Vizita lui Ion Iliescu la Vatican

TIE ORI Tei a e Mom ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENTI

cincea Nr. 1525

Miercuri, 29 martie 1995 300 lei

ian | De ce se sparge cvorumul parlamentar

Pentru a patra săptămână » a - capre pect i ia

consecutiv, nici ieri nu s-a putut realiza în Senat cvorumul necesar pentru dezbaterea punctului 7 din Statutul senatorilor şi deputaţilor privind incompatibilităţile dintre postura de parlamentar şi diferite funcţii publice. De-a lungul săptămânilor trecute, în fiecare marţi, motivele pentru care senatorii s-au fofilat de la dezbaterile ce trebuiau să decidă dacă ei pot fi şi membri ai CA sau AGA au fost cusute cu aţă albă. Ieri, explicaţia pe care au găsit-o unii pentru urechile presei a fost şi mai subțirică: absenţa unor | lideri importanţi ai partidului de guvemământ (recte Ion Solcanu şi Vasile Văcaru), aflaţi peste hotare. Oricum, la ora 17,00 mai rămăseseră în fotoliile senatoriale vreo 22 de aleşi ai neamului. ŞI uite aşa se ajunge în luna aprilie cu „ punctul 7; aprilie e însă, cum se ştie, luna păcălelilor, (P. Ardeleanu)

Foto: Valeriu TANASOFF

= PDSR face pasul înapoi Celebra Ordonanţă 1 : va fi modificată

Liderii partidelor arcului majoritar s-au întâlnit luni seara, analizând, între altele, şi problema modificării Ordonanţei nr. 1/1995, ce a întețit focul mişcărilor revendicative, aducându-l la cote fără precedent. Dl. Oliviu Gherman declara ieri că cei prezenţi s-au pus de acord asupra a 7-8 amendamente la ordonanţă, pe care urmează să le susţină în comun în Parlament. Se speră să se accentueze caracterul de frână în calea inflaţiei al acestui act normativ. În legătură cu întâlnirea cvadripartită, preşedintele Senatului a adăugat că în curând va fi dat publicităţii protocolul adiţional. EI nu cuprinde prevederi ce pot avea ca urmare o eventuală -remaniere guvemamentală, cum au lăsat să se înțeleagă unii, ci stipulează doar faptul că partidele semnatare pot depune candidaturi pentru posturile rămase vacante în administraţia centrală şi locală. Titularizările pe aceste funcţii vor fi însă rodul negocierilor. (SPA)

: lon Iliescu primit : de Papă 7 m Venind dinspre Tirana, ieri, preşedintele Ion o a 2 e m Iliescu a ajuns la Vatican, unde a fost primit de ensiunea creşte în Televiziune :::::- iii , : "9 ale căror subiecte nu au fost date publicităţii - ; : 2 s-au desfăşurat în prezența secretarului general - şi Brătescu Nicoleta - regizor de studio, D-na Ana . importante şi uşoare edeme pretibiale. Prezintă, de m al Sfântului Scaun, monseniorul A. Soldano şi Pichete de protest in Calea Blandiana şi dl. Ticu Dumitrescu mobilizează oameni asemenea, o intensă stare de astenie, fizică şi m au fost pozitiv apreciate de preşedintele D b i pentru a manifesta în semn de şolidaritate cu Dumitru neuropsihică, tulburări concentrare. Glicemia,86 m României drept pragmatice şi lipsite de patimă. or (1) anţ luga, pe Calea Dorobanţilor, în faţa porţilor mg%. Datorită evoluţiei, care poate prezenta oricând fu Putem presupune că, între altele, convorbirile Începând de astăzi, Federaţia Sindicatelor din Poşta Televiziunii. DI. Dumitru Popa, director general al o agravare, este menţinut sub control medical strict, p, S-au referit şi la retrocedarea bunurilor Bisericii Română a organizat pichete de protest (formate din 20-30 - SRTV, pe care am încercat să-l contactăm pentru a . fiind examinat clinic zilnic şi efectuându-se probe m Greco-Catolice, (L.M.) de persoane) în fața Televiziunii Române, în scopul ' cunoaşte opinia sa în legătură cu situaţia din paraclinice repetate.

pie apa id dee: tării lui +- Televiziune,- ne-a „declarat; că „ase. wagenda::fo; LDPE > Dr, Carmen Buşneag E. 4 . cea cai

