28 martie 1995

Vizita lui Ion Iliescu la Vatican

Are loc vizita oficială a președintelui României, Ion Iliescu, în Italia și la Vatican, în timpul căreia este primit în audiență de către Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea, după care Suveranul Pontif a acordat o audiență generală întregii delegații oficiale române.

Vizita lui Ion Iliescu la Vatican, văzută în presă:
Adevărul, Revista 22:

Vizita lui Ion Iliescu la Vatican
28 martie 1995

Din presa vremii

2 articole din Adevărul și Revista 22. Apasă pe o tăietură ca s-o vezi mare.

Textul articolelor

Transcriere automată OCR, poate conține erori.

Adevărul30 martie 1995 · ~1570 de cuvinte

Pe i a a

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENT

Nr. 1526 9 Joi, 30 martie 1995

e i - - — “i | v ee |. are || . e : SĂ Mi 9 . ta ă a i jului IRSOP |: în acest ||! In numărul de mâine vom publica rezultatele sondajului . Tezaurul : = iai realizat la solicitarea ziarului Adevărul. : nueste (în Paris | ; ITI PE -a - k naţionaliz mem | După ce a falimentat cu un circuit ti Caritas 7 tea Romina Ac, ginea I..] [..] si PI : :, 9 » i ind naţionaliz a “ ă devi ensionarilor ; -=2 == | „CIeSus“ vrea să devi i ESTE inia. este 53 . pă (camera infe Apari şi 7 i „tar după m Federației Ruse) se afl: că E. Proaspătul patron decide să-şi consens: proiectul este viabil. Se Înscrierile se fac planificat, Jocul stonul de 7,5 la sută, iar ia bn fest În anii 1944 şi 4 ă i i ională iramidal prevăzând o creştere alte zece primea tranşa a m scoaterii tezaurului Rom televizor scoată firma din anonimatul închiriază sala multifuncţion +) g d a câştigului: de zece ori suma 2 9 : definiti decide | hergheliei de „Centauri“ înscrişi din incinta Clubului 1.M.G:B, a numărului de chitanțe depuse deea cal puţin 25,8 la sută m bunurilor dobândite în : la Registrul Comerţului, prin 4 L] ată, felul |. = - procent ce alimenta fondul de tnviae înfiinţarea unei bănci populare. Timp de un an și jumătate de la înfiinţare, S.C. Centaur rezervă, viitorul capital social al a DI. Agaton v. corect S E popi ati [iuti a fost unul dintre miile de sereleuri cuminţi. Cu 40 mii lei Băncii Cresus. Mitul prinde înlocuirea re lucru, de iz an pă ide ni ata bani gheaţă şi 60 mii în natură, s-a constituit, la sfârşitul rădăcini în realitate, căci a eter e pd ja aireră lam lui '91, capitalul social al firmei. Doamna Anca Boeriu a lucrurile merg strună. Se fac * parlament ebuie să Sronoxiist,, dommi up caci făcut astfel o mică schimbare în cartea sa de vizită, devenind propuneri pentru extinderea = GA ţ ris varianta unui. circuit inanciar din grafician comerciant. După 18 luni, societatea e vândută circuitului în provincie, apar * A - duri u ce . de întrajutorare. În vremea în în familie, cele 20 de părţi sociale fiind cesionate domnului primii imbogăţiţi, se construiesc m Ministerul Turis: arisi ol | care se punea bomboana pe Liviu Constantin Boeriu, tatăl fostei proprietare. Venise scheme de joc mai complexe m scrisoare peace neta reni | einer ici | noreat inut Câte Sp iei emaeate |. ie 8 dim 49%. Clubul Gott pina ie ai Ce a caiailui | obiectul de activitate intră de acunt Pi ia RI e E aAlii. deva apel: cal: pat a comerciale de turism raţie de întrajutorare. Este 0; esus. 3 2 în turism. Dan Mat osta cu | pun umărul 31 de persoane cisețiit financiar i căutat din Bucureşti. . brie ere je 1. (ingineri, economişti, maiştri, articiparea parlamel e zi em pensionari), care formea- La 6 decembrie 1993 apar (cu o valoare de 10 mii lei fie- Cristian BĂDESCU a Membri, ia „Adun umatate | Ză Comitetul de iniţiativă pentru primii deponenţi, atraşi de care) cu o sută pe săptămână. Adrian CERCELESCU « Ați pe tt SUB PUNR înfiinţarea Băncii Cresus. Neu- mirajul câştigului şi de perspec- După 5 săptămâni omul îşi ie Te aa arzi Aia oii stabileg : roni şi microprocesoare sunt în tiva de a deveni acţionarii băncii. . recupera banii, minus comi- uare in pag. m incompatibilitatea cali al și m cea de membru în A Biuna, pi PR e. . le e în e . A ipiieiatiaai ata ă. Apoi, | -] V | !j Ş d tel . plenul Senatului a fost în I actualei. s i acale = 0 instiiutie a IezIs a | picric i, nişte i e iii | +] e a omania n | pi e - . di aiă pentru demnitari | Iliescu presiunilor Papei? : România n nele de cre R ja LE m n implicată ÎI rile de 4 z ȘI ._. zi i pe căpătuială Z i dela Chişi lâdislav. Z poe pa pe fe] i m Speculaţiile privind npuşcat y i României la Chişinău Dezbaterile în legătură cu ceca ce presa în zona managementului strategic de la nivelul ii aia ea ia ie ciodată a numit „afacerea“, „scandalul“, sau pur şi. întreprinderii. ; : realităţii“, apreciază a lupte simplu „înşelătoria AGA“ au confirmat ce Este binecunoscut că prăpădul din economie Externe, scopul unor a $/eabă era de prevăzut de la bun început. După a început, imediat după 1989, cu distrugerea senpânl îm doina nca la cum se ştie, reprezentanţii în AGA au fost componentei sale de strategie, acest călcâi al dincei, alai Puterea | -stabiliţi în mare taină. Principiul competenţei lui Ahile al sistemului economic, Au fost complicarea suplimet t sa-şi a fost înlocuit de criterii cunoscute numai desfiinţate structurile de Arta macro i avertizează Mai rom: cercului restrâns de iniţiaţi. Se vorbeşte că mediu economice şi sistemul în ormaţional continuare cu enţie e nde 2 listele cu propuneri de membri AGA au fost S-a continuat cu asaltul împotriva directorilor declanşate la 19 martie. E A întocmite de şefii administrației locale de şi specialiştilor, Eu tolerarea dezordinii şi La Metrou acu fă stat cu consultarea unor factori politici. indisciplinei din producţie, cu pensionări E 4 iri Definitivarea s-a făcut la centrala FPS ţinând timpurii Care au pia, ele di ta Salariaţii de isa seama de sugestiile venite din diferite. cere din. întreprinderi până la nivelul ec! ipei, Pliaâe iri!” | orizonturi ale puteri sau. pur şi simplu, la Ale ij pe soti A depouri ŞI da tari ii i u au fost pu; Ă ia de rara “aa pati a PR Păi revii d unor er, finan- rămân în gr nu Ș Pi : Cha Pi CER despre semne ale incapacității AGA de a-şi îndeplini _. ciare şi de credit care au descurajat activitatea agln ciuda Lisa: îi nti din în bune condiţii rolul important ce i-a fost productivă. Aşa s-a reuşit performanţa ca, terea.

