Primele alegeri europarlamentare din România

- Gonceput iniţial ca proces elitist, inte-

s-a bazat pe un sistem

care avea legitimitate prin

ie de la guvernele naţionale, şi nu la cetățenii statelor membre. Monnet, primul preşedinte al Com; (numită Marea Autoritate în ful de la Floma şi care, paradoxal, mai multă putere decât Comisia Eu-

de acum) şi unul dintre artizanii

arării europene, avea pulină încrede-

re în sistemul electoral (de înţeles în con- «ul de după război al Europei), preteind un sistem stabil, capabil să controe statele membre şi care să nu fie sub niuența imprevizibilă a votului popular. Ca urmare, contribuția directă a cetăţenor la nivel european era inexistentă. Cu vremea, acuzaţiile de deficit democratic ja adresa procesului de integrare şi nevoa de a aduce Europa mai aproape de catățenii ei au făcut ca liderii europeni să feconsidere aranjamentul. instituțional " Renumit Parlament European în loc de h Generală, instituția a crescut în vizbiltale, substanță și putere. În 1979 nu avut loc primele alegeri europarlamenvre, lar Tratatul Actului Unic European şi Tratatul de la Maastricht au redetinit balanța instituțională. între Parlament şi Consiliul de Miniştri, în ceea ce priveşte “puterea legislativă, prin procedurile de assenlşi codecizie, Cu toate astea, alegele europarlamentare au suferit şi suleră 'de probleme cronice care s-au acutizat după 2004. Deşi tendinţa este să se ofere cu predilecție justificări europene (infegrarea europeană e un proces dificil tare alienează electoratul), în fapt integratea europeană absoarbe probleme interne și naționale. Acest fenomen e cu atât mal vizibil în cazul țărilor central şi estturopene, iar Romănia nu este o excep: je. Alegerile europarlamentare atrag un ăr mic de alegători (excepţie face igalia, unde, uneori, alegerile eurolamentare se |in în acelaşi timp cu naţionale), explicat tradiţional prin ivă a Parlamentului Euro-

pean (de exemplu. instituție inelicientă, percepută a nu avea impact direct asupra alegătorului, supradimensionată — peste 700 de membri care se plimbă Între cele două sedii, la Bruxelles și la Strasbourg, şi pentru care se cheltuiesc anual 200 de milioane de euro) şi prin nivelul general redus de cunoaştere de călre europeni a procesului integrării europene (Eurobarometrul arată că sub 40% dintre europeni cunosc. instituţiile și politicile Unirii. în unele țări, procentul fiind în jur de 20%). Numărul mic de participanți ridică semne de întrebare în materie de legitimitate şi reprezentativitate pentru o instituie care, pe de altă parte, militează pentru mai multă putere, În ciuda entuziasmului proeuropean de la începutul anilor '90 și al suportului pentru integrare al cetățenilor de rând prezent In sondajele de opinie, țările Europei Cenlrale şi de Es! au dezamăgit în 2004. Dacă ne uităm la partieiparea la urne la europarlamentarele din 2004 (19% în Slovacia şi 23% In Polania), semnele nu sunt incurajatoare pentru România, care anul acesta a mai leşi! o dată !a urne şi unde, prin urmare, se poale pro duce ceea ce teoria polițică numește „abo seală electorală”, Prezenţa limitată la urme a tost interpretată acum tei ani ca un semn că est-europenii au fast mal interesaţi de drepturile și mai puţin de obliga: țiile lor ca cetăţeni europeni. Est-europenii-s-au aştepta! ca Europa „să dea” (fonduri, liberă circulaţie) și mai puţin să „dea” ei (inclusiv „limp”), Ţinând cont de nivelul scăzut de cunoștințe Însă, prezența redusă la une are mai curând o dimensiune naţională. Alegerile europarlamentare su feră din cauza imaginii negative a pol naţionale șia politicienilor autohtoni: instabilitate, nivel scăzut de incredere In paria mentul naţional și în partidele politice, In terminabile scandaluri de corupţie care implică membri ai guvernului și rămân în mare măsură nerezolvate „Nationalizarea“ europarlamentarelor se accentuează datorită contexlului campaniei electorale. Pariamentul European

se vrea o instituție „europeană unde se dezbat probleme „europene” şi se voteză legi „auropene”. Alegerile europarlamentare insâ sunt organizale la nivei național, iar competiția e între partidele naționale.

