14 septembrie 2006

Moartea lui Silviu Brucan

Se stinge din viață Silviu Brucan, ideolog al regimului comunist și analist politic. Devine membru al partidului comunist încă din perioada interbelică, fiind numit secretar de redacție al ziarului Scânteia în 1944. A fost ambasador în SUA (1955) și reprezentant al României la ONU în anii 1959-1962. Gheorghe Gheorghiu-Dej îl însărcinează în 1962 cu reorganizarea radiodifuziunii, Brucan demisionând din funcție în 1966. În martie 1989 este unul dintre semnatarii „scrisorii celor șapte”, text critic la adresa regimului condus de Nicolae Ceaușescu. După 1989 devine membru al CFSN, fiind mai apoi cunoscut pentru aparițiile ca analist politic la emisiunea Profeții despre trecut de la postul de televiziune PRO TV.

Moartea lui Silviu Brucan, văzută în presă:
Adevărul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național, Revista 22.

Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):

Jurnalul Național, 4 septembrie 2006

Răzvan Chiriţă/MEDIAFAX OPERAȚIE COMPLEXĂ. Analistul politic Silviu Brucan, supus unei intervenţii chirurgicale foarte dificile

SPITALUL UNIVERSITAR | ANALISTUL POLITIC, ÎN STARE CRITICĂ

Brucan, şapte ore în operaţie

Analistul politic Silviu Brucan a fost supus ieri, între orele 10:00 şi 17:00, unei intervenii chirurgicale cu grad mare de risc, la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti (SUUB). La finalul intervenţiei, directorul SUUB, dr. Cătălin Ciîrstoiu, anunţa că „starea pacientului este critică“.

Magda Marincovici

„diagnosticul stabilit este

anevrism al aortei abdominale infrarenale în expansiune cu iminenţă de ruptură“. Comisia medicală care a făcut investigația clinică și paraclinică în vederea intervenţiei a fost formată din asist. univ. doctor Cătălin Cîrstoiu, prof. dr. Leonida Gherasim, prof. dr. Florin Costandache, șeful secției ATI, conf. dr. Ștefan Neagu, şef secţie chirurgie III, doctorul Horia Mureşian, șeful

otrivit informaţiilor direcP torului medical al SUUB,

secției chirurgie cardiovasculară, și doctorul Romică Cergan, medic primar imagistică.

După șapte ore, la finalul operaţiei, directorul medical al SUUB ne-a declarat: „Silviu Brucan este într-o stare critică și a fost dus la secția de reanimare“. Intervenţia chirurgicală, extrem de complexă, a fost realizată de o echipă de la SUUB.

OPERAȚIE GREA. În cursul operaţiei, care s-a dovedit extrem de complexă, medicii au procedat la amplasarea în locul zonei anevrismale a unei proteze. Anevrismul avea, inițial, şase centimetri, însă zona de protezat este mult mai extinsă. Gradul de complexitate a intervenţiei a crescut și mai mult, întrucât în timpul operaţiei medicii au stabilit că starea pacientului este mult mai gravă. Pe lângă acest diagnostic sever, analistul politic a avut un accident vascular și mai suferea de adenom de prostată, operat în câteva rânduri. Silviu Brucan a fost internat la SUUB în urmă cu trei zile. Directorul SUUB, conf. dr. George lana, ne-a precizat că „primele

ore după intervenţie sunt critice. Ruperea anevrismului aortic este pe locul 15 în lista cauzelor de deces și apare la unul din 12 bătrâni.

Teri, în jurul orei 20:00, dr. Cătălin Cârstoiu a anunţat că „starea de sănătate a politologului Silviu Brucan este staționară. Pacientul se afla la secţia anestezie terapie intensivă, fiind stabil hemodinamic, susținut cu suport ventialator și farmacologic. Șeful secţiei chirurgie cardiovasculară, dr. Horia Mureșian, a precizat că a fost o intervenţie de maximă urgenţă la un anevrism dureros, în expansiune de la 25 de mm în mod normal, la 7 cm.

Silviu Brucan a fost ambasador al României în Statele Unite și la ONU. El a fost unul dintre semnatarii Scrisorii celor șase demnitari comunişti, un protest adresat lui Nicolae Ceaușescu. După 1990, Silviu Brucan a fost supranumit „oracolul din Dămăroaia', după ce a declarat că România are nevoie de 20 de ani ca să deprindă democraţia. Din 1996 el este invitat permanent al emisiunii „Profeţii despre trecut“, de la Pro TV.

