Mitingul de protest al sindicatului CNSLR-Frăția

Nimeni nu este mai >> (Articolul 16 din Constituţia României)

presus de lege

ZIAR NAŢIONAL INDEPE

România pierde teren în comerţul mondial

Gh. CERCELESCU

omerţul mondial a făcut anul trecut un salt spectaculos.

De aproape două decenii, schimburile internaţionale

n-au crescut într-un ritm atât de rapid ca în 1994. Producţia lumii a fost, de asemenea, în progres, dar într-unul mult mai lent decât cel al comerţului. Decalajul important dintre ritmurile de creştere ale producţiei şi comerțului se | datoreşte continuării integrării economiilor naţionale prin intermediul schimburilor dintre state. Comerţul internaţional va fi într-o formă bună şi în 1995, deşi ritmul său de creştere ar putea fi mai slab decât în 1994. Acestea sunt principalele “| concluzii ale primului studiu al evoluţiei schimburilor efectuat de Organizaţia Mondială a Comerţului de la intrarea sa în funcţiune, la 1 ianuarie 1995.

1994 a fost un an bun şi pentru comerțul exterior al României, core a reuşit să ajungă la un echilibru relativ. După ce au scăzut la jumătate în 1990 şi 1991, schimburile noastre externe au început din nou să urce panta. Un ritm | de creştere de. 22,6% în 1994 o reuşit să readucă x | exporturile la nivelul din 1989. Am avansat apreciabil în | ultimii doi ani, dar alţii s-au mişcat mai repede decât noi, astfel încât România continuă să piardă teren în comerţul internaţional. Ponderea ţării noastre în exportul mondial a | scăzut la 0,14% faţă de 0,34% în 1989.

Relansarea economică în Europa a fost cel mai important factor care a accelerat creşterea comerţului şi producţiei în lume. Consolidarea expansiunii schimburilor în- Asia şi în cele două Americi a acţionat în aceeaşi, direcţie. În 1994, volumul exporturilor mondiale de mărfuri a sporit cu 9%, ceea ce înseamnă cel mai înalt ritm de după 1976 şi moi mult decât dublul nivelului de creştere înregistrat în “anul precedent. Valoarea exporturilor, care a sporit cu 12%, a depăşit pentru prima dată pragul celor 4000 „miliarde de dolari. A Diferenţa dintre creşterea în valoare şi cea în volum se explică prin sporirea cu 3% a prețurilor la mărturile care eoză obiectul schimburilor internaţionale. Dacă preţul "m niaterii prime a urcat apreciabil, cel U a coborât, şi încă foarte mult. Preţul real 'plu, s-a situat anul trecut la cel mai scăzut nivel de pă 1973, când s-a produs primul „şoc petrolier”.

„Cel mai viguros au progresat schimburile de „maşini de "birou şi echipament pentru telecomunicaţii”, categorie care lobe ordinatoarele şi semiconductorii. Ponderea

lui grup de mărfuri în exporturile mondiale a s la 11%, nivel care depăşeşte pe cel al altor grupe te de mărfuri (produse alimentare, ale industriei

mul

Mitingul de ieri a dat semnalul valului de proteste pe care sindicatele le-au anunțat pentru. această primăvară, ca reacţie la felul în care Guvemul şi partidul de guvemământ. înţeleg, să-şi respecte promisiunile. Pe de o parte - scumpiri insuportabile, cu mult mai mari decât cele recunoscute oficial. Pe de altă parte - înghețarea salariilor şi chiar diminuarea lor, prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr.1 pe 1995, între timp trecută urgent şi prin Parlament. -Despre revendicările participanţilor la miting relatăm pe larg în pagina a X-a a ziarului, asupra cauzelor care au adus ţara într-o asemenea situaţie critică vom reveni mai pe larg. Acum vrem să ne oprim asupra unui aspect care certifică imperturbabilul cinism al puterii faţă de sărăcia şi criza din România, exprimat prin adânca preocupare a Camerei Deputaţilor... pentru ce credeţi? Pentru „necesitatea completării art. 2 din Hotărârea Biroului Permanent nr. 18/1994, în sensul de a capacita Comisia să analizeze şi avizeze şi ofertele pentru achiziţionarea, dintr-o singură sursă, a unor lucrări artistice şi opere de artă“. Din toată această

ca « poa EVA et i alta d ră

tablourile, manuscrisele şi alte obiecte de artă pe aceeaşi filieră mafiotă prin care s-a adus şi mobilierul „de epocă“, aflat deja în centrul unui alt scandal. Se vrea, prin urmare, ca noua afacere, pusă şmechereşte la cale de „sereleul“ parlamentar, să aibă loc prin eludarea actelor normative referitoare la achiziţiile publice. Adică să se achiziţioneze fără licitaţie, dintr-o singură sursă. Şi cu asta, abuzul este gata. Ata şi parafat de Parlament.

cazul mobilierului, sursa unică, fără adversar, s-a dovedit a fi COTISO SRL (?!). În cazul obiectelor de artă mai sunt şi alte surse, care abia aşteaptă să-şi facă plinul, precum „Anemone“ SRL şi „Seven Pink“. Chiar dacă n-a auzit nimeni de ele în lumea artei, au marele ati de a se afla în graţia doamnei Eugenia Florescu, şefa Oficiului de decoraţiuni interioare de la Casa Poporului, consiliera personală a domnului Năstase pe aceleaşi probleme, alintată de apropiaţi sub numele. Năşica.

