Cazul Romulus Nicolae Mailat

DECIZIE LA ROMA

Liber la expulzat români din Italia

Guvernul italian a aprobat aseară decretul care îi împuternicește pe prefecţi să expulzeze cetățeni comunitari, pe motive de siguranță publică, informează Corriere della Sera. Anunţul a fost făcut de premierul Romani Prodi la sfârşitul unei reuniuni extraordinare a guvernului italian, pe tema siguranţei. Pachetul de legi care vizează siguranța este în discuţie încă din septembrie, dar aprobarea lui s-a lovit în mai multe rânduri de opoziția miniștrilor de stânga.

ITALIANCĂ BĂTUTĂ ŞI VIOLATĂ. Decizia luaţă de guvernul itahan vine după un episod violent care se pare că îl are ca autor pe un român. Acesta ar fi bătut și violat, marți noapte, o italiancă în vârstă de 47 de ani, soția unui căpitan de Marină. Femeia a fost găsită dezbrăcată într-o groapă în care o aruncase agresorul. =

Episodul s-a petrecut în zona Tor di Quinto, din Roma, în care locuia femeia. Poliţia a arestat un român de 24 de ani, pe care mai mulți martori l-ar fi văzut aruncând-o pe femeie în groapă.

„ Separecăitaliancaa fost târâtă „de român într-o baracă, bătută și „violată. Geanta ei și câteva cum-

părături pe care le făcuse în acea după-amiază au fost găsite de polițiști în baracă.

Femeia a fost internată la Spitalul Sant'Andrea din Roma, în comă cerebrală.

AJUTOR DE LA UE. Primarul Romei, Walter Veltroni, cunoscut pentru poziția sa dură față de imigranții români din Italia, a cerut, în urma acestui episod violent, intervenţia UE pentru accelerarea procesului de expulzare a românilor. „Europa trebuie să tragă la răspundere autorităţile române“, a mai spus Veltroni.

Premierul italian i-a telefonat aseară omologului său român, Călin Popescu Tăriceanu, pentru a-i cere colaborarea în lupta împotriva criminalităţii. Potrivit Mediafax, Tăriceanu a decis trimiterea de urgență la Roma a unei echipe de experți, care să sprijine autorităţile italiene în combaterea fenomenelor infracționale cu autori români.

Conform unui raport prezentat în urmă cu două zile de Caritas Italiana și Fundaţia Migrantes, în Italia trăiesc legal nu mai puţin de 550.000 de români — cea mai mare comunitate de străini din peninsulă. (Carmen Pleşa)

editorial

Dela Roma la București și înapoi_

Rromii trăiesc în

spaţiul european,

Ion dar sunt dintr-o altă

N E nea lume şi un alt timp

ion.ionita(adevarul.ro

= ub şocul unor fap- | te oribile ale unor români din lta1 lia — mulți de etnie = romă —, guvernul de la Roma a decis expulzarea suspecţilor fără a mai fi nevoie de hotărâre judecătorească. Francezii au aplicat de mult măsuri similare.

Galanţi, guvernanţii de la Paris au oferit celor pe care i-au dat afară un ajutor pentru a-şi putea duce traiul acasă, sperând că nu-i vor mai revedea pe Champs Elysees. Excelența sa Henri Paul, ambasadorul francez la Bucureşti, a făcut un turneu prin Banat să vadă ce mai fac foştii expulzați şi cum 0 duc animalele, -oi şi porci, oferite ca mijloc de trai de autorităţile de la Paris. Surpriză! O bună parte dintre persoanele pe care ambasadorul ar fi vrut să le întâlnească lipseau de la domiciliu. Le-ar fi găsit probabil cerşind la picioarele turnului Eiffel dacă ar fi luat avionul şi s-ar fi întors la Paris.

Soarta animalelor a fost tristă. Porcii au căzut seceraţi de o moarte subită, sfârșind în ceaun. Oile, aşijderea sau au pierit pur şi simplu de foame. Puţinii cetățeni pe care ambasadorul i-a mai găsit l-au informat că guvernul francez a omis să ofere şi furajele necesare bietelor animale. Lecţia franceză se va aplica de acum înainte şi italieni-

toare odată cu expulzarea. Trimişi acasă, românii suspecți vor reveni, legal sau ilegal, în Cetatea | Eternă. Expulzarea este o soluţie cu efect de imagine care dă bine la electorat, dar nu rezolvă proble- | ma într-o Europă unită. Rromii din România trăiesc acum în spaţiul european comun, dar din | punct de vedere cultural sunt într-o altă lume şi un alt timp. Barierele culturale sunt uriașe. Neamu- | rile de rromi trăiesc după reguli proprii, au propria justiţie. Nu au încredere în instituții şi nici măcar în organizațiile care îi reprezintă. Rromii sunt cei mai săraci dintre cetățenii României.

Un sfert dintre ei nu au absovit nici măcar o clasă, iar liceul l-au făcut doar 5 la sută din rromi. Modul lor de viață, seminomad, la periferia societății, fără venituri stabile, nu are nimic de-a face cu traiul în Uniunea Europeană.

Ca atare, UE îi trimite să deprindă aceste valori înapoi de unde au plecat. Rezultatele unor asemenea abordări vor fi aceleaşi cu cele ale Miliției lui Ceaușescu care a derulat un program de “integrare” a țiganilor. I-au mutat în case construite de stat în care au găsit, după câteva luni cazaţi caii din pro-

Condamnat și grațiat în România

Nicolae Romulus Mailat (foto), de

24 de ani, din Avrig, a ajuns în Italia imediat după ce a fost elibe-

rat din închisoarea din România. Judecătoria Constanţa l-a condamnat, în 2006, la trei ani de închisoare pentru furt calificat, dar a executat doar o mică parte din pedeapsă. El a beneficiat de prevederile unei Legi privind graţierile unor condamnări mai mici de cinci ani de închisoare. Când era minor, Mailat a mai fost internat în urma unei sentinţe penale, din 1997, la Școala Specială de Muncă şi Reeducare. (Alice Bacu)

„Noua lege favorizează abuzul” Pachetul legislativ adoptat de guvernul italian nu a fost primit cu aplauze unanime în Peninsulă. Unul dintre cei care critică pachetul legislativ este juristul Fabio Galiani, avocatul asociaţiei culturale româno-italiene „EuroRumeni în talia“. Galiani, care a lucrat ca jurist şi la Organizaţia Naţiunilor Unite, ne-a declarat în ! exclusivitate: „Acest pachet legislativ, conceput special pentru expulzarea imigranţilor din Uniunea Europeană, lasă expulzările

- la mâna autorităţilor locale - prefectura şi chestura. Legea în ca-

“uză violează acordurile UE privind libera circulaţie și principiul

egalităţii drepturilor. Practic, favorizează abuzul autorităţilor în

raport cu cetăţenii români. lar în ce priveşte conceptul de «pericol pentru siguranţa publică», invocat în lege, acesta este unul

foarte abstract, care lasă loc la interpretări”, afirmă Fabio Gali- (Daniel Neamu, Roma) |

|] Legislaţia UE

Expulzarea de către un stat membru al Uniunii Europene a unor cetățeni comunitari este posibilă atunci când în pericol este securitatea națională a respectivei țări. O condiţie impusă de legislaţia UE este că nici un cetăţean comunitar nu poate fi expluzat „retroactiv“, în baza unei infracţiuni comise în tre-. cut. Un alt context în care legislaţia europeană îi acordă unui

“stat membru această putere de

decizie este când se află în Joc sănătatea publică. Pentru ca "legea adoptată ieri la Roma să

poată fi aplicată, trebuie să primească undă verde din

partea Comisiei Buropene, după ce forul UE va examina documentaţia pe care Roma urmează să i-o pună la dispoziţie în acest sens. (Irina Cristea)

care a bătut-o și violat-o, a murit joi seară. Autori» italiene din Roma, Milano,

tățil Napoli, Torino, Firenze au început deja să numere românii pe care-i atu de expediat și au ajuns la câteva mii. Numai la Roma, pe baza calculelor făcute de polițiști şi carabinieri, există aproape 5,000 de români expulzabili. „Vom semna repede primele decrete de expulzare, Linia dură este necesară, pentru că în faţa bestiilor mu se poate răspunde decât cu maximă severitate. Apa trebuie curățată de peștii infectați, acţiune care este şi în sprijinul conaţianalilor care vin în Italia să muncească cinstit”, a spus prefeetul Romei, Carlo Mosca, precizând că expresia „români-delinevenți” este una inacceptabilă, De altfel, chiar ieri seară, prefectul de Milano, Gian Valerio Lombardi, a semnat primele ordine de repatriere pe numele a patru români. Documentele au ajuns apoi pe biroul unui judecător de pace, așa cum cere legislaţia italiană.

SELECȚIE. Măsurile privind expulzarea nu vor fi aplicate doar celor cu antecedente penale și care au fost deja anchetați pe teritoriul italian, ci şi celor care sunt considerați de poliție drept periculoși pentru siguranță publică. Procedura de expuilzare nu va fi automată; dacă românul este anchetat va fi necesară o autorizație din partea unui judecător.

Dacă românul a comis fapte grave, cum e cazul asasinului Giovannei Reggiani, procesul se va ține în [talia, și totaici condamnaţi iși va executa pedeaspa. Pentru fapte minore, judecătarul poate da „liber” pentru expulzare. Pentru cei consideraţi „periculoși“ de poliție, dar care nu sunt sub anchetă va fi nevoie, pentru expulzare, de avizul unui judecător de pace, În fapt, regulile vor fi cam aceleași precum cele practicate pentru imigranții extracomunitari,

mUN AN NEGRU", Jurnalistii italieni de la La Republica au concluzionat că anul 2007 a fost unul negru în ceea ce priveşte violențele româhilor și au făcut o cronică a acestora.

La 7 februarie, corpul uniti pensionar de 61 de ani a fost găsit aruncat în niște tufişuri din Roecavivi (Aquila). Doi români au fost arestaţi —0 femeie pe care pensionarul o plă: tea pentu relații sexuale şi soțul ei.

La 7 martie, la Roma, un homosexual de 64 de ani a fost găsit mort în propria casă. Fusese înjunghiat. Sub acuzația de ucidere a fst arestat, un român de 23 de ani.

La 14 martie, în Casele d!Asolo, (Treviso), dai români au răpit o stu. dentă și au cerut 50.000 de euro că s-o elibereze. Sechestrarea s-a încheiat după oz.

La 10 aprilie, într-o pară din Milano, un român şi-a ucis soția tăindu-i gâtul

La 26 aprilie, după oceartă izbuc. ită în metrou, italianca Vanessa Russo (23 de ani) este înțepată în ochi cu vârful unei umbrele și moare: după o zi, Doina Matei, o tânără prostitazată româncă, a fost arestată, după ce anchetatorii au umărit Camerele de înregistrat de Ja metrou,

La 2 mai, într-o casă din Mendicina (Cosenza) au fost găsite cadavrele a doi bătrâni ciopârțite cu toparul. Pentru uciderea lor eate

cercetat un român, soțul menajerei

editorial |

Ce-osă ne doară

Laurenţiu Ciocăzanu

redactor: set

useri ciocazanuDadevarul ro

xodul pegrei infracționale de producție autohtonă, imediat după ce Ami UE ne-a deschis oficial poarta, a fericit pe multă lume. Doamne-ajută că scăpăm de ei!, îşi vor fi spus în barbă destui dintre conaționalii noștri, la gândul că armatele de şuţi, tâlhari, huligani, violatori sau nespălațivorluade-acumcalea Vestului. Așa se face că, graţie acestui export necontrolat de infracționalitate, România a devenit cu fiecare lună după 1 ianuarie 2007 o ţară tot mai sigură! Neortodox mod de a curăța societatea, nu? Dar pe casie naturală. În esantul băieților răi în Italia, Spania, Germania, Franța, Marea Britanie a început să fie decontat, în felulsău, la emisiunile de ştiri din țările “ocupate” de posesorii de cazier românesc. N-a fost săptămână în care să nu preluăm din presa occidentală ştiri cu viput tâlhării, crime, furturi din bancomate, magazine şi case prăduite. Țara unde grozăviile cu autori români care au cutremurat cel mai puternic telespectatorii locali a fost Italia. Cazul ţiganului arestat zilele

marea expulzare!

