familie de nomenciaturiști. Relaţiile sale de rudenie se ancorează însă şi în prezentul politicii: a fost cununat de actualul premier
2 Oana Dobre
Olteanu recunoaște că, de-a lungul vre: parte de ajutorul apropiaților, îi că ascensiunea sa se datorează în
primul rând eforturilor personale. Nepotul
„Cu siguranță, familia mea, părinţii mei, au avut un nivel mai sus decât media, deci din punctul de vedere nu pot să mă vait. M-au sprijinit și financiar m-au ajutat. Erau amândoi ingineri“, povesteşte Olteanu. Ne aflăm în biroul său de la guvern, un spațiu fără prea multe accente personale. Vine vorba despre bunica sa: „Este adevărat, a fost Ghizela Vass şi era unul dintre cele mai împortante personaje din PCR în anii '70. Dar eu nu am crescut cu ideile ei, eu arn avut o cu totul altă concepţie şi m-am dus de la bun început către liberalism.“
Îi amintim că PCR însemna, în argoul de altădată, și abrevierea de la „Pile, Cunoştinţe, Relaţii“. Râde şi ne contrazice: „În carieră am
avut, practic, întotdeauna poziții indepen-
dente. N-am prea lucrat în structuri, în structuri ale unor firme mari sau în locuri în care să-mi pot construi cariera cu sprijinul altora. Am preferat să mcrezpe cont propriu“.
CUPLUL NR. 3 ÎN STAT. Bogdan Olteanu şi soția sa
În politică se ghidează după un concept devenit oarecum clișeu - „echipa“. „Îmi place să lucrez în echipă. Am încercat să construiesc o echipă inclusiv cu oameni pe care i-am ajutat să crească şi ei. Mulţi dintre ei sunt acurn în parlament, unii dintre ei în executiv... E vorba despre Cristian David, Mihai Voicu, Vlad Moisescu... E vorba şi despre peste 20 de parlamentari care au fost cu mine în organizația de tineret la nivel local şi i-am ajutat să crească. Pe de altă parte, în structurile de partid am candidat pe cont propriu“. Chit Ia „datorii“ cu Tăriceanu
Î întrebăm cum se explică ascensiunea sa bruscă în partid. Singurul om despre care spune că-i datorează ceva este Călin Popescu- Tăriceanu. „În PNL, competitia e
1 19 ani. Sunt în PNL
destul de bună cu Călin Popescucanu. ÎI datorez destul de multe şi cred mi datorează imie. M-a sprijinit în împrejurări și l-am sprijinit şi eu.
opoziţie în interiorul partidului“. A contat faptul că actualul premier este cel care i-a pus pirostriile? Spune că nu: „E adevărat că este naşul meu, dar aceasta ru este o cauză, este efectul unei relaţii lungi, bazată pe încredere, pe o lungă colaborare. Pot să îndrăznesc să spun poate şi pe prietenie. Dar eu am fost ales pentru toate poziţiile pe care le-am ocupat în PNL. N-am fost nici pe lista lui Stolojan, nici pe lista lui Tăriceanu“. În partid, se mai spune că ar fi şi „omul“ lui Dinu Patriciu. Spune că „asta nici atât nu e adevărat: „Îl cunosc pe domnul Patriciu, dar cu dumnealui nici rnăcar nu mă văd prea des“. „Vreau să schimb sistemul anchilozat*
Olteanu susține că nu a ajuns în rândul liberalilor printr-o întâmplare: „M-am înscris în PNL pentru că în '90-—91 am citit destulă politică şi economie şi m-au atras ideile liberale. Ştiam că vreau să fac politică, deși nu aveam idei foarte clare despre ce vreau să fac și cum. Am învățat şi prostiile obişnuite din politică, adică să-ţi faci lobby, să-ți faci campanie prin țară. Am avut o perioadă în care am fost implicat în administraţie în vechea guvernare 19972000“.
Atunci a avut şi primul său scandal public, când a refuzat postul de şef al Gărzii Financiare. Acum, spune că își doreşte „deadevăratelea“ președinția Camerei Deputaților: „Vreau să schimb acest sistem anchilozat în timpul cât a fost condus de PSD. Și ştiu că pot să fac asta“,
TÂNĂRUL OLTEANU
Calitățile domnului Olteanu sunt necunoscute de marele public. Uitându-mă pe CV-ul domniei sale, n-am remarcat astfel de calităţi, dar eu — am şi dezavantajul că citesc în diagonală.