“Ţelul finului cunoscător Adrian Năstase de a lăsa :

ca, preşedinte al Camerei un sediu somptuos,

reţinută decât preocuparea de a achiziţiona de acum se, încalcă legea. Cum altfel pot fi numite relaţiile

pu cz at aa

clientelare instituite cu firme obscure, care se

alăptează direct de la bugetul Camerei Deputaţilor, m

buget sporit intr-o proporţie sfidătoare faţă de cele ale altor instituţii? (În cifre absolute, creşterea a fost de la 50 de miliarde lei în 1994 la 113,7 miliarde lei în 1995!). Rău este şi faptul că, până acum, sesizările Curţii de Conturi cu privire la asemenea abuzuri, deturnări de fonduri, eludări de lege au rămas în stadiul enunţurilor.

Contribuabilii nu plătesc parlamentarii să se ocupe de „achiziţionarea dintr-o singură sursă a unor lucrări anistice şi opere de artă“. Pentru aşa ceva există oameni mai avizaţi decât domnul Berceanu - devenit un fel de merceolog, după cum se vede - şi chiar decât dl. Adrian Năstase,

Domniile lor ar trebui, o spunem cu riscul de a-

exaspera, să se preocupe de adoptarea legilor țării şi, pe cât posibil, de respectarea lor. Nu de alta, dar narcisistica lor apucătură de a se privi în oglinzi venețiene este responsabilă, în bună măsură, de ieri, 11

disperarea oamenilor care puteau fi privi

Prin: pepemupile: Parțemeatulut

este imorală şi neconstituţională“

|; Roman Herzog, = va vizita România

: Dacă e marţi, nu e

„Existenţa diurnei de şedinţă a parlamentarilor

Fondat 1888, seria a cincea Nr. 1538 Miercuri, 12 aprilie 1995 PT 300 lei

Țara arde şi Gamera Deputaţilor se piaptână în oglinzi venețiene

Preşedintele Germaniei,

m În perioada 15-17 mai va efectua o vizită m oficială în ţara noastră preşedintele Germaniei, Roman Herzog. Informaţia a fost fumizată ieri presei de ambasadorul Anton Rossbach. Domnia sa a reamintit că Roman Herzog a mai fost în România în urmă cu doi ani, în calitate de preşedinte al Curţii Constituţionale. Actuala vizită, a apreciat m ambasadorul german, are o valoare de simbol, m ea constituind un semnal că Germania acordă m o mare importanță României şi că sprijină m integrarea ei în structurile euroatlantice. = Programul vizitei prevede convorbiri % substanţiale cu preşedintele Iliescu, cu m primul-ministru şi ministrul de externe, o m deplasare la Sibiu şi întâlniri cu reprezentanţi m ai comunităţii germane. Preşedintelui Herzog îi va îi conferit titlul de membru de onoare al 2 Academiei Române. (D.T.)

= Grav conflict de muncă

= la Paşcani

= Greviștii s-au așezat pe şinele 1 de cale ferată m leri, 1l aprilie, Sindicatul Liber al m reparatorilor de material rulant de la S.C. = Remar SA Paşcani a declanşat o acţiune de % protest spontană cu încetarea lucrului şi blocarea circulaţiei pe calea ferată în staţia m CFR Paşcani. Din momentul declanşării m acţiunii nici o garnitură de tren nu a mai trecut B prin staţie, toate fiind blocate la intrările N acesteia sau, unele, deviate. Greviştii s-au i aşezat pe şinele de cale ferată în număr de m câteva sute. Protestatarii solicită, de asemenea, m gratuităţi şi facilităţi pe calea ferată. La ora m când transmitem această corespondenţă, o 5 delegaţie a Ministerului Transporturilor, în frunte cu dl. ministru Aurel Novac, poartă

pi Aflat pe punctul 3 al ordinii de poetă

ieri dimineaţă, proiectul de Lege privind statutul bi deputaţilor şi senatorilor nu a fost luat în dezbatere n pi de acea, tăi Nina a ORGIE m explicaţie pentru saltul atât de spectaculos peste îs sia punc al ordinii de zi Ca de obicei, n ora = 17.00 senatorii şi-au strâns servetele şi au părăsit

aia ag A a ii i e Caan diaaa ae a data

n joc extrem de greu) în cormîn care au fost conduși cu 17

sia cu 32—6. Astăzi, de la ora retului : Spania — Polonia și Rusia și Țara Galilor — Româ-

Braşovului onari „în lanţ“ șinilor Dacia

Brașovului, care a deschis setomobilistic intern, a revenit ui Dorin Toma — Dacia Banca ină Ford Escort Cosworth). Pe ind în clasamentul general al u situat bucureştenii George i — Radu Dumitriu de la Mach eri (la bordul unei nault Clio Williams), iar peal hipajul Frege Aur din poescu, de la ARDAF Cluj

Cursa a fost extrem de ag ul punând mari probleme și Și concurenţilor, Deși cu marmante, o serie dintre automonecunoscuți au abandonat. Reţii Daciei au abandonat aproa-

