Condamnarea oficială a comunismului

Ufattte MU tvewW 1OTK, cele din lheater District ie să poposeşti înainte de un spectacol pe Broadla piesele de pe Broadway, muzeele cu colecţii

„. Dindocumente ştim că lasfâritul lunii septembrie-începutul inii octombrie 1949, Serviciul Judeţean de Securitate Turda anchetă organizaţia Liga Apu- “a Moților, constituită din-36 de e: Alexandru Lazăr, Maria Lazăr, Vid, Teofil David, loan Filip, Vasiise, Eugen Suroiu, lulian Popescu, ârja, Victor Petruţă, Alex. Cosma, u, loan Surdu, Gheorghe Pacoară, llie Stoica, Valeria David, truță, Aurel Albu, loan Tarta, Oprea, Sofia David, loan Man, e Oltean, Vasile Nicoară, loan Varaian Petruţă, Gheorghe Latis, loan n, losif Campian, Matei Radu, dorescu, Maxim Mărgineanu, an, loan Fonoage, Pavel Huzmeitatea aprecia că ancheta avea lizeze la 20 octombrie 1949. ogatoriile celor. arestaţi în legăiga Apuseană a Moților au ure, „avându-se în vedere riştii erau şi anchetatori, oasolut nepregătiţi, simpli mese: aţi. din fabrici şi instruiți să ui ciomegele pentru a obliolaraţiile . necesare. încheierii - de trimitere în fața tribunatar“ Torţionarii primeau ordine. nala de Securitate Cluj, dar ecretarul organizaţiei de partid chwarz (şi-a schimbat nume- “Mihai Negru, ocupând poa Cluj, în învățământ). Un rol în anchetă şi un consilier-sozent la Turda sub pretextul ofeaturi pe probleme economice. etatori s-a remarcat o femeie, a Hegeduş, care se specializabărbaţilor peste testicule aceştia îşi pierdeau cunoşii 1949-1950 se spunea că în bătaie două persoane, iar în de lichidarea a partizanilor din

Munţii Apuseni împuşcase personal cinci oameni.

Grupul celor arestaţi şi incluşi în acest lot a cunoscut încă din faza cercetărilor fricţiuni interne. Unii arestaţi — în special muncitori din fabrica de la Câmpia Turzii, între ei evidenţiindu-se loan

“Nicoară şi Maxim Mărgineanu — şi-au

manifestat nemulţumirea în arest că Alexandru Lazăr era cap de lot. În mod paradoxal, ei nu puteau accepta că organizaţia lor nu fusese iniţiată şi condusă de cineva cu statură intelectuală deosebită şi cu un important prestigiu social.

Securitatea a urmărit impunerea lui lon Cârja ca lider al acestui lot, încercându-se obţinerea declaraţiei sale că a predat manifestul organizaţiei, prin intermediul lui Serafim Buta, agent de presă,

„Misiunii “ Americane la Bucureşti. În acest fel s-ar fi obţinut implicarea Statelor Unite într-un proces care ar fi permis invocarea unei cunoscute teze sovietice, că imperialismul american dorea subminarea regimurilor.„populare“.

Lotul Alexandru Lazăr a fost judecat de Tribunalul Militar Cluj în ianuarie 1950, fiind permis accesul publicului, inclusiv al rudelor celor inculpaţi. Acuzaţiile au fost diverse: legături directe cu grupurile de rezistenţă armată anticomunistă, relaţii cu Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, pregătiri pentru primirea unor paraşutişti în eventualitatea unei intervenții străine, agitaţii anticomuniste şi asocierea în „acţiunile criminale“ ale altor grupuri paramilitare, toate încadrabile în articolul 209, punctele 2-4 din Codul Penal. Pedepsele

pronunţate în cazul acestui lot au variat între maxim 10 ani, cazul lui Alexandru Lazăr, şi minim 2 ani, pentru loan Nicoară. lon Cârja a primit o condamnare medie, constând în 5 ani închisoare corecţională, 3ani interdicţie civilă şi confiscarea averii.

un Brooklyn Bridge luminat te poate purta în cartierul Wiliamsburg din Brooklyn, de unde poţi vedea, ca şi şi redescoperind plăcerea de a te bucura şi a-i bucu din Astoria sau Sunnyside, în Queens, unde este adu-

pe alţii.

tuturor românilor asta, şi să îi vedem zambila pe »ie

Execuţii fără judecată

_- Securitatea a dovedit cu prisosinţă, în mod deosebit în primii ani de existenţă, că nu respecta nici măcar legile existente. Ea a încălcat de nenumărate ori hotărârile judecătoreşti. Astfel s-a întâmplat şi în cazurile unor partizani, care, deşi condamnaţi la diferite termene de detenţie, au fost totuşi asasinați. Unii dintre cei care au căzut victime acestei proceduri au făcut parte din Frontul Apărării Naţionale. Corpul de Haiduci sau au fost în legătură cu această organizaţie. La 2 aprilie 1950 au fost asasinate câteva persoane deţinute la Fegionala MAI Cluj. Simion Moldovan, elev la Blaj, condamnat anterior la muncă silnică pe viaţă; Alexandru Maxim, muncă silnică pe viaţă; Nicolae Niţescu, muncă silnică pe viaţă; Alexandra Pop, muncă silnică pe viaţă; loan Robu, muncă silnică pe viaţă. În ziua de 3 aprilie 1950 a fost ucis Mihai Angheluţă, condamnat la 20 de ani muncă silnică. Documentele interne ale Securităţii aveau să reţină că în toate cele şapte cazuri fusese vorba de „deces natural“. i

Ultimii membri ai grupului Dabija, Nicolae Salagea şi Traian lhuţ, au rezistat ca fugari izolaţi o vreme, dar în cele din urmă au fost şi ei uciși în luptele cu Securitatea, primul în septembrie 1950, cel de-al doilea în iulie 1952.

Rezistenţa armată anticomunistă din zona Muntele Mare, în special a grupului condus de maiorul Nicolae Dabija, a avut parte și de recunoaștere publică după căderea regimului comunist. În memoria celor uciși în luptă, executaţi cu sau fără judecată, precum și a celor deportaţi, la 19 august 2001 a fost inaugurat un monument — o cruce — În comuna Bistra, judeţul Alba.

Fotbalul pocit..

(Urmare din pag. 16)

durduliu, cu un mănunchi de cârnaţi | canţi şi un vin roşu în pântece, ia bia minge şi începe să alerge pe linie, pi tându-i rotunjimea de pe un genunc pe altul. În tribună, așa cum proc dează orice mare public. de teatru educaţie britanică: linişte. Soarta Anc ei tutelare, marea stăpână monopolis a fotbalului era decisă. 1953: ar încoronării Reginei, anul lui Edmul Hillary pe Everest. Totul era decis, i mulțimea de pe Wembley a atlat-o p vind înmărmurită veselia bonomă jonglerului- Puskas. Nu mai era nir de spus și, oricum, onoarea britanii nu obişnuieşte contestaţia şi jalea, urmat un masacru urmărit cu demnit te deplină. Anglia-Ungaria: 3-6. Pu kas a marcat un gol de patinaj ca alunecă şi azi prin memoria celor « ştiu ceva despre fotbal. Apoi a pierd finala Mondialelor din 1954, pentru « a vrut să joace accidentat. Apoi a cr at, impreună cu Di Stefano, Aea/ M drid 1960, cea mai mare echipă c club a tuturor timpurilor. Când totul fost gata, s-a trezit pe patul de spital « la Budapesta cu o scrisoare. Venea « la Gil! Merrik, portarul naţionalei Angl în după-amiaza zilei de 25 noiembi 1953. Omul care. a luat șase golu fără să înțeleagă de unde vin. Gil Me rick, un gentleman englez, ii ura săn tate. În locul lui Puskas, scrisoarea | găsit pe Alzheimer. Marele stoper. D Puskas trebuie să i ştiut cine se găi dește la ol, în Anglia. Căci erau oame de onoare: Ferenc și Gil. lar fotbal era un joc bun. Mulţumim, Protesc Puskas, Gorrick și Cornea.

La Mulţi Ani, cu tristețe și încredere

12 [pasii __ CONOAANAREAL. cMunypmaetei

Rezistenţa armată...

(Urmare din pag. 11)

“de Tribunalul. Militar Sibiu, condamnat

la moarte şi executat la 17 august 1950). Avocatul Viorel Macovei a fost arestat în 1951 la Sânnicolaul Mare, judeţul Timiş, ajungând în cele din urmă la Poarta Albă, unde a murit în condiţii suspecte. Eugenia Bumbuş, sora fraţilor Macovei, a fost arestată la 6 februarie 1949 la Baia Mare, torturată de securişti, dusă apoi la Oradea, iar de acolo la Sibiu, de unde a fost eliberată în primăvara anului 1949.

Din liste fragmentare aflăm că în luptele cu Securitatea au (mai) căzut: lon Cigmăian, maistru din localitatea Șibot; leronim Conţan, plugar din localitatea Coşlar; Nicolae Moldovan, student din Teiuş; Cornel Pascu, învăţător din Benic; Victor Vandor, învăţător din Întregalde, actualul judeţ Alba. Au existat mai multe. cazuri de luptători anticomuniști ucişi de Securitate imediat după capturare, fără a mai ajunge în faţa justiţiei: Traian Lupea, din Obreja, judeţul Alba; Alexandru Moldovan, din Teiuş, judeţul Alba; loan Morărescu, învăţător din Meteş, judeţul Alba; Axente Păcurar, student din Coveş, judeţul Mureş; Nechifor Petraşcu, plugar din Suşa, judeţul Alba; Gheorghe Picoş, din Galda de Jos, judeţul Alba; Eugen Pintea, student din Târgu Mureş; Sabin Solomon, student din Alba lulia; loan Turcu, ceferist din Teiuş, judeţul Alba. Este posibil ca unii dintre cei amintiţi mai sus să fi făcut parte din grupul Ştefan Popa, anihilat de Securitate la scurt timp după formațiunea maiorului Nicolae Dabija.

Represiunea s-a îndreptat şi împotriva familiilor celor din rezistenţă. Spre exemplu, părinţii şi soţia lui Ihuţ Traian, cu un copil de trei luni, au fost arestaţi chiar în noaptea în care se pregătea asaltul asupra taberei din munţi a partizanilor. Bunurile lor au fost confiscate: ridicate şi transportate la Câmpeni. Arestările au continuat a doua zi în rândurile localnicilor, fiind vizaţi oamenii mai înstăriţi, dar şi intelectualii bănuiţi că aveau sentimente anticomuniste. Între aceştia s-au aflat soţii Gheorghe şi Maria Balea; soţii Nicolae (sau Niculiţă, preot) şi Constanța Bucea, Viorica: Gâscă (soţia pic-

torului Eugen Gâscă), medic la dispensa-

rul comunal, Alexandru Şofron Ganea, Ana Dura, văduvă de război. După arestare, preotul Nicolae Bucea a fost dus la Turda şi bătut bestial de doi tineri ofiţeri de Securitate (Octavian Sortan şi -lon Dragea) originari chiar din comuna sa.

Procese, condamnări, execuţii

Membrii capturați ai grupului Dabija şi cei din formațiunile de sprijin au fost reuniți în loturi, acestea fiind trimise în justiţie în cea de-a doua jumătate a anului 1949. i i

Dosarul lotului Nicolae Dabija a fost instrumentat de locotenent-colonelul-Gheorghe Crăciun, şeful Securităţii din Sibiu. Un fost deţinut îl descria astfel pe Crăciun: „un om cu. frunte îngustă, cu privire cruntă, un om pătruns de Satana, care nu zâmbea niciodată“; Lotul Nicolae Dabija a fost judecat între 1-4 octombrie 1949 la Sibiu, în faţa instanţei fiind trimişi 25 de inculpaţi. Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise. Nu au fost acceptaţi în sală decât tinerii activişti de partid, aduşi de Ia diferite întreprinderi special pentru a vedea cum îşi

rimeau. răsplata „duşmanii poporului“. n presa oficială avea să se vorbească de prezenţa în sala de judecată a „unui însemnat număr de muncitori din Sibi şi. țărani muncitori din împrejurimi“ De altfel, exceptând mici comunicate, autorităţile nu au oferit prea multe

- informaţii despre procesul de la Sibiu.