“Ţeoria chibritului a fost rescrisă zilele acestea cu ocazia alegerii noului șef al Camerei Deputaţilor, Aşa-zise nesfârşite negocieri, trocuri mărunte, ameninţări, compromisuri, dar și felurite santaje au stat la baza alegerii viitorului preşedinte al Camerei Deputaţilor. Nimic, nici o dezbatere serioasă despre cel care ar urma să ocupe înalta funcţie în stat. A fost desemnat pentru preşedinţia Camerei domnul Bogdan Olteanu, care, băiat de treabă la prima vedere, n-are nici o vină că face obiectul unei tevaturi naţionale. Totuşi, n-am înţeles de ce şi-a dat demisia din funcţia de la Guvern înainte de a fi supus la vot și ales la Cameră. Dar asta e altă chestiune care, la ora când vor fi publicate aceste rânduri, n-o să mai intereseze pe nimeni, așa că mă întore la calităţile domnului Olteanu, care sunt necunoscute de marele public. Sigur, dânsele, ca să fim sinceri până la capăt, nu sunt cunoscute nici măear de micuțul public. S-ar părea că totuşi pentru o astfel de funcţie nu trebuie să fii foarte cunoscut. Dar ce alte calităţi ar putea să-l recomande pe domnul Bogdan Olteanu să ocupe a treia sau a patra funcţie în stat? Sincer, uitându-mă pe CV-ul domniei sale, n-am remarcat o astfel de calitate, dar eu am şi dezavantajul că citesc în diagonală. Și cum CV-ul candidatului Alianţei D.A. e cam subțire, nu prea are diagonală şi... atunci trebuie să mă înţelegeţi şi pe mine și să nu mă judecaţi prea aspru, că sunt şi eu om, Sigur, faptul că domnul Olteanu se află la prima legislatură nu prea l-ar recomanda prin prisma experienţei parlamentare. Ba chiar deloc, având în vedere că dumnealui-a stat până acum mai mult pe la Guvern. Ca de obicei, și aici mă simt vinovat, pentru că, recunosc, n-am stat să număr orele pe care desemnatul le-a petrecut pe la Casa Poporului. Şi ea să nu vă rețin prea mult, primăvara topește de zor pe afară lumina, aș vrea să vă spun fără să mă trageţi la răspundere că eu n-am înţeles de ce domnul Bogdan Olteanu a fost desemnat să ocupe funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Şi, mai ales, n-am înțeles de ce pe aici, pe la noi, şmenurile, colportările, şușanelele, trocurile, șantajul ţin loe de calităţile celui care ar trebui să fie ales. Dar ca să credeţi că n-am dubii de la început până la sfârșit în privința domnului Olteanu, și cu atât mai mult nu vreau să fiu considerat răutăcios, vă transmit pe această cale că domnia sa pare tânăr.
Şi cu aceasta cred că ceea ce era de demonstrat am demonstrat.
end
Nici nu a apucat bine Adrian Năstase să-şi dea demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, că doi dintre vicepreşedinţii grupului socialist din Par/amentul European, Jan Marinus Wiersma şi Hannes Swoboda, s-au şi grăbit să vină la Bucureşti pentru a-l lăuda pe Mircea Geoană care a rezolvat „cu curaj“ o mare problemă de imagine a partidului. Subiectul Năstase devenise unul preocupant pentru: Partidul Socialist European (PSE), care s-a plasat fără echivoc de partea lui Mircea Geoană pe parcursul disputelor dramatice ce au culminat cu mazilirea lui Adrian Năstase, tranşată în chip formal în cursul de acum celebrei reuniuni nocturne de la hotelul Confort. E greu de spus cât a cântărit acest sprijin extern în economia deciziei luate săptămâna trecută de fostul partid de guvernământ, dar abandonarea de către social-democraţii europeni trebuie să fi fost pentru fostul prim-ministru, care îi cullivase ani la rând cu asiduitate pe liderii politici de pe continent, o lovitură neaşteptată şi dureroasă.