R: Societatea 1. 2, înmatriculată la Oficiul

pe acţiuni „Adevărul“

Registrului Co lui Bucu Sub ne, 140/2964 din 16 mai 1991. Zuse

1VU'/9 a îi ve3 lei. 25% a 454257 lei. R Categoria 2 (12 100%, a 83267 lei ; a 20816 lei. Categoria 3 (1 rezu 100% a 10100 lei, 250, a 2527 lei. JOI — 13 APRILIE 199; Să SUPER LOTO 5/40 ȘI m =? TIPLĂ EXREAC E Tragerea SUPER LOTO 3 i dintr-o singură extragere 40 diferite, extrase din 40 e 6 A Participarea se face pe |. ja A bilet | utonomă u

Itate)

comertiale ale lumii.

emise de Regia NAȚIONALĂ.

CONCURS PRONOS

E Piper uvucu uit uvilapeviit, ui stirea 7 pete a compensa pierderile suferite între 1990 şi 1992. În schimb, țările din Europa centrală şi de est au cunoscut o expansiune puternică a exporturilor (cu 20%), ceea ce le-a permis să atingă un nivel superior celui din 1990. Cu toate acestea, nici una dintre ele nu se află printre primele :30 de naţiuni

Deşi anticipează menţinerea unui ritm înalt de creştere a volumului exporturilor în 1995 (8%), specialiştii OMC rămân totuşi prudenţi. De când s-au făcut previziunile (începutul lui decembrie 1994) şi până acum, în lume s-au întâmplat multe lucruri care ar putea răsturna pronosticurile iniţiale. Poate cel mai periculos fenomen pentru comerţul mondial este instabilitatea prelungită de pe pieţele valutare internaţionale.

î cisgă Op ÎN] „ei anca 2 la Cotroceni nu se aude

„Ba a campionatului italian i puta sâmbătă 15 aprilie. pe] de participare la concursul PORT din această Săptân

miercuri, 12 aprilie. aj

Conferinţa de presă de ieri a preşedintelui ]liescu poate fi situată sub semnul reţinerii. Mai puţin „avântat“ ca altădată, dl. " preşedinte a evitat angajamentul „corp la

corp“ în toate cazurile mai delicate care s-au CONSILIUL DIRECTg pus pe tapet. Parlamentarii şi AGA: rezervat, dar ferm, preşedintele a asigurat că nu are de gând să-şi schimbe punctul de

Dumitru TINU

director vedere, dorind extinderea interdicţiei la toţi

Cristian Tudor POPES(, demnitarii. „Nu mă intereseazăt', chiar dacă î actor-gef adjmet în discuţie ar intra membri marcanţi ai “partidului de guvernământ, a tranșat uşor

secretar general de redați agresiv domnia-sa, nu fără a preciza că lon MARIN Parlamentul are posibilitatea legală să-i redactor-şef adinci | retrimită legea spre promulgare şi să-l

oblige s-o promulge chiar împotriva voinţei sale. O fi având, dar hai s-o vedem şi pe-asta... i inal -_vo Ji

„În 1990“, a spus dl. Iliescu, „eram pentru votul uninominal. Mi s-au adus apoi tot felul | de argumente pentru votul pe listă, unele “ întemeiate, şi am renunţat“. Un avantaj „major al votului uninominal este, şi după ărerea preşedintelui, faptul că alesul răspunde în faţa alegătorilor, nu a şefului de partid, dar „e necesară studierea atentă ambelor variante şi alegerea unei soluţii

Bogdan CHIRIEA

şef departament Adrian URSU şef departament

autorizată prin S.C. 791%

ce se strigă în Piaţa Vietoriei

optime“. Tratatul cu Ungaria O sclipire notabilă, dincolo de discursul diplomatic standard, a. avut dl. Iliescu răspunzând unti redactor de la Nepszabadszag cu privire la neacceptarea, de către România a celebrei Recomandări 1201 a Consiliului Europei cu privire la minorităţi: „Domnule, cum se numeşte: recomandarea asta? Se numeşte 1201 (nu 1, nu 2, nu 12- num.), adică mai

are alte..1200 înaintea. ei şi cine ştie. câte.

“jdemii urmează, după aşa ceva credeţi că se stabilesc relaţii: solide intre state?“

Cât priveşte “explozia „controlată“ a preţurilor, dl. preşedinte s-a lansat în tot soiul de justificări privind politica guvernului, plecând de la observaţia că 600 lei/litrul de benzină înseamnă 30 de cenți, în vreme ce în Ungaria, spre care se face trafic, benzina e 70-80 de cenți litrul, iar în Europa, în medie, 1 dolar. Just. Singura problemă ar fi că, în timp ce vorbea atât de convingător dl. preşedinte, 50.000 de manifestanți adunaţi în Piaţa Victoriei îşi strigau ataşamentul călduros pentru noile preţuri...

Cristian Tudor POPESCU

veche, chiar dinainte ac a sc pune în discuţie observaţia Curţii de Conturi cu privire la neimpozitarea unor drepturi. ale parlamentarilor. Cu referire directă la indemnizaţia de şedinţă, am spus, în primul rând, că ea este imorală, din moment ce obligaţia parlamentarului, potrivit regulamentelor, este să participe la lucrările legislativului, în plen sau în comisii. În al doilea rând, există şi o motivaţie juridică. Ar fi o

nu este cazul la noi.