Dasiaii ga Iderul PSDR, Mei Brutal. a inru în — încăreti”, Gabi SIMON n eimeNA foaie, D iii ioni nul fate a „Senatul preieră foamei în semn de solidaritate cu Dumitru. | i / i i ont i : stg aa ile a fEse vorba de visa unui om pe car mezina an DUMILTU Iuga susținut de se sionarul Gabriel : autoturisme Daewoo - seamă de 27 de zile şi de un concept de democraţie care ne „m "Senatul pare decis să se .doteze cu 45 de trebuie apărat“, a declarat secretarul general al sindicatelor 7 meteorologi î "Țepe ea pune în discuţie . automobile de: import. Ele ar urma să fie din poştă, dl. Comeliu Mihali. (loana IOVA), Adeziunea Institutului Naţional de Meteorologie independenţa TVR 1 m repartizate. membrilor Biroului Permanent şi Seas a “şi Hidrologie faţă de acţiunea d-lui Dumitru Iuga D D. „„„i= m şefilor de comisii şi de grupuri parlamentare. a trei salaria di TVR -a manifestat seara trecută prin neparticiparea. în eputatul PNŢCD Gabriel Ţepelea, fost preşedinte m Senatorul Sava, membru al PDSR, a afirmat

s i e prin neparticipare a G i At pt i

e . emisie la TVR a meteorologului de serviciu. omisiei de cultură artă şi mass-media din Camera m că se va constitui o comisie care va analiză in gr eva foamei Doamna “Teodora Cumpănaşu ne-a comunicat că DEPulaţilor, proaspăt demisionar din această funcţie, m ofertele de vânzare „venite din partea

această stare de fapt - reacţie a IMH - se va 1Câ declarat: „Având în vedere că în cadrul şedinţei N producătorilor de automobile, printre care

Horn şi Meciar de pe cu ocazia Conferinţei omba separatistă a partid ol minorităţii cele 17 locuri deţinute 1), a declarat, într-un rmoţiunea sa cere mia regională în 9 martie, la Paris, a utonomia regională”. au păcălit ungurii pe > noi, insistând ca în ire la Recomandarea lui Europei, care, în atut special pentru ar ceea ce premierul din considerente : cuvânt Marko Bela, e de convieţuire“. dorea să-l smulgă e? Al recunoaşterii intr-un şir de tratate on, de după Mdrea zontinuând- cu cel de 'ol de la Helsinki al Europo, din 1975. e euroatlantice... De de de la Budapesta ismele continentale? ie de recunoaşterea upă cum Adevărul merg doar până la ar. Au greşit cei ce oua oară dacă vor parlamentul de la vac până când nu 3, vezi Doamne, ar om fi aproape unii coltul. Dar asta e din coate să iasă te după semnorea

avem de făcut față a roşit la Paris când că „tratatele de la du-şi regretul că nu a n-ar găsi nici un , ce calul de bătaie a ni-l propun este

