Acordul de asociere cu Uniunea Europeană

ie TI, d d > PY A miercu Sebruaz, : Te

—— Nimeni nu este mai EI amd (Articolul 16 dinyeoistituția României)

presus de leg

1 | Comisia juridică a îşi menţine poziţia

homosexuali şi preshă

Comisia juridică a ări

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENT

200) şi a presei (art 205

a început luni lucrările

Nr. 1478 € Joi, 2 februarie 1995 România are un

nou statut european: Atocuțiviniei i eiee 00 Scandalul Credit Bank

a preşedintelui Ion Iliescu ia proporții

Stimai concetățeni, mă adresez - pe această cale - gării, într-un a DI. Ghiulbenghian audiat moment politic semnificativ pentru societatea românească. = iapoliție

1 Februarie se înscrie ca o dată istorică pentru România, ca un . Investigaţiile organelor de cercetare penală, moment de cotitură. Este ziua când intră în vigoare Acordul de în scandalul Credit Bank, scot la rampă alte asociere a României la Uniunea Europeană. De acum, colaborarea nume sonore. leri a fost rândul cunoscutului noastră cu Uniunea Europeană cunoaşte alt cadru, procesul integrării om de afaceri Jirair Ghiulbenghian, invitat la noastre în structurile economice şi politice continentale a intrat B Direcţia de Cercetări Penale a IGP, din Calea într-o altă etapă. Este, dacă vreţi, o victorie a ţării, care cumulează . Rahovei, pentru lămurirea împrejurărilor în eforturile, stăruința, iniţiativele şi voinţa întregului spectru, politic. m . care s-a încheiat contractul de vânzare-cumO victorie cu atât mai importantă, cu cât a trebuit să recuperăm un m - părare a unui teren însumând 565 mp pe anumit decalaj faţă de alte țări. O victorie care ne-a găsit uniţi. în ri strada Gabriel Peri, pentru Credit Bank. La jurul unei idei şi al unei opțiuni fundamentale - integrarea deplină 3. Ora închiderii acestei ediţii, d. Ghiulbenghizn şi cât mai rapidă a ţării în structurile europene şi euro-atlantice. m Nu plecase din Calea Rahovei. Tot ieri,

Noul statut ge care beneficiază acum România este un rezultat m Parchetul General a a dure de sii şi, deopotrivă, un nou punct de plecare, un nou start în cursa 8 ied SEI iri ie rieeacarir $ pentru aderarea cu drepturi depline la Uniunea Europeană. m Cum Secta E evil, egosirari terei

Intră în Uniunea Europeană nu cine doreşte, ci numai cine este m rețin inec i în zilei de a pregătit, cine îndeplineşte condiţii economice precise. Am încheiat m. zi ERE cegietiri d rise aria o cursă preponderent politică, păşim în alta, preponderent dobandi ali Arisetis ni dale mai mitul economică; am încheiat o competiţie care a angajat cu deosebire m documente contabile, lucru ce a condus la * clasa politică, păşim în alta care ne angajează practic pe fiecare. m crearea unui prejudiciu în valoare de. peste Ne angajează într-un efort încordat, stăruitor, dar şi în mod necesar . 379 milioane lei. (N.M.) calificat, competent. E.

Obiectivul politic decisiv - acela de a se asigura şanse egale m Grevă generală la pentru toate ţările asociate în noul start al aderării propriu-zise - a m zi Ei

Oil Terminal Constanţa

fost atins. Diferenţierea se va produce de acum încolo, prin & Întrucât negocierile privind creşterea

capacitatea fiecărei țări - politică, eram, ică, de egal iizare - de a i realiza parametrii ceruţi de; instituţiile şi structurile curopene. ş Sefii rate! A Decalajul economic: dintre ţările care vor să devină membre ale m salau tii A 2 E e Uniunii Europene şi cele care sunt deja membre este foarte mare, 8 Dita sli lei pe lună), Sindicatele libere De aceea, în cursa care începe astăzi, România trebuie să depună Petrol, Pezsotial Navigant şi CFU din S.C. mari eforturi. Vom primi, de bună seamă, în continuare, sprijin de Oil “Terminal S.A. Constanţa au decis ieri la Uniunea Europeană. Dar nu. există şi nu poale exista sprijin mai m declanşarea grevei! generale pe termen mare decât cel pe care ni-l putem da noi înşine (...) nelimitat, începând de azi, 2 februarie ac. Invit de aceea forțele politice, pe fiecare cetățean, să medităm ora 7,00. Ceea ce înseamnă implicit că păcură împreună cum. să contribuim fiecare din noi la accelerarea acestui şi ţiţeiul din import abia sosite în Portul proces, la înfăptuirea condiţiei politice, economice şi sociale a Constanţa (dintre care 5.000 tone păcură integrării, care include la loc de frunte stabilitatea politică şi so urmau să ia zilnic drumul Capitalei) nu se i i în j „Ser mai descărca în vederea transportului în

tului de lege privind

completarea Codului ge,

depsel

de procedură

rare şi varianta _ adoptă F; . . Ieri, la Strasbourg rit e ensiva orgoliul iai Eau tori E, Diensiva orgoliului Semnarea Convenţiei-cadru

mențină. varianta iese co VE

zica Se al asupra statului de drept pentru protecţia minorităţilor

| Cartele magnetice pal

Rodica CIOBANU a A00E OR AIR za 5 ! | metrou iad N Întâlnire decisivă Meleşcanu - Kovacs O dată cu introduci urtea Constituţională pore să fi devenit o instituție