Prin sentința nr. 816/4 octombrie

1949 a Tribunalului Militar. Sibiu au fost pronunţate 7 condamnări la moarte prin împuşcare: Nicolae Dabija; loan Scridon, fost plutonier de jandarmi, din comuna Benic, actualul judeţ Alba; Traian Mihălțan, mecanic. din Teiuş, actualul judeţ Alba; Titus Onea, nepotul fraţilor. Macovei, student în anul IV la Facultatea de Medicină. din Cluj, originar. din Roşia Montană, actualul judeţ Alba; Augustin

“Raţiu, ţăran, din comuna Sărmăşel, ac-

tualul judeţ Cluj; Gheorghe Opriţa, țăran, din comuna Balomiru de Câmp, actualul judeţ Hunedoara; Silvestru Bolfea, ţăran din comuna Întregalde, actualul judeţ Alba. Celelalte condamnări: Alexandra Pop, Mihai Angheluţă, Nicolae Niţescu, Simion Moldovan, la muncă silnică pe viaţă; loan Oargă, Avram lhuţ, Gheorghe Baea, Dumitru Măgureanu, câte 10 ani muncă silnică; loan Boia, 8 ani muncă silnică; preotul Nicolae Bucea, 10 ani temniţă grea; Iosif Ţâlnaru (apare şi ca Târnaru) şi Petre Cabulea, câte 8 ani în-

răşi, ne-am. îndeplinit. datoria față. de clasa muncitoare“ (sic!). La execuţie asistaseră comandanții militari din Sibiu, membrii Biroului Judeţenei PMR Sibiu şi avocaţii apărării. Cadavrele au fost apoi preluate de Miliție şi Securitate şi îngropate sub directa supraveghere a locotenent-colonelului Gheorghe Crăciun.

În perioada următoare; securiştii aveau să încerce să-i intimideze pe alţi reţinuţi din organizaţia lui Dabija, amintindu-le

că maiorul a fost „impuşcat ca un câine“.

Moartea maiorului Nicolae Dabija avea să fie înregistrată la Primăria oraşului Sibiu abia după 14 ani, sub nr. 6/11 octombrie 1963, cum avem motive să credem că s-a întâmplat şi în cazul celorlalţi partizani executaţi la 28 octombrie 1949. Timp de mai bine de 40 de ani nu s-a ştiut unde au fost îngropate trupurile celor 7 partizani. A existat însă un martor neutru al teribilei scene din zorii acelei zile de octombrie 1949, care a ţinut secretul până după căderea comunismului. lon Silaghi, gropar la cimitirul reformaţilor din Sibiu, a asistat întâmplător la execuţie, ascuns după un tufiş. Mai întâi, securiştii i-au pus pe cei 7 partizani să-şi sape groapa. După împuşcarea lor, soldaţii au aruncat pământ peste ei,

chisoare corecțională; Titus Ceauşu şi loan Cara, câte 7 ani închisoare corecţională; Alexandru Catarina, Gheorghe Bara şi Constanţa Bucea, soţia preotului Nicolae Bucea, câte 5 ani închisoare corecţională; Viorica Buţuţui, 1 an închisoare corecțională. În presa oficială avea să se consemneze: „Sala. Tribunalului. Militar Sibiu. a fost plină de oameni ai muncii care şi-au exprimat. satisfacția pentru sentința dată de Justiţia Poporului“ (sic!).

Decizia de condamnare la pedeapsa capitală a primilor 7 inculpaţi fusese practic luată de locotenent-colonelul Gheorghe Crăciun. Recursurile lor au fost respinse. Sub supravegherea. lui Crăciun, cei 7 partizani au fost ridicaţi din penitenciar în zorii zilei de, 28 octombrie 1949, la ora 4,40, pentru a fi executaţi, dar fără a li se spune motivul. La ora 5,00 au fost duşi la locul execuţiei şi aşezaţi în linie. Lui Nicolae Dabija şi lui loan Scridon li s-au citit ordinele de degradare, cel dintâi din gradul de maior de rezervă, iar cel de-al doilea din cel de plutonier de rezervă. De asemenea, tuturor condamnaților li s-a comunicat respingerea recursurilor. Toţi au fost legaţi la ochi (maiorului Dabija nu i.s-a îndeplinit dorinţa de a fi scutit de această „favoare“), după care au fost aşezaţi pentru execuţie. Condamnaţii au rostit diferite cuvinte înainte de a fi împuşcaţi. Traian Mihălţan a spus: „Cu aceeaşi monedă vă vom. plăti!“ Silvestru Boltfea a zis: „Doamne. ajută!“. Nicolae Dabija a strigat: „Trăiască România!“ Probabil pentru a alunga nedumerirea din rândurile soldaţilor, comandantul plutonul de execuţie a spus imediat după aceea: „Tova-

Membri ai Grupului Dabija, condamnaţi la moarte alături de Nicolae Dabija

şi loan Scridon:

Augustin Raţiu, Gheorghe Opriţa, Silvestru Bolfea, Traian Mihălţan şi Titus Onea.

pe care doar l-au nivelat. Timp de câteva decenii, de ziua morţilor, groparul aprindea o lumânare pe mormântul fără cruce. Aşa a reuşit să ţină minte cu precizie locul unde se găseau osemintele celor şapte. Prăbuşirea comunismului i-a permis lui lon Silaghi să facă public secretul său. Pe baza mărturiei bătrânului gropar, Asociaţia Foștilor Deținuți Politici din România-filiala Sibiu, procurorii criminalişti şi militari, poliţiştii judiciari, un medic legist şi persoane particulare au demarat operaţiunile de identificare a rămăşiţelor. partizanilor din Apuseni. La locul indicat au fost găsite, în ianuarie 1994, oseminte, bocanci, haine, inelul maiorului Nicolae Dabija şi o bucată din dantura de aur a lui Titus Onea. Unul din numeroasele secrete ale Securităţii fusese adus la lumină.

Pentru Alexandrina Pop instanţa luase iniţial în calcul condamnarea la moarte, la care s-a renunţat când un ofiţer de Securitate a spus în faţa instanţei că a văzut-o pe inculpată acordând asistenţă medicală. răniților indiferent de tabără. După condamnare, tânăra a fost trimisă în lagărul de la Mislea, de unde a trimis o scrisoare surorii ei, însă după aceea nu s-a mai aflat mult timp nimic despre ea.

Împreună cu alţi condamnaţi la detenţie din lotul său, loan Oargă a fost dus la Aiud, iar în noiembrie 1949 a fost expediat în infernul de la Piteşti, unde tocmai începea aşa-numitul proces de „reeducare“, pe care l-a cunoscut din plin. După ce a trecut pe lângă moarte a fost trimis şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în lagărul de la Peninsula, apoi la Deva, Braşov şi Aiud, unde experienţele“ nefaste au continuat până la eliberare.

Părinţii Alexandrinei Pop, Gheorghe

Anul XVII

şi Maria Balea, au fost şi ei arestaţi, lăsând acasă patru copii cu vârste între 3 şi 13 ani. Cum aminteam, în urma procesului judecat de Tribunalul. Militar. Sibiu, Gheorghe Balea s-a ales cu 10 ani închisoare şi confiscarea averii, din cauza ajutorului oferit partizanilor. EI şi-a ispăşit condamnarea în închisorile Turda, Alba Iulia, Sibiu, Aiud, Jilava, Oradea, precum şi în lagărele de muncă forţată Peninsula şi Valea Neagră, de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Maria Balea a fost ţinută timp de 11 luni în stare de arest, după care s-a întors acasă. În lipsa ei, copiii fuseseră torturați psihic de miliţianul lon Dărăban. însă presiunile psihice au continuat, familia fiind ocolită de săteni, chiar supusă batiocurii unora care voiau şi în acest fel să obţină bunăvoinţa puterii. Au fost supuşi la cote imposibil de achitat, pretext pentru, a lise confisca toate alimentele din casă. lon Andreşel, de 73 de ani, bunicul copiilor amintiţi, a fost arestat în 15-16 august 1950 de la stâna sa, torturat şi împuşcat în cap la Poarta Întrecai, (sau Poarta Întrecailor, dar şi Poarta între Căi), la intersecţia a patru drumuri, în marginea satului Bistra. Potrivit unui martor, echipa de securişti i-a scos ochii bătrânului înainte de a-l împuşca. îngropat la suprafaţă, cadavrul său a ajuns hrană pentru lupi. . Persecuţiile nu s-au oprit aici. În noaptea de Rusalii a anului 1952, familiile Sofia Andreşel (soţia lui lon Andreşel, cel asasinat de Securitate) şi Maria Balea (fiica celor amintiţi) cu cei patru copii minori (Sotia, Aneta, Laura şi Liviu), lon şi Elena Cătălina, Gheorghe şi Sofia Bucea, precum şi Maria Trifa (soţia lui losif Trifa, ucis de poliţia politică) au fost ridicate de Securitate. Tuturor li s-a permis să-şi ia foarte. puţine. lucruri, au fost transportaţi la cea mai apropiată gară,

” urcați într-un vagon de vite şi trimişi în

Bărăgan, în localitatea Stăncuţa, la 40 de km de Brăila. Lăsaţi în câmp, deportaţii au fost nevoiţi să-şi construiască adăposturi, iar pentru a se întreţine au lucrat pe o plată derizorie la fermele de stat din apropiere. Abia după patru ani li s-a permis să se reîntoarcă acasă, unde din averea lor nu mai rămăsese nimic. Spre exemplu, Maria Balea a constatat că locuinţa, mobila şi lucrurile din casă erau distruse sau dispărute; 13 vite şi 10 oi fuseseră luate de alţii, iar cea mai mare parte a celor 15 hectare fuseseră înstrăinate. S-a aflat apoi că bunurilor celor deportaţi fuseseră furate sau distruse de consăteni, cei mai zeloşi dovedindu-se împuternicitul raional loan Selagea, agentul agricol Sabin Popa, secretarul PMR Petru Gâta, precum şi Constantin Toader, Nicolae Furdui, Nicolae Mimeţ etc. După arestarea sa în primăvara anului 1949, Alexandru Lazăr, liderul Ligii Apusene a. Moților, a fost dus la Securitatea din Turda, unde a avut parte de bine cunoscutul tratament al „organelor“, ceea ce l-a determinat să recunoască legăturile directe cu partizanii din Munţii Apuseni. În legătură cu această organizaţie au fost arestate peste 150 de persoane, dintre care 25 de femei. Între ele se aflau loana David, gravidă, şi mama ei, în vârstă de 60 de ani. Zeci de oameni s-au regăsit la un moment dăt în curtea Securităţii din Turda, cu mâinile legate în lanţuri şi culcaţi cu faţa în jos, aşa cum le ordonase un securist care îi păzea. Doar unui bătrân care avea peste 80 de ani, era orb de mai multă vreme şi ofta din greu i s-a îngăduit să nu stea cu faţa în jos. Octogenarul se numea Nichifor şi era unchiul lui Alexandru Lazăr, căruia îi declarase că şi el era gata să contribuie la susţinerea partizanilor cu brânză din producţia proprie. Dintre cei arestaţi atunci mai sunt cunoscuţi Nicodim Motora, țăran înstărit din Certege, care dăduse de mâncare unui om necunoscut urmărit du au Ai Iosif Răzmeriş, etnic ţigan de vc dh acu rez nui liceal , at deoarece nţase pe doi necunos-. .

cuţi care îi luaseră cu forța mă | cutonaman- Cp

carea din traistă.