NOMAUI E. A E APOI Atee au o sursă de venit provenită din această activitate.. Ceea ce

interne“ din Parlament, unde există la ora actuală numeroşi senatori şi deputaţi scutiţi de plata impozitului pentru această diurnă, deoarece sunt fie revoluționari, fie foşti deţinuţi politici, fie posesori

UPPER 37 PR 49

rând, la indemnizaţia lunară a parlamentarilor, unde scutirea

de impozit pentru revoluționari

(Continuare în pag. a II-a)

- V-aţi gândit atunci când aţi sau alte categorii le furnizează făcut această propunere şi la acestora surse considerabile faţă eliminarea „discriminării de colegii care nu sunt într-o

astfel de situaţie. În aceste

condiţii, diuma de şedinţă este

nesemnificativă faţă de celelalte drepturi ale parlamentarilor.

A consemnat

Adrian URSU

Dincolo de cele constatate până acum de Comis:

La bordul „Munte a intervenit ceva mult

- sunt de părere piloţii Nicolae Brutaru, director general TAROM, şi Aurelian Botezatu, instructor-şef Airbus

Comunicatul dat ieri publicităţii de comisia de investigaţii a tragediei din 31 martie de la Baloteşti, în care au pierit 60 de persoane, a stârnit deja multe controverse. În urma difuzării pe postuşile de radio şi televiziune a comunicatului, marile agenţii de presă, ziarele din Franţa şi Anglia i-au contactat pe specialiştii de la Airbus şi de la autorităţile aeronautice franceze care s-au grăbit să declare că piloţii români nu au ştiut să apese pe butoane. În legătură cu aceste declaraţii şi cu opiniile cuprinse în comunicatul oficial, al comisiei de anchetă, iată ce au declarat, în exclusivitate pentru Adevărul, piloţii Nicolae Brutaru, director general al Companiei TAROM, şi Aurelian Botezatu, instructor de zbor la Airbus.

- Pentru început, să lămurim care este relaţia pilot-copilot în timpul zborului. Este normal ca la decolare să conducă copilotul?

Nicolae Brutaru: Problema aceasta. este foarte clară şi bine stabilită. Se zboară în doi.

Teoretic, şi pilotul, şi copilotul au o licenţă de zbor cu respectivul tip de aparat, obţinută după nişte cursuri şi examene severe. Deci fiecare din cei doi-este abilitat şi trebuie să poată zbura şi de unul singur cu aeronava. Copilotul poate prelua funcţia comandantului oricând. Aurelian Botezatu: În- multele ore de simulator este creată şi situaţia în care pilotului i'se face rău şi copilotul trebuie să aducă singur aparatul la sol. Asemenea exerciţii sunt simulate zilnic şi aviatorii noştri ştiu ce au de făcut pentru a evita orice neplăcere. Înainte de decolare se stabileşte exact cine face zborul. Ca dovadă că şi aici s-a; stabilit sunt înregistrările, unde check list-ul şi briefingul de decolare le-a făcut Stoi. Deci, de la sol, a fost foarte clar că pilotul care zboară este Stoi şi pilotul care îl asistă, „nonflying; pilot“, este comandantul Bătănoiu. Când se ajunge într-o situaţie de pericol, „emergency“, pe loc se stabilesc atribuţiile: eu ţin de avion spune comandantul, tu efectuezi următoarele

ni XDR RT e

Guvernul refuză

negocierile

e Liderii Cartelului ALFA au comunicat într-o conferinţă de presă (6 aprilie 1995) eşecul total al negocierilor purtate cu Guvernul. Nici una din revendicări nu a fost satisfăcută, reprezentanţii Guvernului spunînd că ei nici nu aveau mandat să negocieze, ci doar să simuleze acest lucru, deoarece răspunsul politic era negativ.

Revendicările nesoluţionate sînt:

- liberalizarea salariilor prin renunţarea la măsurile de limitare a creşterii lor;

— reducerea fiscalităţii şi adoptarea legii impozitării globale;

— obligativitatea managerilor de a plăti indexările hotărîte de Guvern;

— plata indemnizaţiilor pentru concediu de boală, inclusiv primele zece zile, din fondul asigurărilor sociale;

— creşterea alocaţiilor pentru copii.

Următoarele revendicări nici nu au fost luate în discuţie, deoarece Guvernul nu a delegat reprezentanţi abilitaţi să le negocieze: reducerea tarifelor pentru energia termică şi electrică din unităţile de învă-

ţămînt, sănătate și cultură la nivelul tarifelor casnice; creşterea salariului minim pe economie cu 50%; utilizarea certificatelor de proprietate la adevărata lor valoare, prin declanşarea unui real proces de privatizare în masă; asigurarea unui nivel de trai decent pensionarilor, prin creşterea raportului între pensia medie şi salariul mediu.

