Vizita oficială a preşedintele Ion Iliescu în SUA

“Senatul SUA mulţumeşte

„României pentru sprijinul acordat în lrak

Senatul SUA a adoptat ieri 0 rezoluţie în care salută sosirea președintelui Iliescu şi îşi exprimă

„ aprecierea faţă de „sprijinul popo- „rului român pentru stabilirea unor relaţii puternice şi vibrante între. SUA LA România“. De asemenea,

Pentagon, Donald Rumsfeld i-a ţinut umbrela eşedintelui Iliescu

Primire cordială pentru Iliescu la Wasbington

Mulţumim poporului român pentru sprijinul constant şi neabătut“

- declară secretarul de stat al SUA, Colin Powell j CĂ

Preşedintele Iliescu a avut parte, la Washington, de o primire mai mult decât amicală; până şi secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, de obicei sobru şi puţin comunicativ, s-a arătat cât se poate de cordial, întâmpinându-l la Pentagon cu onoruri militare, cu un zâmbet larg şi cu bătăi „americăneşti“ pe umăr. Dacă Rumsfeld a fost zgârcit cu declaraţiile pentru presă, limitându-se să spună că „a avut discuţii foarte bune“ cu preşedintele român „despre NATO şi principalele zone de conflict“, secretarul de stat Colin Powell s-a dovedit mult mai generos. El a vorbit despre „relaţiile excelente“ dintre Bucureşti şi Washington şi a

mulțumit României pentru „sprijinul coiuisa i

neabătut“ arătat Americii, „Acolo unde sunt cele mai mari provocări, în Afganistan şi în Irak, românii n ne stau alături, umăr la umăr“, Cooperarea în zonele de conflict şi sprijinul României faţă de interesele americane în lume apar, de altfel, ca un laitmotiv în toate mesajele americane. Şi rezoluţia adoptată, luni, de Senatul SUA se referă tot la acest sprijin, care a deschis larg, la Washington, pentru preşedintele liescu uşi care altfel ar fi fost, poate, doar întredeschise. Andreea BRATOSIN, Washington

La Casa Albă

Preşedintele României, lon Iliescu, a fost primit, ieri dimineaţă, la Casa Albă, de preşedintele SUA, George W. Bush. Discuţiile au durat 30 de minute şi nu au fost urmate, conform protocolului, de declaraţii comune de presă. Doar Ion Iliescu s-a adresat, din fața Casei Albe, jurnaliştilor, exprimându-și, cu un zâmbet şi mai larg decât de obicei, satisfacția provocată de reîntâlnirea cu Bush. Preşedintele american şi-a adus aminte cu plăcere de vizita sa de anul trecut la Bucureşti, de entuziasmul cu care a fost întâmpinat în Piaţa Revoluţiei pam let miei spune Iliescu.

doi preşedinţi au. fost de. acord că re, româno-americane sunt mai bune ca oricând; până şi schimburile "comerciale au început să aibă un curs i ascendent, depăşind, anul trecut, 1 miliard de dolari. Bush a; apreciat cooperarea României în lupta antiteroristă şi răspunsul prompt al Bucureştiului la apelul lansat de şeful Casei Albe după [1 septembrie. S-au „evocat şi apartenenţa României la „NATO, precum şi intrarea, într-un viitor prea îndepărtat,. in „Uniunea

Europeană. Iliescu a pledat pentru „menţinerea şi consolidarea coeziunii transatlantice“, oferind asigurări că România va acţiona pe toate căile în acest sens. Prezenţa americană în Europa reprezintă principalul factor de pace şi stabilitate în regiune - a conchis preşedintele român. Surse de la Washington au mai informat că preşedintele Bush a mai discutat cu președintele Iliescu despre corupţia din România, situaţia adopţiilor internaţionale şi l-a felicitat pentru cooptarea lui Elie Wiesel în Cormnisia internaţională de istorici pentru studierea Holocaustului, Presedintele României i-a făctit cadou lui George Bush o carte veche şi o statuetă, Inaintea întâlnirii liescu-Bush, grupul de influenţă care face lobby pentru

“Ungaria în cadrul Congresului SUA i-a

cerut preşedintelui american să aducă în discuţie problema respectării drepturilor minorităţii maghiare în ţara noastră. În acelaşi timp, în scrisoarea trimisă luni Casei Albe de co-preşedinţii grupului de lobby ungar, republicanul Ernest Istook şi democratul Tom

Lăntos, s-au exprimat aprecieri cu)

privire la contribuţia României în lupta împotriva terorismului. Ei au mai propus preşedintelui SUA să aducă în discuţia cu omologul său român şi subiecte precum corupţia, libertatea presei şi accelerarea procedurilor de retrocedare a proprietăţilor care au aparținut minorităţilor naţionale. Ei au cerut şi introducerea în programele şcolare” a informaţiilor despre Holocaustul evreilor din România. Luni,

Preşedintele Bush i-a amintit preşedintelui Iliescu de corupţia din România „i Atat metenpăa

Senatul american a adoptat Rezoluţia 250, prin care se apreciază „relațiile | solide şi dinamice dintre SUA şi România“ şi „recunoaşte paşii be care guvernul român i-a întreprins şi îi întreprinde în domeniul reformelor. economice, politice şi sociale, inclusiv cele privind protecția minorităților şi promovarea conştientizării şi înțelegerii Holocaustului“. Andreea BRATOSIN, Washington

România - steluţă americană sau europeană?

