Atentatele teroriste de la Madrid

I DOLIU | Cel mai sângeros atentat din istoria Europei: 192 de morţi şi 1.400 răniți

Trenurile

65 de români plecaţi la muncă în Spania

au fost loviți în atentatele de la Madrid

| NUNTA AC A (RT pi | bleu 1 a la | -. MACO le

ICARNAJ | Treisprezece bombe au sfârtecat 192 de oameni

65 de români;

Cel puţin 192 de persoane ucise şi peste 1.400 rănite, printre care şi 65 de români. Acesta este terifiantul bilanţ al unei serii de patru atentate comise ieri-dimineaţă asupra unor trenuri cu navetişti, în capitala Spaniei, Madrid. *

MARINA CONSTANTINOIU

ANA ILIE A buite de autoritățile

spaniole organizației separatiste basce ETA și comise cu numai trei zile înaintea alegerilor legislative, dar încă nerevendicate, sunt cele mai grave pe care le-a cunoscut Spania și Uniunea Europeană.

DEMENȚĂ. Treisprezece bombe au explodat la ora 8:30 (ora României), vizând patru trenuri în trei gări din Madrid sau periferia capitalei Spaniei, dintre care șapte la gara centrală Atocha, din Madrid. Vagoanele erau pline cu muncitori, liceeni şi studenți. Anchetatorii nu exclud posibilitatea ca anumite bombe să fi fost plasate pe calea ferată sau peron, iar altele în trenuri. Un post de radio local vorbea de 200 de kilograme de explozibili.

SPECTACOLUL MOR- "ŢII. La faţa locului, imaginile erau de coșmar, un adevărat „spectacol al morţii“: pe o suprafață imensă, fragmente de corpuri umane, sânge, haine sfâșiate și obiecte personale zăceau împrăștiate, în timp ce oameni care au avut șansa de a supravieţui, fiind doar răniți, alergau disperaţi printre cadavre. Ironia sorții: telefoanele mobile ale morţilor sunau încontinuu. Cel puţin 65 de români au fost răniţi în atentatele de ieri, numele lor figurând pe listele oficiale.

ALARMĂ LA AMBASADĂ. Reprezentanţa României la Madrid a organizat un

ceste atentate, atri-

comitet de criză. Toţi angajații au fost trimiși la spitalele unde fuseseră duși răniţi, încercând să îi descopere pe românii care se aflau în tren la momentul exploziei. Ei au făcut liste cu românii care se aflau în cele trei trenuri de navetişti care făceau legătura între o zonă în care locuiau circa 15.000 de-români şi capitala Madrid.

CONFUZIE. Forţele de securitate ale statului și Ministerul de Interne nu au nici un dubiu că autorii atentatului sunt membri ai organizaţiei teroriste ETA, mai ales că explozibilul folosit în atacuri este dinamita, folosită în mod obișnuit de organizaţia separatistă bască. În timp ce televiziunile spaniole vorbeau ieri despre un „Il septembrie spaniol“, liderul Batasuna, partidul radical basc interzis pentru legăturile sale cu ETA, a condamnat atentatele drept „acţiuni orbeşti“ și a spus că nici nui trece prin cap că acestea ar putea fi opera ETA.

Cert este doar că poliția căuta ieri două persoane văzute în mai multe rânduri urcând și coborând din trenuri care circulau pe linia pe care s-au comis atentatele. În plus, ministrul de Interne, Angel Acebes, a anunțat că o casetă cu versete din Coran, în arabă, și șapte detonatoare au fost găsite într-o camionetă furată la Alcala de Henares, în apropiere de Madrid, locul de plecare a trenurilor vizate.

Acebes a insinuat că s-ar putea să fie vorba totuşi despre o intoxicare. Miercuri, fluturași anonimi, scriși în castiliană și bască, au fost găsiți pe străzile din San Sebastian (Țara bască spaniolă), îndemnând la lovirea „obiectivelor spaniole, la boicotarea căilor ferate“ înainte de 14 martie, data le-

gislativelor. Toate partidele. +

politice și-au susperidat campania pentru legislativele de duminică, iar autorităţile au decretat trei zile de doliu.

