Sibiu - capitală europeană în anul 2007

N. 1959, Sibiue Facultatea de Fizică, Universitatea „Babeş Bolyat, ClujNapoca (1983) * profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu (1983-—1989); profesor la Liceul Brukenthal din Sibiu (1989—1997); inspector general adjunct, Inspectoratul Şcolar Județean Sibiu (1997 —1999); inspector general, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu (1999-—2000) * membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (din 1990); membru în Comisia: de. Învățământa FDGR. Transilvania (1997); membru al Comitetului de Conducere al FDGA Sibiu (1998); şeful Comisiei de Învăţământa FDGR. Sibiu (1998); preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (2001) * preşedintele Lions. Club. Sibiu (2003—2004); membru fondator şi preşedintele. Asociajiei Sportive Sibiu (2003); membru fondator şi preşedintele Clubului de.

Fotbal Sibiu (2003) * primarul Municipiului Sibiu (din 30 iunie 2000).

În 2000 cred că am fost votat ca o alternativă la partidele politice

Cum aţi intrat în politică?

Până în 2000 n-am făcut politică. Am

fost profesor, inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar, inspector gene-

ral. Din 1990 sunt membru în Forumul

Democrat al Germanilor din România (FDGR), o organizaţie a minorităţii germane, nu un partid politic — nu are doctrină, În 2000 am intrat în politică, absolut întâmplător. Atunci am dorit să participăm şi noi, FDGA, la alegerile din Sibiu şi să obținem, dacă putem, locuri în Consiliul local. Ne-am gândit că ar fi bine să prezentăm candidaţi pentru toate funcţiile eligibile, pentru a avea o vizibilitate mai bună. Colegii din conducerea FDGR m-au rugat pe mine, care eram deja o persoană publică, nu de rang înalt, dar cel puţin cunoscută, să candidez la Primărie. M-am prezentat, am participat şi am devenit primar, spre surprinderea tuturor, inclusiv a mea. Aşa am intrat în politică.

Ce i-a făcut pe sibieni să vă voteze în 2000? Cum v-aţi transformat din

outsider în câştigător?

Cred că în 2000, alegerea mea a fost o alegere de tip alternativă. În 2000, dacă ne amintim, fuseseră ambele blocuri politice la putere, amândouă demonstraseră cât de bine ştiu să conducă România, şi rezultatul a fost că populaţia se săturase de parti politice. Și a căutat altemative. În Sibiu, au găsit această alternativă în candidatura mea şi m-au votat.

Dar, acum, în 2004, cum vă explicaţi că aţi avut aproape 90% din voturi şi că Forumul, despre care aţi spus că e o organizaţie mică, nu un partid politic, a obţinut o mare majoritate în Consiliul local?

În perioada 2000—2004, în România au fost, în principal, două tipuri de administraţii în municipii: unele unde lucrurile au mers bine — dacă primarul şi Consiliul local s-au înţeles bine, din indiferent ce motiv — şi altele unde primarul şi Consiliul local nu s-au înţeles, şi acolo lucrurile au mers foarte prost. Eu, nefiind membru în nici un partid, a trebuit să-mi construiesc nişte alianțe destul de complicate, lucru pe care l-am reuşit în cele din urmă, chiar dacă unii consilieri au

trecut dintr-un partid într-altul. Astfel am putut să mişe câte ceva în Sibiu. În tot timpul acesta, am explicat mereu a important ca un primar să controleze

majoritatea, dar nu majoritatea simplă, ci majoritatea de două treimi din consiliu; altfel nu are nici o şansă să-şi pună în practică programul. Acest lucru a fost foarte bine înţeles de sibieni, care nu numai că m-au votat într-o proporție bună, dar au votat şi FDGA, tocmai pentru a-mi asigura o majoritate confortabilă în Consiliul local.

0 campanie electorală cu mesaj simplu şi clar

Cum a fost campania din 2000 în comparaţie cu cea de acum?

Au fost câteva diferențe esenţiale. În primul rând, în 2000 am participat ca outsider şi în prima parte a campaniei am fost pur şi simplu ignorat. Cum progresa campania, au început atacurile la persoana mea, ceea ce m-a dus la concluzia că încep să am şanse. Şi într-adevăr, spre sfârşitul campaniei, sondajele au început să indice că aş avea şanse să intru în turul doi. Acest lucru a fost conştientizat şi de contracandidaţii mei, care au început tot felul de atacuri, pe toate variantele posibile şi imposibile. Nici un sondaj nu m-a dat câştigător în 2000 şi toți au sperat că această campanie murdară va duce Ia dispariţia mea. Rezultatul surpriză a fost că am câştigat campania şi am devenit primar.

În 2004 campania a fost mai degrabă liniştită. Inclusiv eu am construit o campanie electorală simplă, cu un mesaj simplu şi clar — să continuăm aşa cum am lucrat din 2000 până în 2004, — cu puţine adunări electorale, cu câteva apaTiţii în media, în special în ultima parte a campaniei. Asta şi din motive financiare zi FDGR este în continuare o organiza-

ie mică, cu fin: ine. Dar campania a dat ocoli Da

Aţi spus că în 2000 sibienii au votat o alternativă. În 2004 putem vorbi de acelaşi lucru?