în 907 a e PRR 7 TOI ape PROPUI Ta PEPI Pe

Pe i a a

ZIAR NAŢIONAL INDEPENDENT

Nr. 1526 9 Joi, 30 martie 1995

e i - - — “i | v ee |. are || . e : SĂ Mi 9 . ta ă a i jului IRSOP |: în acest ||! In numărul de mâine vom publica rezultatele sondajului . Tezaurul : = iai realizat la solicitarea ziarului Adevărul. : nueste (în Paris | ; ITI PE -a - k naţionaliz mem | După ce a falimentat cu un circuit ti Caritas 7 tea Romina Ac, ginea I..] [..] si PI : :, 9 » i ind naţionaliz a “ ă devi ensionarilor ; -=2 == | „CIeSus“ vrea să devi i ESTE inia. este 53 . pă (camera infe Apari şi 7 i „tar după m Federației Ruse) se afl: că E. Proaspătul patron decide să-şi consens: proiectul este viabil. Se Înscrierile se fac planificat, Jocul stonul de 7,5 la sută, iar ia bn fest În anii 1944 şi 4 ă i i ională iramidal prevăzând o creştere alte zece primea tranşa a m scoaterii tezaurului Rom televizor scoată firma din anonimatul închiriază sala multifuncţion +) g d a câştigului: de zece ori suma 2 9 : definiti decide | hergheliei de „Centauri“ înscrişi din incinta Clubului 1.M.G:B, a numărului de chitanțe depuse deea cal puţin 25,8 la sută m bunurilor dobândite în : la Registrul Comerţului, prin 4 L] ată, felul |. = - procent ce alimenta fondul de tnviae înfiinţarea unei bănci populare. Timp de un an și jumătate de la înfiinţare, S.C. Centaur rezervă, viitorul capital social al a DI. Agaton v. corect S E popi ati [iuti a fost unul dintre miile de sereleuri cuminţi. Cu 40 mii lei Băncii Cresus. Mitul prinde înlocuirea re lucru, de iz an pă ide ni ata bani gheaţă şi 60 mii în natură, s-a constituit, la sfârşitul rădăcini în realitate, căci a eter e pd ja aireră lam lui '91, capitalul social al firmei. Doamna Anca Boeriu a lucrurile merg strună. Se fac * parlament ebuie să Sronoxiist,, dommi up caci făcut astfel o mică schimbare în cartea sa de vizită, devenind propuneri pentru extinderea = GA ţ ris varianta unui. circuit inanciar din grafician comerciant. După 18 luni, societatea e vândută circuitului în provincie, apar * A - duri u ce . de întrajutorare. În vremea în în familie, cele 20 de părţi sociale fiind cesionate domnului primii imbogăţiţi, se construiesc m Ministerul Turis: arisi ol | care se punea bomboana pe Liviu Constantin Boeriu, tatăl fostei proprietare. Venise scheme de joc mai complexe m scrisoare peace neta reni | einer ici | noreat inut Câte Sp iei emaeate |. ie 8 dim 49%. Clubul Gott pina ie ai Ce a caiailui | obiectul de activitate intră de acunt Pi ia RI e E aAlii. deva apel: cal: pat a comerciale de turism raţie de întrajutorare. Este 0; esus. 3 2 în turism. Dan Mat osta cu | pun umărul 31 de persoane cisețiit financiar i căutat din Bucureşti. . brie ere je 1. (ingineri, economişti, maiştri, articiparea parlamel e zi em pensionari), care formea- La 6 decembrie 1993 apar (cu o valoare de 10 mii lei fie- Cristian BĂDESCU a Membri, ia „Adun umatate | Ză Comitetul de iniţiativă pentru primii deponenţi, atraşi de care) cu o sută pe săptămână. Adrian CERCELESCU « Ați pe tt SUB PUNR înfiinţarea Băncii Cresus. Neu- mirajul câştigului şi de perspec- După 5 săptămâni omul îşi ie Te aa arzi Aia oii stabileg : roni şi microprocesoare sunt în tiva de a deveni acţionarii băncii. . recupera banii, minus comi- uare in pag. m incompatibilitatea cali al și m cea de membru în A Biuna, pi PR e. . le e în e . A ipiieiatiaai ata ă. Apoi, | -] V | !j Ş d tel . plenul Senatului a fost în I actualei. s i acale = 0 instiiutie a IezIs a | picric i, nişte i e iii | +] e a omania n | pi e - . di aiă pentru demnitari | Iliescu presiunilor Papei? : România n nele de cre R ja LE m n implicată ÎI rile de 4 z ȘI ._. zi i pe căpătuială Z i dela Chişi lâdislav. Z poe pa pe fe] i m Speculaţiile privind npuşcat y i României la Chişinău Dezbaterile în legătură cu ceca ce presa în zona managementului strategic de la nivelul ii aia ea ia ie ciodată a numit „afacerea“, „scandalul“, sau pur şi. întreprinderii. ; : realităţii“, apreciază a lupte simplu „înşelătoria AGA“ au confirmat ce Este binecunoscut că prăpădul din economie Externe, scopul unor a $/eabă era de prevăzut de la bun început. După a început, imediat după 1989, cu distrugerea senpânl îm doina nca la cum se ştie, reprezentanţii în AGA au fost componentei sale de strategie, acest călcâi al dincei, alai Puterea | -stabiliţi în mare taină. Principiul competenţei lui Ahile al sistemului economic, Au fost complicarea suplimet t sa-şi a fost înlocuit de criterii cunoscute numai desfiinţate structurile de Arta macro i avertizează Mai rom: cercului restrâns de iniţiaţi. Se vorbeşte că mediu economice şi sistemul în ormaţional continuare cu enţie e nde 2 listele cu propuneri de membri AGA au fost S-a continuat cu asaltul împotriva directorilor declanşate la 19 martie. E A întocmite de şefii administrației locale de şi specialiştilor, Eu tolerarea dezordinii şi La Metrou acu fă stat cu consultarea unor factori politici. indisciplinei din producţie, cu pensionări E 4 iri Definitivarea s-a făcut la centrala FPS ţinând timpurii Care au pia, ele di ta Salariaţii de isa seama de sugestiile venite din diferite. cere din. întreprinderi până la nivelul ec! ipei, Pliaâe iri!” | orizonturi ale puteri sau. pur şi simplu, la Ale ij pe soti A depouri ŞI da tari ii i u au fost pu; Ă ia de rara “aa pati a PR Păi revii d unor er, finan- rămân în gr nu Ș Pi : Cha Pi CER despre semne ale incapacității AGA de a-şi îndeplini _. ciare şi de credit care au descurajat activitatea agln ciuda Lisa: îi nti din în bune condiţii rolul important ce i-a fost productivă. Aşa s-a reuşit performanţa ca, terea.