OPERAȚIUNI. Cadavrele sunt scoase cu greutate din vagoanele distruse de bombe

COŞMAR. Călătorii care au scăpat din trenurile vor uita clipele de groază prin care au trecut

| Dramatic

Mărturiile cutremurătoare ale românilor aflaţi în trenurile morții

Vasile Răileanu, la două vagoane

de moarte

Vasile Răileanu este unul dintre supraviețuitorii atentatelor din gara Atocha. Se afla în primul vagon al unuia dintre trenurile aruncate în aer. Bomba s-a declanșat undeva la mijloc, în vagonul 3 sau 4. S-a auzit o bubuitură şi a crezut că este vorba despre o coliziune cu un alt tren sau un cutremur, dar nici nu i-a trecut prin cap că este vorba de un atentat. Geamurile vagonului unde se afla au fost sparte de suflul exploziei. Își amintește foarte vag, dar nu mai știe pe unde a ieșit din tren şi ce a făcut după aceea. Este o rută foarte folosită de români, care luau

trenul chiar din suburbia Madridului în care locuiau. Nici acum nu poate să creadă că a fost un atentat. Părinților rămași în România nu a vrut să le spună cei s-a întâmplat, ca să nu îi sperie. În orice caz, osă rămână cu o superstiție față de data de 11, pentru că a observat că teroriștii preferă să dea atentate în aceste zile, dacă ne gândim la 11 septembrie

2001 în SUA. (Ana Ilie)

Marian Berbecaru, grav rănit

Marian Berbecaru, bărbatul în vârstă de 46 de ani care se afla de doar câteva zile în Spania, pentru a se angaja în construcții, a fost grav rănit în atentatele din gara Atocha și doctorii

au trebuit să îi amputeze piciorul. Familia lăsată în urmă în România este foarte săracă și nu poate să meargă la el să îl vadă. Pentru că Marian provine din comuna teleormăneană Peretu, de unde majoritatea bărbaților au plecat în Spania pentru a munci în construcții, prietenii au promis familiei să își sune cunoștințele, rudele, care se află în Spania, să meargă la spital la Marian pentru a afla mai multe amănunte despre starea lui și să-i ţină la curent. Cei rămași acasă sunt foarte speriaţi pentru Marian, nu știu prea multe despre atentate, nu înțeleg ce se întâmplă, nu înțeleg cum tocmai Marian a avut ghinionul acesta. Ei spun că băiatul lor este un om foarte bun şi cu

frica lui Dumnezeu. (Ana IMie).

IDOLIU | Românii își plâng morţii de la Madrid

De ce te-ai dus, copilul meu?

u există pe lume durere mai mare decât cea a mamei care-şi îngroapă copilul. Asupra familiei Sf “. ria, vestea morții fetei lor, la Madrid, a căzut ca un trăsnet. Atentatul a prins sub mr morţi ie familii de români. Ample relatări despre evenimentele derulate în Spania și efectul lor în România x alocate megaatentatului din 11 martie. | PAGINILE 2, 3,4, 5, 6,7 şi 8

“criu aceste rânduri sub * picloare, zice doctorul, ŞI $ influenţa imaginilor - vestea bună carei? întrebă transmise de la orbilul ! distrus omul. La care doctonil, atentat din Madrid. Şocant! ! aplecându-se Ia urechea lui, îl Oribill Demenţă curată! Aș fi : spuse pe un ton incurajator. Vvrut să scriu în această : am găsit cumpărător la săptămână ceva despre | clăpari, Umor negru intro țară schimbarea Guvernul tristă. despre rotirea de cad! 700 de oameni sunt plecaţi la despre apariţia şi dispariţia :- muncă în Spania numai dintrMinisterului Turismului, : o singură comună teleormădespre demiterea Rodicăl ! neană, Asta am aflat din Stănolu, despre avântul luptei * acelaşi nefericit reportaj tv. anticorupţie, mă rog, ceva de : Dacă cifra-l adevărată mă râs, vesel, tonic, hazliu. Nu-mi : întreb în cât timp populația mai erdel Poate săptămâna : țării va trece graniţa şi se va viitoare, Sigurul lucru care îmi : amesteca printre. neamurile stă în minte, ca o obsesie, : Europei în căutarea unul trai mal bun? În ritmul ăsta, mult „M-am uitat toate zilele : nu mai este. Dar ce-o să se astea la televizor întâmple la toamnă, la alegeri, Inoercând să nteleg țeleg . dacă românul nostrucu drept ceva, N-am reușit, Ge: devoteste răspândit în patru se întâmplă cu lumea? . ză? Căoi de plecat pleacă