AdIO, liniste! infractorii întorși acasă din UE ne vor face viața amară

rea expulzare”. Prefectul Romei a anunțat ieri finalizarea inventarului cu primii 5.000 de românaşi care să fie trimiși la pachet acasă. ALE doar primul transport. et-încet, pegra se întoarce în România europeană. Unii vor mai încerca babil să schimbe treacă din Italia în alte lo-

pe-acolo autoritățile sunt de-acum în gardă. Curând, n-o să mai țină pe nicăieri. Nu peste mult timp, toți acești “meseriași” ai răului se vor vedea prizonieri în propria țară. Un paradox, nu? Cine va avea atunci de suferit? Noi toți. Abia acum ne dăm seama cu adevărat ce PIB infracțional a crescut sub ochii noștri, în timp ce politicienii se mâncau între ei pentru bani publici şi începe să simţim şi mai acătări pe pielea noastră halul în care lucrează siste-

Italienii pregătesc aia

Autorităţile

din Roma, Milano, Napoli, Torino și Florenţa au și făcut listele cu numele românilor care ar putea fi expulzați din motive de siguranţă publică. Conform ediţiei online a publicaţiei „La Repubblica“, numărul persoanelor aflate

în această situaţie se ridică la aproximativ

Potrivit poliţiei italiene, au fost demarate acţiuni preventive, dar și represive la adresa rromilor de origine română. Joi dimineaţă a fost percheziționată tabăra de la Tor din Quinto, unde se refugiase Nicolae Romulus Mailat, românul acuzat de violarea și uciderea unei italience în vârstă de 47 de ani. Același lucru s-a întâmplat și în alte patru tabere de pe malurile Tibrului și ale râului Aniene. Peste 20 de persoane fără acte în regulă au fost conduse la chestură, iar autoritățile au anunţat că în două zile vor demola toate barăcile din aceste zone. Con-

„troale asemănătoare au „ fost efectuate și în alte oraee ME NT di ae 4 ki

Expulzații sunt aşteptaţi să sosească pe aeroportul Băneasa

şe. Intervenţiile sunt complexe și se desfăşoară în colaborare cu autorităţile de la București, explică surse din cadrul poliţiei italiene, citate de “Corriere della Sera”. „Nu plecăm de la zero“, susține Antonio Manganelli, șeful poliţiei italiene. „Controalele au fost demarate în urmă cu câteva luni. Acum dispunem de un instrument în plus, deşi nu trebuie uitat că trebuie să facem diferenţa între cei care au capacitatea de a se integra și delincvenți. Numai faţă de aceştia ultimii vom da dovadă de fermitate“, adaugă Antonio Manga-

ineaiaii aie ioni iasi

nelli, potrivit “Corriere della Sera”.

Ministerul român

deinternenu a fost

notificat

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative nu a primit vreo informare din partea autorităților italiene cu privire la posibilita- | tea cauniidintrecetățeniiromâni aflați pe teritoriul italian să fie repatriați. Potrivit legislației specifice, au- . toritățile române ar trebui anunțate cu cel puțin 24 de ore înaintea repatrierii românilor, pentru a avea timp să se pregătească.

Autoritățile italiene au acum de lucru cu „Rebelii”

Mișcări extremiste împotriva românilor din Peninsulă

Furia italienilor împotriva românilor a atins cote alarmante. Pliante care îndeamnă la „război împotriva rromilor” au fost distribuite, ieri, pe străzile Vicenzei (regiunea Veneto, nord-estul Italiei). “Deschideţi ochii. În ultima vreme, persoane fără demnitate distrug grav Italia: războiul a fost declanşat”, se poate citi pe pliantele semnate „Rebelii“ și distribuite în diferite cartiere ale orașului. Mesajul este tipărit deasupra unei fotografii care înfăţişează

un grup de rromi, printre care femei şi copii care râd. Un dispozitiv artizanal a explodat, în noaptea de duminică spre luni, într-un magazin de produse tipic românești, din localitatea Monte-

rotondo, provincia Roma. Geamurile au fost sparte, pereții au suferit daune minore, iar pe unul dintre ei a fost scris, în dialect roman, “ve bucamo la testa” (“vă spargem capul”). Duminică seară, la Roma, sute de oameni s-au adunat în piaţa Tor di Quinto, la un miting neautorizat împotriva românilor. Cei prezenţi la miting, în majoritate membri ai unei grupări de extremă dreaptă, au strigat lozinci împotriva românilor. Protestatarii au fost dispersaţi de forțele de ordine italiene.

“Rromii nu trebuie

să devină noii evrei” Alertat de valul de xenofobie care i-a cuprins pe concetăţenii

săi, preşedintele comisiei pentru Afaceri Constituţionale a (amerei inferioare a parlamentului italian, Luciano Violante, a avertizat, duminică, pe postul public de televiziune, că “rromii nu trebuie să devină noii evrei, “făcând aluzie la persecuțiile împotriva acestora, de la jumătatea secolului XX. “Tragerea la răspundere pentru apartenența la o anumită categorie - cea a evreilor, la jumătatea secolului trecut, și cea a rromilor, astăzi

- trebuie respinsă în modul cel mai vehement”, a declarat oficialul italian, reamintind că martorul ocular care l-a denunţat pe Mailat a fost o femeie tot de etnie rromă.

AR dbntetta tati oR aaa te aaa eeenatetonaateaioaiataia

ce pă n Peart ae 2 capta eta =» ata erei ate dude cena n di Os o a mi IE Ora N ED ei a 2 PER Er

Polițiștii români, ținuți departe de anchetă

Poliţiştii români trimiși în Italia nu primesc niciun fel de informaţii în legătură cu dosarul în care este anchetat Mailat. “Poliția nu a fost informată în legătură cu stadiul cercetării. Din momentul în care suspectul a fost arestat şi închis, poliția nu mai are niciun TOl. Cazul este preluat de magistratură şi toate as- pectele legate de reaudierea

martorilor oriderezultatele "obținute în urma prelevării

pare. rău pentru ceea ce i s-a întâmplat Giovannei Reggi-

obelor vor fi cunoscute ar de magistrați”, au deat pentru „Adevărul” surse din poliţie. De cealaltă. arte, Mailat susținecănua o pe italiancă. „Îmi

ani, dar eu i-am luat doar geanta“, i-a declarat acesta avocatului său, Pierro Piccinini. Soția acestuia a declarat pentru Il Massaggero că preferă noroiul din Avrig, unde culege cartofi, decât viața din capitala Italiei. „La Roma căutam aramă în gunoaie, 20 de euro pe zi. Am spus basta“, a declarat Aurelia Bambu. „Am stat împreună cu el în tabăra din lor | di Quinto, dar acolo erau | șerpi, șoareci și atunci m-

am întors în Transilvania.

E] a rămas, dar eu insistam

„să se întoarcă, să se lase de furturi. Aici avem suficient

din ce să trăim, acolo, păână la urmă, ajungi bandit“, a mai povestit Aurelia Bambu. (Valeria Cupă)

RASISM ÎN ITALIA

EPA PHOTO/ROMPRES

„Aveţi grijă, românilor!““

i i 5) E pe . » . ..s - - . [9 . . . Dă ps „Asasinii!“, „Rușine!“, „Plecaţi acasă!“, „Ai grijă, ieri, speriată, la Avrig, locul din care provine familia

Dia ! , E ES : = a “ pană popor român!“ au strigat voci rasiste când sicriul lui Mailat. „Ne-au spus că ne omoară pe toți, și

Giovannei Reggiani a fost scos din biserică. Mama atunci am plecat din Italia“, a mărturisit femeia. În românului acuzat că a ucis-o pe italiancă s-a întors Peninsulă, xenofobia își ascute ghearele. Pagina 11

Reversul, mai lat ca medalia

rima scârboasă săvârșită

de cetăţeanul european

Romulus, născut în Româ-

nia, țară în care și-a consumat vremea prin pușcării, tinde să declanșeze un adevărat război. Războaiele lumii au pornit fie de la o muiere frumoasă, Elena, zisă din 'Troia, fie de la asasinarea unui prinț austriac. Al doilea război mondial a plecat de la câţiva morți împrăștiați pe graniţa Poloniei de serviciile secrete ale lui Hitler.

Am scris, în această rubrică, acum câteva săptămâni, un articol care se chema „Ku Klux Klan-ul din UE“ şi nu vreau să mă repet. Notam atunci că italienii și toată comunitatea europeană, dacă tot ne-au primit în sufrageria cu cristale şi porțelanuri, și-au asumat niște răspunderi. Țiganii mei sunt, spuneam, şi ţiganii ei. Să pună osul la treabă, să desfacă baierele pungii și să găsească soluţii. Să facă școli, să-și educe cetățenii săraci, primitivi și oropsiţi, să le asigure minimum de existenţă. Altfel, vom strica mereu lustrul parchetului occidental, iar cei cu virusul crimei în ei vor ucide. Avem însă doar noi criminali? Am plâns-o pe nefericita nevastă de ofițer, jefuită şi gâtuită de nemernicul din Avrig, dar de aici până la ura asasină pentru români e un salt monstruos. Indivizi rași pe cap, bine hrăniți strigă într-o piaţă din Roma

„moarte românilor“. Au și un imn.

în care de mai multe ori se aude, ca o bătaie de clopot, cuvântul moarte. Un român, tată de copii, care lucrea-

ză de șase ani în Italia, se zbate între viață și moarte într-un spital, bătut crunt și înjunghiat de indivizi mascați, doar pentru vina dea fi român. Detașamentele naziste, de pedepsire a evreilor și țiganilor, îngropate, credeam, în manualele de istorie au reînviat în Italia lui Berlusconi și Prodi. Într-un clasament al urii, italienii aşază pe locul întâi țiganii, pe locul doi românii şi pe locul trei albanezii. Stăm, iată, și noi, dacă nu într-un clasament al nivelului de trai, măcar într-un clasament al antipatiei pe care o stârnim, pe un loc fruntaș. De altfel, înțeleg, etniile români și rromi au devenit sinonime, italienii considerându-ne de-a valma șătrari. De ce nu? E aproape romantic. Spaniolul Lorca a scris poeme nemuritoare despre țigani, iar la noi Miron Radu Paraschivescu i-a ținut isonul. Sunt filme cu țigani fericiți și teatre, la Moscova, de pildă, ale țiganilor. Femeile lor trec drept iubăreţe, focoase, iar sfârcul de dudă al țâțelor a fost lăudat de artiști.

O crimă pe care o regretăm naște însă, la capătul unei inflamări fără precedent, alte crime. Românii sunt urmăriți ca niște câini turbați. Sunt alungaţi din ţara lui Dante cu pietre. Neonaziștii italieni ne reamintesc neagra glorie a lui Mussolini. În România, investiţiile italiene sunt pe locul întâi. Au găsit aici un pământ mănos pentru afacerile lor inclusiv tipi care au venit cu o sută de dolari în buzunar. O companie italiană a cumpărat majoritatea terenurilor dintre Banat şi

Oltenia. Au sosit aici și mafioţi. Un italian, acum vreo doi ani, a ucis din gelozie o româncă cu mai multe lovituri de cuţit. Presa noastră nu a scris că Italia este o țară de cuțitași. În urmă cu două decenii și ceva, găsindu-mă la Torino, am avut bucu-

ria de a o cunoaște pe frumoasa soție a primarului de atunci al orașului. Era româncă. Mi-a spus că au un club al româncelor măritate cu italieni. Numai în Torino erau 300. Nu știu câte zeci de mii de neveste de italieni sunt românce azi. Ce fac cu ele acum? Le trimit acasă? Le ucid plozii care, pe principiul nazist, nu-s rasă pură? Reversul crimei e mai lat şi mai colţuros decât medalia.

Mă găseam acum câţiva ani la Consulatul nostru din Istanbul. Un funcționar se întorsese tocmai de la o descindere cu poliția dintr-un bloc, unde fusese găsită, asasinată, o prostituată. Omul era tulburat. Nu numai pentru că prostituata ucisă era româncă, ci pentru că acea crimă i s-a părut abominabilă. Trupul gol al femeii a fost găsit în lift cu un drug de fier introdus din anus până în gât. Avea și niște poze la care nu m-am putut uita. Suspect — un turc cu care românca întreținuse legături de comerţ amoros. Am scris despre caz. Nimeni n-a tratat întâmplarea alteum decât ca pe un tragic fapt divers.