| C incomodă pentru guvernanţi. Doar astfel se poate explica A “E sa i 7

ac. a noului sistem di : se vor pune în vânzare Cani înverşunarea cu care aceştia o atacă. Executivul îi contestă arte AER de o călăwp, 0 deschis competențele şi deciziile. Oliviu Gherman, preşedintele Hgae uda aa arii 2] PDSR şi al Senatului, califică drept „absurde“ punctele de vedere Pentru stabilirea tar tera ole judecătorilor şi acuză Curtea de „exces de putere“. Sub acest tipuri de cartele magnetice 2 fir dezlânţuit, ce pare menit să-i distrugă autoritatea, instanța calcul un tarif'de referinţă și | care veghează la respectared Constituţiei s-a lăsat intimidată. Nu călătorie. “N există ofensă mai mare pentru putere decât ca cineva să dea dreptate opoziţiei. Jignirea i se pare şi mai gravă dacă ocel cineva este o instituție fundamentală pentru statul de drept. De | fiecare dată când se conturau astfel de situaţii, guvernul şi PDSR, cu ajutorul partidelor pretine, au apelat la tactica discreditării adversarului. Când unii din membrii cabinetului Văcăroiu au fost "suspectaţi de corupţie, a fost discreditată Garda Financiară, prin Z | show-ul Florică. Atunci când parlamentul a dezbătut moţiunile de psp ei a o pif cenzură, au fost atacate guvernele anterioare. Lucrurile se repetă. p pul transferării mule Guvernul pare acum supărat pe îndrăzneala Curţii de a fi declarat lie în alta, în apartament | neconstituționolă legea de aprobare a ordonanţei prin care se de către Repa Jozsef, locat:(9] instiuia taxa de trecere a frontierei. Prin decizia acesteia se ete saraca de als blochează nu door intrarea unor miliarde la buget, ci se confirma Pi sulerit avarii — geamuri | totodată iusteţea intervenţiei parlamentarilor opoziției, care au = Corespondenţă de la Bogdan CHIRIEAC - dislocate, pereţi fisurați | sesizat instanța cu privire la neconstituţionalitatea legii. ze sr dzi ieri pe Executivul nu poate admite dubla punere la punct. El se Ieri, 1 februarie 1995, ziua când a intrat în Înaintea ceremoniei de semnare de ieri, dl. de 8 ani, nu a mai putut fiu | Cromponează de o lacună legislativă şi continuă să perceapă vigoare Acordul de asociere a României la Meleşcanu a încercat să dezgheţe negocierile “| taxa de 15 000 de lei. În plus, răspunde cu vehemenţă Curţii Uniunea Europeană, la palatul Consiliului româno-ungare pe, marginea Tratatului de Confiscare de valută când aceasta îi reominteşte că deciziile sale sunt obligatorii. Europei din Strasbourg reprezentanţii a 21 de bază, Şi din punct de vedere protocoloar - [A ! încurajat de Cotroceni (preşedintele însuşi s-o îndoit de hotărârea state membre au semnat Convenţia-cadru ministrul român de externe s-a întâlnit cu judecătorilor) şi PDSR, guvernul perpetuează o situaţie aberantă: pentru protecţia minorităţilor naţionale. omologul său ungar Laszlo Kovacs, la | atentează la dreptul de liberă circulaţie a! cetăţenilor, înscris în România a fost prezentă prin ministrul său de reşedinţa acestuia din Strasbourg - dar şi de Constituţie, doar pentru că parlamentul nu a redezbătut legea externe, dl. Teodor Meleşcanu. O fond, România s-a arătat deschisă reluării declarată neconstituţională. Ordonanţa guvernamentala, ce se „convenţie-cadru“ diferă de o convenţie normală dialogului. S-a convenit astfel ca în februarie emite pe o durată limitată şi are nevoie de supervizarea prin aceea. că principiile înscrise acolo nu sunt să aibă loc întâlniri la nivel de experţi, astfel parlamentară, se dovedeşte, astfel, mai tore decât orice act în mod direct aplicabile în dreptul inte. Revine încât; textul tratatului să fie perfectat până la normativ. Situaţia este fără precedent şi pune în evidenţă labilitatea fiecărui stat membru sarcina de 'a pune în începutul lunii martie. S-au făcut referiri clare lor între instituțiile esenţiale ale statului de drept. practică, prin intermediul legislaţiei naţionale şi Ja garantarea frontierelar şi a drepturilor şi periculos este şi. conflictul minorităților. Partea română a subliniat însă

î Ă re- e 4 i A.unei politici guvernamentale, potrivite,

. Într-o țară în care puţine dutori au | prmetece utmia ocupata! « AR iri i

intoctă credibilitatea, atacarea instantei pe Europei asigură, astfel respectarea o chestiune de politică internă a României, | la

„conduce lo slabirea încrederii cetăţenilor în statul de drept. repturilor minorităţilor naționale, dar nu „Dincolo de incidentele de parcurs, sunt | Convenţia-cadru pentru minor Ă i

Dar nici executivul, nici PDSR nu par preocupaţi de acest aspect. permite mişcările centrifuge din cadrul optimist în ceea, ce priveşte semnarea | limpede a responsabilității cu care țara noastră se angajează în % Constanţa nu mai are în stoc. decât fel, declaraţiile lor ar fi fost mai prudenie. Virulenţa. ofensivei acestora, mişcări ce pot destabiliza Europa tratatului“t, a declarat şeful diplomaţiei | direcţia asimilării standardelor europene în cele mai diverse m Pentru cel mult 30 ore, ceea near că,

o Curţii demonstrează faptul că atacatorii vor să câştige | sfârşitului de secol. România a ţinut să'se afle ' române, Teodor Meleşcanu. domenii. Iar faptul că acest do pean a fost semnat în Sapă i pes, nn ini Ceea anl Ie

indiferent dacă victoria lor va fi şi o victorie asupra statului. | . încă din prima zi printre semnatarii acestui docu-- aceeaşi zi de România şi Ungaria i cază voința de cooperare, B . CĂldură şi apă caldă. (Carmen Chihaia)

Zece apartamente dj ! de o explozie

În după-amiaza zilei. de în jurul orei 16,00, în locuinii Zoltan din Sighetu *

a i 4 y PE A A 2 pect valuate la aproate „drept. „| "meat. Absența de marcă a fost însă Franţa. Continuare a în pag. a VII-a) de depăşire a.unor momente de tensiune trecătoare. : . ) t a Dai IE în consecință, - Parlomentul, chemat de un executiv smerit „să. restobilească a aînpag. a ep! r Preşedintele Cii

și leii au fost confiscate, | ordinea constituţional”, urmează să soluţioneze diferendul în medicul au fost sancţior 4 ea care începe săptămâna viitoare. Transformarea în lege ționaL. (Petre Mașat) a oversatei ordonanţe. este însă meritul majorităţii parlamen-

: Pa de turism care manifestă un constant exces de zel în sprijinirea execu-

.. Aceeaşi majoritate va avea cuvântul decisiv în comisiile

: va vizita Chiginăul i Atel ÎN Mircea Snegur a anunţat că a adresat

SIDA - între argumente medicale şi obseurantism politic |

0 aaa eta E gps

e România ec membru asociat al UE

“A intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană. Acordul impune ţărilor asociate o reorientare a economiilor lor, 0 adaptare la cerinţele europene în domeniul economic. României i se vor acorda facilități de export, prin scutirea de taxe vamale a unor produse.

i Ep AMenl Nu Ei CĂRI a luni» 26 iunie 1995 he 16 din eee ste mai

Cresc economiile populaţiei .