Evenimentul Zilei, 15 septembrie 2006

LA TREI ANI DE PROFEȚIE

A murit Silviu Brucan

DESTIN. Politologul s-a stins din viaţă la Spitalul Universitar de Urgență

(8 Mihai Munteanu

mihai. munteanudlevz.ro

Silviu Brucan a murit, ieri-seară, în urma unui stop cardio-respirator, cu trei ani înainte să-şi vadă “profeția împlinită. Medicii au constatat decesul la ora 22.50.

Doctorul Ana Maria Trandafir, purtătorul de cuvânt al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, a comentat pentru Mediafax: „Deşi pacientului i s-a asigurat suportul maximal al funcţiilor vitale, starea generală s-a deteriorat progresiv, pacientul făcând stop cardio-respirator sub ventilație mecanică“. Născut la 18 ianuarie 1916, pe numele său adevărat Saul Bruckner, politologul a trecut în neființă la vârsta de go de ani, lăsând în urma sa imaginea unui personaj controversat.

„Oracolul din Dămăroaia“ Stalinist convins, Silviu Brucan şi-a

început cariera politică ca membru al

„PCR. În septembrie 1944, a fost mamit secretar general de redacție la ziarul Sea “omida de = a

Șeicaru. În 1955 a fost trimis ca ambasador al României în SUA şi la ONU Brucan l-a apreciat pe Gheorghiu-Dej, dar l-a disprețuit pe Ceaușescu, corsiderându-l incult și paranoic.

Pus sub urmărire şi trimis în domiciliu forțat în 1987, ca urmare a transmiterii de către agenţiile de presă străine BBC şi UPI a unei declarații împotriva regimului Ceaușescu, Brucan a primit paşaport, cu ajutorul şefului Securității, Iulian Vlad. A urmat, în martie 1089, cel mai renumit demers anticeaușist: „Scrisoarea celor şase“,

Prin acest manifest publicat de BBC şi Europa Liberă, Brucan, Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu şi Grigore Răceanu atrăgeau atenția asupra abuzurilor hui Ceauşescu.

Imediat după Revoluţie, Brucan a fost membru fondator al FSN. În această calitate el a rostit expresia „stupid people“, motivând-o astfel: „Pentru a deprinde democraţia, românii ver

„avea nevoie de 20 de ani“,

pr ofeție i-a atras porecla de „Oracolul i i Dămăroaia', cartierul bi i

Jurnalul Național, 15 septembrie 2006

ULTIMA ANALIZĂ

Brucan s-a stins din viaţă

Silviu Brucan a murit aseară, la ora 22:50, în urma unui stop cardio-respirator. Medicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă București au încercat zadarnic timp de 20 de minute să-l readucă la viaţă prin manevre de resuscitare. „Deși pacientului i s-a asigurat suportul maximal al funcțiilor vitale, starea generală s-a deteriorat progresiv, pacientul făcând stop cardio-respirator sub ventilație mecanică“, a declarat pentru Mediafax doctorul Ana Maria Trandafir, purtătorul de cuvânt al spitalului.

OPERAȚIE. [a 3 septembrie, Silviu Brucan a fost supus unei

intervenţii chirurgicale de mare risc, care a durat aproximativ şapte ore. Politologul fusese diagnosticat eu anevrism al aortei abdominale infrarenale în expansiune cu iminenţă de ruptură. În urma operaţiei, lui Brucan i s-a instalat o proteză aortică în zona afectată. Anevrismul lui Brucan avea iniţial șase centimetri, însă zona afectată a fost mult mai mare. Totodată, anevrismul era rupt şi invadase un mușchi din vecinătate, ceea cea constituit un factor de risc suplimentar. În cursul zilei de ieri, Silviu Brucan a fost reintubat, pentru ai se asigura suportul respirator şi medicamentos,

OPOZANT. Silviu Brucan s-a născut la 18 ianuarie 1916, în Bucureşti. A fost unul dintre personajele-cheie din decembrie 1989, după ce în luna martie a acelui an a semnat „Scrisoarea celor şase“, alături de alţi foști înalți demnitari ai PCR, prin care condamna regimul Ceaușescu. După transmiterea scrisorii de BBC, Brucan a fost anchetat de Securitate și a avut domiciliu forțat în cartierul bucureștean Dămăroaia. Între 1944 și 1955, Silviu Brucan a condus cotidianul Scînteia. Ulterior a fost numit, în 1955, ambasadorul României în SUA, apoi, între 1959 și 1962, a ocupat postul de ambasador la ONU.