Închei ca și acum câteva săptămâni. Italia, bagă- ți bine în cap: țiganii mei sunt și țiganii tăi. Un milion de români plătiți prost lucrează la negru pentru tine şi-ţi convine. Un tânăr plecat de la mine din Sângeru trudește de două luni pe schele, în Ttalia. N-a primit nici un euro. Rupt de foame, s-a adresat patronului. „Primele două luni nu-ți dau nimic!”, i-a zis patronul. „Îi convine, bine, dacă nu, roiu'!“

Familia lui Mailat a revenit sic

duminică acasă, la Avrig (Sibiu). Magazinul ţinut de. o româncă, în Italia, a fost atacat cu un dispozitiv explozibil. Femeia are numele de familie tot Mailat.

Dan Tomozei Carmen Pleşa

upă mai mult de 24 de ore de mers fără oprire, Elena Tincu, mama lui Nicolae Mailat, românul acuzat că a ucia o italiancă, a intrat pe strada desfundată, plină de bălți și noroi din cartierul izolat al oraşului Avrig. Microbuzul cu care a revenit in tară a lăsat-o în faţa casei. In fapt, o construcţie din lemn și pământ, peste ale cărei geamuri și usă au fost bătute în cuie câteva scânduri. În curtea părăsită de luni de zile buruienile sunt mari. După descărcarea bagajelor, alături de concubin. Cornel Tincu şi de dea nepoată. Elena rămâne în fața porții, să işi tragă sufletul ca după a cursă infernală. „Nu mai era de stat la Homa. lialenii au devenit siate beata”... Scoate din buzunar un pachet de ugâri, îi dă m lui Car. mel. după care trage cu pollă un fam

aie a “Copilul: meu nu făcea din

rămas spatii acolo...

astea. Nu el este criminalul... A „Nu aa: au lăsat să-l văd. ceai

DIN NOU ; AGASA, Cu un

„topor împrumutat de la un vecin, Cornel Tincu reușește, după mai

multe încercări, să deschidă ușa casei. „Era mai bine în Italia. Găseam mai ușor de muncă şi

trăiam mai uşor. La castane, la

măsline, la fier vechi... şi la cerșit când nu găseam de lucru, dar trăiam mai ușor decât aici. Acum nu știu ce să facem. Acolo au băgat buldozerele și vin italienii să te omoare ca pe animale“, spune Elena.

După mai multe încercări, ușa casei este deschisă. În singura cameră, două paturi mari, un dulap și o sobă ocupă aproape tot spaţiul.

Cartierul în care locuiește familia lui Romulus Mailat este ocupat în întregime de etnici romi. Printre casele din lemn şi pâmânt răsare ici-colo câte o casă din cărămidă. Romii se simt jenați că nu le spui țigani, însă trec peste asta ŞI incearcă o atitudine demnă. Însă demnitatea 'se măsoară în adâncimea noroiului, a hainelor puține şi subțiri de pe copii și nu în ultimul

rând a vinovăţiei colective, uşor de citit în privirile fiecăruia.

NOU ATAC RASISIT. Magazinul ţinut de o româncă la Monterotondo, o localitate din nordul

"Romei, a fost sâmbătă seara ţinta

unui atac, informează presa italiană. Persoane necunoscute au aruncat un dispozitiv care a explodat în

“fața magazinului. Carabienierii au

mai găsit la locul incidentului o sticlă cu lichid inflamabil care nu apucase să explodeze. Românca Diana Steluţa Mailat (de 27 de ani), care este proprietara magazinului, are același nume de familie ca românul acuzat că ar fi ucis-o pe itahanca Giovanna Reggiani, însă

„nu este rudă cu acesta. Lângă mag- " azin, carabinierii au găsit un înscris

despre care anchetatorii cred că ar fi un fel de revendicare: „O să vă spargem capetele!“, alături de un desen utilizat de extremiști.

20.000 DE EXPULZĂRI. Președintele Alianţei Naţionale (formațiune de centru-dreapta, din Italia), Gianfranco Fini, a declarat

într-o emisiune de pe Rai Tre că

numai din Roma ar putea fi expulzate rapid 20.000 de persoane. Potrivit lui Fini, ar fi nevoie de 200.000-250.000 de expulzări pentru „curățarea“ Italiei.

dan.tomozeiQjurnalul.ro carmen.plesaQjurnalul.ro

Organele unei românce moarte în Italia au salvat viaţa a trei sicilieni — doi bărbaţi și o femeie. Lidia Racu (38 de ani) a murit după ce a băut alcool cu metanol. Soţul româncei și-a dat acordul pentru prelevarea rinichilor și a ficatului, care au salvat vieţile a trei italieni. Este al treilea gest de acest fel care vine din partea unor români care lucrează în Sicilia, au anunţat autorităţile medicale. Femeia decedată și soţul ei munceau în agricultură, în zona Racusa. Au trei copii mici în România.

_] Poziţie

Autorităţile române au remis scrisori comisarului european pentru Justiţie, Franco Frattini, precum și ministrului italian de Externe, Massimi D'Alema, ce evaluează decretul-lege adoptat la Roma. Comisia Europenă a aratat că încă nu a fost studiată documentaţia trimisă de partea itahană, dar că „orice expulzare a cetățenilor unui stat membru al UE nu poate fi decât individuală și ar trebui să poată face obiectul unui recurs“.

AMINTIRI. Nicolae Mailat (stânga), pe când era în libertate

Î i Lui Cioroianu i se cere demisia |

O declaraţie care a pus paie pe! focul scandalului și s-a lăsat cu un apel la demisie a fost făcută ! luni seară de ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu. Ela ! spus, la postul Antena 3, că cetățenii români care fac țara de! râs ar trebui deportaţi în deșertul egiptean. Pentru această afirma- ! ție, mai multe organizaţii nonguvernamentale i-au cerut ieri | demisia, acuzându-l de promovarea unor soluţii „de tip nazist“. ! Într-o conferință de presă sus- i

ținută ieri, Cioroianu și-a cerut scuze pentru declarația făcută, dar nu a pus problema unei demisii. Ministrul a anunţat că își do- | rește ca românii pe numele cărora | se emit decrete de expulzare să aibă la dispoziţie cele 30 de zile prevăzute de lege pentru a părăsi Italia. De altfel, el a precizat că autorităţile române intenționează | să încheie un contract cu o firmă | de avocatură care să acorde, pe | banii statului, asistență cetățenilor români. |

TRECUT DE INFRACTOR

Mailat, reeducat şi apoi grațiat

Înainte să fie acuzat de uciderea Giovannei. ""” România trei ani la o casă de corecție. Ela scăpat de „Reggiani, Nicolae Mailat, transformat de italieni în “oa doua condamnare, pentru furt calificat, printr-o „inamicul public numărul unu“,a petrecut în - lege de grațiere colectivă. Pagina 10

5 VIB tă

Nu vreau să Vorbesc de faptul că străinidiscriminează „la grămadă“ şi că italienii ne-au pus pe toţi românii, cinstiţi sau țâlhari, în aceeaşi oală. Asta ne doare, ca orice. injustiţie.. Vreau să vorbesc, în schimb, despre reacţia noastră.

Observ cu uimire că politicienii, analişjiși presa noastră sunt ori şocaţi de reaca Occidentului, ori nu ştiu cum să se desolidarizeze mai repede de Nicolae Ro- 'mulus Mailat, agresorul român al italienvei moartă la Roma după agresiune. Toţi amintesc că Mailat e rom (ca şi când 'tomii nu sunt şi cetăţeni români), că a fost dejacondamnat şi închis înainte de a

din țară, bref, că nu ne reprezintă 'me noi, majoritatea celor oripilaţi de crima sa. Oare?!

Eu, una, cred că Mailat este, ca mulţi ai produsul societăţii noastre bolnave şi dă, în loc să neascundem după degete, mai bine ar fi să ne recunoaştem responsabiitatea pentru ceea ce creăm zi după ziîn România şi în afara ei. Fiecare dintre roi contribuim la procesele de fărădelege, agresiune şi violenţă, fie că o facem activ, precum Mailat, sau pasiv, neîndreptând “lucrurile strâmbe când ne ies în cale. "Lipsa de responsabilitate ne este falală şi din cauza ei am ajuns în stadiul în tare țările precum Italia creează legi spevale pentru a ne expulza pe toţi mai uşor. Nlr-adevăr, este o injustiţie şi o discrimiare - și avem dreptul, chiar obligaţia de â0 contesta legal. Dar nu trebuie să uiâm din ce cauză am ajuns cu toţii în punelu acesta,

Avem exemple cu duiumul, în fiecare 2, ce ilustrează pasivitatea noastră fataleri, Într-un taxi, am trăit o scenă în “parenă neînsemnată: o maşină merge si mare viteză pe contrasens sub nasul jel Ofițerii, la volan, se distrează de la îndrăzneală, fără să facă vreun ră paria Violării atât de obraznice a Sului Rutier. Când îl întreb pe şoferul “laxi de ce nu se revoltă şi nu a făcut

Nici măcar un apel de faruri către maşina Ce-i venea cu viteză în faţă, imi zice „La ce bun, doamnă? „La ce bun?!?, am întrebat incredulă. Cred că visez și mă lansez într-o tiradă în care punctul culminant este: „Domnule, dar dumneavoastră plătiţi din buzunar salariile ofițerilor de Poliţie — chiar vă place să ieşiţi în frig şi ploaie să munciţi pentu ca ei să slea degeaba?*. Am speranța că argumentul meu va percuta, căci, înainte de incident, șoferul tocmai se plânsese de cât de greu îi vine să-şi câștige pâinea. În loc de revoltă însă, halucinantul lui răspuns vine pe cât de inaudibil, pe atât de ap eabil „Nu am nicio putere, Doamnă. Acest şofer — un om cinstit şi muncitor — va continua ca și mulți alţii să-și plângă de milă şi să trăiască o viaţă lipsită de confruntări, dar frustrată şi, poate, nu tocmai împlinită. Proverbul nostru cu „Capu/ plecat'... are o a doua rimă pe care ne încăpățânăm s-o ignorăm — din ce ştiu eu sună cam aşa: „Capul plecat, sabia nu-l taie / Dar cu umilință lanţul înconvoaie“. Eroismele, mici şi mari, care îndreaptă ce e strâmb sunt nu doar satisfacătoare, dar şi necesare, chiar indispensabile. Ele costă: nervi, sănătate, poate chiar mai mult. Deunăzi am fost scuipată, deadevăratelea, de un bărbat căruia am îndrăznit să-i spun să nu-şi parcheze maşina pe trotuar lipit de bloc, că nu se poate trece. A doua zi maşina lui era parcată cu 50 de cm mai încolo... A meritat dezgustul unei flegme pe obraz ca să câştig jumătate de metru? Cu siguranţă, pentru bătrânicile din cartier, care nu au pe unde trece, când, mergând acasă cu pachete grele, se echilibrează sprijinindu-și mâna de zid... Epilogul episodului cu scuipatul m-a făcut să-mi dau seama cât de uşor suntem corupți de permisivitatea generală, cât de repede ne pierdem ascuţimea simțului datoriei şi corectitudinii. Astăzi m-am pomenit parcând aiurea pe trotuar. A

Eu, tu, toţi Mailat!

trecut pe lângă mine o cunoştinţă. M-am scuzat, jenată că „m-a prins" cu mâța-n sac — tocmai pe mine, marea justițiară. Mi-a spus: „Au vă preocupați — la câte mașini sunt..." şi a trecut mai departe Sincer, mi-ar fi plăcut să aibă reacția diametral opusă — să nu mă ierte

Asta ne reproșez nouă, românilor — că nu ne pasă, că suntem resemnaţi. Că prea mulţi poliţişti sunt plătiți degeaba şi prea mulţi funcţionari. Somnul acesta al nostru naște monștri — ca să paratrazez un spot

Asta ne spun străinii, în felul lor, acuzându-ne colectiv — mesajul lor implicit este că societatea românească trebuie să se autoreglementeze. Dacă nu, o va reglementa situaţia din străinatate, prin expulzare. |n România, tâlharii, infractorii şi corupții trebuie să simtă că nu scapă nepedepsiţi. Laxismul nostru — cel oficial, al statului, şi cel privat, al resemnării colective — produce Mailaţi, așa cum tot acelaşi laxism I-a produs nu demult pe CeauŞescu.