doar cel în stare să

Unde ne îndreptăm?”.. ! rsmească, deo elector în ș toată firea. Ce partid plerde

este trenul explodat la Madid. + mai multe voturi prin această M-am ultat toate zilele astea migraţie masivă de cetăţeni la televizor încercând să : cu drept de vot? Asta o înțeleg ceva. N-am reuşit. Ce Situaţie nouă, la care nu mam se întâmplă cu lumea? Unde ; gândit, dar care sar putea să ne îndreptâm? aibă ceva urmări pe tabela de N u pot uita secvența pe : marcaj a alegerilor. Din câte

care-am văzut-o la un ! ştiu, cei mai mulți plecați sunt buletin de ştiri în care : din mediul rural. Sate şi

o femele vorbea dintr-un spital : comune întregi. Până acum din Madrid cu nepotul ei din ! plecau ingineri! şi doctorii, țară, încurajându-şi ruda, : acum, în sfârşit, pleacă spunându-i că tatăl lul este ; muncitorii şi țăranii. In acesbine, că i-au amputat doar ! te condiţii nu ar trebui dată o piciorul drept, dar este în : ordonanță de urgenţă prin afara oricărui pericol. M-a : care să se permită mersul cu cutremurat! Un om îşi pierde : uma mobilă de vot prin toată un picior în urma unul act ! Europa? Nu de alta, dar nol, criminal, dar este bine, şi-o ! cel de acasă, nu cred c-o să să fle şi mai bine. Femeia : mai facem de-o majoritate aceea, în disperarea ei, ca ! până la toamnă. Trebuie înfisăşi protejeze tamilla rămasă ințată aşadar Euro-urna acasă, le anunța o nenoro- ; mobilă, lar votarea să înceapă clre, spunându-le nu cât este : de pe-acum, că Europa mare de rău, ci că este destul de : şi români sunt peste tot. Astbine: un picior amputat, iar : fel, după modelul referenducelălalt un pic ars. Ingrozitor! : mulul pentru Constituţie, cu „Să nu vă îmbolnăviţi, că şi : Euro-urna mobilă s-ar rezolva aşa sunteţi destul de săraci! ! mai multe probleme: s-ar Nu vă faceţi griji şi să nu ; garanta exercitarea dreptucereți să-l aducă înapoi în : lui fundamental al ţară, că e îngrijit bine aici. : democraţiei, respectiv drepRugaţi-vă la Dumnezeul Noi : tul la vot al cetățeanului, orisuntem cu el,” E : undearfielprinlume,simu: cutremurător. Ce necăjiţi, trişti : tan cu garantarea unui alt şi disperaţi au juns românii : drept strămoșesc, la care noştri siliţi să-şi la lumea-n : românii țin ca la ochii din cap, cap ca să aibă ce da copiilor : şi anume dreptul la libera cir. de mâncare, că nici răniţi nu : culație. Dar cel mai important vor să se întoarcă în țară de ! este faptul că prin folosirea spaima sărăciei. Îndemnul ; Euro-urnei mobile s-ar „Nu vă îmbolnăviţi, că şi aşa : cunoaşte rezultatul alegerilor sunteţi destul de săraci!” ar : înainte ca ele să înceapă şi: putea deveni moto la o carte : am scăpa de un stres inutil. cu titlul: România în anul u exodul ăsta nu-i 2004. E „€ exclus ca până în noiembrie să rămână

| Atentatele sângeroase de la Madrid au declanşat în întreaga Europă un val de panică faţă de ceea ce unii nu s-au sfiit să numească „epoca terorismului la scară mare“.

ANA ILIE

2 n Madrid, în mijlocul I panicii și haosului declanșate după deflagrațiile de joi, spaniolii au mai primit o alertă cu bombă, care a sporit sentimentul de insecuritate. Alarma s-a dovedit falsă, insă sentimentul de nesiguranță a cuprins pe toată lumea.

De la est la vest, Europa se vede acum pusă în fața unei înțelegeri globale între teroriști, care își copiază între ei metodele de operare, își furnizează reciproc arme și îşi coordonează atacurile împotriva dușmanilor comuni,

Răspunsul europenilor la această ameninţare fără precedent a venit rapid.