Adevărul, 16 septembrie 2006

Cel din urmă interviu a apărut la ziarul Adevărul

Silviu Brucan, ultima profeție

GEORGE RĂDULESCU

george. radulescuadevarulonline.ro

VALENTIN POPESCU

valentin.popescuGadevarulonline.ro

POLITOLOGUL SILVIU Brucan a încetat din viață joi seara, la ora 22,50, în urma complicațiilor survenite după operația de anevrism aortic abdominal.

rucan s-a născut la Bucureşti,

la 18 ianuarie 1916, cu numele de Saul Bruckner. În septembrie 1944 este numit secretar general de redacție la ziarul “Scînteia”, de unde cere condamnarea la moarte a lui Iuliu Maniu, Gheorghe 1. Brătianu, Corneliu Coposu, Radu Gyr și Pamfil Șeicaru. În 1955 devine ambasadorul României în SUA, iar între 1959 şi 1962 deține această funcție

la Organizația Naţiunilor Unite. În 1987.

intră în conflict cu. Nicolae Ceaușescu, ca urmare a transmiterii de către BBC şi UPI a unei declaraţii împotriva regimului, fiind pus sub urmărire și trimis/cu domiciliu. forțat. Totuşi, un an mai târziu, Silviu Brucan a primit paşaport, cu ajutorul şefului Securităţii, Iulian Vlad, şi a obținut viză pentru SUA, unde a plecat pentru șase luni. În această perioadă s-a întâlnit cu responsabili ai: Biroului pentru Europa Orientală din cadrul Departamentului de Stat, dar şi cu fostul ambasador al URSS la Washington, Anatoli Dobrinin.

În martie 1989, Silviu Brucan, alături de Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Constantin Pârvulescu și Grigore Răceanu, îşi pune semnătura pe documentul intitulat “Scrisoarea celor șase”, considerat drept demersul anticeaușit cu impactul cel mai important. După evenimentele din decembrie 1989 intră în conducerea FSN şi afirmă, spre revolta multora, că, “pentru a deprinde democrația, românii vor avea nevoie de 20 de ani”. Cu nici 48 de ore înainte de a trece la. cele veşnice, starea sănătății lui Silviu Brucan părea că se ameliorează, Atunci a rostit ultima profeție, pentru ziarul Adevărul: “Întâi ianuarie (n.r, - 2007), după părerea mea, înseamnă mai rău decât acuma. O să treacă ani de zile până o să simţim o îmbunătățire”. ea

Analistul Silviu Brucan a rămas convins până în ultima clipă că nu s-a înşelat când a spus că românii vor înţelege democraţia după 20 de ani

Foto Arhiva Adevărul

Evenimentul Zilei, 16 septembrie 2006

„ Silviu Brucan, pc iar în Pr măverii

D Laurențiu Mihu

raman

iu petrecut în Dămăroa-

ia, pe strada Izbiceni 79. Poti vit ginerel otul s-a redus atunci la o i

| „povesteşte — closetul în tu

anii dintre ei. „Din spusele unul, locatar se fostă întindere â : unplut de oameni 9 Câta stat sta șaumzta e cameni aici a fost Mont cind veterani ia au fost în esa iți. ul

foarte drăguţ. ar fi apartinut unei; famjiă de

Ne-a dezamăgit Ssidesprecarese spunecăară pei din odată, după miei ada

Evenimentul Zilei, 16 septembrie 2006 (2)

e «e es... e mul stalinist ilumina ERSAT ISTORIA. Om de încredere sub Gheorghiu-Dej, al lui Ceauşescu, analist politic postdecembri