Vă aduceți aminte de președintele Kennedy care spunea: „Ich bin ein Berlinert, pentru a se solidariza cu jumătatea din oraş ocupată de armatele sovietice? Sau de prima pagină din Le Monde care titra, după 11 septembrie: „Nous sommes tous Americains!. Poţi să te solidarizezi şi cu răul — nu ca să te disculpi, cum facem noi acum —, ci ca să-ţi conştientizezi responsabilitatea. Poate dacă realizăm că toţi suntem „Mailat“ când acceptăm fără să intervenim fărădelegea, hoția, vio-

DAN

PERJOVSCHI î, W5

Pisica alba-neagra ' (Roma, Rom, România)

O parte dintre românii mahalalelor marilor noastre oraşe sau din vârtul micilor noştri munţi au plecat la o viață mai bună în Vest şi s-au oploşit cum au putut, trăind mizer la cheremul mafiilor transnaţionale și al rasismului democraţiilor secolului XXI. Guvernul român s-a spălat pe mâini de ei, cetățeni români, împreună cu toate Departamentele Românilor de Pretutindeni, cu toţi directorii Imaginii României în Lume şi ai Brandului Fabulos de Ţară, cu toată birocraţia din Alacerile Externe cu Obiectiv Unic: dublarea propriilor salarii, jopăind toţi de fericire că fără amărăşteni dau cifrele bine, creștem economic şi scădem la șomaj. Nimeni din toate aceste structuri bine plătite cu șoter la scară și girolar la bască, bașca DIE, n-a anticipa! ce se întâmplă acum în Italia. Premierul ţipă unica soluție: să facem repede o campanie de imagine!

OK, trimiteţi Moartea Domnului Lăzărescul

ența sau abuzul din jurul nostru, în viața de zi cu zi, ca în politică și în alaceri, bref, peste tot, poate atunci, În fine, ne va (i insuportabil să ne privim dimineața În oglindă. ȘI poate atunci ne vom schimba. Schimbarea noastră va crea condiţii în care Mailaţii nu vor apărea cu atâta ușurință și, când apar, nu vor avea atâta impunitate. Atunci, În fine, vom exporta Mailaţi corecți, nu tâlhari şi nu va mai [i nevoie, în străinatate, de campanii, reprobabile, antiromâneșiti,

BURSE „NEW EUROPE COLLEGE” PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2008-2009

New Europe College (NEC) anunţă concursul anual pentru bursele de rarratara AEFE/O008.O0N0Qa nantri i iinivareitari/rarratătiri ramâni Ain Aamaniila

Elevă româncă,

Ioana M. are 14 ani și este elevă la o școală aflată nu departe de zona Tor Bella Monaca. Este una dintre cele mai bune eleve din clasă, stârnind nu de puţine ori invidia colegilor italieni când profesorii o laudă: “Dacă Giovanna (loana) a înțeles, cum de voi nu înţelegeți?”. În aceeași clasă învaţă alți trei copii români.

Evenimentele din ultimele zile și atacul xenofob care a avut loc la Tor Bella Monaca au avut un impact puternic asupra tinerei adolescente. Luni a simţit, nu pentru prima oară, că este privită cu ochi diferiți de o parte din colegi. Mama loanei ne povestește ce s-a întâmplat la școală:

“Profesoara de italiană a întrerupt lecţia și a întrebat elevii ce cred despre uciderea Giovannei Reggiani și expediția împotriva românilor. Elevii au început să discute despre subiectul la ordinea zilei în toată presa italiană. Unii dintre ei și-au manifestat aprobarea față de atacul rasist. Ei au fost întrerupți de profesoară, care a spus

că nu se poate vorbi, pen-

tru că în clasă sunt prezenți şi elevi români”. Auzind ceea ce se spune, loana a izbucnit în lacrimi și a ieșit din clasă. “Două colege italience s-au ridicat, cerând permisiunea să iasă ca să o liniștească pe Ioana, dar profesoara a refuzat să le

discriminată la Roma

dea voie. Am sunat la colegii Ioanei, după-amiază, și am vorbit și cu o mamă, pentru a verifica dacă așa s-au întâmplat lucrurile. Alți doi elevi mi-au confirmat că profesoara ar fi spus: dacă românii sunt atât de răi, de ce nu stau în ţara lor?”, ne-a mai povestit mama loanei. “loana a plâns toată ziua. Voi face azi (marţi, n.r.) o scrisoare către directorul școlii, pentru a se clarifica ceea ce s-a întâmplat, îi voi cere să facă o anchetă internă și să stabilească eventuale responsabilități. loana nu vrea, pentru că se teme de ce ar putea să se întâmple

„după”, a adăugat mama fe-

tei.(HotNews.ro) :

“The Wall Street Journal”:

Italia se comportă în materie de expulzări

ca Rusia sau Zimbabwe „Autorităţile italiene Gianfranco Fini, liderul . trebuiesă aplicelegea formaţiunii Alianţa - încazul delincvențţilor Naţională, unul din - români la fel cum o fac aliaţii fostului premier încazulinfractorilor - Silvio Berlusconi, a cerut italieni. Simplulfaptdea “expulzarea imediată - firomânnu poate deveni a20.000deimigranţi”, dint-odatăoinfracțiune afirmând că partidul său înltalia, comentează nu va susţine decretul “The WallStreet de urgenţă privind - Journal”, referindu-se expulzările adoptat de

la expulzările în masă guvernul Prodi dacă aplicateînultimelezile acesta nu va fi mai dur. românilor din Italia. Dar, conform unei

Din cauza acestor directive a UE în acţiuni, publicaţia domeniu, persoanele

americană compară care urmează să fie Italia cu Rusia sau expulzate trebuie - Zimbabwe, vorbind să primească un

de deportări în masă avertisment cu o lună

ale unei minorități înainte și au dreptul la

umilite, de dărâmarea recurs.

mahalalelor unde Cu alte cuvinte, este

trăiesc acești minoritari aproape imposibilsă

şi de demonizarea etnică expulzezi 20.000 de

în scopuri politice. imigranţi “imediat”

Deși criminalii trebuie așa cum cere Fini,

pedepsiţi, afirmaţiile

dure făcute de politicieni

despre deportarea a zeci

de mii de cetățeni UE

reprezintă o încercare

regretabilă de a conduce

un val de sentimente

antiimigranţi în creștere pe teritoriul european.

TRECUT | MAILAT, „ABSOLVENT“ DE ŞCOALĂ DE CORECŢIE

Reeducat și apoi grațiat

Românul care, prin uciderea Giovannei Reggiani, a determinat statul italian să adopte de urgenţă un decret care permite expulzarea cetăţenilor comunitari şi-a început adolescenţa într-o şcoală de corecție.

& comită crima în Italia, Nicolae Romulus Mailat a petrecut în România trei ani la un centru de ree-

ducare și a scăpat de 0-a doua con-

damnare pentru furt calificat intr-o lege de grațiere colectivă.

În am 1998 acut areal cani!

cu legea penală: a fost acuzat pen

tru furt calificat, infracțiune pe

cure o comisene la vârsta de 14

uni

CASA DE CORECȚIE. in timpul anchetei desfăşurate de Inspectoratul Județean de Poliţie Sibiu, Muilat-a fost arestat preventiv do la data de 8.04.1998 până când a primit, ln Judecătoria Sibiu, a condamnare specifică infracto rilor minori: măsura educativă a internării înte-un centru de reeducare. Potrivit Codului Penal, aconstă măsură se ia „în scopul reeducării minorului, căruia i se asigură posibilitatea de a dobândi învățătura necesară și o pregătire profesională potrivit cu aptitudinile sale. Acelaşi cod spune că internarea nu poate dura decât până la implinirea vârstei de 18 ani, cu excepţia cazului în care ln data majoratului instanța consideră că nu a fost atins scopul reeducării. În aceste condiții, durata internării se poate prelungi cu cel mult doi ani. În baza sentinței date în mui 1998, Mailat a fost trimis la Centrul de Reeducare Găeşti, unde şi-a petrecut următorii trei ani din viaţă. În ziua in care a implinit 18 ani, îa 2 febru arie 2001, tânărul a fast considerat reeducat şi a fost eliberat

GRAȚIEREA. Heeducarea lui Nicolae Mailat s-a dovedit n fi insă doar o aparenţă, pentru că, la foarte scurt timp de la ieşirea din centrul de reeducare, tânărul a comis o navă infractiune. A furat piese me

alice în judeţul Constanța. La dăta

de 7 martie 2006, după patru ani de cercetări, el a fost condamnat de Judecătoria Can pedeapsă de trei ani de inchi Numai că prin aceeaşi sentintă s-a oficiază de

a lao soare.

tant

Legea 543/2002 de executarea intregi

determina jul Mailat: condamnarea

comiterea unei

de cinci ani graţiabi şi faptul c

prin acest act

derat infractor primar, deoarece faptele din timpul minorităţi calculează la starea de reci Hotărârea a rămas definitivă la Tribunalul Constanţa ln data de

11 mept mara pater pralu.70

INFRACTOR. Despre Nicolae Mailat se vorbeşte peste tot în italia

Cl Altă „zi neagră“ pentru peninsulari |

Unitalian din Torino a deschis focul duminică asupra autoturismului unui muncitor români, în contul unei dispute din 2001, potrivit La Stampa. Italo Mussino şi-a motivat gestul prin faptul că „în toţi acești ani s-a uitat intotdeauna sfidătar la mine (nr. — românul)!“. În 2001, Mussino îl lovise cu mașina pe român, care circula pe o bicicletă

Oaltă zi „neagri

cluzionati! Giornale, după | evenimentele încaremufost | implicaţi români. Patru români | au fost arestaţi la Roma după ce s-au încăierat. La Fidene, şapte români dintr-o tabără ilegală au fost reținuți după ce s-au bătut peo şosea. Doi hoţi români de portofele au fost prinși în

metroul B din Roma. Alţi doi români au fost reţinuţi pentru că au furat de pe un şanti (Carmen Pleşa)

m | Vadim pleacă în Italia

Birourile reunite ale celor dauă Camere ale Parlamentului au decis ieri să mandateze merbrii grupului parlamentar de prietenie româno-italian să se deplaseze la Roma în cursul acestei săptămâni pentru o documentare la fața locului şi pentru a avea discuţii cu omologii Cel care va conduce delegaţia românească este preşedintele acestui grup, CV: Tudor, „Vora merge la Roma lucrurile la ea în intenția mă duc acum la Roma, dacă noi. grupurile de pritenie. nu facem nimic în situaţiile de criză, înseamnă că avem nici o justificare. izbesc limba italiană şi voi ea contarte cu preşedinţii celor două camere ale Parlamemtului italian şi le voi cere să se inceteze cu vânătoarea

nu m

impotriva românilor. O să facem tot ce trebuie pentru a se anula această vânătoare incalificabilă în epoca modernă”, a explicat ieri Vadim. EL a anunțat totodată că din cauza afirmațiilor din ultima vreme ale Alessan: drei Mussolini, liderul formaţiunii italiene Alternativa | Socială, va propune forului de conducere al PRM retragerea din-grupul PE „Identitate, Tradiţie, Suveranitate“ a celor cinci europarlamentari ai formaţiunii. „Nu putem face parte din aceeași familie politică, iată, cu o persoană care este profund dușmănoasă impotriva poporului roman”, a declarat Vadim. El a ţinut să îi amintească Alessandrei Mussolini că acest grup politie din Parlamentul European nu se putea constitui fără aportul | PRM. (Aniela Nine)

Cronologia crizei

Cum s-a construit

imaginea românului asasin

- Cotidianul milanez „II Giorno” publica, pe 3 februarie 2004, un material extrem de virulent la adresa românilor, intitulat „Românii, noii artişti ai crimei". „Violenţi? Şi asta. Dar, mai presus de toate, vicleni, fără scrupule, sensibili la bani. Infracţiunile pe care le comit românii se bazează pe abilitate, isteţime, fascinaţie. Sunt adevăraţi maeştri în furturi, în buzunăreli, în escrocherii”

- Trullo, un cartier popular de la periferia Romei, cu o concentrare mare de români. Scânteia a fosto ceartă banală între români (nu rromi) şi italieni. A urmat o expediţie de pedepsire, în care trei români au fost răniţi cu arme de foc. Poliţia i-a arestat pe pistolari, dar a doua zi un grup de circa 30 de tineri italieni a dat foc unui bar din zonă frecventat de români. Cotidianul de dreapta „|| Tempo” a publicat celebrul articol „Românii, o etnie mereu în cronica neagră”.