'Toate țările din Europa și-au sporit securitatea şi controalele la obiectivele strategice şi se pregătesc intens pentru posibilitatea ca, la un moment dat, să li se întâmple şi lor o tragedie similară,

Vestul Europei, ca sub asediu

În Marea Britanie, care, la fel ca Spania, a fost cel mai înfocat ajutor al Statelor Unite în lupta internațională împotriva terorismului, Uniunea Căilor Ferate a dispus imediat sporirea securităţii pe reţeaua națională de căi ferate.

În plus, Ministerul britanic de Externe şi-a modificat recomandările adresate cetățenilor britanici care

intenționează să plece în alte ţări, cerând potenţialilor călățori în Spania să evite locurile publice.

Franţa, care are graniță comună cu Spania, pe mai multe sute de kilometri, este în stare de alertă: Controalele s-au intensificat, iar căile ferate sunt securizate.

Președintele Jacques Chirac, odinioară unul dintre opozanții războiului împotriva terorismului, a făcut chiar un apel la „luptă împotriva acestei barbarii“. Belgia, țara care găzduiește instituțiile europene, și Luxemburg au dispus întărirea securităţii în general, şi, în special, în jurul obiectivelor spaniole, ambasadă și consulat.

Central-europenii se simt ameninţaţi

Și în Europa centrală măsurile de securitate au fost sporite. În Polonia, serviciile de securitate au intrat în alertă generală, iar ministrul de Interne, «Jozef Oleksy, a instituit o celulă de criză care să examineze situația.

In Cehia, unele voci, alarmate de tragedia din Madrid, avertizează că şi în centrul Europei „fiecare călătorie cu trenul, metroul sau tramvaiul poate deveni oricând una mortală“. Grecia, care are de numai câteva zile un nou guvern, şi-a întărit măsurile de securitate, potrivit ministrului Apărării, Spilios Spiliotopoulos,

Alertă şi în Asia

Sirenele de alarmă au sunat nu numai în Europa, ci şi pe continentul asiatic. Japonia, de exemplu, un alt aliat fidel al Washingtonului în războiul cu teroriștii, a anunțat că își simte rețeaua feroviară, folosită de milioane de persoane zilnic, vulnerabilă la un potenţial atac similar celui de la Madrid.

Doliu pentru români: 7 morți, 12 dispăruţi, 79 de răniţi

În regiunea Madrid există 28.000 de români înregistraţi legal de autorităţile spaniole, iar direcţiile din care veneau trenurile sunt cunoscute ca fiind locuite de români. Aceştia foloseau la acea oră trenul pentru a veni fie din Guadalajara sau din Arganda de Rey, din Alcala, din Coslanda, spre Madrid, ca să meargă la lucru sau la şcoală. Şapte români şi-au pierdut viaţa, 79 au fost răniţi, 12 au fost daţi dispăruţi. Autorităţile au confirmat decesul Liviei Bogdan (34 de ani) şi Paulei Mihaela Seatcu (26 de ani). Livia era din Râmnicu Sărat, iar Paula Mihaela Sfetcu din Alexandria. Ministerul Administraţiei şi Inteme-

lor a anunţat familia Sfetcu despre moartea fiicei lor, iar părinţii şi sora Liviei Bogdan locuiau împreună cu aceasta în Madrid. Pe lista victimelor, publicată de presa din Spa nia, se mai află două persoa ne cu nume românesc — Birică Alina-Maria şi Szpila Danuţa Teresa. Potrivit ministrului de Exteme, Mircea Geoană, 53 de români erau intemaţi. Ma joritatea celor spitalizaţi — 35 — se găseau în clinica Gregorio Maranon, unde se află şi trimisul special al Ministerului Sănătăţii, lulian Popescu. „Cei doi români aflaţi la început în stare foarte gravă, Marin Berbecanu, căruia i s-a amputat piciorul, şi Constantin

Sorin Păduraru, care a suferit un grav traumatism cerebral, sunt în afara oricărui pericol”, ne-a relatat Popescu. In stare foarte gravă erau aseară nouă români. Indiferent de statutul lor în Spania, legal sau ilegal, toți răniții beneficiază de asistenţă medicală. Cetăţeni ai altor zece state, printre care Bulgaria, Polonia, Franţa, SUA şi ţări din America Latină, au căzut victime atacurilor. În paginile următoare ale Jumalului Naţional puteţi citi despre drama românilor care au fost ucişi şi a celor răniţi în exploziile de la Madrid. În plus, reportaje tulburătoare din localităţile care au „exportat“ mână de lucru în Spania.