Vidiu Nahoi

|n om îmbrăcat modest şi încălțat în teniși comozi, căLI ruiaiiplăcea să se târguiască * cu precupețele din piată, client obişnuit al unui magazin alimentar din Piaţa Aviatorilor, magazin inlocuit azi de un bloc din otel şi sticlă. Cine nu l-ar fi cunoscut ar fi putut crede cu greu că acest bărbat în vârstă era uhul dintre cei mai influenţi oameni ai Romaniei, Dar oare câţi dintre români nuj ştiau cine & Silviu Brucan? Se spune că nu a existat lider politic al anilor '9o care să nu [i trecut pragul locuinţei sale din Primăverii, celebrul cartier al înaltei nomenclaturi comuniste. „Domnul profesor“ — aşa i se spunea acestui revoluționar de. pri critic al lui Ceausescu, analist poli postdecembrist, temut, contestat și respectat deopotrivă, Anii ilegalismului PCR Sa ce s-a meat îi anul 1916,ca Bu al unui negustor de stofe. ioada de

1958, Silviu Brucan (dreapta), impreună cu Eduard Mezincescu, ministrul adjunct

al Afacerilor Externe, lao sesiune a ONU

ziariști, între care Radu Gyr şi Pamfil

Şeitaru, cărora le cere condamnarea la

nței lui Brucan la

ia* sunt şi cei ai marilor bătălii

din interiorul partidului, în urma cărora

sunt eliminați mai înțâi Lucrețiu

Pătrăscanu şi apoi grupul Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georges

Brucan, trece cu bine această perioadă

tulbure, grație relației “sale foarte

viu Brucan, Devine lector la

tul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, unde predă socialismul şi de unde iese la pensie în 1978,

Anii lui Ceauşescu În anii '70 şi "80, întreprinde dese călătorii în SUA, Anglia, Franţa şi alte state occidentale, unde susține conferințe, predă cursuri și publică articole şi cărţi de politologie. Tonul său la i Ceauşescu devine din e înce itic. În 3084, intră în legătură cu generalii Ioniţă şi Kos plănuiău 0” lovitură de stat pentru răsturnarea lui Cea=

ușescu,

Prin relațiile sale cu Ion Ursu, mem= bru al CPEx, Brucan face rost de progrămul secret al vizitelor lui Ceau=

pes în străinățate. | În cele din urmă, “conducerea de par-

a, care

împreună cu Gheorghe xandru Bârlăde Constantin Pâ Răceanu - chi lideri comunişti trecuţi pe linie moartă de Ceauşescu. Scrisoarea critica dur. politica lui Ceauşescu, dar de pe poziţiile ideologiei comuniste, Dealtfel, încă. deschiderea epistolei, cei şase afirmă că recurg la acest gest deoarece. „însăși ideea de socialism, pentru care noi am luptat, este editată de dumneavoastră“.

După apariția Scrisorii este muţat

>menclaturii în

| din elegantul cartier al noi

ia, 0 zonă modestă, muneitorească. „Oracolul din Dămăroaia“ nu va locui însă decât puţină vreme acolo, întrucât, după decembrie 1989, va reveni în cartierul Primăverii, în vila de protocol,

Decerhbrie 1989 şi după Nei cai carea

constituite după fuga lui Ceatșescu

decât până pe 4 februarie 190

în cele circa şase săptămâni.

Evenimentul Zilei, 17 septembrie 2006

Profetul Silviu,

ĂRĂ FAST. Silviu Brucan a! fost incinerat ieri, cio ceremonie joasă, în prezenţa lui iescu și doar a câtorva prieteni şi colaboratori.

2 Lică Manolache _

erat ieri la crematoriul Vitan-Bârzești. Brucan a decedat la ta de go de ani. Fiind de origine

2 Ai ateu, Brucan nu a dorit

care a rostit câteva cuvinte înainte ca trupul să fie coborât de pe catafalc. Ion Iliescu, câțiva vechi prieteni şi

oşti colaboratori din televiziune au fost singurele persoane care au venit să-și ia rămas-bun de la „oracolul“ din Dămăroaia.

„A fost dorinţa lui să fie incinerat la acest. crematoriu. Aici au fost incinerate şi sunt depuse soția şi fiica lui“, a spus Mircea Nicolae, ginerele lui Brucan şi ultima rudă rămasă în viață. Nicolae a venit încă de

eață la crematoriu pentru a-i âmpina pe cei care au dorit să-l

ABID.