politica monetară a Băncii Naţi a dat rezultate pozitive, a declal Mugur Isărescu, guvernatorul BN) SI

man

NTIN temretand datele, statistice culese ? d : ZIAR NAŢION e E ee sistemul Le În luna mai depun sk EI româniei și se | populatiei ănci au crescut cu 538 Rom Ghimburile |. sută fată „oc 10 a Tae sună tind ndat 1888 i sn, no-iordanie cifre. absolute, sută mai mată POI „ seria a ci

cifre, A loarea înregistrată în decenii cincea Nr. 1600 e Marţi, 27 iuni | . arţi, tuni

justrial, stimu-

ind i A pt ze ci, intensifica-. | al ratei inflaţiei, în condiţiile unei

mi ş . note conomice |. 1994 O evoluție ascendentă au i iona că, depunerile în lei ale agenţilor ecosiiă ejuite de prezen- | depuneri al caror zitm, mediu de pi | = s = să ntale române tere lunară a ost de 6,7 la sută, | € Tare p 7 , - iale române de |. Eeeunuat acțiunea, de remeneuzare „| Arestat pentru talhărie şi înşelăc schimburilor Să economiei naţionale, creșterea ă capital — de o monetare devansând pe cea a inflață EA i : tru realizarea in- Se estimează că în 1995 nu se va d; iei, pa e 0

se mii intre. COTine şi posibilităţi

creşa.

Suciu Chioru îşi contin

teri economice de circa 6—7 pri

e. : ic ID pata epaa duminici, alpi: (p. Oanţă). i | Gh. CERCELESCU Nicolae Vă , = : ————— ui 4 primirea la. Le, niversitatea Polii e | În urmă cu exact O săptămână, ofițeri ai Direcţiei de Cercezări Penale din IGP L Miha i întrevederi fe: La U f iz itehnicass, Mpa 0, Polona trecută, şi-a prezentat oficial cererea mai pe Mihai Suciu, zis Chioru, unul din capii lumii interlope bucureştene, duri cape i Deputaţi- | e i a : pri e er Bucureşti | tan e Aarphe) ei ete |. ara ear e ciment CRUD Pa e Eat zile, i.

nou posibilitatea să pună în evidenţă |i 3 echi : | si ă lipsa de echivo ongaiomentului său politic faţă de Comunitatea celor 15. Prileiul ți este oferit de Consiliul European, ce a început ieri lo Connes, i la care au fost invitaţi, pentru un dejun de lucru, liderii tuturor țărilor asociate la UE. Preşedintele lon Iliescu, care a S idențilos > plecat azi spre vestita localitate de pe riviera franceză, va a i geMiperici S prezenta probabil modul în care înţelege România să se E as Tata Uni pregătească în continuare pentru aderare. O sarcină, fireşte, de. Univ mai Mapatt acută sgag ceri o strategie naţională de . integrare, când toate forţele politice responsabile s-a i ant, Pilot a ai Informaţii îiplinemare se po obtămă | să contribuie la realizarea obiectivelor sa MISA An a sedi „PC. (str. Int i i i să-i i i i Antet ue AS de in Set sI AS SI rară Se ] Mult mai greu va fi totuşi să-i convingem pe „cei 15“ că vom ; leton | reuşi ceea ce ne-am propus. Pentru că trebuie să facem o

Vineri, 23. iunie, Parchetul General a emis un alt mandat, pentru încă 25 de zile de de c arest preventiv, în sarcina inculpatului Mihai Suciu reţinându-se infracțiunile de tâlhărie, clăc tentativă de tâlhărie, fals intelectual, înşelăciune în dauna avulului public. învi

Aşa cum arătam în Adevărul de sâmbătă, 24 iunie, între altele, Mihai Suciu situ a construit două mari depozite pentru mărfuri sen gros" pe un spațiu al lua domeniului public, folosindu-se de acte false, a împrumutat mari sume de bani, se circa 1,5 miliarde de lei de la Bankcoop şi Credit Bank, girând creditele cu un etc mare hotel care nu-i aparține şi nerambursând, până la această dată, un singur 1 leu din împrumut sau dobânzi. La Direcţia de Cercetări Penale, unde se află pai

j o întâlnire cu - Târg de Job-uri pe 28 şi 29 iunie, Centrul Ape) (Absolvent Plasaţi prin Consultant organizează ediţia — de vară a Tă, de. Job-uri, adres: tă studenților și aj

E „AP venţilor. de înv: a un picaj, în- | ediţia precedentă ime, avionul nu â itatea Bucureș însă piloții, pen- | gob-uri va fi găzduit

au virat spre politehnica“ București.

„N-am auzit ca în anturajul d-lui Suciu cineva să-l numească «Chiorul», Probabil există un interes să se creeze impresia că dl. director general este implicat în afacerile lumii interlope - ne spunea ieri dl. Dumitru

211 4717. i A a ET

tragedie. s-au nu- întrarea studenților şi a absol | | diferenţiere neta între posibilităţile noastre de integrare în tută, dire i MINI

„băiatul celui de- | lor este gratuită. (Daniel POPA) Ș | domeniul politic şi în cel economic. În primul domeniu, este ai rol vile E i e Armia vorba de voința politică. care, aşo cum o atesta şi Decloroţio de |. Ceilli doi, un israelian cu domiciliul în Olanda şi

ţe ale copilotului.

românca Mangu Liliarta nu au fost tulburaţi. Neafectate

sunt şi afacerile derulate în en gros-ul din Complexul Flora Il, aflat în patrimoniul teritorial al firmei SC „Universal G&D“ SRL şi nici cele din Complexul "Talamini“, fost restaurant „Minerva“, situat în Bd. Bucureştii Noi nr. 65-67, sectorul 1. În cele 42 de boxe închiriate de dl. Suciu Mihai activitatea era aşa de febrilă, încât puţini aflaseră că unul din patroni ajunsese în arest. Pentru ei incidentul nu are prea multă importanță. Am găsit, în schimb, conducerea firmei „Talamini“ foarte îngrijorată pentru imaginea societăţii. Este dl. Suciu Mihai vinovat de afacerile necurate de care îl învinuieşte astăzi poliţia? Parchetul urmează a se pronunţa. Putem afirma însă că directorul general de la „Talamini“ este în fruntea en gros-iştilor. Poziţia şi-a căpătat-o ereditar, tatăl domniei sale, Suciu Vasile, fiind directorul administrativ al „Romexpo“. Din start