4 Alba-lulia

Norocul lui Nicu: a pierdut trenul

“Imediat după atentat, Gheorghe Cristea din Petrești a telefonat în Spania, la Alcala de Haneres, unde locuiesc cei doi fii ai săi. „Copiii mei stau în Alcala, dar lucrează la Madrid, şi fac zilnic naveta cu trenurile care au sărit în aer. De data

asta au avut noroc, pentru că

se aflau în prima garnitură, care a trecut înainte de detonarea bombelor. Băieţii mi-au spus că în Madrid este o teroare de nedescris și că ar fi fost peste 100 de români răniți. l-am rugat să lase dracului lucrul în Spania și să se

întoarcă acasă“, ne-a declarat

Gheorghe Cristea. Din Pe-

treşti-Alba sunt plecaţi la muncă în Spania peste 2.000

de oameni, majoritatea fiind stabiliţi în Alcala de Haneres.

Alţi doi români din județul Alba, aflaţi în capitala Spaniei, au scăpat de atentate doar din cauza unor conjuncturi. Nicu Istrate, de loc din Sebeș, face zilnic naveta Alcala — Madrid cu garniturile bombardate, însă joi dimineaţa a întârziat și a pierdut trenurile implicate în atentat! „M-am întâlnit cu un amic român, împreună cu care am zăbovit mai mult la o cafea și am pierdut trenul. După vreo 20 de minute am

“auzit despre tragedie și am

rămas muţi de uimire. Oricum, nu mă voi mai duce niciodată eu trenul la Madrid.

“Mi-am făcut mii de cruci că

mi l-a scos Dumnezeu în cale pe prietenul ăla. Puteam fi mort acum“, ne-a relatat Nicu Istrate. Un alt român din Sebeș, Alexandru Perţi, a scăpat de atentat prin... schimbarea locului de muncă. Până săptămâna trecută, Alexandru a lucrat în Madrid şi în fiecare zi circula cu „trenurile morții“, însă de luni muncește în Alcala de Haneres: „Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat dacă mai lucram și săptămâna asta în Madrid. Probabil că m-aş fi aflat într-unul din trenurile alea blestemate“. Din judeţul Alba se află în prezent în Spania, potrivit unei statistici neoficiale, peste 20.000 de per-

soane. (Lucian Dobrater) -

nu-i întorc din drum pe vitejii culegători de căpşuni

| Căpşunarii la atac

Românii cei viteji şi înfometați

Cu toate că atentatele de acum două zile au produs panică printre românii care au rude în Spania, zilnic, între 100 și 150 de români continuă să plece în Peninsula Iberică, în regiunile Freshuelva și Asaja. În faţa Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă așteaptă, de dimineaţă până seara, când pleacă ultimele autocare, cei care au reușit să obțină contracte la cules de căpșuni. Cei mai mulți nu au rude plecate, dar au însă prieteni și, după câteva luni pe lista de așteptare, nu se mai tem de

posibilitatea unor atentate teroriste

Elena Grozavu, din Giur giu, speră că, după trei luni la cules de căpşuni, se va intoarce cu cel puțin 2.000 de euro şi se încrede în ajutorul lui Dumnezeu, care să os de teroriști. „Nu cred că suntem în pericol. Nu suntem cazați în oraș și nu călătorim cu trenul.“ Florica Țurcanu, din Constanţa, este cea mai curajoasă din grupul ei: „Nu-mi este frică de nici un terorist. Abia aștept să mă ure în autocar și să plec la muncă. Am lucrat la seră mai bine de

15 ani și, la utervru. și-au dat svama că sunt foarte bună pentru muncea sta”

Altă femeie care aşteaptă să pi in sudul Spaniei nu crede că va păţi nimic cât timp va fi plecată: „De ce să ne omoare pe noi? Noi mergem acolo să muncim, nu să furăm. Mergem la muncă cinstită, nu la distracție, Să-i omoare pe ăia care dau în cap la oa meni!". leri au plecat spre Spa: nia cinci autocare pline de „căpşunari“. Azi pleacă la Freshuelva 104 persoane, iar la Asaja două autocare cu câte 45 de călători. (Cătălin Pruteanu)

Autorităţile spaniole nu au o pistă clară legată de cauzele sau de autorii sângeroaselor atentate de joi de la Madrid, dar au declanşat deja vânătoarea de ucigaşi.