P. în

rea Frontului Apărării Naţionale. Corpul de Haiduci

Selul Securităţii din Câmpeni, un i anume Nicoară, a exercitat presiuni exI vaordinare asupra populaţiei din zonă „pentru a da de urma partizanilor. În cele “din urmă, practicile sale extreme au avut j tatele scontate, reuşind să afle “unde se găsea adăpostul grupului Dabi- „i O mărturie orală relevă că în identifica- “rea grupului de către Securitate ar fi jucat un rol „preotul militar ortodox 5 Oniga” din Bucureşti, agent secret. Însă î maiorul Dabija a aflat de trădarea preotului şi l-a arestat. Potrivit altor surse oraîle, un grup de rezistenţă din vecinătate, * aliat sub comanda sublocotenentului deblocat Ştefan Popa, a fost infiltrat de Seî curitate. Agentul principal al poliţiei poli- “iice a fost un anume Emil Oniga (însă alor), din Cluj (sau comuna Micoşlaca), ajunsese falit în urma jocului de cărți, a petrecerilor cu temei şi a băuturii. 7) 'Separe că, de fapt, maiorul Oniga consi E în 1948 o organizaţie subversivă formată din militari. Securitatea a lansat că Oniga era agentul ei, inclusiv ii Dabija crezând zvonul. Organimaiorului Oniga avea să fie trădată, membrii ei arestaţi şi condamnaţi în Prin intermediul primarului luliu GheAugustin Râstei, din comuna Bistra au Vârşii Mici), a fost recrutat de Secue în ianuarie 1949. Frate vitreg al izanilor Avram şi Traian lhuţ, AugusRâstei a profitat de garanţiile date de doi şi a intrat în grupul maiorului DaEl a transmis poliţiei politice infordespre situaţia de pe Muntele Mai mult chiar, la 1 martie 1949 convins pe Avram lhuţ să se predea. curitatea şi Miliția I-au prins pe Avram ij în noaptea de 2 martie 1949, în saGârde, după care l-au dus la CâmSupus torturilor, prizonierul a recucă era membru al grupului Dabija a oferit informaţii despre numărul de i şi locul în care era amplasată a acestora. 3 1 martie 1949, în tabăra din munţi doar 7 partizani, alţi 5 fiind plecaţi alimente. În 2 martie 1949 au sosit 17 luptători anticomunişti, în zilele e fiind aşteptate alte grupuri înPartizanii erau înarmaţi cu pisautomate, arme ZB şi grenade. Grupul a fost distrus la începutul lunii 1949 ca urmare a unei intervenţii a Securităţii şi Miliției. Trupe din onul 7 Securitate Cluj (Flores), e se i, mitraliere şi grenade, Bute în camioane (un fost din această unitate amintea de tul efectuat cu o garnitură spede tren) pe 3 (sau 4) martie 1949 a Bistra. Soldaţilor li s-au mai rat securiști şi activişti comunişti i. efectivele ajungând la 150 Călăuze erau prizonierul n Ihuţ, brigadierul silvic Solomon şi pădurarul Alex. Selagea. Bu parcurs 20 de km, în noaptea E u 4/5) martie 1949, securiştii au atacat tabăra partizanilor din unit La Groşi, în Muntele Mare: | Mihai Patriciu, şeful Regione. curitate Cluj, ar îi supraveghea:

ÎN arturiei unui localnic, sosi-

fusese observată de parti-

au trecut în apărare Și chiar

să-i respingă pe securişti. LUpa

DORIN DOBRINCU

SAAIRETE cuțite

26 decembrie - 1 ianuarie

Rezistenţa armată anticomunistă

sud-estul Munţilor Apuseni (ID

ta a durat mai multe ore: Câţiva luptători, în frunte cu maiorul Dabija şi cu unul din fraţii Macovei, au reuşit să spargă încercuirea, retrăgându-se prin pădure pe Valea Filii. Unul din soldaţii care au participat la asaltul asupra taberei partizanilor a oferit mai multe detalii despre lupta din Muntele Mare. La acţiune ar fi participat forţe importante, cel puţin două companii. Intrarea în cazemată era păzită de un plutonier de jandarmi şi un câine lup. Securiştii au împușcat câinele, moment în care partizanii au ieşit afară şi au deschis focul. Din cauza drumului lung făcut prin zăpadă, mitralierele ruseşti cu care erau dotate trupele de Securitate aveau probleme de funcţionare. Una dintre cele două femei din grup i-ar fi spus lui Dabija că situaţia impunea predarea imediată. În acel moment maiorul a scos pistolul şi a împuşcat-o. Înarmată cu un pistol şi cu un cuţit, cea de-a doua.femeie a încercat să iasă din încercuire, dar a fost imobilizată de un plutonier, nu înainte de-i smulge acestuia complet o ureche.

Probabil distrugerea grupului s-a datorat şi faptului că membrii săi erau destul de slab înarmaţi. Aserţiunea este probată şi de faptul că Securitatea a capturat în urma acţiunii în forță doar 6 arme de război, 3 pistoale-mitralieră, 238 de cartuşe şi o grenadă. În mod logic a existat un consum important de muniţie în confruntarea cu Securitatea, de vreme ce aceasta a avut pierderi relativ importante.

Un pluton de securişti împreună cu tineti racolaţi din comuna Bistra s-au întors la cazemată pentru a şterge urmele trecerii pe acolo a partizanilor. Deoarece nu aveau unelte corespunzătoare, nici explozibili, au dat foc adăpostului, dar acesta nu a ars complet. Unul dintre civili a tăiat la un moment dat degetul unui partizan mort pentru a-i lua verigheta, pe care şi-a pus-o pe unul din degetele sale. Trupurile partizanilor au fost aruncate în magazia de alimente a grupului, săpată în coasta muntelui, după care acoperişul a fost surpat peste ele.

Nicolae Dabija şi loan Scridon

Maiorul Dabija a reuşit să iasă din încercuire după ce a provocat o explozie care a produs pierderi în rândurile securiştilor. Cât priveşte pierderile partizanilor, bătrânul securist le ridica la 17 moiţi în luptă, precum şi 8 prizonieri. Alţi 11 oameni scăpaseră deoarece plecaseră cu o zi în urmă în satele din jur pentru a se aproviziona. Documentele Securităţii oferă informaţii diferite despre confruntarea sângeroasă din Muntele Mare: au fost ucişi în luptă 7 partizani, 12 au fost capturați (în frunte cu maiorul Dabija, iar 3 au scăpat din încercuire. Unele mărturii dau 5 morţi (4 bărbaţi şi o femeie) şi 11 prizonieri din rândurile partizanilor. Se presupune câ femeia moartă ar fi fost soţia (însărcinată a) maiorului Dabija, care, fiind rănită şi netransportabilă, a fost ucisă chiar de soţul ei, pentru a nu cădea vie în mâinile Securităţii. În timpul luptei, Alexandrina Pop a acordat îngrijiri răniților din ambele tabere, ceea ce avea să se dovedească un atu în timpul procesului. Au fost ucişi şi 5 securişti: 2 plutonieri majori de jandarmerie, un subofițer şi 2. ostaşi din Batalionul de Securitate Floreşti; alţi 5 ostaşi din aceeaşi unitate au fost răniţi. Alte documente dau 3 morţi în rândurile trupelor (un suboliţer şi 2 soldaţi) şi 6 răniţi (un subofițer şi 5 soldaţi). într-un tabel ulterior apar 9 răniţi din forţele de Securitate şi Miliție. Soldaţii morţi au fost transportaţi la poalele munților, iar mai apoi îngropaţi cu onoruri militare. Unul dintre partizanii grav răniţi — un morar din zona Aiudului — a fost transportat cu căruţa alături de securiştii aflaţi în aceeaşi situaţie. Spre deosebire de aceştia, el ă fost bătut cu ciomege de brad de către militari până şi-a pierdut cunoştinţa.

În primăvară, când s-au dezgheţat şi au început să se descompună, cadavrele au atras animalele sălbatice. Numai atunci, câţiva ciobani au avut curajul să sape o groapă adâncă şi să le acopere cu un strat mai gros de pământ. Imediat după atacarea taberei din munţi a partizanilor, au început şi arestările între membrii sau susţinătorii grupului Dabija aflaţi în satele de la poalele munţilor, dar şi în localităţi mai îndepărtate. Au fost reţinuţi 4 tineri, dintre care 3 elevi, care urmau să plece în munţi, 4 complici sau tăinuitori din Bucureşti, 18 gazde, favorizatori, curieri etc. Numărul celor arestaţi în rândurile grupului Dabija în primăvara anului 1949 s-a ridicat, conform datelor Securităţii, la 34: 16 partizani şi 18 favorizatori, dintre care unul fusese în PN, un altul simpatizant PNȚ, unul era legionar, 2 simpatizanți legionari, unul fusese în Grupul Etnic German, 7 în Frontul Plugarilor, iar 21 erau neîncadraţi din punct de vedere politic. Dabija şi Macovei au ajuns în cele din urmă la o moară din cătunul Cheleteni, unde se găseau, pe lângă morar, alţi doi localnici. Deoarece în încăpere se afla un tablou de-al „tov. Stalin“, cum spusese unul dintre munteni, maiorul Dabija l-a obligat pe acesta să mănânce hârtia, ceea ce s-a şi întâmplat fără crâcnire. Dabija şi Macovei s-au-despărit în locul numit Lipaia, primul încercând să ajungă la Turda, iar cel din urmă luând-o spre Roşia Montană. Dabija s-a ascuns la un moment dat în zona cantonului CFR Muşca, cu intenţia de a găsi un mijloc de transport sigur spre Turda. Fiind extenuat, după zile de hăituire prin munţi, el i-a cerut adăpost pentru câteva

ore lui Aron Diniş, care avea o casă lângă calea ferată. S-a suit în podul grajdului, unde a adormit. Gazda a intuit că era vorba de un luptător din munţi, a chemat câţiva vecini (printre ei, Avram Râstei Pinter şi Petru Dura Zurlea), împreună tăbărând asupra maiorului Dabija, pe care l-au imobilizat, legat, bătut şi apoi l-au transportat în centrul comunei. Maltratarea a continuat pe drum, maiorul fiind lovit crunt de mai mulţi locuitori ai satului Gârbe. Spre exemplu, Gheorghe Bucea zis Bâcu l-a lovit cu securea în spate, în acelaşi timp înjurându-l. Maiorul Dabija a fost predat miliției comunale, după care a fost dus la Câmpeni, iar de acolo la Turda. Cei care l-au prins pe Nicolae Dabija au fost recompensaţi de Securitate cu câte 10.000 de lei. Ei au fost prezenţi ca martori şi în procesul desfăşurat după câteva.luni la Sibiu. Din documente ale Securităţii reiese că prinderea maiorului Dabija s-a produs la 21 martie 1949.

Prima parte a anchetei maiorului Nicolae Dabija, foarte dură, s-a desfăşurat la Securitatea din Turda. La scurt timp după aceea, maiorul a fost transportat la Bucureşti, unde a fost supus interogatoriilor. Se pare că prima declaraţie a dat-o în faţa anchetatorilor din Direcţia Generală a Securităţii la 25 martie 1949. Comandorul de aviaţie Tudor Greceanu l-a întâlnit pe maiorul 'Dabija într-o celulă din clădirea centrală a Ministerului. de Interne (viitorul sediu al CC al PCR), la 4 aprilie 1949. La 16 aprilie 1949, un oiițer care se ocupase de anchetarea lui Nicolae Niţescu, Mihai Angheluţă, loan Cara şi Titus Ceauşu propunea înaintarea acestora Regionalei de Securitate Cluj, unde se găseau în acel moment şi ceilalţi reţinuţi din grupul Dabija. Securitatea a intenţionat la un moment dat reunirea într-un. singur lot a liderilor şi membrilor importanţi ai grupurilor de rezistenţă din România capturați în iarna- . primăvara anului 1949. Din motive pe care nu le cunoaştem, această idee nu a mai fost pusă în practică.

Ulterior, cei arestaţi în legătură cu grupul Dabija aveau să ajungă lar Securitatea din Sibiu, unde au avut parte de anchete sălbatice, conduse de locotenent-colonelul Gheorghe Crăciun. În celula maiorului Dabija a fost introdus un informator care avea misiunea de a afla ce gândea în realitate deţinutul. Metoda a dat rezultate, la începutul lunii iunie "1949 aflându-se că maiorul oferea informaţii eronate anchetatorilor. Mai mult chiar, el intenţiona să evadeze în timpul transportului de la penitenciar la Securitate şi să reia lupta anticomunistă. Locotenent-colonelul Gheorghe Crăciun, şeful Securităţii Sibiu, a luat măsuri pentru a preîntâmpina o asemenea posibilitate.

Membrii familiei Macovei, care au jucat un rol central în grupul de rezistenţă, au plătit un preţ uriaş. Din documente reiese că Alexandru Macovei, zis Sandu, a fost ucis la 20 iunie 1949, la Brad,

în timpul unei operaţiuni a Securităţii (so-

ra lui relata că a fost prins în munţi şi

executat fără judecată de o echipă de securişti pe raza comunei Musca, judeţul Alba). Nicolae Macovei a fost ucis cândva în cursul anului 1949, în timpul unei acţiuni desfăşurate de Securitate la Bucureşti (aceeaşi soră povestea că a fost ucis în propria-i locuinţă din Capitală împreună cu fetița sa de 4 ani). Traian Macovei a fost ucis la 25 iulie 1949, la Lupşa, nu departe de Bistra şi Câmpeni (potrivit unei mărturii el ar fi fost judecat

(Continuare în pag. 12)

oii

$ Y/! Are, AcTyI Au TATE

VLADIMIR TISMĂNEANU

Mărturisesc că şocul meu suprem în aceste zile nu vine din experienţa absolut dezgustătoare a întâlnirii cu fasciile peremiste în parlament. De la Vadim Tudor, cel care a cântat-o pe „savanta“ care era de fapt o Mesalină ce se credea Newton („femeie, om politic şi strălucit savant“) nu ne puteam aştepta la altceva. Un personaj care a maculat sistematic tot ce înseamnă valoare în această cultură, un sicofant al dictaturii în faza ei de sinistră degringoladă, antisemit notoriu (citiţi reterințele maniacale la circumcizie din textele lui Alcibiade) şi fals patriot, Vadim Tudor nu merită, vorba lui N. Manolescu în Dreptul la normalitate, nici măcar o secundă de dispreţ.