rea e

rezervat. Lipsită de aportul unor competenţe de vârf în domeniul respectiv, încadrată de

după cum se exprimă părintele economiei

americane moderne JOHAN KENETH Unul dintre cele mai

gingaşe subiecte ale convorbirii pe care

de salariaţi refuză să se Aceştia sunt lucrătorii di

dintele Ii la Vatican cu Sanciitatea Sa, Papa | de Fear da la Ciure

i ionali LBRAITH, dintr-o economie deficitară, preşedintele Iliescu a avut-o la Vatican cu Sanctitatea , Papa loan şi Militari, Ei şi-au anu

lume multe ori cu persoane al căror profesionalism GALB p ,, din i ină i Paul al IIJea, s-a referit la retrocedarea averilor Bisericii Greco-Ca- respecta obligaţia legală

: buni a fost probat doar prin posesia unei diplome, dar care uncţiona, să se obţină o economie 10 tă du aja ag alee oh iSspecta obligaia egală ectului fără preocupări sau experienţă în ramura care, ca sistem, a încetat să mai funcţioneze. „ âtlată sub jurisdicţia Romei. Este vorba de le biserici,

hiale şi 69 de „bi de stat“, Întâistătătorii tolici mata SĂ ă su reia A î / Silviu, ( Case parohiale şi 69 de „bunuri de stat”, Îţăistătătorii greco-catolici narea revendicărilor re i lte OPRIŞ | ca endicini ri vieti eri vaii A ecutii fra A i Cer „restitutio In integrum“, lucru foarte reu, dacă nu imposibil, condiţiilor de mur că tot | “preocupări în alte domenii, instituţia AGA Preşedintele ex ep erației tegrum'“, lucru foart g Că nu imposibil, de

însăşi a ajuns să nu-şi demonstreze rostul şi să se acopere de ridicol. A fost încurajat, de fapt, curentul demolator al economiei, până

tizată, textul

patronale din industria României

( Continuare in pag. a VI-a) Prin forța împrejurărilor,

realizat, ținând cont de faptul că - din 1948, când a fost destiințată de comunişti - Biserica Greco.

numărul enoriaşilor. (L.M.)

“Catolică din România

Şi-a redus sever,

ilor profesionale şi maj copierea ME OREI fi probleme cu siguranța jurul orei 18,00, un com (at intenția de a opri di troului de azi de la ora 4

'eva foamei ta Coni | azi în sedinte | Oliviu Gherman recunoaşte PAIN | că are doar... trei case

Comisia Apartamentul, restantă cu unele audieri, a reuşit ieri să-l întrebe personal pe domnul Olivit Gherman, preşedintele Senatului, despre situaţia locativă a domniei sale;

Preşedintele camerei superioare a Parlamentului a

Politica externă şi opinia publică

decide: soarta ţărilor mici, care: au y Elina dn al doilea război mondial „m

„eu Pactul Ribbentrop-Molotov. sau cu m. tabelul „procentajelor“ convenit de m

În cursul „negocierilor pentru încheierea unui tratat între: România. „Şi Ungaria s-a dat publicităţii, pentru. prima, dată la noi, un text al proiec-

mărturisit comisiei că are intenția str$i transfere domiciliul măi ti leul i ei „Stalin şi Churchill pentru împărțirea în Bucureşti, motiv pentru care a şi cerut să i se repartizeze, E VE pozat pl vă Satie ri (rele de intuență în Europ de Bta din fondul locativ de stat, o locuinţă. Evident cererea a fost , nt zi - Bineînţeles, textul a şiB „Dar clerile ie

onorată, dl Gherman plătind chirie la stat de. la sfârşitul big pica aprinse în presă ş ceșii recipr N iaca dl a anului 1994 pentru un apartament din soseaua Kisseleff arlament, inclusiv păreri anuca

1995

Anul 1995 este marcat de două evenimente sumbre: accidentul aerian de la Balotești, cel mai grav incident aeronautic civil din istoria României, și moartea liderului țărănist Corneliu Coposu, condus pe ultimul drum de zeci de mii de oameni.