- Pe măsură ce se apropia 1 ianuarie 2007, paginile cotidienelor de dreapta se înroşeau de alarme cu privire la apropiata „irivazie a românilor”, aşa încât la 1 ianuarie, ca şi în Anglia, ziariştii italieni s-au postat în aeroporturi pentru a consemna „ÎNvazia”. 4 Pgulija deja se te-

gem puţin. Mai ales, din câte se pare, va trebui să lăsăm spaţiu românilor, şi în special rromilor, adică ţiganilor“, se spunea în editorialul zilei.

- Surpriza a venit în iunie 2007, de la preşedintele provinciei Milano, Filippo Penati, de la Democratici di Sinistra, care-a fost primul politician de stânga ce s-a 'declarat contra românilor: „Criminalitatea străină devine o plagă a nordului. În sud, este lupta cu mafia. La noi, trebuie să fie cea împotriva criminalităţii străine (_) Guvernul trebuie să renegocieze cu România și Bulgaria moratoriul privind intrările în Italia“. Ce s-a întâmplat? Era după explozia cazului Vanessa Russo, ucisă cu o umbrelă de o româncă, la sfârşitul lunii aprilie, când comunitatea românească a fost demonizată.

- Între timp, de la „invazia românească” s-a trecut la „invazia criminalilor români', într-un crescendo continuu care ar isteriza orice om de bună-credință. Agresiunea regizorului de premiu Oscar Giuseppe Tornatore a fost şi ea tratată nu ca un fapt divers care, din păcate, se întâmplă, ci ca un caz simptomatic şi alarmant. Ce s-a întâmplat după crima comi-

de i 5 arfi întâmplat

Se schimbă coordonatele prezumției de nevinovăție

Ancheta în cazul lui Nicolae Romulas Mailat, presupusul criminal al Giovannei Reggiani, ridică o serie de semne de întrebare. În primulrând, s-a călcat practic în picioare principiul de drept al prezumţiei de nevinovăție. Așa e legea, criminalul nu-i criminal până nu e condamnat. Nu de public, ci de o instanță. Chiar şi când e vorba de Mailat! Fapta sa este de neiertat, dar asta nu înseamnă că trebuie să plătească alte sute de mii de români care muncesc cinstit în Italia. Măcar ei să beneficieze de mult ignorata prezumție de nevinovăție. Acum, poliţiştii români nu mai au acces la ancheta din Italia. Niciunul nu s-a dus însă să bată cu pumnul în masă, să ceară expres să ajungă la Romulus Mailat. Dosarul are la bază doar mărturia misterioasei martore Emilia, despre care nu se mai știe nimic, și declarația lui Mailat. “Nu am ucis-o, doar am jefuit-o”, le declara Romulus Mailat anchetatorilor. De la Mailat este greu

de crezut că s-ar fi așteptat A ca

cineva să ştie definiția “ja-

Fe E.

fului”, mai ales când fapta este urmată de moartea victimei, însă chiar și aşa rromul de origine română beneficiază de prezumția de nevinovăție. Mai mult, s-a vehiculat că Emilia, cea care ar fi înștiințat carabinierii despre grozăvia rromului, ar avea ceva probleme psihice. Nicăieri în lume o astfel de mărturie nu poate reprezenta o probă. Tabăra unde se aciuise Mailat a fost “zburată” de carabinieri imediat după incident, astfel că niciun colocatar al presupusului criminal nu mai e de găsit pentru completarea anchetei. Cu siguranţă “criminalul” din Avrig va primi ani grei de puşcărie dacă va fi găsit vinovat, însă va fi nevoie de mult timp ca românii să scape de eticheta de infractori, cărora li s-a suflat în ceafă “basta, romeni” (gata, români - nr.). Mediatizarea excesivă a cazului a fost practic picătura de care autoritățile italiene aveau nevoie pentru a declanșa valul de expulzări care îi vizează în principal

lat şi ucis o italiancă. În final, violul nu s-a confirmat, însă asta s-a trecut cu vederea atât de presă, cât și de autorități. Italienii neau desființat pur şi simplu, profitând și de cele câteva zile de tăcere ale autorităților din România, care au fost blocate într-o inerție greu de explicat. Când s-au trezit la realitate și aleşii noştri, vânătoarea de români era în toi în Peninsulă. Primii expulzați ne-au fost trimiși la pachet a doua zi după tragicul eveniment, Ministerul de Interne român fiind înștiințat abia după ce avionul MilanoBucureşti decolase din Italia, deși acordurile dintre cele două ţări prevăd că o astfel de operaţiune trebuie anunțată cu măcar 24 de ore înainte. (Liliana Năs-

Soluţia este

participarea la educaţie

Rromii căldărari reprezintă unul dintre ce- „le mai tradiţionale neamuri de rromi din România din punct de vedere al păstrării valorilor şi normelor culturii tradiţionale rrome. Meseria tradiţională a rromilor căldărari este prelucrarea aramei, meserie care în zilele noastre nu mai poate fi desfăşurată din cauza evoluţiei industriale. Dacă ne raportăm la comunitatea rromilor din Sinteşti, aceasta poate fi împarțită într-un mod sumar în bogaţi şi săraci. 0 parte a rromilor căldărari din Sinteşti sunt înstăriți și au un mod de viaţă îmbelşugat, iar un alt segment (important) este extrem de sărac. La fel ca la populaţia majoritară, căldărarii bogaţi nu relaţionează foarte bine cu căldărarii săraci. Menţionez că o parte din normele/obiceiurile tradiţionale sunt păstrate în cazul rromilor căldărari din Sinteşti cum ar fi: puritatea fetei la căsătorie, existenţa bulibaşei, respectul față de bătrâni şi copii (în special faţă de băieţi). Dacă mă raportez la educaţie, mai degrabă la participarea copi-

a pi Rm

n lel de | Început

Director al Asociaţiei Amanre mare be

ilor căldărari la educaţie, rezultatele în majoritatea comunităţilor nu sunt foarte bune din mai multe motive, pe care le vom dezvolta pe parcurs. Copiii rromilor din Sinteşti participă la învățământ (primar și gimnazial), dar şi aici există nuanţe: băieţii au început să participe la cursuri până la clasa a VIIl-a, însă fetele, conform Inspectorului pentru rromi din jud. Ilfov, renunţă după terminarea clasei a VI-a, pe motiv că părinţii le logodesc (un fel de promisiune la rromii căldărari), urmând să fie măritate în jurul vârstei de 1516 ani. După părerea mea, soluţia în privinţa rromilor, în general, şi a rromilor câldărari, în special, este participarea la educaţie. Dar şi înainte, şi după revoluţie, rromii tradiţionali (căldărarii) nu au beneficiat de o integra-

re şcolară sau mai bine zis de o incluziune şcolară.

Deși nu este căldărar, a vătraș, Mihai Neacşu este un fin cunoscător al acestui neam, O0rdonând numeroase proiecte sociale în rândul rromilor din Sintești.

ITALIENII, SĂTUI DE INVAZIA DE „ZINGARI“

104 tabere de

r să mai audă de ţigani şi preferă să fie catalogați drept „fascisti”, decât să € omazii le-au ridicat în „cetatea eternă“. Poliţia italiană spune că e, tâlhăriile şi cerşetoria. Paginile 4 și 5

Renate Weber promovează

independenţa Justiţiei, pentru respectarea drepturilor omului

Renate Weber vrea să lupte din Parlamentul European pentru apărarea şi consolidarea drepturilor omului. După 17 ani de activitate dedicată protejării valorilor fundamentale ale democraţiei și promovării principiilor care stau la baza unei justiţii independente, candidatul de pe prima poziţie a listei PNL pentru alegerile europarlamentare vrea să apere drepturile românilor și din Legislativul European. „Voi lupta, în continuare, pentru respectarea drepturilor omului. Știu, însă, că unica garanţie reală a împlinirii acestui deziderat este o justiţie cu adevărat independen-

tă”, spune Renate Weber.

__ Garanţia libertății. Referindu-se la activitaa pe care o va desfășura în Parlamentul European,

La we r spune că i propune să promoveze

„ îșipr

politici legate de șansele egale şi de combaterea discriminării: “Uniunea Europeană este un spațiu al libertăţilor individuale. Nu doar combaterea discriminării şi promovarea unor politici legate de șansele egale sunt

puternic susținute, ci și libertăţile civile ale persoanelor. De la libertatea de exprimare, la cea de conștiință. De la dreptul de asociere în sindicate, la drepturile electorale. În țările membre, independența justiţiei și funcționarea statului de drept sunt garanția respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Judecător la Strasbourg. De formație avocat, Renate Weber s-a afirmat ca lider al societăţii civile și apărător al drepturilor omului, mai ales în materie de combatere a discriminării și de asigurare a independenţei justiției. «Recunoașterea activităţii sale a venit de la Strasbourg, unde Renate Weber a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Petre

Munteanu redactor externe

riate în interior. De data asta este vorba însă mai ales despre țigani, in atei pe care nomadismul l-a pan-european înaintea i tora și carepuneo problemă (est:Jeuropeană comună. Emisari ai autorităților române sunt de acord că “un om care nu are un mijloc de trai asigurat, care nu te vacante: IA apele

mei, pe motiv că vina unui individ nu poate fi pusă în spatele unei comunități ş.amd. Întrebaţi şi antropologii: dacă n-ar exista diferențe culturale, n-ar exista minorități. Doar că nu toate supraviețuirile culturale merită să fie protejate - iar pentru asta este nevoie de politicieni (euro-

editorial

Problema rromilor din Europa

nu mai este

istoria robiei

tual

companie dau însă șanse și copiilor din castele inferioare care vor să învețe mai mult decât odraslele clasei

mijlocii: şi mulți vor! Problema rromilor din Europa nu mai este istoria robiei. Este problema unor prăzi culturale E

dent disfuncționale — E e nt ti e derea copiilor în mrejele educaţiei. Dar câți dintre oengiştii rromi ar face-o pe apoallai în comunitățile sânge? Căsătoriile ENE

ice sa „Politicile guvernelor italiene au încurajat afluxul de imigranți români“

Imigranții români, percheziţionaţi de carabinieri

Măsurile promovate de fostul şi actualul guvern italian au încurajat sosirea în număr mare a imigranților români în Italia, iar primarul Romei poartă o mare responsabilitate pentru criza generată de moartea Giovanei Reggiani, scrie cotidianul “The Economist”. Publicația subliniază că fostul executiv de centru-dreapta condus de Silvio Berlusconi a suspendat restricțiile de viză impuse românilor cu cinci ani înainte de aderarea României la UE, în timp ce Romano Prodi a decis să nu restricționeze accesul muncitorilor din noul stat comunitar. În pofida politicii „brațelor deschise“ pro- „ movatedeltalia,autorităţile nu au adoptat nicio măsură pentru agteri să tem-

cât primarul celui mai mare oraș din Italia. În calitate de preşedinte al Partidului Democrat, funcție în care a fost ales luna trecută, el

devine în mod automat po- |

sibilul succesor al lui Prodi şi candidat al formațiunilor de centru-stânga la urmă-

toarele alegeri legislative. În consecință, prima-

rul Romei are tot interesul să se menţină în centrul atenției”, mai scrie “The Economist”.