Lucrurile stau altfel cu PSD, condus, măcar în teorie, de Mircea Geoană şi presupus reformat. Răspunzând obedient poruncii lui lon Iliescu, liderul de facto al partidului succesor al PCR, cel care a fost instrumentul politicii PMR/PCR de aservire a tineretului românesc unei ideologii inumane, conducerea PSD i-a baţjocorit pe militanţii istorici care, la ceasul întruntării cu bolşevismul, au avut demnitatea şi curajul de a spune nu. Este şocant pentru oricine a citit cartea lui Vladimir Krasnosselski (cel care a fost secretarul lui Constantin Titel Pe-

lon Iliescu şi discipolii săi

dusă de lon Iliescu şi Hrebenciuc, că Hitler însuşi a afirmat: „Dintr-un comunist poţi face un bun nazist. Nu vei obţine asta niciodată cu un socialdemocrat:

În loc să aplaude şi să susțină Aaportul final al Comisiei Prezidenţiale, în care sunt omagiaţi martirii socialişti (anticomunişti), alături de cei ai altor partide democratice distruse de comunişti, social-democraţii de ultim ceas (al comunismului) au zâmbit trivial când preşedintele Băsescu şi-a rostit, între huiduielile isterice ale urmaşilor lui Dej şi Ceauşescu, istoricul discurs de condamnare a comunismului. Au mărturisit astiel limpede că nu au nimic în comun cu stânga antitotalitară, că profesiunile lor de credinţă pluraliste sunt un simplu

joc retoric, o manevră întristătoare de

a-şi ascunde adevărata ereditate. Ei sunt de fapt partidul nomenklaturii niciodată dispărute, al corupției generalizate, al cinismului şi al duplicităţii. Una fumează ei la Washington, Paris, Roma şi Berlin, alta practică ei în țară. Magicianul lon Iliescu, al cărui dosar de cadre este (încă) de negăsit, s-a aflat de fapt în spatele acestei noi mineriade. L-a compromis pe Mircea Geoană, incapabil*să se delimiteze de acest exponent

trescu) despre istoria social-democraţiei române, să asiste la complicitatea pesediştilor în parlament (dar şi în afara lui) cu urmaşii celor care au distrus acea formaţiune politică legată de numele. şi opera unor Jumanca şi Flueraş, ucişi în temniţele comuniste. Prea puţin le pasă social-democraţilor de ultim ceas de cei morţi în închisori. Habar nu au că, la doar doi ani după sfârşitul celui de-al treilea Reich, Walter Ulbricht şi ceilalţi agenţi moscoviți i-au trimis, din nou, la Buchenwald pe. social-democraţi. Nu ştiu social-democraţii români de azi, orbiţi de agitația echipei de zgomote con-

desuet al celui mai dezolant bolşevism mental şi comportamental. lon Iliescu şi actualii săi discipoli detestă visceral liberalismul civic. Pentru. ei, autenticii socialişti democratici rămân „lepre social-democrate“. Surâd socialist (din motive internaţionale) şi acţionează comunist (din ataşamente de-o viaţă). Văcăroiu şi Vadim sunt de fapt fraţi gemeni. lar lliescu este de fapt mare trăgător de sfori. Declar public că regret că m-am angajat înfr-un dialog cu el. Eu am crezut că unii oameni, oricât de culpabili, învaţă ceva din trecut. În cazul lui Ion Iliescu, m-am înşelat.

PA cos își păstrează sediul

Guverhul a modificat, în şedinţa din 13 decembrie, Legea. tinerilor nr.350/2006, în sensul eliminării prevederii potrivit căreia imobilul în care funcţionează Grupul pentru Dialog Social şi revista 22, situat în Calea Victoriei nr. 120 din Bucureşti, se află în patrimoniul Fundaţiei Naţionale

pentru . Tineret.

Executivul a reparat astfel greşeala făcută de parlament în ultimele zile dinaintea vacanței de vară. Legea. tinerilor, votată în unanimitate în luna iulie în Camera Deputaţilor şi publicată în Monitorul Oficial, prevedea la articolul 14 că Fundaţia. Naţională pentru . Tineret, „persoană. juridică de drept privat şi de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, nepolitică. şi fără scop lucrativ“, are în patrimoniu „imobile = construcţii. şi. terenuri —, fonduri băneşti şi alte active care au aparținut. structurilor centrale ale fostei Uniuni a Tineretului Comunist, prevăzute în anexă“. Singurul imobil menţionat în Anexa legii era cel din Calea Victoriei nr. 120, sediul GDS şi al

Educaţiei Socialiste, care îl dăduse în ad

| revistei 22, Înainte de 1989, clădirea în cauză aparţinea Consiliului Culturii şi

Iministrarea CC al UTC.

Printr-o Hotărâre adoptată în mai 2005, Guvernul a aprobat darea în folosință gratuită pe o perioadă de 10 ani a acestui imobil cu destinaţia de sediu al Grupului. pentru Dialog Social. După ce guvernul a modificat Legea tinerilor,

imobilul rămâne în patrimoniul Ministerului Culturii. şi Cultelor.

În România, istoria se răzbună în decembrie. Acum şase ani, lon Iliescu şi Vadim Tudor intrau într-un suprarealist tur doi al alegerilor prezidenţiale. Pe 10 decembrie 2000, „răul cel mic“ mima cu dramatism un fel de luptă cu „răul cel mare“, de unde rezulta în mod fatal că binele nu prea avea cum să învingă. Tot atunci, Iliescu îl ruga public pe Gabriel Liiceanu să-l sprijine ceva mai discret, de teama unei sinucideri colective în delirul peremist. Iliescu şi Vadim, două simboluri ale comunismului agresiv, reuşiseră atunci să umilească liberalismul civic, să insulte democraţia şi să ucidă orice speranţă.

Exorcizarea

După şase ani: Liiceanu priveşte, legănându-se neliniștit de la balconul cu nevroze, la ultimele zvâcniri ale „răului cel mare“, la agonia „răului cel mic“, exorcizaţi cu Biblia târzie a condamnării comunismului. Vadim Tudor şi lon Iliescu au insultat din nou democraţia şi memoria unei naţii întregi, însă democraţia s-a trezit din somn. Spiritul civic a învins temporar, iar speranţa a înviat din morţi. Raportul Tismăneanu a „limpezit. lumea“ vorba Elisabetei Rizea. Am văzut cum „răul cel mare“ s-a făcut mic, iar „răul cel mic“ s-a făcut şi mai mic. Am distins mai clar albul şi negrul, ca în toate momentele decisive de până acum, când nuanțele de gri se topesc şi personajele au conturul bine definit.

PSD se întoarce la PCR

Acum ştim că PSD a minţit. Am aflat-o luni, 18 decembrie. Solidarizându-se cu lon Iliescu împotriva Raportului Tismăneanu, Mircea Geoană a ratat o şansă unică pentru partid: ruperea definitivă de trecutul comunist. A încercat să o facă Adrian Năstase în 2004, când a stabilit că PSD este continuatorul social-democraţiei. interbelice, comunismul fiind pus în paranteze. Unii spun că Geoană n-avea de ales, că masa partidului, dominată de foşti comunişti şi nomenclaturişti, aştepta o protecţie simbolică. În lipsa ei, Geoană risca scurgeri electorale spre PRM. Mă îndoiesc. Şeful PSD avea şi alte variante: să tacă inteligent, discreție maximă, diplomaţie şi joc de glezne. Putea, de exemplu, să-şi asume tacit Raportul Tismăneanu în care, la capitolul victime, figurează Titel Petrescu, losif Jumanca, lon Flueraş, adică părinţii social-democraţiei de la care PSD se revendică.

Colindători de partid

Degeaba liderul PSD fredona vioi a

„doua zi „sunt oltean de Jiuleț, m-a

făcut mama. isteţ“. Adevărul, ştiut şi de liiescu, e că Geoană a ales soluția cea mai proastă. PSD rămâne cu eticheta de fidel urmaş al PCR şi se asociază din nou cu imaginea PRM, ceea ce i-ar putea crea probleme la nivelul socialiştilor europeni. În timp ce Geoană era colindat la sediul partidului, presa publica „stenogramele Crăciunului“, dezvăluite iniţial în paginile revistei 22, cu Ion lliescu în prim-plan. Pe atunci ministru. al Tineretului, tov. lliescu deplângea a doua zi după Crăciunul din '68 lipsa de combativitate a activiştilor UTC împotriva studenţilor care mergeau cu colindul. Dau

26 decembrie - 1 ianuarie

"DAN TĂPĂLAGĂ

S-a limpezit

lumea

Ei nu cred în nimic

„Fleacuri, a răspuns lliescu, prostii spuse la tinereţe.“Cred că acest tip de atitudine explică perfect ferocițatea unora ca Iliescu sau Vadim: oamenii aceştia nu cred, de fapt, în nimic. Fostul activist comunist îşi încheie practic cariera politică în notă pur comunistă. Cu toată funcţia de preşedinte de onoare al PSD, va fi dificil pentru echipa lui Geoană să-l mai folosească ca purtător de mesaj. Recuperat de partid, Iliescu este rejectat din istorie de propriul său trecut. Marele absent de la şedinţa parlamentului, fostul aparatcik a dat proba maximului său tupeu, acuzând că autorii Raportului Tismăneanu ar practica „un . stalinism întors pe dos.

Veşti bune despre Vadim Tudor

România se desparte de comunism urlând cu toate capetele celor zdrobiţi sub greutatea celor 660 de pagini dintr-un raport târziu. Mai e puțin, şi ecoul unei lumi în agonie se va stinge treptat întrun viitor incert. Vadim Tudor a fost expresia morții în chinuri. Cred că Patapievici, Pleşu şi Liiceanu ar trebui să fie puţin mai veseli: lumea lui Vadim se stinge încet. Biologia lucrează infinit mai eficient decât justiţia şi presa la un loc. Vadim a sunat pentru ultima oară trompeta peste muribunzi. Cei câţiva tineri cu fesuri negre rătăciţi pe la balcoanele parlamentului au creat doar iluzia regenerării hoardelor peremiste. Nostalgicii comunismului se împuţinează în mod natural, iar extremiştii noii generaţii îl preferă pe Becali.

Ultima strigare

E greu de evaluat, în lipsa unui sondaj de opinie, cât a pierdut şi cât a câştigat liderul PRM din isteria declanşată în parlament. Ca imagine publică, Vadim Tudor n-a pierdut nimic la electoratul de dreapta. Marea întrebare e dacă a reuşit să câştige din nostalgici risipiţi pe la PSD şi, parţial, PNG. O mare parte din electoratul peremist e marginalizat social. După episodul de ieri, nici chiar şomerii nu cred că își imaginează că Vadim Tudor poate să facă altceva decât circ. În sondaje, cei care consideră comunismul o idee bună şi bine aplicată sunt doar 13%. Atât are PRM şi cu asta rămâne. Vadim Tudor a reuşit totuşi două chestiuni: să producă dova-

da'vie că România are nevoie de o con- “

damnare a comunismului şi să inhibe orice critică de fond asupra Raportului Tismăneanu. După circul din parlament, eventualii critici şi-au temperat vocea, de teamă să nu fie asociaţi cu hoardele PRM. : =

> Editor: Grupul per

lU e!

comentat de RODICA CULCER

TRAIAN BĂSESCU

Asaltul brun-roşu (sau, dacă se vrea, pentru adaptare naţională, verde-roşu) executat de C.V. Tudor şi pretorienii lui asupra invitaţilor din partea societăţii civile (H.-R. Patapievici, G. Liiceanu, A. Pleşu etc.), dar şi încercarea lor de a bloca discursul preşedintelui Băsescu, care condamna de la tribuna parlamentului comunismul ca pe un „regim _ilegitim şi criminal“, a fost, fără umbră de îndoială, un act huliganic. Dar, după părerea mea, efectul nedorit de autorul său este, sub un anume aspect, pozitiv. Voi încerca să explic acest paradox.

Dacă discursul preşedintelui ar fi fost citit înaintea unei săli calme, dacă el ar fi fost uneori întrerupt de aplauze sau chiar ovaţii, pentru o mare parte a publicului, mai ales tânăr, el ar fi fost un „noneveniment“. Pentru oamenii învăţaţi să acorde atenţie politicii numai atunci când produce scandal, numai un circ mediatic puteasăleatragă atenţia că o condamnare oficială a comunismului e un eveniment asupra căruia se cere a se

reflecta. Obsedat de conul de umbră în care se află în ultimul timp din pricina lui G. Becali, C.V. Tudor a dorit să devină subiectul principal al televiziunilor şi presei (naţionale şi interna-

Dialog Social

ger da ag a otizini . CATALOGUL CU NOTE

2006 - ediţia de sfârşit de an

CĂLIN POPESCU TĂRICEANU

nuarie 2007 2 lei

ţionale). A reuşit, dar nu şi-a dat seama că tocmai obiectul batjocurii sale va deveni cu atât mai mult subiect de presă. El a conferit o vizibilitate excepţională Raportului, dar, mai ales, i-a demonstrat fără să vrea actualitatea sa fundamentală.