Cartelul ALFA a solicitat preşedintelui Iliescu (printr-o scrisoare din 6 aprilie 1995) să medieze conflietul social între această organizație şi Guvern. Pînă la obţinerea unui răspuns pozitiv, manifestările „de protest continuă cu greva din ziua de marţi 11 aprilie.

e Federaţia Sindicatelor din Industria Alimentară (afiliată la Confederaţia Sindicatelor Democratice din România) anunţă declanşarea grevei generale în data de 17 aprilie 1995, ca urmare a blocării negocierii contractului colectiv de muncă. Cauza: imposibilitatea stabilirii unei înțelegeri cu patronatul privind salariul minim pe ramură. (O.A.)

e Luni 10 aprilie, CNSLR-Frăţia a dat în judecată Guvernul, prin depunerea unui dosar la Curtea de Apel Bucureşti. Sindicatul cere renunţarea la ordonanța 1/1995, considerînd-o neconstituţională.

e Scumpirea carburanţilor a determinat un miting spontan al şoferilor. Aceştia au parcurs, luni 10 aprilie, traseul Piaţa Victoriei-Piaţa Romană-Universitate, cu farurile aprinse şi claxonînd.

e Cartel ALFA a declanşat o grevă de avertisment de două ore în dimineaţa zilei de marţi 11 aprilie, grevă la care au participat filialele din întreaga ţară.

e Tot marţi 11 aprilie, ora 12, CNSLR-Frăţia a organizat în faţa Casei Poporului un miting de protest faţă de ordonanța 1/1995 emisă de Guvern şi adoptată de Parlament.

Peste 30.000 de sindicalişti veniţi din Argeş, Constanţa, Vîlcea, Galaţi, Sibiu, Brăila, Satu-Mare, laşi, Dîmboviţa au protestat faţă de hotărîrea Guvernului de a bloca creşterea salariilor în 1995.

Pavel Todoran, liderul CNSLR-Frăţia, a declarat că negocierile de ieri de la Guvern au

Cronică sindicală

eşuat. „Singura soluţie este continuarea luptei pînă la victoria finală“, a spus acesta.

La miting a luat-cuvîntul şi Jean Lapointe, reprezentantul pentru Europa de Est al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Libere cu sediul la Bruxelles. „Sîntem aici pentru a manifesta solidaritatea noastră cu lupta dumneavoastră. Este inacceptabil ca un popor să trăiască sub nivelul de subzistență. Cerem Guvernului să se prezinte la negocieri clare“, a spus Jean Lapointe.

e Mitingul a continuat pînă la ora 13.30. Sindicaliştii au pornit apoi în

“marş, pe traseul Piaţa

Uhnirii-Universitate-Piaţa Romană-Piaţa Victoriei, intenţionînd să continue mitingul în faţa sediului Guvernului.

Pavel Todoran, liderul CNSLR-Frăţia, a plecat împreună cu o delegaţie la Guvern, pentru a purta noi negocieri cu reprezentanţii acestuia. La închiderea ediţiei, discuţiile continuau, iar manifestanţii aşteptau un răspuns clar. (E.N.)

A Nimeni nu este mai presus de lege

/// (Arzicolul 16 din Constituţia României) . -

la Giurgiu

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENI

ioane cn re cedesc, conduse elin Stalev So de ——

Eee ai a Fondat 1888, seria a cincea Nr. 1539 E Joi, 13 aprilie 1995

e „pe 0 şosea” Declarând că ştie să şmecherească legea,

| Giurgiu, penepă. poliției. rutier m PE > care aceștia |, Dog

le-a A

Giurgiu, cân, e arăta că tranaeean să regim de tranzie tă nah control mai ae, Dea] inile și remort 14 baxuri de țigac.le bn e la plata taxe, E? ÎN sese păgup, 80 000 1ei. pt en ă ieri, a reieșit CE > firmei. „Porţ AN 1 Constanţa, ar tt licolae Daniel, ge Si două camioane $ 540 țară, cu au ctra, având po mobi andeze false. pet indestin de

Guvernul - între ciocanul FMI şi nicovala sindicală

Ion MARIN

$ abilitatea şi aşa-zisa relansare economică invocată adeseori

ane în

de Guvern şi, mai nou, de preşedintele Iliescu, îşi au

a . a . PT) . ele Niculi cp țigări 2 principalul suport în măsurile monetariste ale Bancii EI încheie afaceri între societăţile la care este membru AGA şi c P aru Daniel Copii Naţionale, în intervenţia acesteia pentru susținerea unui curs relativ Când te-gândeşti. la unii: pătlariehtasi rai în! aţă > —. - Predeal şi Cioplea -n.r.) au ur i din Constanţa 3 scăzut în raport cu dolarul, şi menţinerii ratei inflaţiei în limitele | imaginea afaceristului care ştie să-şi conducă firma ilegal că după un an de zile, «