El reprezintă, de asemenea, o alternativă apreciată la un guvern nepopular şi fragil, amenințat în mod constant cu dezmembrarea de micile formaţiuni din cadrul coaliției guvernamentale. Cel mai şocant aspect al decretului-lege adoptat imediat de guvernul italian

îi cere demisia lui Cioroianu

Centrul Simon Wiesenthal i-a cerut, ieri, lui Călin Popescu Tăriceanu să-l demită pe ministrul de externe, Adrian Cioroianu, pe care îl acuză că

ar fi promovat ideea „deportării rromilor“, după

ce un român de această etnie a fost acuzat de uciderea italiencei Giovanna Reggiani, potrivit AFP. Directorul pentru Relaţii Internaţionale al Centrului, Shimon Samuels, i-a trimis premierului român

o scrisoare în care îi cere „să condamne public declaraţiile lui Cioroianu, să îl demită din guvern

și să își ceară scuze faţă de comunitatea rromă din Europa“, se arată într-un comunicat al instituției.

e AR ga E pi Pr i din Aa inacmttaaiaia de dintata esa ee

Foştii șefi dela Externe. iau atitudine în scandal

“Dacă au știut că era acolo, este o gafă politică de proporții. Nu poți să expui astfel un demnitar al statului român. Dacă nu au ştiut, atunci există disfuncţii grave în relația MAE - SIE”, a declarat Mircea Geoană, fost ministru de externe. Geoană afirmă că au existat contacte preliminare între stafful lui Cioroianu și Argint. “Pe vremea când eram eu ministru, invitaţiile erau nominale, nu se puteau să nu fie filtre. Acum nu mai există un minim de control. Am fost la mii de întâlniri şi a existat un nomenclator cu persoanele invitate. E ceva necurat aici”, a declarat Geoană.

Un alt fost ministru de externe, Adrian Severin, îl sfătuieşte pe Cioroianu să renunţe la întâlnirile electorale cu persoane controversate. “Ministrul de externe trebuie să caute acele alianţe „şi eşafodaje de argumen- „te pe baza cărora să pro-

moveze interesele României, nu să facă întâlniri electorale cu indivizi despre care nu știe multe”, a spus Severin. “Omul politic Adrian Cioroianu este tentat de a fi văzut în acţiuni strălucitoare care mobilizează atenţia și Simpatia publicului, cum a fost întâlnirea cu reprezentanţii unei comunităţi aflate în centrul atenţiei. Nimeni nu a verificat cine va fi invitat concret”, a mai declarat Severin. In opinia lui Adrian Năstase, fost ministru de exerne, “oamenii din jurul premierului Tăriceanu şi ai ministrului Cioroianu” ar fi trebuit să fie mai atenţi în ceea ce privește întâlnirile avute la Roma. “Eu aș încerca să lucrez mai mult cu parlamentarii europeni și cu membrii Comisiei Europene pentru limitarea efectelor aversiunii faţă de români”, a mai subliniat deputatul PSD Adri-

„an Năstase.

editorial

Ghetouri! Altceva mai igtisiie

ovidiu niahoi(Dadevarul.ro

entru că tot se poar-

tă referendumuri-

le, cum ar fi să gă-

sim într-o bună zi

cz pe buletinele de vot întrebarea: “Sunteţi de acord ca țiganii să fie deportați în ghetouri și să li se interzică dreptul la folosirea pașaportului românesc?”. Personal, mă trec fiorii numai gândindu-mă la ce-ar putea răspunde conaționalii mei. Partea proastă este că acest scenariu -care deocamdată poate fi nominalizat doar la “categoria SEF” - are șanse să se apropie mai mult de realitate dacă autoritățile nu vor pune repede în mişcare

un program de integrare a ,

acestei etnii.

Lăsând lucrurile în voia lor, ascunzându-ne după ideea că nu românii, ci ţiganii (rromii) sunt cei responsabili de exportul de infracționalitate, facem de fapt pârtie extremei drepte. Retorica antițigănească se va vinde electoral de o sută de ori mai bine decât cea antimaghiară, exersată de PUNR şi PRM în anii '90. Dacă “pericolul maghiar” reprezenta mai mult o făcătură propagandistică decât o realitate, cu țiganii (rromii) este cu totul altceva. Problema lor de inte-

care să nu se fi lovit, personal, de cel puțin unul dintre aceste aspecte. De | aici potențialul exploziv al oricărei mişcări politice de- | clarat antițigăneşti. | Dacăjudecămînsălarece, | înțelegem că măsurileextreme nu rezolvă nimic, Aduc doar mai multă suferință şi lovesc în oameni nevinovaţi, care altminteri ar fi putut avea o soartă mai bună. Cine nu crede să citească istoria. Chiar dacă soluţia va fi costisitoare, iar rezultatele nu se vor vedea imediat, România trebuie să pună în aplicare

ce formă de delincvență cu măsurile sociale și îns rea accesului la educaţie. Deja e târziu. Tăvălugul intoleranței și mirajul “soluţiilor finale” se fac simţite nu numai în Peninsulă, ci şi la noi. Pornit din timp (evaluări se puteau facedemultăvreme!), unasemenea program ar fi putut amortiza astăzi multe din şocurile “cazului Mailat”. În definitiv, problema . țiganilor (rromilor) repredintre - marile

Cu ceas care a inceput să ticăie încă de anilor '90, exodul masiv al romilor în Oc- | odat dramatic la Roma, în ziua de 31 oc2007, odată cu uciderea Giovannei Reggiani Romulus Nicolae Mailat. O bombă cu ceas ă care am trecut indolenţi, indignaţi, exaspecare am pus piciorul într-un oraş occidendecembrie 1989; încă din vara lui '90, după din iunie, puteai întâlni în metroul parizian fuste şi câte un copil agăţat de gât, care vâochii călătorilor cartoane cu scris strâmb: „repolitique“. Sau, pe pajiştea vestitului Castel es, prin '91, ca într-o halucinație, puteai să brusc, o maşină oprită din care se revărsau înpă o grămadă de adulţi şi copii, grăbiţi să se în văzul lumii, pe iarbă. Prin '95—96, la Barpe Rambla, dădeai peste câte un ring imprope care câţiva indivizi, şoptindu-şi cuvinte în ă, jefuiau trecătorii cu alba-neagra ş.a.m.d. ne imaginăm ce s-ar fi întâmplat dacă explozia s-ar fi produs în urmă cu un an, când bănerăbdători la porţile UE, promițând că vom a reformele şi în agricultură, şi în justiție, şi, în al, în vieţile românilor care urmau să devină ceii comunitari. Ar mai fi ratificat parlamentul itaTratatul de aderare a României la UE? Fără înă că nu. Şi oare nu ar fi fost mai bine să stăm şi să ne rezolvăm treburile, din care cele cu eprezintă doar o părticică, decât să dăm năcu buletinul peste Occident? Lăsând de-o parte rsul political correciness, se aud scrâşniri din la adresa romilor: ne-au făcut de ocară! Prin căturile lor, au stricat imaginea țării şi au spulbereputaţia românilor care şi-au luat soarta în ini, pe alte meleaguri, rezolvând pentru guvernan-

ţii României şomajul, sărăcia și PIB-ul.

După ce fumul exploziei de la Roma s-a risipit, este instructiv ca, înainte de a-i acuza pe italieni şi pe romii din România, să ne aplecăm lucid asupra foii de parcurs pe care UE ne-a încredințat-o, întâi de toate în folosul nostru, ca singură soluţie de modernizare şi prosperitate pentru România. Pentru că, să nu uităm, fără această foaie de parcurs stabilită la Bruxelles, nicio guvernare postdecembristă nu a fost capabilă să elaboreze un proiect valabil pentru țara asta și pentru locuitorii ei.

RODICA PALADE

Indicele de țară Mailat

Ce vedem după un an de la căznita noastră aderare la UE? Un şir de spectaculoase războaie politice televizate, cu episoade comice sau dramatice, a căror cronică ar putea s-o facă prea bine lon Budai Deleanu într-o Țiganiadă contemporană. O clasă politică întoarsă complet cu spatele la oameni, atent epurată de cei câţiva care chiar se puseseră pe treabă, întreţinând o hărmălaie continuă, cu discursuri demagogice sforăitoare şi fapte de o incompetenţă neruşinată. Doar atât? Vai, nu! În spatele ecra-

nelor, distingem tot mai clar o minunată dibăcie transpartinică a acestei „şleahte“ politice de a „Şuti“, de a „şterpeli“, de a „mangli“, de a „ciordi“, într-un cuvânt, de a se „chivernisi“, fiecare cu câte un munte de averi sau măcar cu multă fală socială, Legal însă. Cu Constituţia în mână, cu un guvern ultraminoritar, cu ordonanţe de guvern, cu legi teletonate, cu licitaţii măsluite, cu încredinţări directe etc.

De ce să ne gândim că Mailat ne-ar face de ruşine în ochii Europei mai mult decât guvernul în care evoluează un Chiuariu, un Adomniţei, un Remeș sau un Cioroianu? De ce acum resimţim ca usturătoare palma primită din partea presei străine care scrie despre nesuferitele apucături ale romilor aciuiţi în Occident şi nu crăpăm de ruşine când aceleaşi jurnale scriu că reformele în România au fost oprite, iar DNA anunţă că 6 milioane de euro au fost furaţi din fondurile VE? Nu de către romi, se înțelege. Ce să te faci cu parlamentarii, greu de adus la serviciu, care spun senin că au votat fără să ştie ce votează? Dacă nu cumva, prinşi cu gâsca-n traistă, mint, jurându-se pe mama, la fel cum fac ţiganii încolţiţi în câte o secţie de poliţie. Nu este de ocară că închidem ochii la „țigănia“ procedurală din justiţie, care îi pune la adăpost pe marii „manglitori“?

Episodul Mailat, reproductibil oriunde în Europa, este un indice de ţară mai necruţător decât indicii acordaţi de agenţiile de rating. El arată că, în raport cu ceea ce ar trebui să fie, sistemul instituţional din România e precar, cu faţa întoarsă de la cetăţean şi populat cu indivizi cărora le sticlesc ochii în cap, cu gândul doar la punga lor. Un sistem care, în raport cu o casă omenească, nu diferă cu mult de înjghebările de carton-plastic, plus poster sexy din marginile Romei.

Săptămâna pe scurt

Marţi, 6 noiembrie

* Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a condamnat public declaraţia ministrului de Externe, Adrian Cioroianu, conform căreia infractorii români din afara granițelor țării ar trebui duşi în deşertul egiptean sub forma unor batalioane de muncă. „Aceasta crează o aimosferă degradantă, umilitoare și ofensatoare la adresa unor comunități, a preciat GNCD. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a apreciat declaraţiile ministrului de Externe în acest context drept „un moment de greşeală“.

* Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat că își va retrage europarlamentarii din Grupul pentru ldentitate, Tradiţie şi Suveranitate în semn de protest față de declaraţiile pe care Alessandra Mussolini le-a făcut la adresa românilor. Alessandra Mussolini, europarlamentar din partea partidului italian de extremă dreaptă Acţiunea Socială, declarase că „românii ne-au masacrat, au depășit mult în cruzime alte etnii“.

* Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a votat un amendament la Legea de modificare a Codului Penal, prin care ziariştii sunt scoşi de sub prevederea

potrivit căreia ar putea face închisoare pentru difuzarea unor înregistrări care pot fi probe la dosar. Amendamentul prevede că intră sub incidenţa legii și pot face închisoare

arii care au ca atribuţii de serviciu

păstrarea secretelor şi a confidenţialităţii

informaţiilor.

Miercuri, 7 noiembrie

* Cu ocazia unei întâlniri la Roma, primii miniştri ai României şi Italiei, Călin Popescu Tăriceanu şi Romano Prodi i-au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, în care au cerut implicarea Comisiei în rezolvarea problemelor etniei rome.

* Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul de Externe Adrian Cioroianu s-au întâlnit cu preşedintele Asociaţiei Țiganilor din Roma, Costică Argint, urmărit internaţional prin /nterpo/. Argint a fost arestat după o încăierare într-un bar, ulterior eliberat, după care a fugit din țară; când a fost reţinut la Roma, a cerut azil politic.

După ce presa a relatat despre întâlnirea oficialităților române cu un personaj al lumii interlope, premierul Tăriceanu a declarat că SPPa fost informat cu privire la Costică Argint, dar că nu ar fi putut să refuze prezenţa acestuia la întâlnire pentru că ar fi creat speculaţii. MAE a precizat că Adrian Cioroianu nu s-a întâlnit şi nici nu a purtat o discuţie particulară cu Costică Argint, deşi mass-media au prezentat imagini care demonstrează contrariul.