dar care au un nivel de coeziune limitat (de exemplu, exisță dilerențe mari între manifestul Partidului Laburist, cel al Par

tidului Socialist Francez și cel al PSD-ulul românese, deși toţi tac parte din Partidul Socialist European). Partie lolosesc uneori, mai ales În c rilor na ționale, forumul euro a câș tiga bătâli cu repercusiuni în procente la

le de

Ca urmare, partidei tate mai bune te la guverna:

nivel) naţional opoziție tind să obțină n decât partidu/partidei re, Partidele mici și cele ultranaţionaliste obțin scoruri mai bune ca În alegerile na-

periență. |

situl politic la nivel naţional. reputație, dar câtre sfârşit câțiva susținători adevăraţi ai

parlamentar, care vizează o carieră politică la nivel naPanamentutui. Euro

calea pean, unde se pierd repede în peisaj şi ies din radarul opiniei publice naţionale, Politicienii români par a îi învăla! acasi lucru foarte repede. Gioana după candidaţi a avutmomente cel puţin hilare anul aces ţa. Candidaţi sunt impinși, traşi de mâini şi de picioare, pe liste, E pulin probabil ca România să aibă mai puțini ptoauropani decât alte state membre. Situaţia se poa: te explica mai curând prin ceca ce obişnuit politicianul autohton să obțină de la o poziţie de patlamentar român şi pe care se țeme să nu o piardă prin mutarea la Bruxelles. O poziţie de europaăriimen tar, deşi romunerată bine, Înseamnă, și dureri de cap: cere (sau ar lrobul să ceară) cunoștințe despre procesul integrării. despre sistemul legislativ european și reptul comunitar, În acele -uraparlamentar nu aduce e itatea de inlluență şi manipulare a ri

selor publice pentru beneliciul personal,

A perfecționată de politicianul român. Un loc In Parlamentul de la Bruxalles a mai puțin „comerciabit” în țară. Va [i interesant de văzul dacă auroparlamenta= rul român sa va suropeniza său dacă, dimpotrivă, va instituționaliza la Bruxolle practicile învățate acasă.

Pad =

politic asupra

primul rând asupra Comisiei Europene

/ Exercită controlul N

|. celorlalte instituții în |

Se reuneşte în țara care exercită președinția UE

Participă şelii de stat și de guverne

şi preşedintele Comisiei Europene

Ei A

Comisia Europeană

(Bruxelles)

(Strasbourg, Bruxelles!

Parlamentul European

785 de deputaţi aleşi prin sutragiu universal

| Organ legislat

Tel

Elaborează legile

dezbate şi votează bugetul UE Reprezintă cetăţenii UE

27 de comisari numiţi pentru 5 ani Organ executiv Reprezintă interesul general al UE

Triunghiul decizional

Defineşte orientările politice prinapale

independentă ! faţă de guverne naționale

Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles, Lurembourg) | (în Tratatul de !a Lisabona numit Consiliul de Miniștri)

Miniștrii din guvernele naționale Reprezintă statele

Adoptă legile

Referendumul naţional pentru introducerea votului uninominal are toate şansele să fie respins din cauza absenteismului masiv înregistrat ieri la urne. Propusă și susținută de președintele Traian Băsescu, introducerea sistemului de vot uninominal nu a reușit însă să-i scoată pe români din case. Cu cinci ore înainte de închiderea secțiilor de votare, doar 19,61% dintre alegători își exercitaseră dreptul de vot pentru alegerile europene, o cifră apropiată fiind de așteptat şi în cazul referendumului. Potrivit legii, pentru validarea unui referendum este nevoie de prezenţa la urne a 50% plus unu din totalul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

Vremea de plimbarea

crescut absenteismul

Ziua însorită nu i-a determinat pe români să iasă din case pentru a-şi exercita dreptul de vot. Primele ore ale dimineţii au demonstrat de altfel că. autorităţile nu se puteau aştepta la o prezență masivă. La ora 10, doar 3,79% din cei peste 18 mi_lioane de alegători votaseră listele cu eurocandidații. Potrivit datelor furniza-