la Snagov, ea există. În al doilea, însă, situaţia e atât de complexă şi de dificilă, încât realizarea la timp o parometrilor economici necesari aderării nu depinde exclusiv de un guvern savu altul, indiferent de coloratura. sa politică. Societatea românească, în ansamblu, va decide când. ne vom integra. De aceea, fiecare cetăţean trebuie să ştie ce-l aşteaptă. Prezentarea cererii de aderare nu deschide automat procesul de negocieri. Austria, de exemplu, a aşteptat aproape patru ani din momentul depunerii cererii până au început negocierile, iar alte state chiar mai mult. Nici actualii candidaţi la aderare nu vor putea să se aşeze la masa tratativelor înainte de sfârşitul anilor "90. Până atunci, ii statele verile ale UE vor trebui să î : i depăşească unele ificultăţi şi să decidă asupra unor probleme. deplep i, și la pe Ai dată)/200000; dei iipe:eă ei loc, în Una dintre cele mai controversate este crearea. monedei unice, acide mniisde. 22 e 300.000, iar în căminele Uni | care a fost discutată şi ieri de şefi de stat şi de guvern ai „celor aasiți în. pune», (|. XEzsHAtii de Medicină și Farmacie mă | 15", fara însă a se putea | decizie în iv răbire iz - | Tel Davilla= — 1000000 de lei. De ! puteo luo o decizie în ce priveşte gro die? propun să” atragă | cei, acești bani se achită unui realizării ei. Parisul, sprijinit de Bonn şi Londra, apreciază ca nu afacerile începute de fiul său au fost destul de tulburi. i pericol pe care îl care -va obtine repartiția, dar nu i este realist să se prevadă trecerea lo moneda unică încă din În Adevărul din 17 şi 18 noiembrie 1994 semnalam pentru sănătatea |. locui în camera ce-i revine. Amintim | 1997, în condiţiile în care majoritatea țărilor membre, inclusiv | mu mumai lipsa autorizaţiei de construcţie a Spaţiilor inot. (Petre Popa) | în: tbatna, irecntă pentru o cameră € | Fronța, nu vor reuşi până atunci să îndeplineasca. criteriile de | comerciale deținute de către firma „Talamini“. şi ARE BE! Aa jocuri s-au plăti 400 de dolăt| convergență economică cerute de Tratatul de la Maastricht. În |. „Universal G&D" SRL de pe terenurile Administraţiei işi (DfaniA! 21049 „|| asemenea condiţii, „cei 15” s-au mulțumit sa-şi reafirme intenţia |. Domeniului Public sector Î, dar prezentam şi modul milioane dubios în care se încheiase contractul cu DDP.-ul

SE e i de a crea o monedă unică cel mai târziu în 1999. Cornelius de 27 de La Covasna nu mai e loc Ţariie asocia disp und bucațo, dale A a: i i E: 3 “mantr ip “| care pot lua măsurii că ce 2 A i A . - 2 i aegt Ei pia pe plic pentru timbre dA arele europene. De modul cum va fi folosita perioada de | 3u călcat me Ai Sel Leia scrise i Aa iei rela ae ne în paguba avu- Cine vrea să trimită o vedere pregatire va depinde şi succesul ințegrării, Căci, dacă Uniunea pg Săi E a ae e e aaa e: este şi ei ri Ap ai pile t, fals material în “| chiar o scrisoare rudelor Europeană s-a decis asupra statelor care vor candida, negocierile a A Sp s privind identita- | nătate, pentru dace în vederea aderarii vor debuta în funeţie de performanţele a lată Fe er i ae ce ele ded din start fiecărei țări care aspiră la statutul de membru a UE, iai at alimente, dete! dilemă irezolvabilă. La oficiul PO Principalul obstacel în calea integrarii îl constituie uriașul decola! mai, multe societă dar şi la tutungerii i economic faţă de „cei 15”. Dacă luăm cazul României, venitul pe undere limitată din | nu se găsesc decât locuitor este de 17 ori mai, mic decât. media. comunitară, sora le-au creat un j| între 15 şi 45 ei, expeg Apropierea de nivelul de. dezvoltare al ţărilor din Uniunea 956 lei. (Petre Mu- | postale aid oi e pentru i Europeană presupune enorme eforturi financiare îndreptate spre tele sau scrisorile destinate altor restructurarea. şi modernizarea aparatului de productie. cuicue Şi 3 : Deoarece „Direcţia judeţeană de . ale unui grup de experți occidentali arată că, pentru a se ri a Preşedintele Camerei Superioare egarece nu s-a gândit că scumpirile | în urmatorul sfert de veac la un nivel comparabil cu cel al |. a Parlamentului Rusiei Consiliul ote din Europa Cenirală ar avea |. Federaţiei - Vladimir Şumeiko a

Preţul unui loc într-un cămil studenţesc: | Între 200.000 şi | 1.000.000 de lei pe an |

În aceste zile, în căminele studeni ră.o am- bucureștene au apărut afișe prin carei pd ceia de faptul solicită „cumpărarea“ unui loc de i o placă turnantă re pentru Au Înger următor, ționali de stupe- țurile; oferite diferă in funcţie de Monica Latină spre | PIeX/ Ci de numărul de paturi din

e | „a. Asttel, în. Regie se oferă (

n 20 m m a 9 ilor e Joc o sesiune de

ficul şi consum! care au cunoscut,

cu acte. În ceea ce o acorda arabilor (

miterilor şi asigurarea de timbre. Li ei. cele 6 ţări asoci ntrală ar ov lori mici scz situaţii tragă dl en, Claa miliarde de dolari. Numai României i-ar | scandalizat ieri presa română, niţi trebui circa 3.000 miliarde. uta dticuioț, acorda tarilor declarând, dee iai ră = i destinata i ană, deşi are propriile cit Ş acu cu ministrul rom. le externe

la menţionarea adresei de: 8 Uniunea Europei spriin atăt pentru tran: la economia de | "Țeodor Meleşeanu, că „atât Rusia, derea aderării. Problema | cât şi, România sunt „împotriva

de text. (Mirceă asociate un inpoi va 4 i ] ru pregăti bien

i Cold Piru i diutate şi ezi lo Cannes. Dar, oricât de. [. extinderii spontane a NATO“. De faţă

tt ările donatoare, finanţarea externă nu va putea | fiind, dl. Meleşcanu s-a disociat

lor cine mizează imediat de declarația d-lui Şumeiko.

generoase vor fiţi Ș - ș nevoile globale. 9 urm depeăleate 9 fete zi chiar. surprize. Danemarca a ratat Punctul interpretat diferit de

EVEREADL

Tel: 32249 44 i: ri ă 7 : prea mult pe alţii riscă €€ scr, iu ca a prezentat o listă rusă şi de cea română şi care i te il ien enilor „905 ftoreo ei a costat-o 10 oni. pisica rusa iai A Și

ia momentul oderării este băi baza pi pai

8, dacă costu i i ia recompenselor. Pentru că, ceai ii ci i dovedi nejustificat de mare, el va deveni u