Joi, 8 noiembrie

* În urma scrisorii premierilor României şi Italiei, Comisia Europeană a anunţat că Fondul Social European, promovat de Comisie, cuprinde acţiuni dedicate integrării populaţiei de etnie romă.

Vineri, 9 noiembrie

„_* Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie (CC) a decis retrimiterea către procurori a dosarului „Loteria“, pentru că suma rezultată din infracţiune este de 954.020 de euro, şi nu de peste 1.000.000 de euro, aşa încât DNA nu are competenţa urmăririi penale. Motivul calculului eronat ar fi cursul de schimb valutar. DNA a declarat recurs împotriva deciziei CCI.

* Centrul Simon Wiesenthali-a cerut premierului Călin Popescu Tăriceanu să îl demită pe ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, pentru afirmaţia acestuia privind deportarea infractorilor în deșert. Cuvintele lui Cioroianu amintesc de proiectul naziştilor de a-i deporta pe evrei în Madagascar, se mai arată în scrisoarea către primul ministru român.

* Comisia senatorială de anchetă a privatizării Petrom a propus guvernului să renegocieze contractul de privatizare al acestei societăţi, după ce a constatat că Petrom a fost subevaluată, că regimul fiscal al companiei va fi unul preferenţial şi că redevenţele plătite sunt prea mici.

Luni, 12 noiembrie

* Ministrul de Externe Adrian Cioroianu a declarat că afirmaţia sa privind expulzarea infractorilor în deşert a fost „ne/nspirată“ şi că acest lucru nu se va întâmpla „prea curând“. Preşedinţii PSD şi PD, Mircea Geoană şi Emil Boc, au solicitat demisia ministrului de Externe Adrian Cioroianu.

Răzvan Brăileanu

WWW,.Polirom.ro

E Ion Barbu Odă la vodă

m Gabriel Chifu Relatare despre moartea mea

m Costi Rogozanu

Fuck the cool Spune-mi o poveste

N Ernest Hemingway Zăpezile de pe Kilimanjaro

şi alte povestiri

TBMESI TEMINGWAI

ZAPE KILIMANJARO ȘI ALTE POVESTIRI sua Ind Oe ir,

Suplimentul „rai rates

m CULTURA. incoiaborare cu Ziarul de aşi

Rădăcinile răulu

Moartea Giovannei Reggiani a repreZentat picătura care a umplut paharul răbSI aaa aminte! un popor tolerant

ospitalier, Tragedia din capitala taliei depășește dimensiunile une drame familare, un popor intreg simțindu-se agresat şi umilit de ceea ce, in percepția omului comun, a devenit un pericol pentru siguranța publică. infracțonalitatea romănească. Era de așteptat ca acesta să fie deznodământul unei stări de tensiune alimentată de zecile de autocare și microbuze care debarcă zilnic în Italia nu doar persoane aliate în căutarea unui loc de murică retribuit decent, ci și numeroşi indiVizi puși pe căâpâtuială, deveniți în scurtă vreme autorii unor furturi, tălhării, crime, escrocherii pe care mass-media italiană le prezintă cu lux de amănunte, spre oroarea cetățenilor care resimt situația din țară ca pe o stare de asediu latentă. Românii care ajung în Italia sunt în cea mai mare parte truditori oneşti. oameni care nu se dau în lături de la munci dintre cale mai grele pentru a-şi câștiga existența, obţinând, chiar și în condiţii dificile, într-o săptămână de lucru cel puţin cât retribuția lunară din România. Evident că nu acești muncitori oneşti reprezintă acel pericol românesc invocat la ordinea zilei în Italia ca problemă prioritară de siguranță naţională, ci miile de intractori, prostituate, proxene|i care, cu complicitatea unora dintre poliţiştii de frontieră din România, ajung nestingheriţi pe teritoriul italian transportaţi mai ales de către amintitele autocare şi microbuze ce tranzitează cu rapiditate vămile noastre datorită tainului pe care îl primesc cei care trebuie să vegheze la noile granițe ale VE, insă veghează de fapt la umplerea propriilor buzunare. Nu o dată, când am călătorit spre |talia cu autocarele marilor firme româneşti de transpoit internaţional de călători, s-au pre: țins cu nenuşinare de către şoferi câte 5 euro fiecărui pasager, chipurile „pentru a accelera trecerea frontierei româno-ungare" altădată, sub ochii mei, o domnişorică a introdus în paşaport 50 de euro şi i-a înmânat actul de identitate unui jovial polițist de frontieră supraponderal, care o convocase grijuliu la o „intrevedere” ca să îi solicite lămuriri asupra lipsei invitaţiei, care in acea vreme ne permitea accesul in spaţiul comunitar. Nu-i nicio lună de când am văzut cu ochii mei, în miezul zilei, în centrul localităţii Mestre, parte a celebrei Veneţii, nu mai puţin de 15 cerşetori (număraţi!), romi cetățeni români de toate vârstele, agresând verbal trecătorii care nu cedau insistențelor şi refuzau să le ofere bani. La Veneţia, până mai deunăzi, nu puteai trece vreun pod fără a întâlni romi din România sau falși ologi care implorau mila publică. Posturile italiene de televiziune centrale şi locale au transmis până la banalizare ştiri şi reportaje despre prostituatele românce, despre tâlharii care devalizează bancomatele şi golesc de marfă magazinele, însă în ultimele zile, după îngrozitoarea crimă a lui Ni-

'colae Romulus Mailat, mass-media peninsulare încearcă să identifice rădăcinile răului, să caute la origine cauzele care au provocat emigrarea în Italia a acestui val nestăvilit de disperaţi care îşi abandonează |ara cu atâta uşurinţă. Astfel, tele-

spectatori italieni au putut urmări la ore de vârt imagini şocante din România profundă: sate dezolante, drumuri destundate, nenumărate ateiaje cu cabaline costewe, figuri abrutizate de alcool şi foarte mult romi surprinși în diferite ipostaze, dar şi, intr-un final apoteotic, instantanee de la dizgrațioasele „euniuni” cu manele ale comunități româneşti de la Roma.

Revenirea la calm

Vizita olicială ta nivel inalt a delegaţiei guvernamentale române, din 7 noiembrie 2007, a tos! iniţial modest reflectaţă de către jurnalele posturilor de televiziune italiene, ca inlormaţie politică de tapt divers, prin apelul la un simplu flash care prezenta coloana auto ce transporta oficialitățile noastre către sediul guvernului de la Roma. Această știre marginală nu anticipa ecourile impresionante pe care le-au trezii, încă din acea seară, in aproape toate mass-media centrale și locale din Italia. O reflectare așa de vastă, la nivelul întregului teritoriu ițalian, a problematicii româ-

Problema românească

Întrevederea Prodi-Tăriceanu

a fost un succes

Prim-ministrul Tăriceanu a sosit la Roma spre a concorda cu autorițăţile italene a linie politică fermă, inevitabilă şi de absolut bun-simţ, care, în opinia mea, ar putea fi sintetizată astiel: ne asumăm infractorii, care constituie totuşi o minoritate în rândul rezidenţilor români din Italia, şi suntem de acord ca ei să fie expulzaţi imediat sau să suporte rigorile legii pe teritoriul italian, însă ne susţinem cu hotărâre cetăţenii oneşii, indiferent de etnie, respingem culpabilizarea lor şi propagarea xenolobiei, ca şi alungarea celor care, fără a fi comis vreo infracţiune. nu deţin un contract de muncă sau un domiciliu stabil. Astfel, premierul român a încercat să obţină eliminarea posibilităţii aplicării aşa-numitelor „expulzări indiscriminate“ — prevăzute iniţial de decretullege prezentat în regim de urgenţă Parlamentului Italian de către guvernul de centru-stânga al coaliţiei conduse de Ro-

Călin Popescu Tăriceanu şi Romano Prodi

neşti, cu bune şi rele. cu o alternanță de imagini dure sau pitoreşti, completate de intervenţii ale conaţionalilor noştri pline de demnitate şi bun-simţ, dar uneori şi de ridicol şi de prejudecăţi, cred că nu s-a mai văzut în Italia de la revoluţia „în direct” din '89 incoace.

După șocul şi valul de indignare provocate de uciderea bestială a Giovannei Reggiani, unda emotivă de adversitate generalizată faţă de români s-a diminuat progresiv, lăsând locul, în cea mai mare parte, în ciuda unor manifestări izolate de xenofobie, raţiunii şi apelurilor la discernământ. Pe fondul detensionării situaţiei şi a diminuării sensibile a climatului de suspiciune în primul rând faţă de etnicii români, s-a remarcat o vizibilă accentuare a criminalizării excesive a minorităţii romilor, prin focalizarea atenţiei. televiziunilor şi presei scrise asupra taberelor ilegale, situate la periferia multora dintre oraşele Italiei, ale romilor provenind din România, prezentate — în mod justificat, de vreme ce chiar unii dintre cei intervievaţi în aceste adăposturi improvizate mărturiseau cu seninătate că supraviețuiesc de pe urma cerşetoriei, a furtului de metale sau a furturilor de automobile — ca focare de micro-criminalitate și de maladii.

b Via ii mata 31 Afacerilor Exteme

dr. Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, Postdoctoral Fellow al

mano Prodi — şi să aibă pe mai departe garanţia politicii porţilor deschise aţă de românii care sosesc în Italia în căutarea unui loc de muncă. Propunerea premierului român, exploatând cu pragmatism directivele UE, care oricum nu permit expulzări în masă ale cetăţenilor comunitari așa cum solicită energic opoziţia de dreapta, a găsit interlocutorul potrivit în coaliția eterogenă de centru-stânga care susține. guvernul lui Romano Prodi. În mod paradoxal, tocmai stânga radicală italiană, prin partidele Rifondazione Comunista şi Partidul Comuniştilor Italieni, care s-au opus liniei dure a Partidului Democrat condus de primarul Romei, Walter Veltroni, ce promovează politica fermă a „toleranţei zero“ faţă de români, a contribuit la transpunerea în practică a ideilor exprimate de premierul de dreapta al României, Având în vedere consonanța opiniilor celor doi prim-miniștri, român şi italian, întrevederea Prodi-Tăriceanu a fost un succes, iar reflectarea pozitivă a acesteia în mass-media italiene centrale şi locale, notă distonantă făcând doar unele jurnale ale partidelor de dreapta, reprezintă un imens câştig de imagine pentru România, după ce zile la rând românii au fost prezentaţi în modul cel mai sumbru şi au fost socotiți inamicul public numărul 1 în întreaga Italie.

Prodi şi Tăriceanu au susţinut la unison că nu există disensiuni în relaţiile bila-

terale, că raporturile politice şi j italo-române nu au avu de iconom urma episodului regretabii repre d crima oribilă de la Roma şi nici ra de exceselor izolate de xenoiobie tt ză te în Italia, că opiniile COnverg către qi zolvare a problemelor rezidenţior fa n — indiferent de etnie, pentru că de Su tă dată premierul român a refuza discute despre romii cetățeni far i despre o parte malignă a naţiunii ie O reprezenta în vizita oficială întreprinsă lalia.

Niciun cuvânt despre Cioroj

Au fost insă şi două momente stânes toare, inevitabile, de manitestare a ridia lului în plenitudinea sa carpato-danj no-pontică: un succint interviu al minist lui Cristian David, care a răspuns înțpagi română neaoşă că se simte mulțumit deosebi de faptul că... s-au cam ecourile crimei comise de Mailat, adică un fel de „Slavă Domnului că am scăna de reclama negativă, acum ne intoarcai la ale noastre, pentru ca în ediţia de iai cotidianului roman _// Messaggero seg. laşi David să îl dojenească pe jurnalst Luca Lippera, condamnând cu ema blândeţea legilor italiene, care nu reușea să îi trimită după gratii pe infractorii naşii de parcă, la noi acasă, marii devalizalo de bănci, speculatorii imobiliari, evazionişa tii fiscali şi alte „gulere albe” ar îi cutojilă păstrare în. închisorile patriei, Cel ded doilea moment stânjenitor, cuprins în ră portajul A/ 3 de la întâlnirea delegați guvernului Tăriceanu cu unii dintre meră brii comunităţii româneşti din Roma, ai fost nelipsita Ramona Bădescu, „20 nenta“ spiritului românesc, care s-a Col fruntat din nou cu dificultățile limbi fl ne şi cu povara „responsabilităţi pe ca iată, guvernul i-a recunoscut-o oficial pă invitarea la întrevederea de la Aocadend) di Romania. Surprini n privinţa ecă lor relative la vizita olici române în Italia, faptul ja jurnalelor cu difuzare naţională | cu desăvârșire orice referire la preză ministrului de Externe ţiile bilaterale; numele menţionat în niciun e

nicăieri măcar un cuvânt despre 09! buţia sa la adoptarea unor măsuli PEN îmbunătățirea activității. reprezenălă diplomatice şi a birourilor conu României în alia, deşi [a întâlnirea Accademia di R a ministrul 190 de Exteme apărea in prezidlu; ati) . premier şi de ministrul de INlern$; „să cursul zilei neindoielnic prezenși vederea Prodi-Tăriceanu.