Băile de mulţime ale preşedintelui n-au mai avut efect

te de Biroul Electoral Central, alegătorii din zona rurală s-au prezentat însă în număr mai mare la urne față de locuitorii din zona urbană, 4,72%, respectiv 3,79%. Acest trend avea de altfel să se menţină de-a lungul întregii zile. În paralel, la ora 11, media naţională a celor care au bifat şi buletinul de vot pentru referendum a fost de 5,43%, la sate înregistrându-se o prezenţă de 6,63%, în timp ce la oraș doar de 4,56%. Ora 13 a adus o oarecare înviorare a ritmului de vot: 11,66% din totalul alegătorilor își exercitaseră acest drept, cu o uşoară în mediul rural - 13,84%, faţă de cel

- 10,11%. Datele BEC de la ora 14 consemnau

faptul că doar 12,88% din români votaseră pentru referendum, cu doar un procent mai mult față de cifra înaintată cu o oră în urmă pentru alegerile europene. La ora 16, la urnele europene se prezentaseră 19,61% din totalul alegătorilor. Diferenţa între mediul urban şi cel rural a crescut la aproape 10 procente, 16,12%, respectiv 24,45%. În 23 de judeţe, prezența la vot a fost peste media națională, primele trei clasatefiind Harghita(29,01%), Sălaj (26,83%) şi Covasna (25,35%). La polul opus, bucureştenii au frecventat cel mai puțin secţiile de votare. Doar 13,85% din locuitorii Capitalei cu drept de vot s-au prezentat la urne. (Marius Vulpe)

» Doar cinci din cei aproape 50.000 de străini comunitari rezidenţi în România, care aveau, conform legislaţiei UE, drept de vot, și-au exercitat opțiunile electorale la scrutinul europarlamentar deieri

Primele alegeri pentru Parlamentul European organizate vreodată în România i-au lăsat indiferenți

pe cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene care locuiesc în ţara noastră. Deşi ar fi putut opta pentru unul dintre candidaţii înscriși pe listele europarlamentare, numai 0,01% din străini - adică doi germani, un italian, un grec și un francez - s-au deranjat până la

secţiile de votare.

Ioana Fe eanu

ioana focsaneanu(Qadevarul.ro

Maica Rosalba, pe numele ei laic Tereza Arculeo, în vârstă de 60 ani, este unul dintre cei cinci cetățeni comunitari din România care au dorit să voteze la alegerile europarlamentare. Pentru acest lucru, măicuța, care face parte din Congregația Surorilor de Caritate, a solicitat drept de vot la Biroul Electoral Judeţean, iar acesta a decis să fie trecută pe liste suplimentare la Secţia de votare numărul 11 din munici i. “Am venit să votez, pentru că așa procedează si buiai oct ăţoani +

a declarat aceasta. Maica Rosalba locuieşte în România de 14 ani, în Focșani ea înființând un centru de caritate unde sunt îngrijite câteva zeci de copii din toate categoriile sociale. Măicuţa a primit binecuvântarea pentru misiunea desfăşurată în România şi coroana de rozariu direct de la Papa loan Paul al Ti-lea, în cadrul unei ceremonii speciale, cu câțiva ani înainte de moartea fostului Suveran Pontif.

Un german, singurul candidat străin

La alegerile de ieri pentru că este mai ieftin, ci pentru că, este Parlamentul European a mai fost convins el, asta va salva planeta. Ă înregistrată o altă premieră. Un Recunoaște că reciclarea, alimentele cetățean german a fost candidatul plasat pe primul loc pe lista europarlamentară a Partidului Verde din România. Potrivit unui articolpublicat de ziarul „Curentul”, Lechner Michael Peter nu vorbește deloc limba română, dar a candidat pentru a ne reprezenta în PE. Lechner militează pentru ecologie, alimente biologice, maturizarea conștiinței naţionale și dezvoltarea energiei eoliene în ţara noastră. Germanul îşipropune să încurajeze ţăranii să folosească în continuare bălegarul ca

român, preocupat mai mult de problemele sociale. Asta însă nu împiedică să spere că la un mom: dat va convinge oamenii să-

în Bistrița-Năsăud a cerut, conform legii, să voteze E

pil cu aceasta şi care acum optani s-a stabilit la Bistriţa. În Bistriţa- Nasii domiciliază sau au acte rezidență 91 de cetățeni ai Uniunii Europene, din 13 ări, insă poa