Căci multe dintre acuzaţiile la adresa comunismului formulate în Raport

ca C.V.T. să-şi mărturisească admiraţia pentru N. Ceauşescu, pentru ca să fim convinşi că modul de a gândi al „tribunului“ este bolşevic. Cât despre metode, după ameninţarea că îl va arunca de la balconul parlamentului pe Patapievici, le-am văzut. Şi le-au văzut mulţi alţii, care n-au cunoscut pe viu comunismul şi care acum au la

ANDREI CORNEA

Comunismul nu e încă istorie

şi-au găsit brusc confirmarea în comportamentul banditesc al lui C.V. Tudor şi al oamenilor săi. Ura pentru Iibertate, pentru civilitate, proferarea de injurii şi ameninţări, impulsul irepresibil de a suprima orice opoziţie, orice disidenţă, disponibilitatea de a recurge la violenţă fizică pentru a soluţiona o dispută — toate aceste acte, care demonstrează caracterul totalitar al PRM, au fost întotdeauna mijloacele de acţiune ale PCR şi ale partidelor comuniste când acestea s-au aflat la putere. Nici nu mai era nevoie

ce reflecta. Moştenirea e clară, nu în teorii, ci în acţiuni şi fapte. lar cei care şi-au închipuit că azi comunismul e revolut au de ce să-şi revadă opiniile.

Pe de altă parte, s-a văzut că Raportul — aşa lipsit cum e el de urmări practice imediate — produce turbare unora când îl aud pronunţat. E ca o hârtie de turnesol care îi face brusc pe unii să se înroşească, de pildă pe cei din PSD. Faptul că N. Văcăroiu nu a făcut nimic pentru a păstra ordinea în sala de şedinţe, deşi avea această

posibilitate legală, împrejurarea că un sofist de doi bani ca Victor Ponta s-a silit apoi într-o emisiune TV să fie „echidistant“ între Vadim şi Patapievici, beneticiind de bonomia nemeritată a liberalului Adrian Cioroianu şi de judecăţile ridicole ale pesedistului Alin Teodorescu, a arătat încă o dată cât de necesar a fost Raportul: am atlatcăPSDeîncăun partid postcomunist şi nu a devenit un partid socialdemocrat. Prinşi în această complicitate jenantă cu PRM-ul în care s-au aşezat, pesediştii au uitat că printre marile victime ale comunismului: — consemnate în Raport — au fost şi numeroşi social-democraţi. Scandalul

din parlament a fost binevenit şi din

acest punct de vedere, ca să ştim că,

din păcate, mai e destul până să avem

o stângă democratică în România,

capabilă să vadă în comunism un în-

amic ireductibil, şi nu un strămoş in-

avuabil.

-Dacă Raportul trecea lin, ne-am fi gândit că e aproape inutil, deoarece fie suntem prea buni, fie prea nesimţiţi pentru a mai reacţiona. Am fi fost în pericol să cădem în complezenţă şi nepăsare. Scandalul mizerabil provocat de Vadim a fost, într-un fel, ca o goarnă ce a sunat deşteptarea: comunismul nu e încă istorie. Atenţie!

SENATUL EVZ

Rodica Culcer

rodica culcergevz.ro

Un miracol şi o enigmă: condamnarea comunismului

ondamnarea regimului

comunist este un cadou

nesperat şi poate chiar

nemeritat pe care societatea românească l-a primit în pragul aderării la UE, A fost întotdeauna o idee care nu s-a numărat niciodată printre prioritățile românilor, deşi majoritatea o aprobă, Vocile radicale, anticomuniste, au fost rapid reduse la tăcere imediat după Revoluţia din decembrie. Nimeni nu s-a sinchisit când Silviu Brucan a forțat marginalizarea Doinei Cornea și a Anei Blandiana în 1990. Puţini au fost interesaţi de soarta foştilor lideri ai SLOMR, în caz că au ştiut ceva despre existența lor. Elita politică cocoțată la putere după 1989 a făcut tot ce a putut pentru a manipula istoria. Mass-media şi, în special, televiziunea publică a primei jumătăți a anilor '90 poartă o imensă vină pentru demonizarea supraviețuitorilor cormmismnului, în frunte cu Corneliu Coposu şi cu Regele Mihai.

Dintre partidele politice postdecembriste, doar PNŢCD), cel de dinainte de 2000, a avut drept obiectiv politic condamnarea comu-

existenţă îl scotea din minţi pe Ion Niescu şi ai lui. PNŢCD nu a avut ami frta să ă ducă proiectul până capăt şi, prin evoluția sa Vberioars, şi-a trădat înantagi, U

asupra condamnării comunismului, probabil că nici şeful'statului nu s-ar fi gândit serios stă chestiune. Ideea acolo s-a născut, într-un interviu acordat de şeful statului Rodicăi Palade, redactor-șef al „Revistei 22“, Execuţia proiectului a fost asigurată de Palatul Cotroceni, iar curajul politic i-a aparținut lui Traian Băsescu, dar apelul la condamnarea comunismului a fost inițiat și urmărit cu tenacitate de Sorin Nieşiu, membru al GDS.

În ziua istorică a condamnării regimului comunist din România ca nelegitim și criminal, clasa politică şi-a dat măsura. PRM a fluierat și a huiduit; PSD, prin Nicolae Văcăroiu, a încurajat acest comportament. Ascuns în biroul lui Ion Iliescu și apoi dând declarații dezonorante pe holuri, Mircea Geoană și-a ratat rendez-vous-ul cu istoria și șansa de a rupe de pe fruntea partidului său eticheta de succesor al PCR. Retras în fundul sălii, Bogdan Olteanu, cel care se lăuda că este primul preşedinte al Camerei legătură'cu comunismul, a refuzat să se așeze la prezidiu, acolo unde ar fi putut contracara manevrele josnice ale marionetei lui Ion Iliescu. Pentru că nu se înțeleg între ei,

ii PD şi PNL au fost incapabili să ia atitudine în comun faţă de modul în care a fost condusă ședința. Singurii care i-au cerut lui "Nicolae Văcăroiu să restabilească ordinea au fost Mona Muscă și Gyorgy Frumda. ste într-adevăr un miracol - căactul de condamnare a regimului comunist, cauză a unei minorităţi oprimate şi în cel'mai bun caz ignorate de puterea politică, a avut totuşi loc. Raţiunile pentru care Traian Băsescu a hotărât să preia din mers „această cauză vor rămâne o enigmă.

- Probabil că a înțeles înaintea altora

că astfel îşi asigură un loc unic şi eu e ea Aa cea săi neîmpăcaţi au înţeles şi ei acest poe eee ma det mai agresivi şi mai di:

Să-i ignorăm în final şi să ne amintim fraza memorabilă a lui Churchill: niciodată ca acum ma am datorat atât de mult unui număr. atât de mic de oa- "meni. De azi înain-

E VAI

IAI PRES E : US DE LEGE” | ARTICOLUL 16 DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

ipat

voluțţie, ichidați

de moarte și a fost amenințat cu arma de un milițian. “Era drumul acela în beznă, pe Victoria Socialismului, spre Casa Diavolului (parlamentului - n.) şi credeam că g neducîn câmpsăne £ împuște. Era ca un

drum spre nicăieri, Sțixului”, rememorează

Florin Ardelean

spre Jilava. Patapievici |

as la Jilava până la mij- -mbrie, când fuga dictalichidare.

pagina3

stă pulbere mko“

inea lui Vladimir Putin ației salea avut de suferit Jurilor din țară, a recunctului purtătorului de afirmat că este „extrem > reputației Rusiei asasiLitvinenko. Peskov crede ost opera unor duşmani i să provoace O ruptură

-ut referire la adversarii

ir Putin, care trăiesc în

nume. iona n : 8

E Qi PUBLICITATE

Vadim

Foto: Adrian Martalogu

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a apelat la o metodă pesedistă, gen Cozmâncă, pentru a sabota discursul de condamnare a comunismului: este vorba

grupuri de gălăgioşi. Trei studentela Sociologie au relatat cum le-a

y Tudor a clocit „acțiunea autobuzul“

de aducerea în parlament a unor:

detalii în pagina5

Politică Băsescu atacă din nou trusturile media Preşedintele Traian Băsescu este de părere, într-un interviu acordat BBC, că trusturile de presă sunt controlate de oameni de afaceri interesaţi ca statul român să fie cât mai slab. „Cohorte de susţinători | media“ sunt acuzate şi ele de partizanat în cazurile de anchetare ale unor oame-

ni de afaceri. pagina 7

Un fotbalist, șef la Parchetul „antitero“

CSM a avizat propunerea Monicăi Macovei de numire „a lui Codniţ Blarur(foto) și a 4 Angelei Ciurea în funcţiile de procuror-şef şi, respectiv, procuror-șef adjunct la DIICOT. Primul este mijlocaș la o echipă de Totbal din Divizia gi e

„Onoare”. % pagina 4 bă AR

fost interzisă intrarea în clădirea parlamentului, la şedinţa de condamnare a comunismului, deși | simpatizanții PRM aduși cu autocarele din Bucureşti şi din țară au fost instalați fără probleme

în loje. A pagina6

| DN IRI

în Casa Poporului. “Cu “acțiunea au-

re”, pregătită în apărarea ultimei redute comuniste. Ce jalnic spectacol

IA eta e SNA NORTE Da aa de e e ee

tobuzul”, în variantă “România Ma-

“FBI: John Lennon, simpatizant al comuniştilor troțiiști:

* oamna loana lonescu nu are ce "sărbători. Nici Crăciunul, nici intejgrarea în Uniunea Europeană. Stă ” acasă şi deapănă aceleași dureroase amintiri marcate de numărul 17. 17 ani de la Revoluţie. 17, vârsta pe care o avea atunci fiul ei, Radu. 17, ora la care Răducu a fost călcat de tanc la Sala Dalles, pe 21 decembrie '89. Doamna Ionescu merge la două-trei zile la mormântul băiatului care astăzi ar fi i 8 E împlinit 34 de ani. În fiecare decemE brie îi pune coroniţe de brad pe crucea din cimitirul Eroii Revoluției şi suspină: “Aştept să-i văd pe ucigașii copilului meu. Să văd că le este teamă de adevăr. Mă rog ca asasinii să fie mântuiți la Judecata de Apoi, pentru că de ea nu vor scăpa”. Drama familiei lonescu este a tu-

“ni dragi în masacrul comunist de ' acum 17 ani. Condamnarea comunismului în Parlamentul României părea să fie un act tardiv, dar nece- === sar, de reparație morală. O mică aliS5S nare pentru sufletele celor cărora decembrie '89 le-a răpit fericirea pe străzile Capitalei, ale Timișoarei, Clujului, Sibiului. N-a fost să fie

os meu Ain

turor celor care şi-au pierdut oame- *

N MARAR IARA ALA V ACANAALAAAA A LA

în străinătate. Credibilitatea administrației sale a avut de suferit în urma crimelor şocante şi a scandalurilor din țară, a recunoscut Kremlinul, prin vocea adjunctului purtătorului de cuvânt, Dmitri Peskov, Acesta a afirmat că este „extrem de îngrijorat” de daunele aduse reputației Rusiei asasinarea fostului spion Aleksandr Litvinenko. Peskov crede că eliminarea lui Litvinenko a fost opera unor dușmani neidentificați ai Rusiei, dornici să provoace o ruptură între Rusia Şi Occident, El a făcut referire la adversarii exilați ai preşedințelui Vladimir Putin, care trăiesc în Israel sau la Londra, fără a menţiona nume.

pagina 8

Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a apelat la o metodă pesedistă, gen Cozmâncă, pentru a sabota discursul de condamnare a comunismului: este vorba de aducerea în parlament a unor grupuri de gălăgioși. Trei studente la Sociologie au relatat cum le-a

„acţiunea autobuzul“

fost interzisă intrarea în clădirea parlamentului, la ședința de con-

damnare a comunismului, deși |

simpatizanții PRM aduși cu au-

tocarele din Bucureşti și din țară | au fost instalați fără probleme |

pagina6 |

în loje.