Schimbări după episodul

La nivelul teritoriului ialian, 5 că unele schimbări impartari up măsurilor, adoptate de CAE ace italiene centrale şi locale e ri rea multor tabere abuzive ! se pol după valul de indignare ap şa şi reacțiile izolate de extrerca, sădă fobie, cerşetorii români au ! ee, pară de pe străzile ina ame, minori fiind repatriați de căt i

ul Spaniei. Mal ir a care rătăceau pe străzile pai

în Că din centrul și nordul nalel. pozat 2 unui loc de muncă bine

transterat în Sicilia pentue, în agricultură, chiar Și cu

“ne un salariu mizer, disputându-și cu nord-africanii locurile de muncă şi accep- “ fând chiar 15-25 de euro/8 ore de mun- “că/zi. Italia, tărâmul făgăduinţei, al locuri- +; de muncă uşor de obţinut, s-a dovedit ntru mulți conaţionali de-ai noştri doar moară de măcinat iluzii, însă faptul că românii preferă să lucreze în agricultură în sudul Peninsulei şi în Sicilia pentru 500600 de euro/lună ar trebui să dea de gân- | dit guvernanților de la Bucureşti, fiindcă, de vreme ce muncitorii români acceptă la negru salarii mizere pe care până şi nordalricanii le refuză, este evident că dispe- - rarea a atins cote alarmante, iar în ţară oarte puţini mai sunt dispuşi să lucreze - pentru 150-200 de euro/lună. În plan politic, „problema românească“ a inflamat partidele de opoziţie, care s-au eiijat imediat în purtătoare de cuvânt ale ulaţiei nemulțumite de continua deterare a siguranței publice din orașele ilaliene. Şetul partidului de dreapta Alian- |aNajională, Gianfranco Fini, a estimat înIo primă fază necesarul de expulzări la 201000 de persoane din Roma şi la 200.000 la nivel naţional, atât extracomuNilari, cât şi comunitari, cea mai mare parte dintre aceştia din urmă fiind cetăţeni

români, romi şi etnici români. Întreaga opoziţie de dreapta susține cu tărie această poziție, aşa numita „/inea dura“; care prevede expulzarea imediată a tuturor cetățenilor comunitari, în primul rând est-europeni, care nu au o sursă de venit certă şi domiciliu stabil. Această politică de fermitate faţă de emigranţi este susținută, cu unele nuanţe, şi de primarul de centrustânga al Romei, Walter Veltroni, cel care a încercat şi iniţial a reuşit să îşi impună punctul de vedere în procesul de redactare a decretului-lege ce prevede delegarea de atribuţii suplimentare prefecţilor pentru adoptarea de măsuri în vederea îmbunătăţirii siguranţei publice în oraşele italiene. Practic, prefecţii sunt învestiţi cu dreptul de a dispune expulzarea unui cetățean comunitar, dacă acesta este socotit un pericol pentru siguranţa publică, însă, spre a deveni definitivă, hotărârea trebuie confirmată de un judecător; până în prezent era judecătorul de pace cel îndrituit să confirme dispoziţia prefectului, însă modificările aduse decretului-lege de către extrema stângă au transferat responsabilitatea confirmării hotărârilor de expulzare către tribunalele ordinare. Opoziția de dreapta este furibundă şi speră în provocarea ale-

gerilor anticipate, ca urmare a posibilei căderi a guvernului la votul pentru aprobarea Bugetului de Stat pe 2008. Coaliția eterogenă de centru-stânga, pe baza căreia s-a format guvernul Prodi, beneticiază de o majoritate fragilă in Senat, astfel încât o eventuală defecţiune a centriștilor, exasperaţi de garantismul și de excesul de măsuri sociale promovate de extrema stângă, poate duce la căderea Executivului în cazul unui vot strâns în Camera superioară a parlamentului

Guvernul român de dreapta a găsit un interlocutor privilegiat, dispus să dialoghe: ze şi să caute o soluție rezonabilă situației emigranților români din Italia, Într-o coaliție de centru-stânga care se pronunţă deschis împotriva expulzării cetăţenilor comunitari şi susţine deplina libertate a acestora de a rămâne pe teritoriul italian, indiferent de situaţia lor. Până și preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, cunoscut intelectual şi politician de stânga, a pledat pentru garantarea dreptului de azil al emigranților in Italia, insă in condiţiile garantării siguranţei cetățenilor, ceea ce spune foarte mult despre consensul de care se bucură opțiunea ințlexibilă a lui Veltroni, mai apropiată de nevoile italie

ROXANA CRISTESCU

| Ceeace îmi propun în rândurile ce ur- Mează nu este un exerciţiu de obiectivita- "Je. Este o reacţie a unui cetăţean român alia sătul de critici. Un român care nsideră că bârna din ochiul României Nu numai — este prea mare şi o împieâ să vadă gunoiul din ochiul Italiei. Perplexitatea mea pleacă în primul de la afirmarea unei contradicții eviîle în discursul politic în primul rând lan, dar în același timp european. Este a de o diferenţă vizibilă între retoricile ice ce vorbesc de fenomenul imigraI&i în termeni de „multiculturalism“, „antilsm' (deşi nevoia de o nouă definiţie a ului pune probleme intelectualilor

Xxenofobiei“ şi practicile efective a se inspira din sloganuri ce dau „Mult sau mai puţin senzaţia unui Vu: „imigrare clandestină“, „controlul lor migratorii“, „expulzare“.

Vem de a face cu o pură ipocrizie inOnală nu doar la nivel italian, ci şi Pe de o parte, se afişează po- € „bon ton“ antirasiste în asonanţă WVismul cultural atât de „a modă“ pe de altă parte, se pun în apliPractici de „îngrădire“, de resde expulzare a aceloraşi. imi- „data aceasta prea săraci,

Bârna din ochi

disperaţi şi prea diferiţi ca să se poată „integra“. Şi toate acestea se petrec sub nasul unei comunităţi politice şi ştiinţifice mult prea confuze pentru a reacţiona. Potrivit unui model deja comun în Europa şi în Peninsulă, imigranţi reali sau virtuali sunt un pericol de înfruntat — începând de la multiplicarea aşa-numitelor „centri di accolienza“ până la expulzarea generalizată. Identificaţi ca o sursă de corupere a societăţii, aceştia sunt văzuţi în consecinţă cu frică, ură şi uneori dezgust. Respingerii imigranţilor potenţiali îicorespunde excluderea socială a celor prezenţi, într-o încercare disperată de a „găsi soluţii locale problemelor produse la nivel! globa!. În faţa imigrației, Italia nu numai că a reacţionat, după o primă fază de indiferenţă, în mod negativ şi excludent, dar a atribuit străinilor propria incapacitate de a înfrunta fenomenele migratorii. Violenţa rasistă a minorităţilor ideologice, indiferenţa alimentată de ostilitate a majorităţilor silenţioase, discriminarea juridică sunt forme diverse prin care o societate compactă ridică o barieră de nedepăşit intre „ei şi „noi”. E Consecința principală a acestor două fenomene de panică şi excludere a fost o creştere a numărului de legi, cu scopul mai mult sau mai puţin declarat de a filtra

străinii, acceptând în măsură limitată pe cei „buni“ şi închizându-se ermetic în fața celor consideraţi periculoși. Un rol d în adoptarea lor a fost jucat şi de opinia publică intelectuală. Oar de cultură şi de „ştiinţe“, a căror sarcină ar fi in mod normal aceea de a supraveghea în mad critic acţiunea sistemului p de țând abuzurile, au demor in acest caz, că sunt simpli purtători de cuvânt a diverselor guverne şi ai opi publice dominante

Doamna Rodica

enii

9 din i simt ameninţaţi de invaziun (după părerea telejurnalului TG seamnă că 9 din 10 ital col? Oare chiar nu ne dă care individ în pa în momentul în car nic cu şiiri apocali de duzină? Este chiar așa de dem că un milion de români (şi asta o cifră aproximativă, mai ales dacă luăm în considerare faptul că nu toți români din talia trăiesc din infracțiuni) nu va „invada“ niciodată 52 de milioane de italieni?

Pe de o parte, deci, discursul despre „urgenta imigrare“ este susţinut de un impresionant cor de stereotipuri, de intormaţii lipsite de exactitate, de banalităţi vândute ca realitate, de prejudecăţi caracteristice societăţii moderne (presiuni demografice „invers-coloniale”, alarme de

eee AM

În deficit

nilor şi mai puțin preocupată de ideologia extremei stângi, protectoare cu orice preț a celor năpăstuiţi în detrimentul necesităților resimţite de majoritatea cetățenilor italieni. Siguranţa cetățenilor din orașele italiene este in momentul de față o temă de actualitate stringentă în contruntarea dintre guvern și opoziţie; rămâne de văzut dacă specularea acestei tematici va continua să păstreze vie atenția forlelor politice față de intracţionalitatea romănească, alimentând tendința de a-i prezenta pe conaţionalii noștri drept pericol public. Deşi tonul inflamat al mass-media italiene a diminua! treptat, lar nevola de a depăşi concurența, în goana după iniracțiunile comise de români și după reportajele impresionante din taberele ilegale ale romilor provenind din România, a fost înlocuită de instantanee profesioniste de pe străzile capitalei georgiene sau din Islamabad, posturile de televiziune locale şi centrale nu pierd totuși prilejul de a prezenta noi date despre infracțiunile conaționalilor noștri: un telejurnal al RA/ 2de vineri, 9 noiembrie, a relatat despre capiurarea unei bande formată din 14 români şi 4 italieni, organizaţie criminală care se îndeletnicea cu clonarea de cărți de credit și cu sustragerea de bani din bancomatele din mai multe țări occidentale, Ediţia locală din regiunea Veneto a cotidianului Corriere della Sera îşi inlorma cititorii, joi, 8 noiembrie, despre faptul că prelectul din Padova, Paolo Padoin, a expulzat trei cetățeni români, dintre care unul cu antecedente penale pentru turt şi proxenetism, in vreme ce postul de televiziune Aele Veneta a dedicat În aceeaşi zi, incepând cu ora 21.30 și până după miezul nopţii, un talk show releritor la „mareea romă

nească”, adică la „exodu/ românilor. În Italia, in special în zona de Nard-Eat a [ării

suprapopulare a planetei, lobia invaziunii sontinuă de „siguâ urbană”), Pe de altă parte, este legi > analize „pseudo-științifice” care a ce „toată lumea știe” in termeni i din ştiinţe

fenomenele

ce dețermină o ce

reiau ce Împrurni

socială

Ca loa!

sociale, aversiu Strâin” eun lenomen construit i in mod continuu În viaţa codiana. Componentele lui nu urmăresc o tății, ci o logică a discuror necontrolală, a mi

> producția de proiecia ostilitatea impotriva tă în lorme diluza de ignorale de = evaluat. De obicei, ! imigrant pornește un fai ntivă, automată, in baza vin „aceidente” sau lapte ai puțin lipse de N S-a părul că st prea lare să intracțiuni cârora le-au &ni români) p'soade de brutaliate a

sau

în acești ani, Au f | damnate in mod pubiic și de multe ori justificate cu stiri ambigue

Greva loamai pentru a contesta legi ce condamnă la disperare în loc să favorizeze integrarea (spălălorii de geamuri) o fac tot italienii (asociaţii, ONG), în timp ce noi ne mulțumim să ne lie ruşine, să cerem scuze de deranj.