rea e

rezervat. Lipsită de aportul unor competenţe de vârf în domeniul respectiv, încadrată de

după cum se exprimă părintele economiei

americane moderne JOHAN KENETH Unul dintre cele mai

gingaşe subiecte ale convorbirii pe care

de salariaţi refuză să se Aceştia sunt lucrătorii di

dintele Ii la Vatican cu Sanciitatea Sa, Papa | de Fear da la Ciure

i ionali LBRAITH, dintr-o economie deficitară, preşedintele Iliescu a avut-o la Vatican cu Sanctitatea , Papa loan şi Militari, Ei şi-au anu

lume multe ori cu persoane al căror profesionalism GALB p ,, din i ină i Paul al IIJea, s-a referit la retrocedarea averilor Bisericii Greco-Ca- respecta obligaţia legală

: buni a fost probat doar prin posesia unei diplome, dar care uncţiona, să se obţină o economie 10 tă du aja ag alee oh iSspecta obligaia egală ectului fără preocupări sau experienţă în ramura care, ca sistem, a încetat să mai funcţioneze. „ âtlată sub jurisdicţia Romei. Este vorba de le biserici,

hiale şi 69 de „bi de stat“, Întâistătătorii tolici mata SĂ ă su reia A î / Silviu, ( Case parohiale şi 69 de „bunuri de stat”, Îţăistătătorii greco-catolici narea revendicărilor re i lte OPRIŞ | ca endicini ri vieti eri vaii A ecutii fra A i Cer „restitutio In integrum“, lucru foarte reu, dacă nu imposibil, condiţiilor de mur că tot | “preocupări în alte domenii, instituţia AGA Preşedintele ex ep erației tegrum'“, lucru foart g Că nu imposibil, de

însăşi a ajuns să nu-şi demonstreze rostul şi să se acopere de ridicol. A fost încurajat, de fapt, curentul demolator al economiei, până

tizată, textul

patronale din industria României

( Continuare in pag. a VI-a) Prin forța împrejurărilor,

realizat, ținând cont de faptul că - din 1948, când a fost destiințată de comunişti - Biserica Greco.

numărul enoriaşilor. (L.M.)

“Catolică din România

Şi-a redus sever,

ilor profesionale şi maj copierea ME OREI fi probleme cu siguranța jurul orei 18,00, un com (at intenția de a opri di troului de azi de la ora 4

'eva foamei ta Coni | azi în sedinte | Oliviu Gherman recunoaşte PAIN | că are doar... trei case

Comisia Apartamentul, restantă cu unele audieri, a reuşit ieri să-l întrebe personal pe domnul Olivit Gherman, preşedintele Senatului, despre situaţia locativă a domniei sale;

Preşedintele camerei superioare a Parlamentului a

Politica externă şi opinia publică

decide: soarta ţărilor mici, care: au y Elina dn al doilea război mondial „m

„eu Pactul Ribbentrop-Molotov. sau cu m. tabelul „procentajelor“ convenit de m

În cursul „negocierilor pentru încheierea unui tratat între: România. „Şi Ungaria s-a dat publicităţii, pentru. prima, dată la noi, un text al proiec-

mărturisit comisiei că are intenția str$i transfere domiciliul măi ti leul i ei „Stalin şi Churchill pentru împărțirea în Bucureşti, motiv pentru care a şi cerut să i se repartizeze, E VE pozat pl vă Satie ri (rele de intuență în Europ de Bta din fondul locativ de stat, o locuinţă. Evident cererea a fost , nt zi - Bineînţeles, textul a şiB „Dar clerile ie

onorată, dl Gherman plătind chirie la stat de. la sfârşitul big pica aprinse în presă ş ceșii recipr N iaca dl a anului 1994 pentru un apartament din soseaua Kisseleff arlament, inclusiv păreri anuca