Cei doi europarlamentari socialişti au ajuns la București în momente foarte tulburi pentru un PSD confruntat cu o revoltă a unei bune părţi a parlamentarilor Împotriva echipei de conducere, cu plecări importante, ultima fiind cea a primarului sectorului 2 din Bucureşti, Nicolae Onţanu, cu mulţi lideri aflaţi în vizorul DNA şi mai ales grevat de o acută criză de autoritate la vârf. unea lor principală a fost aceea de a transmite un mesaj neechivoc şi ferm de sprijin pentru Mircea GeoaNă, dar în subtext a fost evidentă îngrijorarea faţă de o posibilă revenire a lui Ion Iliescu la manetele de comandă ale partidului, chiar dacă subiectul a fost abordal mai ales la nivel informal.
Preşedintele PSD a primit de altfel de la Jan Marinus Wiersma şi Hannes Swoboda un cadou simbolic,
bine apreciat de colegii săi de partid. E
de o declaraţie care deplângea politizarea luptei
corupţiei. Mai mult, cei doi parlamentari so-
„consideră că ae:pret și arene a corupției sunt evidente nu e cazul
perspectiva
supraliciteze subiectul cu pricina în
ALEXANDRU LĂZESCU Mircea Geoană, între socialiştii europeni şi lon Iliescu
apropiatei decizii privind integrarea țării la data de 1 ianuarie 2007. Aprecierile de acest gen vin parţial în contradicţie cu declaraţiile făcute cu doar o săptămână în urmă de Franco Frattini, comisarul european pentru Justiţie, care îşi declara fără rezerve sprijinul faţă de Monica Macovei şi DNA, ultima structură fiind văzută drept vârful de lance al ofensivei anticorupţie, şi cerea continuarea energică a bătăliei impotriva „peştilor mari”. Nu e însă un lucru în mod necesar surprinzător, pentru că agendele celor în cauză sunt totuşi diferite. PSE e în primul rând interesat ca PSD să rămână, dacă se poate, cea mai importantă formaţiune politică din România. Preocuparea faţă de eticheta de corupție ataşată fostului partid de guvernământ vine doar în mică măsură dintr-o jenă morală. Dominantă e mai ales îngrijorarea faţă de pierderea de credibilitate şi erodarea electorală a colegilor de la Bucureşti. În campania electorală din 2004, Luis Ayala, secretarul general al Internaționalei Socialiste, nu a avut de altfel nici o problemă să se plimbe braţ la braj şi cu candidatul Mircea Geoană, dar şi cu acum indezirabilul Năstase, deși despre corupţia generalizată din țară se vorbea și atunci pe plan extern cel puțin la fel de mult ca acum. Chiar dacă nu sunt decisive, declaraţiile europaria-
Franţa, Suedia sau Germania, România, ca şi Bulgaria de altfel, are nevoie de toţi aliaţii pe care ii poate atrage de partea sa. De aceea mesajul socialiştilor europeni, care în general au fost dintotdeauna mai mari suporteri ai extinderii decât europarlamentarii din grupul popular, are destulă greutate.
Pentru conducerea PSD, obişnuită mai ales cu punerile la colţ de la Bruxelles din perspectiva luptei împotriva corupției, mesajul vine ca o adevărată gură de oxigen. Speranţa acesteia e că actuala putere va interpreta declaraţiile vicepreşedinţilor PSE drept un avertisment explicit că o prea mare încrâncenare față de liderii partidului cu probleme în justiţie va fi privită ca o încercare de destabilizare a partidului în ansamblu și riscă să creeze Bucureştiului probleme din punctul de vedere al calendarului aderării. Mesajul mai trebuie înțeles şi ca un sprijin solid pentru linia Geoană, un preşedinte, se vede, agreat în cercurile social-democrate de pe continent, cu intenţia clară de a-i oferi acestuia argumente suplimentare pentru un plus de credibilitate şi autoritate în interiorul propriului partid,
Dar va fi el de ajuns? Problema lui Mircea Geoană e că, oricât de mult i-ar sufia în pânze liderii socialişti europeni, capacitatea sa de influenţă internă este una mai degrabă modestă. Oameni ca Miron Mitrea sau Marian Vanghelie îl sprijină pentru că au nevoie de o figură acceplabilă la vârf, dar, să nu ne facem iluzii, îi vor limita serios capacitatea de manevră. lar în ceea ce îl priveşte pe lon Iliescu, suntem într-o situaţie similară. Indiferent de ce spun unii sau alţii, în țară sau peste hotare, autoritatea sa printre militanţii partidului a crescut și mai mult în condițiile crizei actuale, care nu a făcut decât să sporească impresia de vid de putere.