REFERENDUM INUTIL, EUROALEGERI IGNORATE

Marin Raica/JURNALUL. NAȚIONAL

lectoratul a sancţionat prin neprezentare masivă la urne confuzia clasei politice și războiul continuu E. al celor două palate. In condiţiile în care mai puţin de o treime dintre cetăţenii cu drept de vot: și-a expri-

mat ieri opţiunile, rezultatele scrutinului sunt neconcludente și uşor de contestat. Paginile 5,6,7,8 şi 9

25 NOIEMBRIE | REFERENDUM INUTIL, EUROALEGERI IGNORATE

Dezinteres la pătrat

izilă Date centralizate până ieri la orele Şi ATLE a realizat un exit18:30. Eşantion naţional reprezen- poll pentru postul BITV, rezultatativ de 8.140 de persoane tele fiind asemănătoare cu cele-

lalte două exit-poll-uri, dar numai pentru primele clasate. În rest, diferențele înregistrate sunt de până la 3%. Datele prelucrate au fost înregistrate la orele 19:30, pe un eșantion de 6.000 de persoane, din 200 de secţii de votare. Conform acestor date, PD a obținut 32% din numărul total de voturi, PSD 23,5%, PNL 13,1%, PLD 6,8%, UDMR 5%, PNG 4,6%, PIN 4,2%, PRM 4%, PC 3,2%, Laszlo 'Tokeș 1,8%, PNȚCD 1,1%, PR 0,3%, PV 0,2% și PAS 0,1%.

4207 300 a CI în Buugaria

i] | 3 0,9% 0,6% 01% 04% | La 21 mai, când s-au anunțat PREIEI | mazez — rezultatele finale ale alegerilor PRM cind PIN PNŢCD [elita Partidul . PAS organizate de Bulgaria pentru lORes Romilor Verde cele 18 locuri destinate politicie-

nilor de la Sofia în PE, procentul de 29% a plasat această țară

PSD PNL PLD UDMR PNG PC

ollui ealizat de CSOP într-o medie de participare la vot a statelor care au aderat după Realitatea TV, care a prezentat exit- 2004. Alegerile din Bulgaria au poll-ul CSOP, nu a precizat ora de fost tensionate și de controversa centralizare a datelor prelucrate. exit-poll-urilor care au anunțat

cu totul alte rezultate decât cele care au fost oficial prezentate

de comisia electorală centrală de la Sofia, în 21 mai. Partidul învingător în alegeri, plasat în

„| centru-dreapta pe eșicherul politic, a fost „Cetăţenii pentru o dezvoltare Europeană a Bulgariei“ (GERB), cu 21,77%. (D.Z.)

PD PSD PNL PLD UDMR PNG Laszio PRM PC PIN PNȚCD Partida Partidul PAS Tokes Romilor Verde

editorial

Ușorcu

referendumul!

Ovidiu Nahoi

attor-sef adjunct ovidiu nahoi(Dadevarul.ro

m fost la europarlamentare, nu şi la referendum. Motivul: nu am ştiut dacă ar trebui să fiu de acord (sau nu) cu un sistem majoritar, cu vot uninominal în două tururi. Nici măcar unii cu mult mai competenți decât mine în materie de sisteme electorale (cum ar fi profesorul Alexandru Radu, prezent în ediția de sâmbătă a ziarului „Adevărul“, la Interviurile 2+1) nu au reușit să mă lumineze. Am aflat de la el ceea ce intuiam deja:căniciun sistem electoral nu garantează reforma clasei politice şi că schimbarea vine doar cu progresul general al societății. Momentul electoral de duminică deschide însă o discuție extrem de importantă, lansată chiar de preşedinte: schimbarea Legii referendumului, astfel încât să poată fi declarat valid indiferent de prezența la vot, La prima vedere, ar putea părea în regulă, din moment ce primarii, parlamentarii şi europarlamentarii pot fi aleşi în acest mod. De ce ar trebui să fie altfel la referendum - un apanaj al șefului statului?