LAVINIA TUDORAN

remierul Jose Maria Aznar a declarat că nu există o pistă concretă pe care o investighează anchetatorii. Majoritatea demnitarilor de la Madrid au susținut public că, cel mai probabil, responsabil pentru atentate este grupul ETA, “însă nu există nici un indiciu care să arate asemănări cu alte atacuri ale mișcării separatiste. Pe de altă parte, nici unul dintre responsabilii spanioli nu au prezentat vreo dovadă care să probeze că atentatele au fost executate de ETA. Majoritatea analiștilor străini sunt de părere că atentatele au fost comise în stilul temutei grupări Al-Qaeda. RUCSACURILE-BOMBĂ. Poliția spaniolă a găsit ieri, la locul atentatelor de la Madrid, un rucsac plin cu explozibil destinat atacurilor. Conform postului de radio Cadena Ser, rucsacul conţinea 10 kilograme de explozibil, un kilogram de bucățele metalice și un telefon mobil care urma să fie folosit pentru declanșarea exploziei. Conform Ministrului de Interne, Angel Acebes,

Susana Vera/REUTERS

atentatele au fost provocate de explozia a zece rucsacuricapcană. Geniștii au procedat la detonarea controlată a altor două astfel de genţi, a căror explozie nu a fost declanșată în timpul atentatelor. Materialul din interiorul ruesacului era explozibil plastic Special C, fabricat de fosta societate Rio Tinto, în timp ce detonatoarele legate la telefonul mobil erau şi ele de fabricație spaniolă.

explozibilul nu era unul di tre cele utilizate d

|| Concluzie

Semnătura temutei Al-Qaeda

RĂZVAN BELCIUGANU amploarea operaţiunii, din alegerea țintelor (trenurile) şi a : Atacul cu bombe carea din cruzimea cu care se sacriî- 4 răpus Spania a fost pus, la fică oameni nevinovaţi. Altii început, pe seama ETA. Qaeda mizează pe efecte Această mișcare, denumită - (reacţii politice) nu numai pe Euskadi Ta Askatasuna (Ţara teritoriul Spaniei, ci pe cel al bască liberă), a fost creată sub întregii Europe. dictatura lui Franco, în 1959, RECRUTĂRI. Dacă o astși s-a angajat în lupta, cu orice fel de operaţiune a avut sucmijloace, pentru autodeter- ces, aceasta înseamnă că Alminarea țării bascilor. Dar Qaeda dispune de forțe bine teroriștii ETA nu vizează, prin conspirate și loiale. Nu este „doctrina“ lor, uciderea deper- exclus ca într-un război de soane care nu sunt „vinovate“. acest gen să fi cerut sprijin Teroriștii ETA luptă împotri- logistic și operaţional de la alte va simbolurilor statului spa- grupări teroriste din Europa, niol, iar aceste simboluri sunt, poate chiar ETA. Totuşi, abineînțeles, personificate. Ast- ceastă posibilitate este mică fel, primului asasinat planifi- întrucât Al-Qaeda ştie că acescat al ETA i-a căzut victimă te mișcări/organizaţii terorispolițistul Meliton Manzanas, te sunt atent supravegheate din orașul Saint-Sebastien. de serviciile de informaţii ale Păstrând aceeași „linie“, statelor respective. Succesul teroriștii ETA au țintit de-a lor pare să fie asigurat de lungul anilor împotriva politi- capacitatea de a recruta, și incienilor, polițiștilor, prefecților, troduce membri noi și devotaţi militarilor, guvernatorilor, cauzei. Accesul la bombe nu. k deci în tot ceea ce poate ficon- este foarte complicat, cum de.