Mircea Geoană știe că fără lon Iliescu nu are șanse prea mari să ţină partidul în mână. El pare de altlel resemnal cu ideea că trebuie să-i ofere fondatorului PSD un statut privilegiat. Numai că foarte probabil lon Iliescu nu se va mulțumi doar cu atât. Chiar dacă nu va solicita un rol formal explicit pentru el, va dori cu siguranță să-şi promoveze oamenii apropiaţi in poziţii de influență. Or, în acest punct, încercările de reformă ale echipei Geoană riscă să intre foarte repede în impas, o situaţie prin care partidul a mai trecut de multe ori în trecut, atunci când lon Iliescu era la Cotroceni şi Adrian Năstase la Palatul Victoria. Cu tot sprijinul venit de la Bruxelles și de prin alte colțuri ale Europei pentru lideri ca Mircea Geonă sau Cristian Diaconescu, In acest moment lon lhescu pare să dispună de suficiontă infivenţă, dacă nu pentru a imprima o linie de acțiune proprie în PSD, cel puţin pentru a-i pe alți să o tacă impotriva voinței sala. Semn n PSD sunt foarte departe de o conciuziă finală.
| Editorial
O victorie înş
u 196 de voturi, Bog-
dan Olteanu a fost ales
preşedinte al Camerei Deputaţilor. Pe o scenă politică normală, ar fi vorba de un fapt banal, fără dedesubturi presupuse şi, prin asta, fără întrebări posibile. Scena politică românească de azi nu e una normală.
Sub acest semn, momentul de la Camera Deputaţilor cere o pipăire şi a ceea ce am numit de atâtea ori, în despicarea întâmplărilor postdecembriste, adevărata realitate, ascunsă sub realitatea de faţadă, zisă şi imagine.
La nivelul Opoziţiei, aparențele ar pleda pentru o ruptură între PRM şi PSD. Majoritatea jurnalelor de ieri au ținut să semnaleze, apelând la titluri careţi sar în ochi, că PRM şi-ar fi trădat aliatul tradiţional.
Nici vorbă.
Execuţia în stil mafiot a lui Adrian Năstase s-a înscris ca punct hotărâtor în decizia şefilor PSD de a trece cu totul în Opoziţie.
O decizie salutară, de altfel,
rezenţa lui Adrian Năstase în fruntea Camerei Deputaţilor întreținea falsa impresie a unui PSD răscrăcărat, cu un picior în Opoziţie, cu celălalt la Putere. Parlamentul României a fost ineficient de un an şi ceva încoace, pentru că majoritatea e sfâşiată de interese divergente. Abili, cei din Coaliţie, sprijiniți şi de contrabaşii portocalii din presă, au întreţinut sugestia că vinovată ar fi conducerea PSD a Camerei Deputaţilor. PSD a hotărât să renunţe la preşedinţia Camerei Deputaţilor din clipa când a smuls demisia preşedintelui executiv. Astfel decizia PRM de a nui sprijini
Ion Cristoiu
Dacă Traian Băsescu şi PD au decis că vor fi alegeri anticipate după Raportul de țară, dată fiind şi degringolada din PSD, atunci victoria lui Călin Popescu Tăriceanu e absolut inutilă. In perspectiva
preşedinte al Camerei Deputaţilor ar fi produs mult mai multă bătaie de cap decât ar fi meritat. In schimb, prin comportamentul absolut corect,
PD a câştigat capital electoral. Astfel că PNL-Tăriceanu are toate motivele să se trezească de îndată din beţia victoriei. Şi să mai privească şi dincolo de ziua de azi.
pe Valer Domeanu n-a adus nici măcar o umbră de supărare pe obrazul conducerii PSD.
Nici la nivelul Puterii lucrurile nu stau, în realitate, aşa cum par.
Între PD şi PNL se desfăşoară o întrecere socialistă cu evidente note de concurenţă capitalistă sălbatică.