Foktul jdeglog

al Particule Coniualst Roman a fost conuus pe ultimul du

Mircea Nicoale, ginerele lui anul 1936 într-o familie de r Brucan, i-a rugat pe cei prezenți să de stofe. Absolvent asculte un discurs în memoria Evanghelice Germane şi politologului. Scriitorul Alexandru Naţional „Sfântul Singer a spus: „Silviu Brucan a fost intrat în anii un om cu mare responsabilitate, cu

a ne ajuta pe noi să fim autonomi, să faia corect şi să fvătăizu din

vadă pentru ultima oară pe profesor. Lucian Mândruţă şi Mihai Codreanu, cei doi jurnaliști care au realizat împreună cu Silviu Brucan emisiunea „Profeţii despre trecut“, la Pro 'TV, au adresat, pe rând, condoleanţe lui Mircea Nicolae. Printre cei prezenți la crematoriu s-a numărat și Radu Comşa, fost ambasador al României în Germania, între 1990 şi 1993, şi şi prieten al politologului. „Ultima oară ne-am văzut i apa Era un om vesel, prietenos, făcea des glume. De asemenea, era un gurmand, îi plăcea foarte mult peştele. Un om cu mult simţ politic. Eu i-am spus-că a greşit când a spus că România va învăța democrația în 20 de ani. Îi trebuie 40 de ani. Are nevoie de o generație care să vrea și una care să poată“, a spus. Comşa. Pi „Nenea Tache“,

Evenimentul Zilei, 17 septembrie 2006 (2)

2 |/Fărăurmași direcți 3 |> Silviu Brucana fost căsătorit cu E | Alexandra Sidoravici Brucan. Sotia, decedată pe 17 ianuarie 2000, a fost aleasă deputat în anul 1946, când alegerile au fost falsificate de comuniști. | > Alexandra Brucan a ocupat funcția de acuzator public pe lângă Tribunalul | Poporului şi a participat la procesele | intentate „dușmanilor de clasă” ai comuniştilor. De asemenea, soția politologului a mai ocupat funcţia de secretar general In cadrul Ministerului (PSD), fos preşedinte al Consiliului Minelor şi Petrolului şi în Uniunea Judeţean Ilfov, Vlad Brucan lipsea das Femeilor Democrate din România. de acasă și i-a fost încredințat lui | > Cuplul a avut doi copii, Anca şi Vlad pentru a face parte din echipa de Silviu. Fiica a decedat anul trecut. Era sculeri-matriţeri de la fabrica | căsătorită cu Mircea Nicolae şi au Electroaparataj. Ivanovici i-a fost naş locuit impreună cu Silviu Brucan pe de cununie, dar căsnicia acestuia nu a strada Heleșteului, din cartierul durat. Se pare că Vlad Brucan a Primăverii. decedat din cauza problemelor cu | > Fiul, Vlad Silviu Brucan, a decedat de alcoolul, asemenea. Din câte se cunoaşte, cei > Tot Bebe Ivanovici susține că există doi nu s-au înțeles foarte bine. După şi un al treilea copil, Dinu Brucan, şi declaraţiile făcute de Bebe Ivanovici că toţi trei au fost Infiaţi.

| „ Nopți albe

400 de minute Orange zi şi noapte, cu 4 USD/lună | tarit Orange în orice rețea | 400 de minute gratuite în rețea

20 de minute naţionale lunar, pe viaţă

abonament gratuit 3 luni Dă | |

acer da a Nea 070 3-9 CT ae creea RI oa acm patat a În păun irerta gratia un mec sera ia 777 până în ZI seetambxie și po) câștoa

ura dintre cete 10 eacurui ia Nopţiie Ade de în Perie, dn 8 și 7 Intră pe mana orange.ro peritru mai mut detalii.

ST E pe rca ee pomana E

(Rae, tt imnninte ai 1990. Brucan: „Românii au nevoie de a SO mo zer porirea Pt te ae Doe ră și

20 de ani pentru a invăţa democrația”