A din „cei 15”9' rocedat, obstocol în calea ppt DE aiutni economie,

prea mare de cereri $ Singura modalitate accelerarea. reformelor,

inta Fax:3224120

'Wragerea, LOTO SPECIAP „5 “(din 23 iunie) i

| cât şi prin cel al | externe, Teodor

restru! : vremea so, la rocesul de externe, „Cat a II-a: 257. variant integrarii în. UE. În to9le cazurile însă, Preenttu Com Cat, a'IFl-a': 46.810 varian.: a fost însoţit de creşte! “eră agite, 377:237 231 N) guvernele de atunci sunt POMEN n

eri de grindină și canle precipitaţii- pe. arii Mile de copii infectați 1 vezi

witalele epoii ceausisle Feb tragică a ignorării n0!

tansfuziilor, Subiect

pg ăctualitate, căci nim

va fi de 25—27 grade | Pe ! semnat ca 0 i

n hepatic

* România a depus cererea de aderare la

În mod oficial, România a cerut să fie primită în Uniunea Europeană, înmînînd o scrisoare ministrului francez însărcinat cu afacerile europene, Michel Barnier. România este al treilea stat fost comunist care solicită aderarea la „Europa celor 15“.

GABRIEL ANDREESCU

Împărțirea eșecului naţional de integrare euro-atlantică

Miercuri 21 iunie, la Snagov, a font semnntă o declarație palitică şi a fost prezentat documentul privind „Strategia nnțiunală de pregătire a aderării ln Uniunea Europeană”. Preşeslintele Lon Tlieacu, ceilalți oficiali și majoritatea liderilor de partid au prezentat evenimentul ca a etapă impor: tantă a integrării României, s-a var hit despre „o aperă du importanță intorică” etc. În realitate, ara vorba de banala cnrere de adarare la UE. (De mamnțianat că evalubrile și detulinrea procenului de extindere a UE sn va definitiva la Conferinţa Interguvernamentală din 1996.) Cererea de aderare nu are nici o valoare pentru calificarea propriu-zină la integrare. ŞI atunci, de ce festiviamul, declarațiile triumialiate și ediţii apeciule ala Teloviziunii? De ce ohaeala cnirnaulul In jurul unui document comun = carei pregătit cu multă grijă, luni de zile? De ce n fost invitată Opoziția la ser narea acestei „Strategii“ și nu a font solicitată să elaboreze „in cnnnana” cu coaliția guvernamentală ntrategia privatizării, noun formă a Codului Penal ari alte instrumenie definitorii pantru evoluția statului? Nu este lipsit de relevunţă, de more Lrehcă ziția nu a fost invitată mă ei atrateşia de integrare în Conniliul Ea rapel — ună din nuiezenele purverniiril.

Un precedent al connennului a exintat totugi: cel croat în senaul musţinerii Guvernului în faţa teribilului eşec al nagociarilar cu Ungaria şi, prin urmarv, eşecul nuinchelerii cerințalor primei etape a Pactului de

Stabilitate In Europa. Guvernul a ni» za pe a farmulă aproape de negindit: să impartă responaabilitaten acestei vini cu forța politice deloc implicate în procesul nepgucierilor. Ceva ce a şi reupe. da datorită stupidității unor lideri ai ției. Ulterior, după cn m-au dezretticit, aceiaşi Ideri au mpun: ba Executivu-i de vină! lată că acum Chuvernul a devenit mai subtil, Pontru ca să nu existe nlel un fel de urme, ol se ra să bnpartă eşecul dinainte. SA explic. Întilnirea Consiliului Alianţei Nord-Atlantice, ținută la Budapesta In sfirsitul lunii mai, n adus pentru

a muinit, fără dd apel, ţările canniderate ca fiind probabil califiente pentru prima etapă a integrării in NATO: Cehia, Polonia, Ungaria, Sl lipseşte. Nu că ar fi primul document de acest tip. eng ai anterioară a acoluiai carpa ninza, ținută În Waabingten În riimrzi-

brin 194, a făcut aceeași „dineriminnre”. Cuvintarea lui Richard Holbrocice, asistent al secretarului de stat al SUA pentru afaceri ai Și cana: diane la amintita intrunire de la Busdngeata, este şi mini explișită. Sint nenumărate exemple asemânătoare pe care le-an putea adăuga privind opimiile inalţilar oficiali ai UE şi NATO uri ale analiştilnr care se referă La extindestructurilor euro-atlantice, armin

Primul: participarea ta guvernare a umar partide mgresiv naționaliste. Terudințele extreminta sint conalderate periculoaie pantru stabilitate. Țările din UE ari NATO nu var accepta niciadată parteneri care ja ameninţă securitatea. Apoi, meincheierea tratatelor de bază cu vecinii. Semnarea tratutului cu Unparia la mmbeneniul oportun a fost ratată. Tratatele cu Uernina și Hopubliea Moldova se amină (s-a vorbit despre un cunilict mocnit Intre Bucureşti şi Kiev! În condiţiile ln care au loc schimbări de anvergură în privința rapurturilor regionale şi mondiale — mntani)iei deci şi datele negocierilor. Dacă mal asthugini şi faptul că Homânia are ln activ reipingerea anpajimentelar pe care şi le-a luat (find

"AR. vi AA SA |

„pusă la colț”, din aceat mativ, de Canailiul Europei! şi slaba prestație a multara dintre reprezentanţii ei în arennismele Internaționale, alturi de răminerea în urmă în privința perfar= manțelar economice și democratice, avem un tabinu anupra lininenţal ape cului privind integrarea şi anupra res-

invitaţi şi se grăbese să participe forţe palitize care darese să asigure o Puta-

re alternativă! A semana impreună cu PUNR, PRM și PSM un program de integrare euro-atlantică eate ridicol, În mod firese, Opoziția ar fl trebuit să facă un projram alternativ de interare. Probabhilul eşec al integrării ar găsi o alternativă politică, În nitunțin creată, Nu-ul Europei va apărea ca a negare a voinței „naționale“. Sana tantA clasa politică de natâzi va fi de vină pentru eşecul Guvernului român (aceuta este abilitat să semneze trutatul), sau Occidentul va [i de vină.