Refere moment

excepțional. nu O practică obişnuit:

să impunem clasei politite schimbarea Constituţiei, astfel încât să nu mai fie limitat numărul de mandate alepreședintelui. Sau, ce-aţi zice de un referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea? Dar de unul pentru reintroducerea în CodulPenalainfracţiuniide defăimare a ţării, națiunii şi simbolurilor naționale? Dar de un referendum pentru reducerea cu 80 la sută

a bugetului parlamentului

- nu-l desființăm, dar îl punem în imposibilitatea de

a funcționa. Ori ați uitat cumva năzdrăvănia scoasă de liberali, acum vreun an şi ceva, când voiau referendum pentru retragerea trupelor din Irak? Toate acestea pot fi teme populare la un moment dat. Dar ce fel de țară ar fi aceea în care s-ar aplica? Deși pare cea mai democratică opțiune, referendumul poate deveni cel mai eficient mijloc de torpilare a democrației. lar cei care continuăsăridiceîn slăvivirtuţilereferendumului ar fi binesă se oii la faptul că aderarea Româ-

Actorul Băsescu a

'almeş-balșmeșul inventat de Traian Băsescu prin amestecul de europarlamentare și referendum a reuşit să omoare primă noastră deșire în principalul organism democratic al Eiueesi Unite. A mânjit, cu baleşi muci, costum: în care ar fi trebuit să ne înfățișăm întro lume care, şi așa, după episodul sea ș ne crede broaște râioase. Nu ja ei spunea consternată o nemţoaică din Parlamentul European, cun poate zi rii tele României să-și urască prop:

2 A e m

guvern, propriul prim-ministru. De unde această înverșunare, care ține de trei ani? Acești oameni nu-s de capul lor. Nu ar trebui să fie de capul lor, reprezintă niște instituţii.

Regula de aur a actorului care râde, plânge și hăhăie, iar apoi înjură, fură și tot el strigă hoţii a fost Eu şi Românii. Fără partide, fără Parlament, fără grețoasa obligativitate a respectării Constituției. Țara este un teatru uriaş umplut până la refuz cu pitecantropi

ucat cu sala goală

asudaţi care leșină de emoție la apariţia Idolului. Azi, Idolul a murit

Şi, totuşi, Traian Băsescu nu e de plâns. E de plâns doar prin proporțiile esecului la referendum, nu și prin dedesubturile machiavelee ale neestui demers. ştim că pe Traian Băsescu l-a durut, în cot era să zic, de votul uninominal. L-a durut undeva de reforma cl sei politice, Scopul lui a fot să-si pro moveze argații politici, marii mânuitari de gologani. Și, parțial, a izbutit M-am uitat la poza PD. În prim-plan Udrea, Blaga, Boc, Videanu. Gologani mulți, afaceri grele. În plan secund, Silvian lonescta, 'Toţi cu eșarfe campghionse, ca niște zbilțuri atârnate de gât. Ei sunt noua clasă politică. Alături, Stolojan, Flutur, Stoica, Politicieni imaculaţi, oameni care n-au furat nici un fir de păr din coafura rârită a bugetului național. Și PD și PLD sunt pe podium. În fond, asta a vrut Traian Băsescu

Mi-am petrecut ziua de duminică la Sângeru. Vecinătățile mele sunt primăria, poliția, biserica, scoalu. Am văzut, fără voie, viața satului meu în ziua cu pricina. Câteva bătrâne ieşite de la biserică nu cotit-o spre scoală, unde s-a aflat secția de vot. În rest, pustiu. Două masini de poliție dormitează în şoseaua principală. De alt. fel, pe fațada casei mele, câteva poze lipite vertical îl infățiseuză, înfrumusețat, pe Theodor Stolojan. Peledistul care, cu tina lui reală, ronțăie pietre când mimează râsul, aici zâmbeşte. Mare artist cel care i-a desenat zâmbetul bonom!

enind de la Bucureşti am găsit

în cutia de scrisori un mesaj al

lui Traian Băsescu şi o puză a sa

|. eucalendar pe spate. Vrând să

dezlipesc calendarul, trebuincios poate,

am constatat că materialul este special.

Nu se rupe. M-am încăpățânat. Nimie.

Poza e făcută să dureze ca mumiile

egiptene. Cat o fi costat această cam-

panie. bi 0 milioane şi mi

lioane el de poze și afise te

România? Cum de o fi atât de bogată săraca noastră lume bugetară?