stabilite cu Fondul Monetor Internaţional. Acestea sunt condiţii de bază pentru acordarea a noi împrumuturi de la FMI şi BIRD, fără de care economia românească nu ar putea supravieţui. Numai că aceleaşi organisme financiare au impus şi o altă clauză - cea referitoare la alinierea preţurilor produselor petroliere la cele practicate pe plan mondial - cu un efect inflaţionist în cascadă. Conform cunoscutei sale tehnici de tergiversare, Guvernul a amânat cât a putut această măsură, dar, în cele din urmă, nu a mai avut încotro. De ce? Simplu. A sosit din nou momentul împrumutului, necesar ca apa şi aerul. În total, sumele ce urmează a fi primite de la FMI, prin acordul stand-by, şi de la BIRD, prin împrumutul FESAL, se ridică la circa o jumătate miliard dolari. Cu aceşti bani se vor putea menţine în continuare un curs admisibil al leului în raport cu dolarul şi o rată scăzută a inflaţiei, ceea ce va scuti Guvernul de bătăi de cap până în preajma alegerilor viitoare. Şi, după toate probabilitățile, aşa vor sta lucrurile. Pentru obţinerea acestor credite, FMI a impus o serie de criterii de performonță pentru a determina îmbunătăţiri de substanţă. în economia reală, pe care, aparent, Guvernul le-a realizat. Între ele, de mare succes propagandistic sunt Ordonanţa nr. 13, prin care s-a instituit supravegherea unor întreprinderi aflate în blocaj economic, şi Legea accelerării privatizării, aflată încă în dezbaterea Parlamentului.

Daca asemenea acte normative, care până în prezent n-au nici o urmare efectivă, dau bine la masa negocierilor, pentru stăpânirea cât de cât a crizei tot mai adânci sunt necesare altfel de masuri, de data aceasta concrete, cu efect imediat. Cea mai serioasă. dintre ele - Ordonanţa | din 1995, prin care se plafonează drastic salariile. din regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat. Este, de fapt, o curbă de sacrificiu, enerată de continua scădere a producţiei, concomitent "CU polatizarea rezultatelor 'ei, cu sarăcirea. dii suportabilităţii a unor categorii sociale tot mai largi.

Într-un asemenea context, valul de nemulțumiri ale populației era de aşteptat. Liderii sindicali nu mai sunt, de data aceasta, fermenţii protestului, ci exponenţii unei stări conflictuale reale. Pe care, însă, puterea intenționează să o trateze în maniera de pâna acum: prin temporizare, prin promisiuni deşarte, prin simularea câtorva paşi înapoi şi a unei disponibilităţi vecine cu viclenia. Este ce s-a făcut alaltaieri, la negocierile cu mai puţin experimentaţii lideri de opinie ai celor 50.000 de manifestanți. Probabil că au fost de folos sfaturile foştilor capi sindicalişti, deveniți între timp stâlpi ai Puterii. Succesul guvernamental este ” numai aparent. Aceşti oameni n-au apărut în stradă manipulaţi de forțe politice oculte, ci ou fost scoşi de propriile necazuri, tot mai greu de îndurat. Dacă la suprafaţă economia îmbracă haina unei anume stabilităţi, ceea ce permite diriguitorilor ei să vorbească şi de o oarecare creştere, în straturile sale de „profunzime, în economia reală disfuncţionalităţile au atins limita

critică. Blocajul financiar a ajuns la zece mii de miliarde de lei, cu un efect dezastruos asupra produdiei industriale şi agricole. Acelaşi efect îl au dobânzile puternic real pozitive, justificate în raport cu rata inflaţiei, dar de natură să blocheze orice efort investiţional. Salariul real - cu anunţatele indexări de 8 la sută - nu reprezintă, având în vedere noua explozie a prețurilor, nici 60 la sută din cel al anului 1990. Ştiinţific demonstrat, salariul minim nu asigură posibilitatea supravieţuirii.

Aceosta este adevărata situaţie a României de azi, pe care Guvernul se străduieşte s-o prezinte în culori trandafirii. În primul rând, pentru a demonstra în faţa forurilor financiare creditoare că a îndeplinit criteriile de performanţă, dar, nu în ultimul rând, | pentru a se menţine la putere.

Există în aceasta echilibristică un amănunt ce a mai fost sesizat: ea nu ajută stabilităţii economiei, ieşirii țării din criză, ci doar stabilităţii unui guvern obil, care încearcă să se menţină în şa cât mai mult cu putință. Numai că evoluţia economiei nu este un spectacol de rodeo.

După Paşcani, reparatorii de material | „ xulant forțează Palatul CFR ei 10,00, Federaţia Sindicatelor : =

7 Pier, apari anni RDI

contract cu acest FPS, în care m la fiecare milion, l-am semn treabă, acum să vină cu acest nu-ţi mai dau atâta, doar directorului. Eu nu semnez ace de morală“.

Cum e cu morala în ziua de nonşalanţă şi în disprețul legii : „Eu sunt de acord că numirea n fost politică... Ce caut eu, enei Chiar aşa, ce caută un ageamiu tot dânsul mai înainte: milioane ce în Parlament votează ordona mulţi la sapă de lemn.Dl. dep:

soană pentru care ziua are 1 i atara de faptul că face leg Comisia de. politică externă a (chiar săptămâna trecută a administrează două societăţi co