siderat a fi reprezentant al altminteri nici producerea lor autorității statului spaniol. nu mai reprezintă un obstacol, ATIPIC. Atacul cu bombe Alegerea Spaniei poate fi din aceste zile de la Madrid interpretată Și ea ca un simbol J 3 este atipic, așadar, pentru şi aceasta întrucât statul spa- ] | az | _modulincareacționează ETA. niol a sprijinit intens cam papa Cel mai probabil, semnătura nia antiteroristă din Irak si. * atentatelor aparţine rețelei deci, dușmanul numărul fundu LOVIT DIN NOU. Temutul Ossama ben Laden este bănuit | teroriste mondiale Al-Qaeda. al Al-Qaeda, Statele Unite ale | | de acest atac înfricoşător Aceasta se poate deduce din ricii. ele n

Condoleanţe

$ PNL condamnă cu fermitate atentatele de la Madrid. Subliniind că nici un act terorist nu are absolut nici o formă de justificare, PNL transmite condoleanţe poporului spaniol şi îşi exprimă solidaritatea cu familiile românilor care au căzut victime ale atentatelor. j

+ PUR adresează sincere condoleanţe familiilor afectate şi condamnă atacurile de la Madrid soldate cu moartea unor persoane nevinovate. „Este păcat că viaţa unor oameni, care au plecat la muncă pentru a asigura familiilor din ţară un trai mai bun, a fost pusă în pericol“, se precizează în comunicat.

+ PD condamnă atentatul terorist din 11 martie şi îşi exprimă convingerea că poporul spaniol, în pofida grelei lovituri primite, va continua să acţioneze cu determinare alături de întreaga comunitate internaţională împotriva terorismului ca flagel mondial.

| Efecte

Turismul şi i companiile aeriene, primele afectate

Liniile aeriene și agenţiile de turism sunt îngrijorate după masacrul din Spania. Marile firme de turism din Europa de-abia începuseră să se redreseze după atentatele teroriste din septembrie 2001. Cea mai mare firmă de turism din Europa, TUI (Germania), a suferit o cădere a acţiunilor de 7%, iar rivalii britanici de la First Choice Holidays au căzut cu 4,2%. În același timp, acțiunile liniilor aeriene Iberia au pierdut 3,7%, iar cele de la British Aieviaya, 7,9%, după prima zi de la atentat. Conform studiilor, 60% dintre zborurile charter anuale, „de vacanță“, din Europa, au ca destinație Spania: Pe de altă parte, turismul este de o importanță crucială pentru acest stat, având în vedere că reprezintă 12% din produsul intern brut. Guvernul spâniol spune că a devenit un obicei

din partea grupării ETA să „întâmpine“ prin atentate sezonul turistic din Spania, avertizând turiștii să stea departe de regatul iberic.

Prea devreme pentru estimări

„Este prea devreme pen-

tru a face estimări privind

pierderile pe care le vor suferi agenţiile de turism. Turiștii români merg în Madrid pe perioada estivală. Sper ca până atunci impactul atentatelor să

> Bursele europene,

Bursele europene au scăzut vineri la cele mai mici valori din ultimele două luni, cele mai afectate fiind companiile de turism şi de asigurări. Indicele bursei spaniole IBEX a scăzut cu 1,6. incertitudinea provocată de ameninţarea teroristă s-a reflectat în special asupra acţiunilor com-

fie cât mai mic“, ne-a declarat Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. Nici compania aviatică Tarom nu poate estima dacă vor avea loc scăderi ale numărului de pasageri care merg pe ruta Bucureşti — Madrid. „Nici o cursă către Madrid nu s-a anulat în cursul zilei de 11 martie, iar astăzi (ieri — n.r.), nici un pasager nu şi-a anulat rezervarea“, se arată într-un comunicat al Tarom. (Alexandru Rădescu, lohanna Onacă)

în scădere i

ŞI acţiunile băncilor Santander Central Hispanico :

de români la Madrid

Cristian Avram, preşedintele Organizaţiei românilor din Spania, a declarat că „sunt foarte mulţi români care şi-au pierdut rude sau prieteni, dar sunt şi foarte mulţi răniţi“.