Cred că situaţia din 2004 este diferită. Cunoscând Sibiul şi sibienii, se poate vorbi despre un vot pozitiv, şi nu despre un vot de respingere în 2004. Eucred

KLAUS JOHANNIS, primarul Municipiului Sibiu

Primarul trebuie să fie diplomat, ca să lucreze cu toată lumea

deţul.

O să vă surprindă că am avut sute de voturi din comune şi sate unde nu există nici măcar un sas, unde nu au trăit niciodată saşi — şi vorbesc aici despre satele din Mărginime, de unde am primit foarte multe voturi. Cred că modelul oraşului Sibiu se cunoaşte în judeţul Sibiu. Lumea a venit la oraş, a văzut că se mişcă ceva şi a pus acest progres pe seama Forumului Germanilor, pe care l-a votat.

Cu toate că se ştia că sunteţi favorit la Primărie în 2004, aţi avut destul de mulţi contracandidaţi. De ce credeţi că au fost aşa de mulţi?

Cred că majoritatea contracandidaţilor şi-au dat seama că în realitate nu au şanse, însă partidele au venit cu candidaţi pentru primar din motive de imagine, considerând că un candidat la primărie atrage o atenţie mai mare asupra formațiunii politice. Cred că foarte puțini dintre contracandidaţii mei au crezut că au vreo şansă să intre în turul doi.

Cum aţi colaborat cu autorităţile judeţene şi naţionale în primul mandat?

Cred că am colaborat bine cu toată lumea şi intenţionez să colaborez bine şi în continuare, indiferent de cine ar fi aceste autorităţi. Cred că datoria primarului este, în principal, să fie suficient de abil şi diplomat ca să lucreze cu toată lumea, nu împotriva tuturor sau în disprețul tuturor. Chiar dacă această atitudine încă nu este împărtăşită de foarte mulţi politicieni de la noi, eu cred că e singura cale care duce Ia rezultate de durată. Nu este întotdeauna uşor şi bineînţeles că există situaţii când nu ajungi la nici o întelegere. Atunci problema trebuie lăsată pe altă dată şi găsită o altă soluţie.

Compromisurile au fost de ambele părţi?

Eu cred că au fost compromisuri, în sensul bun al cuvântului, de ambele părți.

Seriozitate totală faţă de investitori

Cu ce vă mândriţi cel mai mult din primul mandat?

Principala realizare, după părerea mea, nu este una de tip material, ci este o schimbare de atitudine a populaţiei sibiene. În 2000, atmosfera în a fost pesimistă şi de neîncredere sau chiar de resemnare. Atunci Sibiul risca să devină un sat mare, de provincie, prătuit. Cred că am reuşit cotitura în atitudine şi acum

majoritatea sibienilor cred că Sibiul este;

un oraş în mişcare, în ascensiune. Sibie-;

nii cred din nou în oraşul lor. i Care e principalul eşec al primului

mandat? Ș cat pie să menţionez un !

anume. Sigur, nu am putut duce |

fie nu am găsit

centrului istoric, să

punem pe picioare bun transport public în comun, să pa sun

tăm aeroportul ş.a. Vreau ca, până și

2006, oraşul istoric Sibiu să fie trecut pe lista monumentelor UNESCO. Şi, în pres am promis un lucru care poate sună foai: te simplu: asfaltarea tuturor străzjor dh, Sibiu. În condiţile actuale din România asfaltarea unei străzi este deja un pre: iect destul de mare, având în vedere că e nevoie de refacerea rețelelor de apă canal ş.a. Dar avem şanse bune. Eu am discutat cu responsabili din BERD

te de campania electorală şi s-au arăta foarte interesaţi în a finanța, în premieră în România, un astfel de proiect.

Din cele trei mari proiecte pe care le aveţi pentru mandatul ăsta, două sunt culturale. Asta înseamnă că si-

iu mai puţine probleme sociale

decât ceilalţi locuitori din România? Iniţial au avut la fel de multe probleme sociale, dar acum au mai puţine. Eu cred într-o dezvoltare bazată pe o atitudine pozitivă. Dacă reuşim să avem o imagine bună a Sibiului — şi deja cred că este destul de bună — atunci cu siguranță vom avea o economie locală care funcţionează bine. Am reuşit, doar în ultimii ani, să atragem un număr impresionant de investitori: avem o investiție de peste 300 de euro pe cap de locuitor, cifră neegalată până în momentul de faţă în alte oraşe româneşti. Acest lucru în primul rând creează locuri de muncă şi în al doilea rând aduce bani mulţi la bugetul local, Având locuri de muncă asigurate, având bani asiguraţi la bugetul local, noi putem să rezolvăm problemele sociale. Şi atunci, realmente oraşul funcţionează. Mi se pare greşit să punem un accent exagerat pe problemele sociale, fiindcă ele ca atare nu se rezolvă decât în contextul în care se poate asigura o dezvoltare a întregii comunităţi. Spre exemplu, în campania electorală nu a existat o temă: şomajul. Nu avem şomaj în Sibiu.