Revista 22, 26 septembrie - 2 octombrie 2006

Silviu Brucan a fost un ideolog comunist. Chiar despărţirea sa de crezul căruia i s-a dedicat cu arie vreme de decenii, încă din anii când partidul comunist era o minusculă formaţiune clandestină, Brucana păstrat o mentalitate autoritară. A fost întotdeauna un om al monologuiui. Dădea lecţii, dădea note. Nu avea îndoieli şi profetiza ca şi cum s-ar fi aflat în inima adevărului. Când a avut putere, mai ales în aparatul ideologic, s-a răiuit nemilos cu adversarii. Ruptura lui Brucan cu bolşevismul a venit târziu şi nu a implicat sub nici o formă o sfâşietoare analiză a propriilor resmai cu seamă perioada de la Scânteia, când a cerut cu vehemenţă suprimarea, inclusiv fizică, aelitelor politice democratice româneşti. După prăbuşirea comunismului, Brucan a continuat să urzească intiigi, încercând mereu să-şi fortifice influenţa. A jucat un rol crucial în numirea lui Petre Roman ca premier şi s-a opus cu obstinaţie reabilitării lui Mircea Răceanu. Spun aceste lucruri acum, după trecerea sa în neființă, fără a avea nici cea mai mică animozitate personală. L-am întâlnit doar ocazional şi am purtat câteva superficiale conversații. Am scris însă despre Brucan încă din anii '80, deopotrivă la Europa Liberă şi în pi, inclusiv în revista L'autre Europe. -un articol pe care l-am publicat în New York Times pe 30 decembrie 1987, menţionam poziţia critică a lui Brucan în raport cu acţiunea represivă a regimului împotriva revoltei muncitoreşti de la Braşov. Ştiind bine cine era Brucan, un personaj uns cu toate alifiile, notam faptul că în PCR părea să se configureze un curent reformator. Nu a fost să fie. Nici Iliescu, nici alţi membri ai aparatului mai mult sau mai puţin marginalizaţi nu au avut curajul să se angajeze pe această cale. Când s-a pus problema lărgirii nucleului de semnatari ai celor şase”, nu s-a găsit nici un membru al acelui grup care să se asocieze cu veteranii care protestau împotriva despotismului ceauşist. „Scrisoarea“, la a cărei difuzare Brucan a avut un rol important, graţie legăturilor sale în cercurile diplomatice de la Bucureşti, nu a fost un document antitotalitar. Era un strigăt de protest al Vechii Gărzi comuniste, încurajată de reformele lui Gorbaciov şi dezgustată de cultul personalităţii lui Ceauşescu. Cel puţin în cazul lui Constantin Pârvulescu este de presupus că nu era nici măcar un gorbaciovist, ba chiar dimpotrivă. Ce-i unea pe bătrânii comunişti era aversiunea pentru dictatura familiei Ceauşescu. Brucan nu diferea în această privinţă de ceilalţi semnatari (excepţia era probabil Grigore Răceanu, cel mai radical dintre ei). În anii '50, a contribuit, alături de Iosif Chişinevschi, Leonte Răutu, Mihail Roller, Nestor Ignat, Grigore Preoteasa, Sorin Toma, N. Moraru, Ofelia Manole şi alţii, la

VLADIMIR TISMĂNEANU

Dubioasa convertire a lui Silviu Brucan

constituirea unui discurs politic întemeiat pe resentiment social şi pe manipularea pulsiunilor gloatei împotriva adevăratelor valori. A fost unul dintre apropiații lui Gheorghiu-Dej, pe care l-a venerat şi l-a servit cu necondiţionat devotament. A justificat filosovietismul cel mai abject, după cum a ştiut să vireze şi să îmbrace mantia unui antisovietism oportunist atunci când partidul a pornit în acea direcţie. A fost un cinic, însă cinismul său a fost întotdeauna subordonat convingerilor sale anticapitaliste. Până la sfârşitul vieţii a crezut în mitologia stângistă a luptei împotriva imperialismului. La acest capitol, s-a înţeles de minune cu soţia sa, înfo-

Silviu Brucan, venit la GDS în ianuarie 1990 ca să „explice de ce FSN, administrând țara, poate să participe la alegeri

cata stalinistă Alexandra Sidorovici. Saşa, cum i se spunea, venea din elita politică a vechii Românii. Fratele ei, Teofil Sidorovici, fusese, în anii '30, comandantul Străjeriei. În anii războiului, Saşa Sidorovici a fost implicată, se pare, în activităţi de spionaj în favoarea URSS. A fost apoi „acuzator public“, activistă de partid, a deţinut funcţii ministeriale importante. Cu cel puţin un strămoş britanic, vorbea la pertecţie engleza. Saşa şi Tache (cum i se spunea lui) au petrecut câţiva ani buni

în Statele Unite, unde Brucan a deţinut funcţii „de mare -

încredere“ (ambasador la Washington, şef al Misiunii la ONU). Au scris împreună o carte denigratoare şi profund nocivă despre Statele Unite. Câtă vreme a fost propagandist comunist, adică cea mai mare parte a vieţii sale, Brucan a minţit, inclusiv atunci când spunea „Bună ziua“ ori „La revedere“. Două lucruri au contat pe atunci pentru el: cauza partidului şi propria supraviețuire politică. La acest capitol se înțelegea cu alţi vete-

rani cu care a întreţinut relaţii cordiale. Prieteni reali însă nu a avut.