Avram consideră că românii vor trece peste durerea din aceste zile şi vor rămâne în continuare în Spania. Este foarte probabil ca ei să facă o chetă pentru ajutorarea victimelor române şi a rudelor acestora. În zona Madridului trăiesc aproximativ 100.000 de români, mulţi folosesc trenurile pentru a ajunge la locurile de muncă. „Din păcate, zona pe unde circulau trenurile este una în care locuiesc foarte mulţi români şi din această cauză în trenuri erau într-adevăr mulţi compatrioți de-ai noştri, mai ales că

la ora aceea se intră la

muncă“, spune Avram. (Costin Anghel)

Spania de doi ani şi locuia împreună cu părinţii şi fraţii ei. Amândouă fetele au fost ucise în atentatele din Madrid.

TATIANA DABIJA

CRISTIAN PETRU eilalți trei copii ai ei n-au vrut să-i spună

C că a murit, de teamă

că Ileana nu va putea suporta vestea. Da, Paula, copila ei și sora lor, plecată în Spania la muncă pentru a susține financiar familia numeroasă și săracă, a fost una din victimele atentatului de la Madrid. Ei, ceilalți trei, au aflat înaintea mamei, dar tragicul adevăr nu îi putea fi ascuns femeii. Ileana, mama, simțea moartea Paulei în vocile lor, în sunetul pașilor lor pe covorul din sufragerie. Într-un târziu, i-au spus. După câteva secunde de tăcere în spatele căreia se ascundea imensa speranţă într-un miracol, femeia n-a mai putut nega cruntul adevăr. „Paulaaa, fetița mea, viața mea...“ Ileana cade pe canapea. „Vreau să mor... nu mai vreau să trăiesc fără ea!“ Durerea îi paralizează simţurile şi din ochi izbucnesc toate lacrimile pe care Ileana nu le-a plâns vreodată. „Oooooft, fetișoara mea, floarea mea... cum a plecat ea să muncească și acum a ajuns între patru scânduri! Nu gândese ca floarea mea, copilul meu să vină acasă mort...” Întrebări către Dumnezeu Cerasela, cel mai mare

copil al Ilenei, îi aduce un pahar cu apă cu zahăr. Ileana

"este cardiacă și copiii se tem să

nu o piardă și pe ea. „Lasă, mamă, că poate...“, dar cuvintele rămân suspendate. Nu mai există „poate“. Viaţa Paulei s-a terminat la 27 de ani. Cei trei frați ai săi şi mama sa n-au aflat încă ce se va întâmpla cu trupul Paulei. Oare îl vor trimite de acolo în România? Când? „Cum s-0ngrop acolo, cum să mă duc eu la ea acolo, s-o văd în pământul ăla străin?“ După o vreme, lacrimile sunt epuizate, dar rămân strigătele care se ascund în toate ungherele camerei, fața schimonosită de dragostea pustiită, mâinile împreunate și întrebările fără răspuns adresate lui Dumnezeu. „Doamne, dacă exiști, de ce ai lăsat să se întâmple așa ceva? De ce, Doamne, îi lovești tot pe cei săraci şi cinstiți? Că ea muncea la trei familii ca menajeră și avea grijă și de doi gemeni, avea mâinile jupuite de muncă, dar era fericită, că avea bani să-l țină pe fratele ei la facultate, îmi putea trimite bani de medicamente, să nu mor... S-a dus la muncă acolo, a zis că ea etânără și are putere să ne ajute...“

Sprijin pentru toată familia

Cere poze cu fiica ei pentru a arăta cât era de frumoasă. Încă un pahar cu apă cu zahăr. Rudele și vecinii încearcă să o tempereze. Femeii i s-a făcut rău și zahărul din casă s-a

terminat. „Du-te și caută niște.

zahăr, că nu mai e!“ Un băiat

o zbughește pe ușă şi se întoarce după 5 minute cu o pungă întreagă.

Absolventă de şcoală postliceală sanitară, Paula Mihaela Sfetcu, din Alexandria, a plecat la muncă în Spania, împreună cu prietenul ei, în iunie 2003. Muncea pe brânci ca să-și scoată familia din sărăcie. Nici mama și nici tatăl ei nu au un loc de muncă, are o soră elevă, un frate student şi o altă soră, mai mare, Cea care a vorbit ultima cu Paula a fost Dana, sora ei mai mică.

DĂRUIRE. Paula era menajeră în trei madrilene

şi îngrijea doi fraţi gemeni

DRAMĂ. Durere fără margini în sufletul