Prin şanţuri vântul aleargă nume. roase materiale electorale. După ce voi transmite aceste rânduri imi propun să găsesc un meșter să-mi curețe pereţii de afişele cu Stolojan. Nu de alta, dar bunicii ca liberali autentici, care au pus teme.

acestei case, s-ar simţi insultaţi în

| Absenteism sau boicot?

tUrmare din pag. 1)

experiență acest lucru, pe care cred că și d-l Antonesei ar trebui să-l fi notat — nu numai că sunt pasivi sub raport politic, dar ignoră aproape totul din politica internaţională și foarte mult din cea internă, aşa cum ignoră și trecutul comunist al ţării lor. Igno_ranță, bineințeles în alternanță cu autocompătimire şi reproșuri la adresa politicienilor, dar care nu au nicio finalitate în activismul lor în „cetate“. Şi să nu mi se spună că masa aceasta a ignoranţilor formează un „popor“! Intr-o țară liberă (și România e o țară liberă) conlestatarii radicali pot avea o voce, spre deosebire de iația dintr-o dictatură, când muţenia poate deveni gura opțiune de refuz a majorităţii. Unde este ea, :a? Mai mult, acei contestatari pot și trebuie să izeze acțiuni civice, politice, sindicale, culturapentru a-și face simțită prezența. Unde sunt acesși mai mult, ei pot constitui și un nou par» decât celelalte, și, având în vedere că au „un popor”, ar trebui să aibă succes. Unde

spus ceva: cineva care e confra actua- > în bloc ar fi avut unele raţiuni să vod (deşi nu şi la europarlamentare) votul uninominal majoritar, deoarece acestuia s-ar mai putea schimba câte

ceva. Ar fi trebuit să participe mai mulţi oameni la referendum decât la europarlamentare, dacă ar fi existat, într-o parte semnificativă a electoratului, o atitudine politică coerentă. Or, absenteismul, mai mare în cazul referendumului decât al europarlamentarelor, sugerează, dimpotrivă, că cei care au absentat nu şi-au judecat acţiunea şi nu au acţionat conform unei logici a propriului interes fundamental şi pe termen mai lung. Cinici şi plictisiţi, n-au venit la vot, pur şi simplu, fără să se gândească prea mult la ceea ce fac şi la consecinţe. Miopia aceasta face din ei un „popor“?

Fireşte că majoritatea celor care au absentat sunt nemulţumiţi (ca şi majoritatea celor care au venit la vot) de clasa politică, şi pe bună dreptate. Dar pentru a deveni politică, această nemulţumire trebuie să fie mai mult decât o absenţă şi o continuă cârtire în privat sau în autobuze. În acest caz, ea are foarte puţină valoare şi, în orice caz, nu contează ca nu la referendum, aşa cum cred unii, nu-i face pe respectivii să se comporte altminteri decât o populaţie.

D-l Liviu Antonesei nu lămureşte şi altceva: ce crede că ar trebui să facă acest nou „popor“ pe mai departe? Să boicoteze și alegerile locale, şi pe cele parlamentare de la anul? Să facă nesupunere civică? Să facă o revoluţie? Sunt convins că autorul despre care vorbim nu are în gând niciun fel de soluţii radicale. Şi totuşi, logica articolului său ar cere-o! Dacă nu accepţi nici actuala clasă politică, nici nu participi la alegeri, nici nu participi la încercarea referendară de a modifica selecţia clasei politice, ba chiar lauzi şi încurajezi, precum lon lliescu, boicotul, ce se mai poate face? D-l Antonesei se mulţumeşte

să ironizeze ideea eliminării pragului de 50% plus unu pentru validarea unui referendum. Nu-i trece prin cap că pe acelaşi motiv ar trebui invalidate toa-

te alegerile (parlamentare, europarlamentare), unde

numărul alegătorilor nu atinge 50% plus unu din cei

înscrişi pe listele electorale.

De fapt, cei care vor să constituie „poporul“ — (demos-ul) — participă la alegeri, la acţiuni civice sau, în cel mai rău caz, numai la acţiuni civice. Sunt „anga-

jaţi“ măcar prin vot şi încearcă, după puterile lor, să

schimbe în comun lucrurile care nu le plac sau le consideră injuste. Sau militează democratic pe alte

căi. Sunt vizibili, vocali, activi, incomozi, aşa cum

erau cândva cei din Piaţa Universităţii. Ceilalţi rămân „populaţia“, fiindcă nu reuşesc să articuleze nu-ul pe care poate îl gândesc, ci se consolează cu muţenia politică, mârâiala privată şi plecarea grumazului. Să fie asta „victoria lor zdrobitoare"?