Laurenţiu

Ciocăzanu Redactor- șef

+ laurentiu.ciocazanu(Qadevarul.ro

Poza

chiar așa. Extensiile democratice ale monstrului ceaușist au avut grijă să murdărească și în ceasul al 12-lea memoria nevinovaților din decembrie *89. În fapt, a celor care, prin jertfa lor, le-au permis vadimiştilor și altor guri spurcate din politica de azi să urle din toți bojocii. Gașca lui CV. Tudor a ratatşansa să tacă la ședința solemnă a parlamentului. Dimpotrivă, a0rganizat represalii în stilul mineri adelor. Cu repertoriu de răgete și fluierături. Cu tineri peremiști luați cu japca sau duși cu zăhărelul până

în Casa Poporului. Cu “acțiunea autobuzul”, în variantă “România Mare”, pregătită în apărarea ultimei redute comuniste. Ce jalnic spectacol ne-a servit acest bufon național, pe numele său Corneliu Vadim Tudor! Nu i-a păsat un gram de drama familiei Ionescu. De sufletele celor care plâng în fiecare zi cu gândul la decembrie '89. Nici n-avea cum. Pentru că sufletul său și al paparudelor din vecinătatea-i imundă sunt de mult vândute diavolului socialist multilateral dezvoltat.

Pentru acești mutanți ai democrației, stimată doamnă Ionescu, nefericită doamnă Ionescu, Judecata de Apoi trebuie să înceapă acum! Ne dă voie, din cer, spiritul lui Radu, băiatul dv. plecat de sub șenilele Revoluţiei direct în lumea îngerilor păzitori! l-am condamnat oficial pe cei care v-au răpit copilul cel mai drag, dar nu-i de-ajuns! Trebuie să-i condamnăm zilnic. La rușine publică. Să-i trimitem la periferia societăţii. În afara politicii. În mizerie morală. La gunoi. Acolo e locul tuturor celor care au pe conștiință eroi ca Radu al dumneavoastră!

De acum wiwtz.adevarul.ro

FBI: John Lennon, simpatizant al comuniștilor troțkiști!

FBI a făcut publice ultimele 10 dosare întocmite pe baza activității de supraveghere a fostului membru al trupei Beatles, John Lennon. .

Cerute timp de 25 de ani, dosarele au fost secrete din motive de securitate națională.

După declasificare s-a văzut că informaţiile - se referă la legăturile lui John Lennon cu liderii Noii Stângi şi gtupurile pacifiste din Londra anilor '70, spune istoricul Jon Wiener, de la University of California, Irvine. Spre exemplu, întrunul dintre documente, directo-

rul FBI din acea vreme, ]. Edgar Hoover, îi scria consilierului-șef al președintelui Richard Nixon, H.R. Haldeman: “John Lennoneste un admirator al comuniștilor troțkiști din Anglia”.

O nouă perspectivă asupra liderului unei trupe care a revoluționat muzica.

pagina8

ZI decembrie 2006

Suplimentare România va acorda străinilor

12.000 de permise de muncă m Ministrul mundi, Gheorghe Barbu, va propune guvernului acordarea a 12.000 de permise de muncă străinilor, faţă de cele 10.000 care au fost disponibile în 2006, Conform Oficiului pentru Migraţia Forței de Muncă (OMFM), numărul cetăţenilor străini ca“

re lucrează în România se vă dubla anul viitor. În prezent, peste 7.400 de străini lucrează cu peri

se de muncă în țara noastră, dintre care un sfert sunt din UE. „Dacă piaţa va cere mal mult, hotărârea de guvern poate fi modificată, dar cerințele trebu-

fe să fie justificate, pentru că ar trebui atrase mal înțâi pe piaţa forței de muncă persoanele din mediul rural, care sunt considerate active, dar își câștigă existenţa în agricultura de subzistență”, a declarat Gheorghe Barbu. (Mediafax)

Fonduri

Cozile la farmacii

nu vor dispărea nici în 2007

m Sistemul de alocare a plafoanelor către farmacii în 2007 va fi același şi în acest an. Fiecare farmacie va primi aceeași pondere, ceea ce vă nu va elimina cozile. Unele farmacii, cu adresabilitate mal mare, vor termina fondurile în primele zile ale lunii, iar altele vor rămâne cu fonduri neterminate. „Nu este suficient că a crescut bugetul de medicamente. Fondurile trebuie alocate în funcţie de adresabilitatea reală a farmaciilor, bazată pe consumul mediu zilnic”, a declarat Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România. (FP,

Rezidenţă [Rise OI Mie Male Cetăţenii UE vor putea să stea în România cu doar 7 lei

m Ocarte de rezidență în România pentru cetăţenii Uniunii Europene va costa, începând cu 1 ianuarie 2007, numai 7 lei, conform, directorului general adjunctal Autorităţii pentru Străini, comisarul-șef Tiberiu Trifan, În plus, certificatul de înregistrare es-

te gratuit. Potrivit noului regim de liberă circulație al cetăţenilor UE, străinii celor 26 de state membre, precum și cei din Islanda, Liechtenstein şi Norvegia vor putea intra în țara noastră pe baza documentului naţional de identitate, a pașaportului sau a unui act eliberat în condiţiile Directivei europene:38/ 2004. În cazul rezidenţei, cetăţenii din UE au dreptul la o perioadă temporară de trei luni și la un interval nelimitat de timp dacă locuiesc în România de cel puţin cinci ani. De aceleaşi drepturi se vor bucura şi membrii de familie ai cetățenilor UE, partenerii declaraţi ai acestora sau persoanele aflate în întreţinerea lor. (GB)

Verdict s Subprefectul de Iași, Florin Ungureanu, s-a sinucis

sp mc

Locul în care a fost găsit corpul: neînsuflețit

m florin Unguranu, subprefectul de laşi, s-a sinudis. Aceasta este concluzia la care au ajuns ler procurorii ieşeni. Subprefectul de laşi s-a împuşcat marţi seara în cap, înts-o magazie. EI a fost găsit întins pe spate, iar țeava armei de vânătoare era introdusă în gurăsfamilia a anunţat imediat poliţia. “Este sinucidere. Excludem posibilitatea unui accident. Arma de 12 mm era introdusă în gură, iar proiectilul i-a pulverizat capul”, a declarat procurorul Cosmina Pascal, şef al biroului Urmăriri penale de

la Parchetul laşi. “A fost operat de cancer, sâmbăta, fiindu-i extirpaţi doi ganglioni. Autopsia nu a indicat însă că Florin Ungureanu ar fi suferit de cancer”, a mai spus Pascal. “Era bolnav și probabil din acest motiv a recurs a acest gest, a declarat însă senatorul PD Dan Cârlan, naşul de cununie al subprefectului. Ungureanu avea 44 de ani. Era căsătorit şi avea , doi copii. Florin Ungureanu va fi înmormântat astazi la cimitirul "Sf. Petru şi Pavel. (Mirabela Amarandei)

ADEVĂRUL mai fi

Comeliu Vadim Tudor a adus, luni, autoc

George Rădulescu george radulescu Dadevarulro

Așa cum a promis public, liderul PRM Corneliu Vadim -Tudor nu a precupețit niciun efort pentru a zădărnici acțiunea de condamnare oficială a Comunismului. S-a inspirat chiar din practicile omologate de Octav Cozmâncă, din vremea guvernării PSD. Vadim Tudor a adus autocare cu tineri din ţară și i-a plasat în lojele sălii “de plen a Parlamentului. Mulţi

Cele 3 studente, Simona Gal (stânga), dintre aceştia s-au văzut puși în Raluca Răducanu (centru) şi Alexandra faţa faptului împlinit pentru că, Buzaș (dreapta), sunt indignate de iniţial, li s-a spus că Vor partici- ” mepăsarea autorităților faţă de simplii pala dezbaterea uneilegi imporcetățeni 4

Un grup de cetățenii români, masteranzi şi studenţi ai Universităţii din Bucureşti, a incercat să asiste i lee şedinţa condamnării comunismului, interesat fiind de studiul acestei perioade. Nefiind printre susţinătorii PRM-ului - aduşi din toată țara cu autocare speciale garate în curtea clădirii Parlamentului şi accesorizaţi cu fluiere colorate şi cartonaşe roșii - s-au lovit de întrebarea „Sunteţi trecuţi pe lista?”

entul de acces la Parlamenta fost încălcat -

Persoanele invitate să participe la şedinţele Camerei Deputaţilor pot intra în clădire nunai dacă datele lor de identificare au fost comu- î nicate din timp. Parlamentarii, grupurile sau orice altă instituție care solicită acreditarea unor reprezentanți trebuie să depună o cerere specială în acest sens, însoţită de un tabel cu numele, numărul şi seria actului de identitate al persoanelor respective. Documentele ajung Ja Secretariatul General pentru aviz, apoi sunt transmise responsabililor de la punctul de control, În ceea ce priveşte accesul la şedinţele ordinare ale forului legislativ, situația este diferită. Cetăţenii interesaţi să asişte la dezbateri pot face acest lucru, în baza prevederii Constituţiei. Secretarul General al Camerei, Georgeta. lo-

- nescu, ne-a precizat că procedura de acces este simplă, persoana interesată trebuind să prezinte cartea de identitate. “Nu a existat o decizie privind accesul exclusiv pe bază de liste la şedinţa privind condamnarea comunismului, iar personalul de la punctul de acces nu putea să oprească intrarea vreunui cetățean pe motiv că nu este înscris pe listă, întrucât nu există O asemenea prevedere în xegulament”, a spus 10escu. (B.C.)

Ministerul Educaţiei a premiat 200 deşcoli

Ministruleducaţiei, Mihail Hărdău, a premiat ieri 200 de școli şi licee cu câte 100 milioane de lei vechi. Directorii au primit și diplome pentru modul cum au administrat fondurile primite, performanțele elevilorla olimpiadele internaționale, promovabilitatea elevilor şi activitățile extraşcolare.

Mihail Hărdău a spus că profesorii au fost propuși spre premiere de către inspectorii şcolari, iar ministerul hu a intervenit în niciun fel.

> i antru rezultatele obținute

are cutineri din deplena Camerei Deputaţilor, la ședința de condamnare

şi eficace”

crede că partidul său a

şi eficace, care la ney i fișat de Corneliu vaatăă

în care era înfățișat d din parlament. e egatit încă din vară şi a toti

România ati ar 5 Comunismul, înviat pentru

o zi prin „acţiunea autobuzul

ţară şi i-a plasat în lojele sălii a comunismului

tante. Trei tinere, studente Jafa- variantă, motivând că, | cultatea de Sociologie, aurelatat nu au figurat de la bun ÎN (ia pentru Adevărul modul în care put pe listă, nu Li se va pei li s-a refuzat accesul la şedinţa te accesul. Urmărind la Legislativului de condamnarea Vizor “ostilitățile”, cele trăi fostului regim, deşi —susţin ele te au constatat că mai er _ mai erau suficiente locuri în ficient spațiu și pentru Jojele sălii de plen. Alexandra cetățeni dornici să asistă Buzaş spune că, adresându-se ședința solemnă. Situaţia Secretariatului General al Ca- fost confirmată și de către merei Deputaţilor, i s-a comuni- patru persoane, care aut cat că nu poate asista la eveni- să intre în incinta Parlană i mentul respectiv, întrucât nu ar tului, cu acceptul oficiali raian Băsescu a mai fi fost locuri disponibile. Ea Totuşi, nici acestea nu aud erviu acordat a povestit că tinerii aduși de Va- succes în încercarea de aa private depresă dim Tudor la Parlament s-au0fe- discursul preşedintelui, ite de oameni de rit să o treacă pe lista lor, alături vul invocat a fost acelaşi” ca statul român de celelalte două studente. mai e loc” — însă o; Angajaţii SPP de la intrare apucat să se convin; nu au fost de acord cu această trariu, cu ochii lor

pe care ove e parte a mes

iesaj îl veți vedea ile private, în sp: it oameni de afaceri at isa fie cât mai sla itat puternic îi face să ntrola discreționa a Şi viaţa politică Olitică a României! BBC. Ela susți om de afaceri in iă dea explicaţii in există “o cohortă media” care pre- 1!

oală, parlamen-

Sete

* pro discursuri seci ȘI O Vtame IN a N niene ției care a provolui Ceauşe: ie ultimul trend în fashion ultimul tre | e tacul de C ascultat colin feşedintele Mit

şi Ta 1989, Acesta a fost . s-a desfășurat, 1€ L | COmandări ă a lor două Canterviuri cu vedete en ăti di a aan Băsescu, nici Outăți din muzică șifiin | murea | 'veniment, 1d ţii au organ a sediului cent! O serbare a po it de ocazie pen ile vocale, cântân După ce şi-a fă

itivului dedicată co-

. sănătate | Ş & reprezentanților ide au încins !

liderul PSD a ce

OSTIEI

r, nu se întâmplă lumina intermitora imită foarte a rachetelor trase ni în războiul din să arate că, de ninsoare, pe ei nici u-i doare, gospoui au suit şoferii la i fie totul cât mai i adevărat. Camera ri, necruțătoare, îi tă splendoarea lor e şefu”, stăteau ca laci învârtind voAsta până când, la u toţii, ca într-o alet, începură să nic în același timp ajelor în suiţi. Și

imp ce

pistol lata irat

i ceva ndam- >munis-

Ultimul

a atnă a

EDITORIAL

Un moment imoral şi inuti]

In Parlamentul României s-a consumat un moment de aşazisă condamnare a comunismului. A fost:

UN MOMENT IMORAL. Era Traian Băsescu personajul cel mai în măsură să-şi asume condamnarea comunismului? Fireşte că nu.