Ente de amintit că „ceva” a font salvat în ultima ară datorită celor dauă partide care au avut în ultima jumâtnte de an prestația de politică extornă cen mal consecventă: PD şi PL “93. Primul care a venit cu o declaraţie de „atențianare” a fat PD, care ob serva că graba cu care Guvernul Văcăroiu și-a anunţat intenția de a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană |...) exprimă, din păcate, doar darința executivului de a şterge penibila imprezie produsă democrațiilor europene prin refuzul său de a se angaja politic”. ȘI mai farm este PL '9ă, In declarația sa din 20 iulie: „fin păcate, partide care guvernează azi Ramânia, deşi declară că auațin acest poeti ei it ti ati Iara at Intreaga lor acțiune politica”; „Dorina intr-adevăr atingerea acestui obieețiu, ni ne putem asocia unui program politie contrar integrării europene”. Liderul PL. 93 Harta Fusu n reuşit să determine schimbarea textului inițini al declaraţiei politice propuse la Snagov antiel ca semnatarii să se asocieze față de obicetivul integrării şi ru faţă de propramul de integrare, prezentat de euminia condusă de academicianul Postolache. Diferența mu este de nuanți, ei de osenţă.

În enea ce priveşte „Strategin nație nală de pregătire a ndarării ln UE”, se pat dea gafele În primn lectură. Dar Strategia” merită a annliză separată.

Mietalorie, integrarea europeană soamână cu punerea cap lu cap a drumirilor din România cu cele cecidentala. În uceat cuz, Ungaria ar juca rolul „macazului” care poate [nce muu nu legătura dintro noi şi civilizaţia vest-auropeană. Dar acum intervine rolul Hucureştiului, căci numai alei se pot lua mănuri pentru indreptarea situației uetunle a „irumurilar” românesti,

În realițate, intoarsă pe toate faţele (mal nou, prezentată ca o malveranțiune occidentali Indreptată impotriva noastră), integrarea europeană a României riscă să ajungă o fantoaă în mmiinile color tare nu sint convinşi că ceva s-a schimbat la nai în 7 at sta cpt gh ea convingă, din nou, de paradisul comunist pierdut In zilele Revoluţiei. În fanul, problarna inteșrării esta foarta simplă. Ea ne chiigă, în primul râul, să recunoagtem greşelile postcomuninte gi timpul pierdut de cinei ani incoace. Apoi, tot ea na sugerează ca pe nibilă soluţie de redresare a econmniei româneşti alinierea la standardele vent-europene. Mu faceam asta? Atunci nu ne râmine decit să ne meparăm de lumo, ca pe vremea dictaturii, reinventinul-a. Nu ln timplitar Theadar Stolojan afirma, într-o discuţie particulară, ln Inenpustul lul 1894, că, în dal ani, România ari face marea privatizare, ori se intoarca la centraliam. lată că a trecut un an şi jumătate de atunci şi, din nefericire, drumul apre un asernazunaa sistem este mai aproape decit spre consolidarea demeeraţiai, Me vorm putea convinge In 19%,

Datorită derantrului econarmic, martu dețreraţini românești depinde de acceptarea jăeii de integrare europeană. Lăsirul la o parte mult disputita chestiune a minorităţilor naţionale, integraren trebuie privită ca u şanză pentru individ și aocietata de a depăşi actuala sărăcia, Palitizaren ei (In special pe teme naționaliste) mu înce decit a-i distaruianaze acest ințelea la intleiminn oricul

Puterea afirmă că doreşte integrarea, dar se linpledică de problema autonomiai locale, pe care a aruncă in braţele a tat felul de forţe aculte iudeo-mananico-maghinre, dornice de afiyiaraa Ro mâniei. Constituţia o „respiră”, dar în realitate autanomie locală există doar ca să dovedeancă înptul că nu na putem chiverniai aingțuri. Dacă ar dori cu adevărat integrarea europeană, Puterea !Parlament, (iuvern, Preşedinţie) ar face tot posibilul să fundamenteze mitonomin locală, acardind drepturi

Integrare europeană sau egalizare postcomunistă?

camunităţilor administrative în n-gi stabili singura politica bugetară şi de administrare a patrimaniuluai public. Efectul imediat ai unei asemebea autem ar [i crearea treptată n comtițiilar de integrare curu peani la nivehul ceumumităţilor aiministrative, În finul, unele judeţe ar ajunge măi pregătite, altele mmni puțin, să dea pinpt cu Eurapa, în funcție du felul in care sint comduse. Cola mal pregătite var atrage invextitarii străini, vur depăşi criza econarnică şi vor deveni muxtele pentru județele mai „jeneșe”. Praetic, m-ar declanşa o competiţie Internă, Între comunitățile administrative, chinr la nivelul juseţelar, care ar mări şansele integrării europane globale, ŞI

mul e ceva. Mergind din aproape In apruape, relansarea economică |in condiţiile nutonomiei locale reale şi cu ajutorul inventițiilor străine) elimină rin. cul oricăror conflicte pe motive social-economice. Frica de autonomia locală n actualei Puteri din România este, de fapt, frica de apariția unar dezvoltări econamice inegale Intre cumunitățile ndminiatrative. Ea Îşi are rădăcinile în comunism, cind s-au distrus trasliții și valori da dragul utopiei egalitariate. Acesta cate şi mativul pentru care Puterea exacerbează așa-zisele pretenţii de autonomie etnică. Este aberant Înaă să crezi că intr-un atat plurinațiunal, cum este România, o etnie sau alta se poate dezvolta de una singură. Sistemul Iliescu Işi trădenză astfel Inclinnrea spre metehne corunint-egalitariate şi nu spre disponibilități enpitaliste, fră de care nu poate exinta economia de pina. Cea mini nefericită meteahnă este autadisculparea în Înţa dezastrului economic. De aa ne leagă imediat ohaedanta invocare a pericolelor nnționalinte. Integrarea eurapeană n României este, pină la urm, o chestiune pur palitică. O vrei sau nu o vrei. O pui sau nu o pui la loc de frunte în programul urii partid politie, Ca să devină o componentă de hază a activității pe plan politie eute neceaară o doetrină, din care să ne desprindă strategia economică. Aceasta din urmă conilițiorează integrarea surapeană. În lipaa ei, integrarea curapeană devine un mit. Este ceea ce se intimplă, astăzi, la nai. Pentru că integrarea presupune prea niulte schimbări in imteriar, Puterea de la Bucureşti ente gata să re nunţe la ea şi vimază |n o nouă experiență pe senma poporului: egalitarismul pesteamuriist. DORIN TEODORESCU Sibiu, 27 aprilie 1995

ILIE ȘERBĂNESCU

Care este strategia

pentru UE

Alături de celelalte ţări central, est şi sud-europene, deocamdată asociate şi aspirante la aderare, România a participat ca invitat la recenta reuniune la nivel înalt a Uniunii Europene (UE) de la Cannes. Întîlnirea a fost considerată ca una dintre cele de hotar, pentru că a luat în discuţie şi a adoptat hotăriri în probleme de fond privind Uniunea Europeană de mîine, între care controversata monedă unică şi delicata uniune politică ce ar presupune transferuri decizionale de la nivelul statelor membre la nivelul organizaţiei ca atare, cu folosirea votului majoritar şi nu a consensului. Este vorba de Uniunea Europeană de

' mîine în care vor ajunge eventual să intre actualii aspiranţi. Dacă, desigur, vor fi în măsură să îndeplinească criteriile economice şi politice indispensabile pentru a fi admise. Căci cu Uniunea Europeană de azi doar negociază aderarea, în timp ce pregătirea trebuie s-o facă, evident, pentru Uniunea Europeană de miine.