(sau firmele) prin apele tulburi ale inflaţiei, dobânzilor şi blocajului financiar, care miroase ocaziile şi mizează pe ce trebuie, care este şi membru în câteva AGA ale unor societăţi comerciale rentabile (al căror obiect de activitate se învârte în aceeaşi zonă cu cel al propriei firme). Deputatul PUNR de Braşov Horia Pop, asemeni multor altor colegi, îşi vede mai ales de propriile interese, acţionând cu artă şi imaginaţie în vederea antamării unor contracte avantajoase pentru SRL.-ul său, botezat OMEGA (înregistrat la Registrul Comerţului cu nr.973/1991), cu sediul în Predeal, de unde este de fel dl. deputat. Şi tot în această staţiune, numitul parlamentar este membru în AGA la societăţile Predeal şi Cioplea, care administrează practic tot ceea ce înseamnă turism şi comerţ în zonă. Există însă şansa ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, dl. Pop însuşi să administreze turismul şi comerţul local - domnia sa fiind un energetician recalificat. Să-i dăm cuvântul: „Nu eu am inventat AGA. Am js intrat în această treabă aşa cum s-a hotărât. M-au = şi de afacerile personale. Care chemat la Prefectură la Braşov şi mi-au zis: dom'ne, - şi mai nemulțumit este de faptul că FPS-ul a propus nici puţine. Dar calităţile de p asta e, semnăm contractul. Am semnat contractul. membrilor AGA un act adiţional la contractul de j-au ajutat. Căci nu ne putem Am mârâit, fiindcă sunt inginer energetician şi reprezentare, care stabileşte noua remuneraţie: nu va Pop este favoritul lui Mercur, mi-au dat întreprinderi de turism şi comerţ (mai. depăşi de 2,5 ori salariul brut al managerului. lată afacerilor, iar acesta a dărui potrivită ar fi fost, probabil, centrala de la Cemavodă care sunt opiniile şi intenţiile vajnicului apărător al. centralele de termoficare, cu : = n.r.). Dar - asta e. M-am dus şi îmi văd de treabă“. instituției de caritate parlamentară numită AGA: „E (aflate în adminstraţia societăţi Aceasta este povestea AGA a d-lui Pop (persoană - rău că pe lună se face o şedinţă pe care iau 50.000? cu... Dar despre toate acestea, sinceră şi cu prieteni importanţi, cum a ţinut să ne E grav că în lege şi în contract s-a scris că am 50.000 în numărul de mâine. precizeze), care este foarte nemulțumit de „campania Ja fiecare milion de beneficiu? Dar numai 2% din

furibundă a ziarului Adevărul împotriva AGA“. Dar întreprinderi (între care, fără îndoială, şi societăţile G

e originale ap tinuă cu toţi ce; contrabandă în Muşat).

era cafelei — București

iezul nopții, 12 a nunicipiul "Timisoa

1a Uniunea Euro]

Interviu cu dl. Teodor Meleşcanu, ministrul afa

de la „UNIREA“ s-a îmbolnăvit de hepatită | „sn rcs muci sea

Arestat sâmbătă, sub învinuirea magazin a izbucnit acum trei luni, | sesiune a Consiliului de Asociere de abuz în serviciu, fals şiuzde fals, - o dată cu majorarea chiriilor | România-UE şi reuniunea „„15+6* a şefilor primire de foloase necuvenite, loan - spaţiilor preluate de firmele | diplomaţiilor din țările comunitare şi ai țărilor Gheorghiu, fost director general al. . particulare în 1992, În unele cazuri, | asociate. Ce aţi adus în tolba diplomatică? magazinului „Unirea' din Capitală, a mai ales la parter, acestea au | Cum stăm la capitolul imagine? dispărut marţi seara din sala crescut de la 5 dolari la 33 dolari/ - Într-adevăr, este vorba de două reuniuni Tribunalului unde se judeca procesul - mp/ună. Această majorare n-a fost | foarte importante, atât prin problematica aborinculpatului. Potrivit unor surse ale acceptată de circa 30 de firme, şi, | dată, cât şi prin contextul în ele au avut Ministerului Public, loan Gheorghiu - astfel, s-a declanşat conflictul. | loc. Fiind organizate la puţin timp după adopa plecat din clădirea Tribunalului - „Războiul“ nu s-a dus doar pe plan | tarea strategiei de la Essen, este de înţeles că, Împreună cu avocatul Adrian juridic, ci şi înteritoriu, cutăieride | la ambele reuniuni, unul din subiectele princiPătraşcu, în timp ce Parchetul Curţii . curent, apă, sigilări de magazine şi | pale discutate a fost stabilirea măsurilor pentru de Apel discuta cererea de emitere . — chiar sechestrări de persoane. Î punerea în aplicare a strategiei amintite, care a unui nou mandat de arestare a această situaţie, sindicatul libera | vizează pregătirea țărilor asociate pentiu adefostului director, sub acuzaţia de - depus la Cotroceni un memoriu pe | rarea lor la Uniune. Dacă la reuniunea „15+6* luare de mită. Aceleași surse susțin - care di. Dan losif şi-a înscris | accentul a fost pus pe aspectele cu caracter Că Împotriva lui loan Gheorghiuafost . angajamentul că va rezolva cazul | mai degrabă general, în mod firesc, în cadrul semnat un mandat de arestare în cel mai scurt timp. Asta a fostîn | Consiliului de Asociere România-UE s-a pus preventivă pentru 30 zie, Incepând toamna lui 1994. ntre timp, | accentul pe componenta bilaterală, respectiv, cu 11 aprile, dar inculpatul nua mai deputaţi şi senatori PDSR-işi fac |. pe elaborarea strategiei naţionale de pregătire pulut fi găsit ler, am afat că fostul - lobby pentru al scoate pe loan |. a adezării României la Uniune şi, implicit, pe director de la „Unirea“ a fost intemat Gheorghiu „cel mai bun manager | modalităţile de sprijinire de către UE a realiIn spital cu diagnosticul de „comă . pentru «Unirea»“. Astăzi, proas- | zării obiectivelor strategiei. Aş dori să relev hepatică”. f pătul CA, desemnat de FPS, va | disponibilitatea deosebită manifestată de UE Cs