Traian Băsescu n-a făcut o singură zi de puşcărie. Nu i s-a respins de către cenzură o singură carte, pentru că n-a scris-o. N-a avut nici un-moment în care să fie obligat să spele W.C.uri, deşi terminase o facultate. N-a avut un singur moment de protest, un singur moment de bombăneală. A făcut în comunism o carieră strălucită, de care n-au avut parte alţi colegi de a-i săi. Cel mai tânăr căpitan de vas din flota română, şef de agenţie la Anvers, în Belgia, şef al inspectoratului navigaţiei civile numit în noiembrie 1989, cu acceptul Elenei Ceauşescu. Potrivit propriilor mărturii, în decembrie 1989 avea în casă incredibila sumă de 60.000 de dolari, o sumă cât bugetul unui combinat siderurgic. Traian Băsescu îşi argumentează cariera şi banii strânşi în comunism invocând talentul şi pregătirea profesională. Să zicem că-i aşa. Nu intră asta în contradicţie cu discursul său din Parlament, prin care comunismul a apărut ca un regim criminal?

UN MOMENT INUTIL. inainte şi după tevatura din Parlament, s-au scris multe texte fade având drept ipoteză de lucru rolul istoric al condamnării comunismului printr-un document oficial de către şeful statului. Nimeni n-a putut aduce un singur exemplu, unul singur doar, de cum se va schimba ceva în realitatea românească de azi graţie acestui moment. Şi nici n-aveam cum să fie adus un singur exemplu.

După şase luni de scremut şi cu preţul a 100.000 de dolari cheltuiţi, Comisia a redactat un text de 600 de pagini care vrea să demonstreze un tru-

Ion Cristoiu

ism: caracterul nociv al comunismului real. Era nevoie pentru asta de un Raport? Îşi imaginează cineva cătinerii care nu citesc nici măcar pe clasicii literaturii române se vor precipita să citească Raportul, un text valabil pentru universităţile americane? Şi chiar dacă l-ar citi, ar deveni ei brusc anticomunişti?

Nici în postura de moment politic tevatura din Parlament n-a fost necesară. Un asemenea mamut apare necesar în clipa când ar exista un pericol al reînvierii totalitarismului comunist. Atunci o condamnare de către şeful statului în faţa Parlamentului are semnificaţia unui semnal: democraţia românească va face zid împotriva acestei tendinţe.

Există în România de azi măcar O unghie de pericol în ce priveşte reînvierea comunismului? Nici vorbă.

Partid Comunist n-avem. PSD-ul e mai degrabă un partid liberal decât

s-au împărțit. Unii sunt prosperi oama

unul de stânga. Nu s-a înregistrat pie o manifestaţie Cu steaguri roşii E masă rotundă măcar având drepti superioritatea comunismului. Foştii nomenclaturişti şi secyria

de afaceri, alţii, bieţi pensionari, Ad Văraţii comunişti nu pot fi corupți, d simplul motiv că ei luptă împotri celor bogaţi. j

S-a identificat scandalul produsi Parlament de C.V. Tudor şi PRMd i o expresie a rezistenţei comunismul la condamnarea de către Traia sescu. M-a amuzat să descopăr ŞI tagme precum zvârcoliri, monştii, care le credeam uitate o datăd prăbuşirea comunismului. M-am 60 vins încă o dată că până şi co) damnarea comunismului nu se pod face fără talent. d

Manifestarea PRM din Parlameni fost o reacţie firească — spun eu mârşăvia din Raport, prin care CA Tudor e acuzat de crimele şi abui i comunismului. Traian Băsescu şi asumat public Raportul. Comiţând as fel un abuz ticălos. Pentru că 8 ticălos e săţi asumi un Document care un om politic adversar e acuză afi părtaş la crimele şi abuzurile CON nismului. 4

N-a sesizat nimeni un amănunte o adică, manifestarea PRM puleă contracarată de către majoritatea pi lamentară. Nu s-a întâmplat astă, s-a găsit un singur parlamentar câ i se ia de gât cu Vadim.

De ce?

Pentru că Parla nist?

Pentru că Parl adevăr: manifestarea îndreptată împotriva CON ial sia nismului, ci împotriva aces sescu. Împotriva şmecheri€ şial de a o face pe anticomune E cinstei acestuia lui pent a damnarea comunismu“ i răfui cu adversarii săi politie!

mentul era CO

intuit amentul â in PRM nu

ăriodl

FOTOGRAFIE DE JURNAL

PU A 0 ard cdi ieste Ungureanu a absol- "vit Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Mecanica în 1987. Era pasionat de vânătoare.

"“COMandăr

erviuri cu vedete taţi din muniăşn, natate | “mul trend în fastiu

a spera”, zicea Istrati.

nvinşi sunt toți oamenii care se || RI găsesc la sfârșitul sau spre sfârşitul vieții. lor în dezacord sentimental cu cei mai buni dintre seme: pii lor, Eu sunt unul dintre aceşti învinşi”, a Scris Panait Istrati, după ce s-a întors, la sfârșitul anilor "20, dintr-ovizită de 16 luni în URSS. “Mie absolut imposibil să fac bilanțul acestei imoralități. Ar umple 'volume și ar cuprinde toat sus până jos (...), unii pentru că au fost părtași, alții pentru că nu au "văzut Şi nu au Spus nimic, ori pentru că au știut şi-au ascuns ochilor lumii care are cel puțin dreptul de

ă ierarhia, de

Șaptezeci de ani mai târziu, condamnarea oficială a comunismului în Parlamentul României nu a mai găsit niciun învins, Niciunul dintre cei care au construit socialismul, care acum să fie măcar în dezacord sentimental cu el însuși, te lui '89. A fost CV. Tudor, cu fluierul în gură, agitator şi protestatar înfăşurat în banner, Nici vorbă! A ajuns vedetă pe toate agenţiile internaționa. Merce, alt fluieraş parlamentar PRM,

cel de dinain-

Je de presă! Ilie

un învins?

Mult-aşteptata zăpadă de Crăciun a căzut ieri în numeroa-

se zone ale ţării. Aseară ningea în judeţele Suceva, Harghita

şi Braşov, dar se aştepta ca ninsoara să atingă mai toată țara, inclusiv Bucureştiul. Temperaturile prognozate au fost cuprinse între plus 3 și minus 5 grade Celsius, pe alocuri mai scăzute.

Pentru astăzi sunt anunţate precipitații Sub 10ie temi re, dar mai slabe cantitativ. În perioada următoare, vremea va fi închisă şi în răcire continuă, cu precipitaţii care se vor trans-

forma mai întâi în lapoviţă, apoi în ninsoare. pagina4

Laşcolile private, Moș

M.Ioniță

senior editor ion.jonita(Qadevarul.ro

Este Vadim um învins? Nici vorbă, aajuns vedetă.

fostînaltofițeral Securității? jamais! Ion Iliescu? Nu a venit nici măcar în sală! Adevărurile sale sunt altele, scrise în numeroasele lui cărți, inclusiv în interviul-fluviu realizat chiar de şeful comisiei prezidențiale, Vladimir Tismăneanu, în al cărui raport de astăzi, fostul lider comunist apare într-o cu totul altă judecată. Dintre comuniştii de altădată, doar Alexandru Bârlădeanu a avut decența să spună: eu şi Corneliu Coposu am avut idealuri diferite, ale lui au fost cele bune. Cine a gândit ședința par-

ar fi trebuit totuși să se dea cuvânt victimelor. Dintre sutele de mii de nii pi încarcerați și torturați, nouă din zece au fost țărani. Talpa țării a su-

în fața comunismului. “Undeva, într-unuldintre dosarele Securității, ne cum au fost bătuţi zile întreagi, în beci, doi țărani, tată şi fiu, unul arestat de pe câmp, copilul lu-

at direct din banca de la şcoală. l-au - bătut împreună, sângele lor amestecându-se pe pereţi. Zeci de ani mai târziu, văzând că Ceaușescu â fugit, pătrânul țăran şi-a chemat fiul şi la întrebat; “Bă, tu ştii de ce ne-au bătut ăia atunci?” Dacă declarația lui Traian Băsescu, altul care refuză să se recunoască între “învinși”, dă un răspuns, atunci merit

www.adev

Crăciun e inclus

fi rutii cao manifestare solemnă e asumare a trecutului a greşit pro- Dinamo, Stez fund. Societatea românească este în taxa de studiu banda transf fracturată și polarizată, iar ceea ce gimentat ieri s-a întâmplat la Palatul Parlamentu- Serbările de Crăciun sunt or- au renunţat lui nu este decât reflectarea acestei ganizate în fiecare școală parti- teanu. “Cap € i culară, unde spectacolele sunt acolo unde v Dacă în sală nu au fost învinși, regizate de către elevi. Spre schimb, Stea pauză de Nic

deosebire de şcolile publice, ba-

ii pentru spectacole și cadouri insistent de (

le aduse de Moş Crăciun provin

ț . din fondurile școlii, strânse din şi tot talpa țării a opus taxele de studiu. înverşunată rezistență pagina10

ă să fie

De acum arul.ro

'Ornita

ştisători și perdanţi 'ocesul comunismului

ii şi-au recuperat istoria, dar nu i schimbat esenţial viața

CIRC. Corneliu Vadim Tudor a bruiat în repetate rânduri discursul președintelui

pesimist în legătură cu succesul „Tribunului“, Lăzăroiu prognoTează că „Vadim o să-şi consolideze un electorat care s-a bucurat Lo a văzut circul, dar pierde

Lăzăroiu: „În viaţa cotidiană nu se schimbă nimic“

Dacă în parlament s-a fluierat, s-a tropăit şi s-a huiduit mai bine de o oră, de la televizor tensiunile s-au simțit mai puţin. În opinia lui Sebastian Lăzăroiu, „pentru viața cotidiană a românilor momentul nu schimbă nimic. Oamenii au prins ideea generală, dar nu cred că discursul va avea. impact în schimbarea mentalităţ

cei peste 50% dintre românii care văd comunismul ca pe o idee bună prea puţini şi-au schim-

bat părerea, susține sociologul.

„Aceşti 53% se gândesc la stabilita-

“tea pe care o aveau, nu la libertăţile

Epic Lăzăroiu dezinteresul.

„Nici într-o liniște absolută mesajul preşedintelui nu cred că ar fi ajuns la ei“, întăreşte Zoe Petre. „Mai important este că şi substanța raportului Comisiei «Tismăneanu» și spiritul său pot ajunge acolo unde se modelează conştiinţei în mass-media, în şcoli, în dezbaterea publică propriu-Zisă“, apreciază istoricul,

Dincolo de spectacol, va rămâne momentul, „O perioadă de doliu de după un eveniment istoric, doliu pe care noi nu l-am ținut, şi un document, chiar dacă, evident, nu-l vor citi toți românii“, conchide Adrian Cioroianu.

Foto: Sorin Antonescu

STENOGRAMELE UTC

1968. Iliescu atenționează „Studenții îşi botează copilul la popă!

Raportul Comisiei prezidenţiale nu s-a bazat doar pe mărturii sau pe literatură analitică, așa cum s-a invocat, În arhivele PCR. s-au găsit documente despre care

| se vorbește în premieră.

Dosarul de cadre al fostului preşedinte Ion Iliescu (foto) a rămas o necunoscută, însă cercetătorii au suficiente stenograme după care i-au reconstituit activitatea. Una dintre acestea este publicată de Adrian Cioflâncă în numărul curent al revistei „22“. Documentul arată cum Iliescu vorbea în 1968 despre „elementele păcătoase“ care au condus mișcarea studențească din Ajunul Crăciunului, dar și despre combaterea „practicilor: mistice“ ale studenţilor de a se cununa sau a-şi bo-

| teza copiii în biserică.

lată câteva fragmente din informarea primului-secretar CC al UTC, Ion Iliescu, în fața Biroului UTC privind evenimentele din 24-25 decembrie

| 1968, înregistrată în stenograma

şedinţei din 26 decembrie (CC al

| UTC, 15/1968).