Cum aţi reuşit să atrageți investitorii? E o rețetă? O puteți împrumuta şi altora? a

Reţeta este arhicunoscută şi nu am inventat-o eu, ci doar am aplicat-o. Releîn Ccriaiă în atace nu af ANR tru investiţii şi într-o seriozitate F de investi, Am dezvoltat o zonă ii dustrială nouă, unde muni introdus toate utiităţie şi am oferit un câ: dru de negociere absolut serios, ans” parent, fără nici un punct tut să apară vreo îndoială. fostcă-aul venit foarte

semnificativ în bine imaginea pe

care o avem în Europa. Pe de al-

tă parte, proiectul este extrem de

important pentru economia locală din Si-

biu. Având în vedere câştigul enorm de

vizibilitate, cu certitudine vor veni oa-

| meni cunoscuţi din domeniul culturii,

"vom avea şi mai mulţi investitori în Sibiu,

şi, bineînţeles, vor veni foarte mulţi tufişti, care aduc venituri substanţiale.

Practic, ce mai trebuie făcut pentru ca în 2007 Sibiul să fie declarat capitala culturală europeană?

În afară de construirea programelor culturale propriu-zise, de care ne ocupăm deja şi unde nu avem nici un fel de îndoieli că vom realiza un calendar cultuial de excepţie, avem de rezolvat foarte multe probleme de infrastructură şi de logistică. Şantierele din oraşul istoric trebuie finalizate, oraşul trebuie să funcţioneze, asta însemnând să avem pusă la Punct şi infrastructura turistică — conStrucţii de hoteluri, îmbunătăţirea transPortului public, îmbunătăţirea legăturilor

Cu aeroportul, gara şi a legăturilor auto cu Sibiul. Aceste lucruri trebuie realizate urdent. În 2006 totul trebuie să fie pregătit.

Dar trebuie bani mulţi.

Bineînţeles. Noi sperăm să găsim înflegere la guvernul României, oricare ar îel. Trebuie să înțeleagă toată lumea căi testa este untproiect de imăgine a'RoNâniei, nu numai a Sibiului. Astfel de Moiecte nu se 'răălizează fără bani. Noi, Municipalitatea,suntem dispuşi să con-

uim cu o sumă importantă, dar aştep-

m o cofinanţare'lâ'f&kde importantă din

Partea guvernului; Mai contăm şi pe fon-

! speciale, care sunt destinate con-

rii acestor proiecte, din parte Uniunii ropene.

Aveţi semnale pozitive că o să pri-

ml aceste fonduri din partea guver-

Nuj Cu D-l Răzvan Theodorescu, ministrul anl Ne-a asigurat că va face toate dee rile pentru a obţine aceste fonduri. puiiea faţă de minoritățile

În România este foarte bună

meri! fost medaliat recent de parlacu. german. Aveţi o relaţie speciadin Germania?

În mod natural avem o relaţie bună cu autorităţile germane. Noi, Forumul Germanilor, ne considerăm un pod între România şi Germania. Credem că este foarte important să avem o relaţie bună, care funcţionează, cu autorităţile din Bucureşti, dar este important să avem o relaţie bună şi cu autorităţile din Berlin. Care, iată, funcţionează.

Care este principala problemă cu care se confruntă minoritatea germană din România?

Cred că în ansamblu, şi poate o să vă surprindă această afirmaţie, politica faţă de minoritățile din România este una foarte bună. Din '90 încoace, toate guvernele au avut o politică față de minorităţi care credem că poate fi oferită ca model chiar în Uniunea Europeană. Totuşi, minoritatea germană are câteva probleme specifice, dar ele pot fi rezolvate doar în parte de autorităţile de la Bucureşti. Cele care pot fi rezolvate sunt probleme de tip retrocedări, în special terenuri agricole, unde etnici germani au fost trataţi incorect. Am semnalat aceste chestiuni şi aşteptăm soluţii. Dar sunt şi probleme care nu pot fi rezolvate de nimeni altcineva decât de noi. De pildă, problema numărului mic — în România mai trăiesc doar 60.000 de etnici germani, chestiune cu care noi trebuie să ne descurcăm. În ansamblu, cred că totuşi minoritatea germană are în continuare şanse bune în România, inclusiv şanse politice.

Dacă Forumul este o punte între Germania şi România, nu v-ar tenta o funcţie de ambasador al României în Germania? Nu credeţi că astfel aţi putea reprezenta mai bine interesele germanilor din România, dar şi pe cele ale României în Germania? :

Nu cred că aş putea să reprezint mai bine decât o fac acum, iar funcţia de ambasador nu mă tentează.

Veţi candida la Primărie şi peste patru ani?

Este devreme să evaluez ce se va întâmpla peste patru ani. Dacă lucrurile merg bine şi dacă sibienii doresc să rămân în continuare primar, probabil că voi candida.

Interviu realizat de Răzvan Brăileanu