DEUTSCHE WELLE

88,5 FM - BUCUREŞTI Programul DY4 în limba romană: 13:00 =15:00 = Miezul zilei în ac: Ştiri ta 10:00, 12:00, 18:00 țuni Ştiri în germană “gieză = zilnic dm oră n oră Şi muzică bună — pop, clasic. jazz!

agrae (zaruic) vineri, 00 ca

RODICA CULCER

în aparență viața politică romăsa întors la băltirea putridă de ditea ilor europarlamentare, în le uşilor inchise a avut loc săptămâlă o agitație destul de intensă. e pildă. cât pe ce să avem un gun anu III, bazat pe o alianţă poliPNL, PSD, UDMR şi PC. După unedemne de incredere, domnul Geoaii ocupat postul de ministru de Exterprim-vicepremier, iar Cristian Diacoar îi preluat Justiţia. PC ar fi primit de ministru, iar liberalii şi-ar fi înloei o parte dintre miniştri. Acest gua sucombat insă inainte să prindă în primul rând din cauza rezistenţei miniştrilor ce urmau să fie schimŞi a patronilor lor politici. Sigur, putem să ne întrebăm de ce vor peneliştii să se alieze cu două par- : în pierdere de viteză — PC şi PSD — mai ales că guvernul ar fi primit oricum sprijin parlamentar din partea acestor par- . Explicaţia ne este furnizată de decizia Curţii Constituţionale din 27 noiembrie prin care au fost admise excepţiile de neconstituționalitate formulate de Avoca- “Poporului la ordonanța guvernului prioare la comisia specială de la Cotroceni, care aviza urmărirea penală a minişPractic, CCR îi dă mână liberă preşedintelui Băsescu în privința urmăririi pea membrilor guvernului. Cum domnul u a spus demult că numai instan2 sunt în măsură să decidă vinovăția i nevinovăția unui ministru, este limpe- > că actualii miniştri Paul Păcuraru şi TuChiuariu vor fi supuși fără rezerve urmăririi penale a procurorilor DNA şi chiar „dle Ca să nu „paţă ruşinea“, pre- „mierul este obligat să scape de domnii Păcuraru şi Chiuariu înainte să-i suspende Traian Băsescu. Tot din cauza „poterei* DNA, PSD — care are destui foşti mi_niştri cu dosare de corupţie — are tot interesul să intre la guvernare şi să-şi plaseze un om la Ministerul Justiției. În fond, dacă ne gândim bine, constelația politică „cear fi urmat să susțină guvernul Tăricea-

Lai

După europarlamentare

nu || este alcătuită doar din partide cu ac-

tuali sau foşti miniştri acuzaţi de corupţie.

Acestea fiind zise, chiar dacă nu va coopta PSD şi PC la guvernare, este clar că premierul va fi obligat să facă unele schimbări în componenţa Executivului. l-a spus-o public şi Mircea Geoană, care consideră că domnul Tăriceanu nu va rezista până la sfârșitul anului cu actuala echipă.

Putem înţelege desigur de ce domnul Geoană preferă să vorbească despre pro-

blemele altora: propriile probleme sunt din nou aproape imposibil de rezolvat. Imediat după anunţarea rezultatelor europarlamentarelor, lon Iliescu şi adepţii săi au început să ceară imperativ nu numai stabilirea vinovăţiilor pentru obţinerea celui mai slab rezultat din istoria partidului, ci şi un congres extraordinar al PSD. Domnul Geoană şi echipa sa au respins imediat ideea, dar sigur nu se simt foarte confortabil, mai ales după ce analizele demografice ale rezultatelor scrutinului europarlamentar au arătat că PSD a fost practic salvat de la un rezultat dezastruos