România este pentru a doua oară invitată la o reuniune la nivel înalt a Uniunii Europene. Cea de la Essen de anul trecut a avut ca obiect principal de a se adopta Cartea Albă privind strategia de pregătire pentru aderare a ţărilor asociate, un fel de ghid pe care acestea trebuie să-l aibă în vedere pentru a ajunge să realizeze condiţiile cerute.

Dincolo de consensul politic

Preşedintele Iliescu a declarat că, în timp ce, la reuniunea la nivel înalt din 1994 de la Essen, Uniunea Europeană a adus în atenţia României şi a celorlalte ţări asociate invitate strategia de pregătire pentru aderare, la recenta întîlnire la vîrf a Uniunii Europene de la Cannes, România s-a prezentat cu strategia sa naţională destinată acestui scop, care a însoţit cererea oficială de aderare, ambele documente avînd, cum se spune, în spate declaraţia politică de susţinere a partidelor din întreg spectrul parlamentar.

Această declaraţie politică de susţinere a aderării — în ciuda rezervelor unora dintre semnatari faţă de forma actuală în care se prezintă strategia naţională de pregătire — este, practic, prima care exprimă că există, în principiu cel puţin, un subiect asupra căruia toate partidele reprezentate în Parlament se află pe aceeaşi lungime de undă.

Subiectul în discuţie, aderarea la Uniunea Europeană, nu putea — ca obiectiv — oferi motive de controversă. Este însă de salutat atitudinea acelor partide din Opoziţie care s-au făcut a trece cu vederea că demersul lor, întreprins cu foarte puţin timp în urmă

în ideea servirii aceluiaşi scop, nu fu-.

sese tratat cu aceeaşi monedă a conlucrării de către partidele majorităţii parlamentare. Este cunoscut că acestea din urmă au respins moţiunea partidelor de opoziţie din afara Con-

venţiei Democratice prin care se cerea guvernului să-şi asume un program coerent şi un calendar precis al integrării României în structurile euro-atlantice. Prin respingerea moţiunii s-a evitat implicarea guvernului într-un calendar de angajamente, acestea fiind înlocuite cu declaraţii ale Parlamentului care să exprime doar voinţa politică într-o atare direcţie.

Prinsă la mijloc, Opoziția nu putea să refuze semnarea unei declaraţii comune de susţinere a aderării la Uniunea Europeană. Nu numai pentru că acesta îi şi este obiectivul pe care şi-l prezintă ca prioritar, dar şi pentru a nu risca să repete situaţia cînd, din cauza unor circumstanţe specifice, s-a aflat în tabăra lui „nu“ atît în privinţa Acordului cu FMI, cît şi a programului de privatizare.

Dincolo de sloganul politic

De altfel, partidele din Opoziţie, ca şi cele aflate la guvernare, dacă împărtăşesc obiectivul aderării la Uniunea Europeană, nici nu aveau de fapt ce să spună — nici laudativ, nici critic — la adresa „Strategiei naţionale“ elaborate în vederea aderării, pe care liderii partidelor politice erau chemaţi de asemenea să o susţină, căci schiţa acesteia urma să însoţească cererea oficială de aderare. Pentru că, de fapt, aşa-numita strategie naţională, elaborată pînă acum, nu constituie altceva decât o înşiruire de obiective — altfel în mod expres solicitate României de către însăşi Uniunea Europeană —, prevăzînd în plus doar angajamentul de armonizare a legislaţiei româneşti cu cea a Uniunii Europene, în conformitate cu calendarul prescris de aceasta din urmă. Este vorba de două etape: 1995-1996 pentru reglementările legislative considerate prioritare şi 1997-1999 pentru restul

reglementărilor.

În forma actuală, strategia nu precizează ceea ce România urmează să facă în mod concret în economie pentru aderarea la Uniunea Europeană. Nu se ştie dacă stabilirea unui asemenea lucru era sau nu în sarcina comisiei special constituite pentru elaborarea strategiei, dar aceasta nu a făcut altceva decît să lase în urma ei un inventar de date şi de proiecte specifice pe sectoare, în viziunea responsabililor actuali ai acestora, în vederea aderării. În cele mai multe cazuri, restructurările prevăzute, îndeosebi în domeniul economic, sînt plasate într-un context mai degrabă ideal (cu aport masiv, din surse nespecificate însă, de mijloace financiare) decît în cel concret existent. Iar între abordările sectoriale nu există, practic, nici o corelare. În plus, asupra unor probleme nu este vorba decît de studii şi nicidecum de programe în adevăratul sens al cuvîntului. ,

Pe baza acestor date şi proiecte, se vizează elaborarea unei Cărţi Albe a aderării, abia aceasta urmînd să contureze, într-o concepţie coerentă şi corelată, ajustările pe care România le are propriu-zis în vedere pentru aderare.

Nu se ştie însă dacă Opoziția va mai fi chemată să participe la creionarea şi definitivarea acestei cărţi albe, după cum nu există deocamdată nici un indiciu asupra intenţiilor reale ale autorităţilor actuale în privinţa aderării. Pentru că numai restructurările din economie — care nu sînt nicidecum specificate sau măcar conturate în strategie — pot vorbi despre şansele integrării. lar afirmaţia din strategie că la orizontul anului 2000 se vor asigura condiţiile de bază în vederea aderării constituie, evident, doar un slogan politic.

PGILEMENT e PEILEMENITI e Pciit LE MENT e

Parlamentul a aminat constituirea Consiliului de Administraţie al TVR

Joi 29 iunie, s-a încheiat sesiunea parlamentară de vară. Înainte de a părăsi, pentru două luni, clădirea Parlamentului, senatorii şi deputaţii au votat candidaţii pentru Consiliile de Administraţie ale Televiziunii şi Radiodifuziunii.