Orice întâlnire la nivel înalt româno-americană a fost pentru români încă din vremea lul Ceauşescu, un &veniment excepţional. După Revoluţia din '89, ani de zile noua putere de la Bucureşti a dorit o întâlnire cu preşedintele american. Pentru opinia publică din România, aceasta ar îi fost un cerțificat de calitate, de trecere în mod real spre democraţie, În momentele grele pentru țară, de la începutul anilor. '90, preşedintele lon Iliescu îl urmărea pe culoarele de la sediul ONU din New York pe preşedintele George Bush-tatăl, pentru a | se prezenta. O vizită de lucru la Casa Albă a fost insă: posibilă abia peste câţiva ani. Un preşedințe american nu a sosit la Bucureşti decât în Iulie '97. Atunci, Bill Clinton I-a consela pe români, care îşi puseseră toate spetanţele în admiterea țări! lor în-NATO, la Madrid, pentru faptul că au fost respinşi. După 11 septembrie 2001 şi răspunsul prompt al României în războlul antiterarist, alături de Statele Unite, dinamica relaţiilor româno-americane a suterit schimbări fundamentale. În doi ani, preşedintele şi premierul de la Bucureşti s-au Întâlnit de două ori cu preşedintele Statelor Unite. Ultima vizită a preşedintelui Iliescu la Washington a fost semnilicativă. EI a fost primit cu toate onorurile la Casa Albă de George Bush - ful, Cei doi, stând de această dată comod, pe fotolii, au stabilit că relaţiile; româno-americane nu au fost niciodată mai bune. George Bush, la fel ca şi Donald Rumsfeld şi Colin Powell, au, mulțumit României pentru sprijinul acordat în războldi antiterorist şi au felicitat-o pentru progresele obţinute pe calea reformelor democratice şi economice. Desigur că în discuţie au apărut şi unele aspecte negative, aşa cum este fenomenul corupției. Dar, în nici un caz, nu acesta a fost subiectul central al întrevederii. La Bucureşti, dintr-un reflex balcanic, se şoptea că Bush i-ar jnmâna lul Iliescu si o listă cu indezirabili din gUvărnui"de-la"Buvureşti; pius-iniesuitori acestora. Nirnic Ina; jais: America nu lucrează într-o țară ca România cu. persoane, ci cu principii şi fenomene. După strângerea de mână din Biroul Oval, preşedintele Iliescu s-a urcat în avion şi a plecat spre Europa. Astfel, vizita sa în America a fost strict un mesaj politic, un simbol. Trebule spus că, oricum, acest lucru reprezintă pentru România foarte. mult. America, singura superputere a lumii, angajată în acest moment în două războaie fierbinți - Afganistan şi Irak, şi într-un război global cu terorismul, a găsit timp să se întâlnească cu reprezentanţii României, aşa cum a făcut şi cu reprezentanţii altor state, din ceeace americanii numesc „noua Europă". Faptul că, poate, tocmai războiul global în care este implicată America a făcut posibilă această aplecare spre: estul Europei, nu are relevanță acum. Important este că la Casa Albă, la Departamentul de Stat, la Pentagon, primii oameni ai Americii au avut cuvinte de laudă şi mulțumire pentru România. lar acest lucru se întâmplă după ce, anul trecut, la Praga, tot America a avut cuvântul hotărâtor în admiterea României in NATO, garantându-se astfel securitatea şi independența țării la un nivel niciodată atins în întreaga noastră istorie.

n același timp însă, trebuie spus că America nu este preocupată acum să treacă relaţiile cu România de la nivelul mesajului politic, al simbolurilor, la cel pragmatic, solid, bazat pe dezvoltarea economică. America acordă României întregul său sprijin politic: America doreşte în mod real România în Uniunea Europeană. America nu doreşte însă să se implice mal mult În România. Probabil că, în privința Bucureştiului, Washingtonul are o gândire. simplă şi eficientă: ințluenţa. politică dominantă. asupra României rămâne americană, lar dezvoltarea economică - până la urmă esenţială pentru orice stat modern - rămâne în sarcina României cu sprijinul Uniunii Europene. Astăzi, în 2003, România stă cel mai tău tocmai la capitolul economic. Urmează un an politic dificil: alegerile combinate cu încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană, De aceea, România are nevoie de ceva mai mult decât simboluri şi mesaje politice. Companiile americane, bine venite oriunde în lume - chiar şi în orgalioasa Franță sau sabra Germanie =, ar fi mai mult decăt bine venite în peisajul secetos al economiei

, Or, din o mie de motive, declicul politic-aconomic necesar americanilor pentru a ridica economic țara noastră încă nu s-a produs. Desigur că se poate vorbi despre coruptia, birocrația sau ncompetența funcționarilor de la Bucureşti. America este însă atât de puternică, încât,