de electoratul lui Ion Iliescu — adică de alegătorii din mediul rural, în vârstă şi cu un nivel inferior de pregătire. Drept urmare, domnul Geoană a ales pentru această săptămână o strategie de scandal cu Palatul Cotroceni, refuzând să participe la consultările organizate de preşedinte pe tema votului uninominal — deşi Traian Băsescu îşi însuşise practic cu două zile în urmă varianta de uninominal propusă de PSD. Cum în politică nu există coincidenţe, este greu de crezut că absenţa social-democraţilor de la Cotroceni ar fi motivată de altceva decât de negocierile pe care le purtau chiar în acea zi cu PNL pentru formarea unui nou guvern. Rămas cu buza umiflată, cel puţin pentru moment, preşedintele PSD a continuat totuși să facă declaraţii ostile la adresa președintelui şi a PD, refuzând să se alăture PD în susţinerea unui proiect de lege care-promovează votul uninominal în două tururi de scrutin. Această atitudine belicoasă i-a

„adus o punere la punct usturătoare din

partea secretarului general al PD, Vasile Blaga, în direct la Rea/itatea TV. Supărat pe ceea ce a perceput probabil a fi o trădare din partea lui Mircea Geoană, domnul Blaga i-a amintit tăios că nu controlează nimic în PSD şi este sistematic contrazis de propriii parlamentari.

leşirea la rampă a lui Vasile Blaga devenise de altfel necesară pentru a rectifica isteria mediatică postelectorală ce încerca să minimalizeze succesul PD din 25 noiembrie. Dacă era să te iei după unii comentatori, ai fi zis că PD ar fi pierdut de fapt europarlamentarele. Un cotidian central se străduia chiar să ne convingă că marii câştigători ar fi fost de fapt liberalii şi social-democraţii, nicidecum. partidul cu cel mai mare număr de voturi! S-a speculat de asemenea pe tema unor tensiuni între Traian Băsescu şi democrați, pornind de la proasta dispoziţie a preşedintelui după anunţarea exit poll-urilor. Oricum vor fi stat lucrurile, Vasile Blaga a avut inteligenţa de a recunoaşte că rezultatele alegerilor, deşi bune, nu au fost pe măsu-

ra aşteptărilor şi că unii lideri democrați se cam îmbătaseră cu apa rece a sondajelor de opinie. >

Nu vom conchide însă că atmosfera este tonică și trandafirie în tabăra prezidenţială — apei a PD şi PLD. Dimpotrivă, în loc să fie furioşi pe PSD şi pe PNL, democraţii sunt mai supăraţi pe PLD pentru succesul incontestabil obținut la 25 noiembrie. Reticenţa cu care au primit moţiunea de cenzură a echipei Stolojan este o mărturie vie a tensiunilor dintre cele două partide. Această moţiune nu are oricum prea multe şanse de succes, pentru că PSD încă nu s-a hotărât în ce luntre să se așeze. Este adevărat că Viorel Hrebenciuc a declarat că o sprijină, dar probabil că a făcut-o pentru a-i şantaja pe liberali să coopteze PSD la guvernare.

Nu putem desigur să încheiem o retrospectivă a săptămânii politice fără să vorbim despre marii.perdanţi ai europarlamentarelor: PRM şi PNG (PIN şi PC erau perdanţi din start, deci nu ne vom ocupa de ei deocamdată). După cum era de aşteptat, Corneliu Vadim Tudor a revenit asupra demisiei din parlament, probabil pentru că parlamentarii săi au refuzat să-şi părăsească fotoliile. Liderul PRM a reluat discursul dur al anilor 1990, dar nu ştim încă ce strategie de relansare va adopta. Momentul artistic postelectoral a fost asigurat de Daniela Buruiană care, după ce a declarat că partidul a ajuns pe mâna unor „bătrânei anchilozaţi“, şi-a trimis soțul la sediul partidului pentru a-i depune demisia din funcţia de vicepreşedinte. Ce să zicem? Că şobolanii fug primii de pe corabia care se scufundă sau că gura păcătosului adevăr grăieşte?

In ceea ce-l priveşte pe Gigi Becali, care a ratat la limită testul electoral, remarcăm doar că, în ciuda eșecului, şi-a amânat demisia din fruntea partidului. Domnul Becali speră desigur într-o degringoladă a PRM şi va încerca să atragă electoratul acestuia. Cine știe, poate că în cele din urmă o va coopta chiar pe doamna Buruiană în calitate de consilier!