Cum de s-a resemnat aşa de uşor PD cu victoria iui Bogdan Olteanu?
[| ntrebare cu atât mai de
aşteptat cu cât, imediat după demisia lui Năstase, liderii PD de la Camera Deputaţilor au declarat că înțelegerea inițială cu PNL trebuie pusă în discuţie. Şi afirmaţiile lor nu erau hazardate. Potrivit algoritmului, PD trebuia să ia Senatul, iar PNL, Camera Deputaţilor. Prin vacantarea locului la Camera Deputaţilor, PNL dobândea un avantaj faţă de PD. Seara însă, Emil Boc iese cu o declaraţie neaşteptată. PD va respecta înțelegerea. De ce a intervenit Emil Boc? E de presupus că în urma unui telefon de la Cotroceni. Numai că alegerea lui Bogdan Olteanu are toate motivele să nu fie pe placul Cotrocenilor. Fie şi pentru că are în opinia publică aerul unei victorii a lui Călin Popescu Tăriceanu în războiul rece cu Traian Băsescu. Să! fi lovit pe Traian Băsescu o paralizie a instinctului politic, încât nu numai să accepte, dar, mai mult, să şi impună o victorie a lui Tăriceanu? Cine-l ştie pe Traian Băsescu a sesizat demult că stilul său politic se bazează pe deciziile-surpriză, deseori în contradicţie cu aşteptările celorlalţi. Putem presupune că Traian Băsescu a făcut un calcul rapid. Îndârjirea liberalilor ka aver-
elătoare
tizat că o nerespectare a înţe legerii de către PD poate due la sfărâmarea Alianţei şi, pp asta, la un cutremur pojiţi inutil acum, înaintea Rapore lui de ţară. Electoratul Alian ar fi făcut PD responsabil ruperea logodnei dintre PNL. Pe termen scurt, blo lui Bogdan Olteanu ar fi fost victorie a PD. Pe termen lu ar fi fost un eşec. Mişcările PD din ultimi timp — ultimatumul dat în che tiunea fuziunii, masivele rai lări de primari şi de parlame tari, accentul pus pe na lism — dezvăluie o strat termen lung. PD se preg de anticipate.
entru asta, are neo
Alianţei. De cât m mult capital. Un capital diferă de cel al PNL sau PD.U capital dat de cei care mai Ch că Alianţa e o forţă politică] sine. Figuraţia PD de partid ză ciumat de grijă ca nu cum Alianța să se rupă, de pal
au decis că vor fi alegeri antiă pate după Raportul de al dată fiind şi degringolada d PSD, atunci victoria lui l Popescu Tăriceanu e a059) inutilă. În perspectiva and patelor, postul de preşedi i Camerei Deputaţilor ar fi pro mult mai multă bătaie de Gi decâ ar fi meritat. În schi prin comportamentul absol corect, PD a câştigat Câplă electoral. Ş Astfel că PNL-Tăriceanilă toate motivele să se trez0%5 de îndată din beţia victorie să mai privească şi dincolo ziua de azi. E
Alte evenimente conexe din 2006
Dat în urmărire generală prin Interpol în 2004, Gregorian Bivolaru este prins în Suedia, însă primește, la cererea sa, azil politic în această țară.
Izbucnește scandalul „mătușa Tamara” care vizează familia lui Adrian Năstase. Se bănuiește că fostul premier al României și-a ascuns o parte din aver...
Vicepremierul G. Copos, susținut de Partidul Conservator, este învinuit oficial de evaziune fiscală de către procurorii anti-corupție ai DNA, în dosa...
Adrian Năstase devine oficial urmărit penal în dosarul „Zambaccian - Mătușa Tamara”.
Sorin Roșca Stănescu devine primul baron de presă urmărit penal, în dosarul Rompetrol - Dinu Patriciu. Acesta va fi condamnat la 2 ani și 4 luni de în...
La finalul ședinței Delegației Permanente a PNL de la Brașov se decide că nu sunt întrunite condițiile fuziunii dintre PNL și PD.
Se stinge din viață Laura Stoica în urma unui violent accident de circulație. Devine un nume cunoscut în urma Festivalului Mamaia din 1990, lansând, d...
ÎPS Bartolomeu Anania e înscăunat mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.