A minţit şi după ce a început să-l sfideze pe Ceauşescu (nu sistemul). A făcut-o însă mai puţin insolent şi ostentativ. A început să critice pe faţă totalitarismul de tip sovietic abia după moartea lui Brejnev, când a publicat în Statele Unite o carte intitulată Socialismul mondial la răscruce. Nu s-a aşteptat la marele naufragiu al blocului sovietic. Nu a prezis niciodată revoluțiile din 1989. A mizat pe schimbările de la vâri, pe reforme graduale, pe rolul providenţial al activiştilor „luminaţi“. Tocmai de aceea l-a susţinut pe Iliescu în momentul când acesta a intrat în scenă ca apărător al „cauzei întinate de Ceauşescu“. Dubioasa convertire a lui Brucan la pluralism s-a petrecut abia atunci când el a pierdut orice influenţă politică. Când avea putere, a lansat, imediat după luarea puterii de către FSN, conceptul „partidului mare“. EI a fost artizanul strategiei de transformare a FSN în partid care să candideze la alegeri.

Brucan a fost de fapt ideologul primei perioade feseniste. Şi-a aşteptat cu fervoare acest moment şi l-a savurat întru totul. A intrat de fapt în conflict cu Ceauşescu din motive personale. A fost scos de la Televiziune, unde era vicepreşedinte, în 1966, ca urmare a unui incident în care era implicat fiul său cel mare, Dinu. A mai avut o fată, Anca, şi un băiat, Vlad. Toţi trei erau copii înfiaţi. Nici unul nu mai este în viaţă.

Scopul lui Brucan a fost întotdeauna să apară drept „eminenţa cenuşie“. Ştia că aparențele creează realităţi şi nu se înşela în această privință. A pretins că avut contacte personale cu Gorbaciov, deşi acest lucru a fost infirmat de cel puţin unul dintre consilierii apropiaţi ai fostului lider sovietic (Ceslav Ciobanu în discuţii cu subsemnatul). Brucan nu a condamnat niciodată sistemul comunist cu aceeaşi mânie şi revoltă precum un Milovan Dijilas ori un Aleksandr lakoviev. Nu a dovedit vreodată compasiune pentru victimele terorii comuniste. Nu cred că a citit vreo carte de Soljeniţin, Koestler ori Conquest. Invocarea moralității în politică i se părea o probă de infantilism.

Contribuțiile sale politologice, net interioare celor ale lui Pavel Câmpeanu, se situează în zona unui neomarxism anodin, pozitivist, sec, aşadar, fără o respiraţie filosofică reală. Cum spuneam, până în 1989 a sperat în regenerarea sistemului. După aceea, când „marele eşec“, cum a numit Zbigniew Brzezinski colapsul comunismului, a devenit de necontestat, Brucan s-a adaptat convenabil la noile realităţi. Inteligent, sardonic şi bine informat, a fost un aparatcik ideologic, nu un intelectual critic. S-a crezut mai important decât a fost şi a ştiut să joace cu viclenie cartea marelui trăgător de sfori. Avea păreri despre orice şi poza în patriarhul analiştilor politici.

Repet, nu i se poate nega meritul de a fi fost unul dintre semnatarii „Scrisorii celor şase“. Şi-a asumat rolul de critic al lui Ceauşescu, ceea ce în perioada aceea, cu un dictator paranoic în fruntea ţării, nu era puţin lucru. Nu a fost însă niciodată un veritabil apostat. Rolul său în Revoluţia din decembrie 1989 a fost în cel mai bun caz ambiguu. Poate că singurul său merit în acea situaţie critică a fost că s-a opus tentativelor de regrupare a Securităţii. Nu a iubit democraţia liberală. La rândul ei, aceasta nu-i datorează nimic lui Silviu Brucan.