Potrivit celor spuse de di. numinoii manageri la „Unirea“ S.A. | în acest sens şi, pe un plan mai l: : Valentin Zadunaischi, directorul tehnic al „Unirii“, conflictul din

IN.C. MUNTEANU

Cu cit mai rău, cu atit mai bine!

Cu cît mai rău, cu atît mai bine. În cuvîntări, discursuri, indicaţii şi statistici. Vreme de decenii am trăit sub semnul acestei aberaţii. În propaganda pentru uz intern şi extern, succesele erau cu nemiluita. Cu cît umilinţele, lipsurile, frustrările şi mizeria ne copleşeau, cu atît mai triumfal era optimismul oficial. Producţia agricolă ajunsese la cifre inimaginabile, dar pîinea era proastă şi pe sponci.

Am crezut că o dată cu decembrie '89 am scăpat de acest mod nenorocit de a minţi, de a ne autominţi, de a ne fura singuri căciula. N-a fost să fie. Actuala Putere n-a abandonat reflexele condiţionate exersate pe vremea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Chiar şi preşedintele Ion Iliescu, îndelung şi suficient de marginalizat pe vremea lui Ceauşescu şi, deci, mai în măsură să cunoască efectele dezastruoase ale mistificării, continuă să se legene în iluzii, încercînd să iluzioneze şi masele largi populare de la'oraşe şi sate.

Sîntem într-un moment deosebit de relansare a economiei naţionale, în primele luni ale acestui an s-a înregistrat o creştere economică, a ţinut să comunice preşedintele Ion Iliescu ziariştilor special convocați în liniştea confortabilă şi bine păzită a Palatului Cotroceni. Aşadar, stăm bine!

Stăm bine, numai că recenta creştere a preţurilor la combustibil şi la energie a declanşat creşterea în valuri a preţurilor la toate celelalte mărfuri. Disperarea celor care trăiesc dintr-un salariu anemic indexat, a şomerilor, a pensionarilor a luat proporţii. S-au întețit mişcările de protest, grevele se ţin lanţ, ca de altfel şi manifestaţiile de stradă. Liderii sindicali sînt debordaţi de nemulţumirile de la bază şi nu mai pot controla masa sindicaliştilor, cum s-a văzut cu greva de la metrou, în manifestaţia din Piaţa Victoriei, în alte revolte „spontane“ din ţară.

Cinism sau necunoaştere a realităţii cotidiene? Să nu ştie preşedintele că s-au scumpit trasportul în comun urban şi interurban, cotele de întreţinere la locuinţe, electricitatea, serviciile telefonice şi, de fapt, toate celelalte servicii? Să nu ştie preşedintele că preţurile alimentelor de bază sînt atât de ridicate încît acestea au devenit literalmente inaccesibile unor foarte largi categorii de oameni? Greu de crezut. Şi totuşi preşedintele, deşi recunoaşte că „mai există dificultăţi în viaţa economică

ă“, e optimist! Optimism care nu

românească justifică, însă, sugestia ca românii să ceară reducerea propriilor salarii!!! Primul-ministru Nicolae Văcăroiu e dincolo de 'bine şi de rău. Exact în momentul în care anunţă scumpirea carburanţilor, pe fondul ordonanţei nr. 1 privind limitarea creşterilor de salarii, ceea ce în „fapt înseamnă înghețarea salariilor, omul dădea asigurări că nu sînt motive de îngrijorare, procentul de creştere a preţurilor va fi foarte mic, uitînd sau neştiind că toate mărfurile şi produsele depind de preţul energiei. Realitatea din pieţe şi din magazine îl/contrazice violent. bă : Comunicatele lunare ale Comisiei Naţionale pentru Statistică sînt parcă anume făcute să 4 justifice optimismul celor de la putere. E un joc atât de sofisticat de procente, mai ales de procente, şi de perioade de referinţă, încît nu ne rămîne decît să ne minunăm de creşterea producţiei — deşi această producţie rămîne în stoc în proporţie de 70% —, de sporirea exportului, de creşterea în procente > minime a preţurilor, ca de altfel şi a ratei medii a re pa aceste subterfugii ieftine (sințgurul lucru ieftin în România) pentru a ascunde că fcnăe restructurarea şi reforma economică stagnează, că guvernul Nicolae Văcărgiu nu este capabil nici s-o demareze, nici s-o facă. În lipsa spe soia oile pentru înfăptuirea reformei, care ) lea pacea siea £ afirmarea adevărului, oricît de neplăcut ar fi, ne [cae ia singuri căciula şi ne exersăm in arta îmbrobot