Consiliul Radioului a fost completat prin validarea candidaturii d-lor Alexandru (Ducu) Bertzi (propus de PL '93), Valentin Negru (PD) şi Gheorghe Verman (Radio). În schimb, pentru Televiziune, din cei 7 candidaţi propuşi, au fost admişi doar 4: Neculai Constantin Munteanu (propus de SLRTV), care a şi întrunit, de altfel, cel mai mare număr de voturi (280 din 388), Alexandru Mironov (propus de Preşedinţie), Stere Gulea (PAC) şi Gâlfalvi Zsolt (UDMR). lon Caramitru (susţinut de PNŢCD), Radu F. Alexandru (PD) şi Mircea Hamza (PRM) nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru validare. Şi cum Gabriel Liiceanu fusese respins de comisiile de cultură ale celor două Camere, constituirea noului Consiliu de Administraţie al TVR s-a amînat pentru toamnă, cînd se va relua procedura de votare în comisii şi apoi în plen.

'Tot joi urma să fie dezbătut raportul Comisiei „Apartamentul“ — comisie ce a anchetat modul de repartizare a locuinţelor la Guvern, Parlament şi Preşedinţie. Or, joi este, de obicei, zi scurtă pentru activitatea parlamentară şi, în plus, era ultima zi de sesiune. După ce au pierdut două ore din şedinţă discutînd chestiuni minore, Marin Lungu (PSM), susţinut de Oliviu Gherman, a propus amînarea dezbaterii raportului pentru sesiunea din toamnă, pe motiv că parlamentarii din provincie şi-au cumpărat deja biletele de avion şi că după prînz nu va mai fi prezent aproape nimeni la discuţii. Nicolae Drăghiea a ripostat, arătînd că amînarea raportului a fost plănuită de persoane acuzate în raport, care doresc muşamalizarea afacerii „Apartamentul“.

Parlamentul a adoptat Legea învățămintului

Miercuri 28 iunie, Camerele reunite ale Parlamentului adoptau două legi importante: Legea învăţămîntului şi cea a caselor naţionalizate.

Cu o zi înainte, Senatul adoptase raportul de mediere la proiectul Legii învăţămîntului. La capitolul referitor la învățămîntul în limba minorităţilor naţionale, senatorii au respins formula raportului de mediere, optînd, la presiunea PUNR, pentru textul Senatului, mult mai restrictiv decît cel al Camerei Deputaţilor, preluat în raportul de mediere. UDMR a părăsit dezbaterea, senatorii maghiari susţinînd că au fost trădaţi de PDSR, care a cedat presiunilor PUNR. Miercuri, în şedinţa comună, Camera Deputaţilor şi Senatul au adoptat, în absenţa grupurilor parlamentare ale UDMR, proiectul Legii învăţămîntului. La majoritatea textelor aflate în divergență a fost preferată varianta Senatului. Deşi mult mai restrictiv în privinţa învăţămîntului în limba minorităţilor, textul Senatului a fost votat şi de majoritatea deputaţilor Opoziţiei (PD, PNŢCD, PAC).

Astfel, minoritățile naţionale au pierdut, practic, dreptul la universităţi cu predare în limba maghiară. Ele au dreptul doar la grupe, clase, secţii sau şcoli cu predare în limba minorităţilor, la cerere. Limba şi literatura română se va preda numai în învățămîntul primar, după programe şi manuale şcolare elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. În învățămîntul gimnazial şi liceal, această materie va fi predată după manuale identice cu cele de la clasele cu predare în limba română.

În învățămîntul de stat, profesional, liceal tehnic, economic, administrativ, agricol, ca şi în învăţămîntul postliceal, pregătirea de specialitate se va face numai în limba română, asigurîndu-se, în funcţie de posibilităţi, însuşirea terminologiei şi în limba maternă.

n aceeaşi zi, UDMR declanşa strîngerea de semnături pentru a sesiza Curtea Constituţională, pe motiv că legea încalcă articolele 4 şi 16 din Constituţie (care stipulează egalitatea cetăţenilor în faţa legii) şi articolul 32, care asigură dreptul egal la învăţătură al tuturor cetăţenilor. Mai mult, sus-

ţin parlamentarii UDMR, legea, aşa cum a rezultat după mediere, încalcă şi prevederi ale unor convenţii şi tratate internaţionale ratificate de România. Pentru a nu se lăsa mai prejos, PUNR a anunţat şi el că va sesiza Curtea Constituţională, pentru că legea a depăşit cu mult drepturile la învăţămînt garantate prin Constituţie. Ba chiar, spunea loan Gavra, capitolul referitor la minoritățile naţionale depăşeşte şi standardele internaţionale în domeniu.

Fosta și actuala nomenclatură se vor împroprietări în condiţii extrem de avantajoase

La numai 3 voturi diferenţă, marţi 27 iunie, Camera Deputaţilor respingea raportul de mediere la Legea caselor naţionalizate.

Deşi PDSR declarase mobilizarea generală, interzicîndu-le pînă şi delegaților săi la Consiliul Europei să plece la Strasbourg, raportul a căzut la vot tocmai din cauza absenţelor deputaţilor principalului partid de guvernămînt, la care s-a adăugat, ce-i drept, şi lipsa celor 7 voturi de la PD, decisive pentru adoptarea proiectului în Camera Deputaţilor cu cîteva săptămîni în urmă. Miercuri însă, PDSR îşi lua revanşa: în plenul Camerelor reunite, raportul de mediere era adoptat cu 248 de voturi pentru (faţă de 243 necesare) şi 153 contra. Textul rezultat în urma votului celor două Camere la articolul 10 — privind exceptarea de la vînzare a unor imobile — este mai prost şi decît varianta Senatului, şi decît cea a Camerei inferioare.

Senatul exceptase de la vînzare imobilele de lux, iar Camera Deputaţilor, mai generoasă cu chiriaşii, permitea vînzarea acestora, dar la preţuri majorate. Ambele variante au fost respinse, cea a Senatului — de majoritari (interesaţi în cumpărarea vilelor), cea a Camerei — de Opoziţie. Prin urmare, actualii chiriaşi ai vilelor naţionalizate — fosta şi actuala nomenclatură (şi printre aceştia trebuie amintiţi Marțian Dan, Petre Ninosu, Mihai Tânjală — toţi trei deputaţi —, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu) vor putea să-şi cumpere locuinţele la preţuri de nimic. Mai mult, ei vor beneficia şi de facilităţi precum plata în rate, eşalonată pe 15 ani, cu o dobîndă reprezentînd jumătate din dobîn-