„O manifestare huliganică, anarhică“ . -

Ion îl : „Am convocat această şedinţă scurtă de lucru pentru a prezenta câteva chestiuni în fața biroului. Ştiţi că ierinoapte a avut loc o manifestare huliganică la care au luat parte câteva sute de studenți. (...) S-a dovedit slăbiciunea organizației noastre cu ei, lipsa de combativitate, de fermitate a organizaţiei UTC, a cadrelor de UTC.

S-a pomit de la un aşa-zis colind al studenţilor la fetele de la Grozăveşti. A pornit de la o manifestare considerată cu multă ușurință, de la clubul studenților Ea ură, 4303». (..) S-au raliat şi au luat rea manifestării o serie ti elemente pă-

care au devenit cătoase, dirijorii,

? ea Cu e rit eat 4 Bă

venţă, la teatru la Secţia de teatrologie, umblă în grup cu niște tipi din rândul tinerilor scriitori şi este cunoscută CA 0 feet de moravuri uşoare, a fost măritată, e divorțată acum, (...) Apoi au intere pi ul au, dit ae

partid, care au încercat să stăvi= lească acțiunea, nu au reușit. (.. Conducerea de partid a apreciat că este o manifestare huliganică, anarhică. Vreo trei dintre aceştia au fost arestaţi și de dimineață am organizat analize cu activul de partid. (...) Este o dovadă de lipsă de maturitate, discernământului din partea noastră şi conducerea de partidă stabilit că sunt slăbiciuni în ră port cu combativitatea politic, în munca de instruire i gico-politică pentru a nu fat posibile asemenea lucruri“. Cultivăm tradiții, dar de ce în Ajunul Crăciunului?“ „Cultivăm uă Spirit în caresă

chestiuni. (...) Cultivăm

ale poporului, dar de ce în Ajun Crăciunului? (..) În toată pet da sărbătorilor. de. iamă S manifestăm mai multă atenţi; privitor şi la revelioanele cars vor desfăşura. (...)

Teri am icipat la 0 genă la studenţi. (-.) Ara făcut pl maturitatea lor politică de? judeca cum trebuie | După adunarea la care am BE” ticipat, au mai rămas în Să de studenți, şi am oră cu ei. Ei s-au desol ceilalți, s-au interesat dacă $ la ei au fost, să-i pună eu le-am spus să-i iala

Pasivitatea forțelor de ordine şi a preşedintelui PSD-ist al Senatului, Nicolai Văcăroiu, i-a încurajat la agresiune pe Vadim Tudor și grupul său de presiuă

(Florin Ciornei florin.clorneigevz.ro

ircul şi scandalul făcut de Vadim Tudor şi de PRM, la şedinţa de luni dedicată condamnării comunismului, a fost regizat de la cap la coadă. De la bannerul care-l înfățișa pe Băsescu după gratii şi pe care Vadim îl plimba prin sala de ședințe, până la fluierele şi cartonaşele roşii pe care parlamentarii PRM le-au agitat în permanenţă. Încă

de la ip şedinţei, Vadim. şi-a

A cerut dreptul la cuvânt pe motive procedurale, dar a folosit microfonul pentru a înjura Raportul „Tismăneanu“ şi pe autorii acestuia. Huiduit şi fluierat de parlamentarii PD şi PNL, Vadim a ripostat cerând evacuarea sălii.

Când senatorul PRM Ilie Petrescu i-a şoptit la ureche că susținătorii săi nu sunt lăsați să intre în balcoanele destinate presei și invitaţilor speciali, Vadim a luat foc.

Val-vârtej s-a înfipt în cerberii care păzeau „uşile, forțând. intuarea celor

peste 100 de partizani PRM. S-a

năpustit apoi în loja care îi găzduia pe reprezentanţii societăţii civile. După ce i-a înjurat bine pe Pleşu, Patapievici şi Liiceanu, amenințându-i că-i aruncă de la balcon, Vadim și-a instalat „studenţii PRM“ în loja acestora, pentru a-i intimida.

Apoi şi-a mutat arsenalul de înjurături în sală. La semnalul său, toți parlamentarii PRM şi simpatizanți care umpluseră balcoanele sălii de şedinţă fluierau, ţipau, înjurau şi agitau cartonașe roșn.

Tot la semnalul. lui Vadim, „un

senator PRM s-a dus la Băsescu pentru

a-i face „cadou“ o sticlă de șampa' Băsescu nu şi-a întrerupt discu' nici în momentul în care, „cad primit a fost însoţit de injuriile fn i iştilor: „Hoţule, beţivule!“. Ce | Vadim în sală, suporterii să “ (3 balcoane imitau. 48

Aproape de final, Chiar Și d obosit să fluiere, să înjure, să rog d să agite cartonașele roşii. Nici af clipă circul şi scandalul nu au i întrerupte de preşedintele de | Nicolae Văcăroiu, care i-a lăsa f Vadim. şi „pe. „PRM-işti să-şi ** numărul până la capăt.

(EU eouy) eaysa2e:3p IteAjud so ne aie 300 Jo)unadaup Mulpueqopa, |nsuas uj a] „oun 'aseo) OUL 8 J0fanm eaJeplusap nonuac [ jețunuoud &:s afapulpasauj “7 patu naugurețeul n.quad NSIUNL03 EineD/p 3udsap [enutu !nun e 45 1njnvusiunuio3 fa padojpnua PAIE OR 'a4e)/s1aNJun 34435 ajjreuu uj ninuodeu P9Ul&ruu ad a)upajuo» ap npp nun WuzJueâo e98p] jedo.le e psaseg 'eauatuase aq “njmuauețued melea 7) apujod iod 18150) ape aUavuni20p n a)uaueuuJad |yzocixa, Iun eaxeziue8Jo "une! je DzniA inune pSaunong u eaueluijuj tinnuu/ 83. afatupoA nmuac 3AEIOLUIBLUO az fun eauqeys ay$aiop p3 vejunue e $ ajepyo ajes fațteveppap eaioutsns pimuaweued | În4a3 E nosasea Aetunse te-a 5 auea, ac arsiulo3 a)puepueubonaa asup! eAaNp ADIUIUIE & n3Satg afalulp. “Saud “uauueţaed up |isunosip uj

|njouipasaud alujalas

ei Whturilaz. 10fotirțad pazeteunep uoa niiurad ajetionetusuit iuţzajuod Pun EorezRurĂz0 13 ȚRINUISUURUIOI, e tpodojlâur4 Ian E LOOZ ui EDaezocțeje ASțunuuloa jnutiaz. a1d5p perituztaie IE PAIEAPa 1 e auundoad axpy "mogstradeuoa pbezrunuapu, 16 azenmotințăns. pista 3P100 38 IES 15 ARZI) brpoAery VoStOLL _naoz 36 ȘI 5 Ptr 1 Ppod z0pinu ţia "argde 204 25 fosa oppouncloud pe *fdo] jud a0jţialapară paresedar

„PUEAUEUSI* a) ui09 J0||quiau Pg ud Sau noSESEE MIEL “1183

18 tunzoă fo], zopăutan E 48, legea juzuioa e ținidaip uy eozatindaă sundoucl a "10Țritrezoda 9ae0tu10tu303, ap az jaun vaipjiqeas 18 enruu OA 17p 2ASFIULO-) CIRUI26C De BZNIAL pătin. varehurgrul Vu aq "Opouipață. PIRIOUIUIOA SP [p IEPLUPLUOOAI ANU auede 20| up "6861 = hireaogă E30.HIAI IS Z461 — udadeg, leqyA uoL 'EL6i mpi upurastiog uimaaud. avant ațdiuoxa e aaep Jns azodea up m |PXUISGRUIOA Po paeranuo Adi ap 1EPE) NE oaie “el 9P HOVEpEI JO 517:

-e8e aweoiide 20[29 țlţă apr aia | ajourutepuoa, ayelnţie ati 45 eur 5 “3Eapțoc aapatinta îo gooture „dun pzeg a asțuuro. „Ojțiputuepil0a) vauelunigsap PL pupă reăvaurezurni eațnoduii “ojugpdizosăzdiui. auițaa pistă eo' fogura4SpXa 10ȚI7z3AOȚ, EZEA “astumuoa mjnuțSai J0jinzace 18 J0fPuuțza pautiețoap e, ap diana asndoid gapeistăa|. aljatoWIpoWL “ej nogand aud 16 1E2 (HOV7I00102 quad 173 opeajŢeloă Uj X9ISTUNKII09, OȚOAȚIE 2 -ȚOASaDE; Eazeooţqap 15 teens mg e euaă -m vateydope aie1opp5u0o jus ovtiaăl AN “evuutas, ezeauoriuate.+,aispra es, senuţiiioo ne psțunuioa, Țăpa -Udtui 1$ apOvatti “fangonuije“ ponau, tiurăau Tnis0g, 9p Suefaj astiquraaap 4504. 10[92 E 15 6861 atiquraaap UTP 20[amzauțuaAa E ESEGInĂUI nauzţj —mte 3150 ueptieuulosoi, tură 0, =1aaţ ap oiodl t]n523 aIrOLiRN pInsăattiap. AdAța maatis pațajas aundoad ui epspuloă “„tiodai țeur os Du E dăds ră ni E nuiguag“ “vetemu nui si “țofit nisa ear] ontidope 3p *UEATIȚILISĂ. Fatsttll0) sOppagurauur ețuelo: lau, golan Aita) -320 I[NLUSUIRGI02 EoettturpuOR)

retaunree

euiluis e3iv &

TBISIUIOD OLIEpureur0291 UIp oured o IeOp VISNSUL E-IS nNoSsosegq aăvuniavaă 30 ninsyw

'6goL up fprinţoaay pnchira t AIDa Țpaaonpuo2, aeeaurie, na MaSoSneaă N îmj [up 10 Ip. “OȚRUBE)AD B4eDeStIN "12 “oastuntuoa, W3ond E Ssatiuauu ap audunnsuț

100 Sosul; îm APtruirepuioo e UIAA ALE E] ATATA AP Tozris “pap => eanudo “ariepndod. pazeyautojuy >„Ereuoriea epyenotujțe“ ej areoyAţă mure ace 3uu.10U Jun E3sounduu “61

afoluaoo iseagd 15-e ap porjeţadod e știe gem easaBugastuoo “(4[npisaă = DOR E A6205) PUrulao tgp Vas tn) 08, pute up ajireurerep upicd peur ţ5 342035) pmnțuouaț.ged vaJaSn.As4a “21 “fini uritrei 7 'edaded IEuA, uol "TUIESORRĂ ESTIA O E OHIPOUL 2 toreu trepu03 “NSIA Aăs0auE) nouă PARZIOAI0) OB, 15 OZ, IE UA JolȚĂLoPISIp. ț sopiuauodo uoieuţudau "or 08, pe up aaaă SNEȚIOȚI3 E 15 (861) aogexa 126) șmif E3TeA, mp RERa0ă -Peumu Jopurezăţui azeuuţida 5 :9561 up Rsatuoprus 20ppunpise 16 20925 eaneuţadou “vi +(6g6L-SW6%) mesaj ac ț30 e mtatti3 3agăU 10ȚETI2INCI.

arin 4 PaZEĂSLE “ro zmztr90 “ppanyţno eApgodvuj eaunțs2udoti “E “uouretuutaă 5 3049408 „EBAezUIgA'* 15 vouțuoă “aopuna apjunțsaucdea “oxeuțiu =saxe ap doos na ajuieodaa “zi i(2061-6tror) pisat) 10Țo9jOABa 'PEMUAȚOLA EoXEPIU21| AMREZMARDB)O2 jjuau, odlo Jopue.rej easeuodap nes. eoijod i)ua3p *eo4apfon “eaeisoav. 1 ao%[oI7)-03919) MoLIas1g Earluutysap. "10fauno enppoduuy eaunjsaudazi :01 -Str&ry mu cautat păsuntuiogre 701 neAuazaAdoa Dav2 puezp, “să 9p donna Eareupaa9xa "6

terenras BawguaHo 3p Ho ațeunun> “oseoțăja "2DAN8 A04PEMOUţU eţin»asiad “4 “ourȚarA op. uIzORu FROp 15 000-00$ Anu Ind e seo 9p IRadnl [ida2o1d ap garprfă. (dizapnis “MTenDaoIU vagi rounaots out SP7N iz - a[E20s Ța6Bay2> 10un e “eieiioy otinuur fozeipumontu “ae —odlap. Metsese iad. 'povzry 2oep! -TD EROS urspuputza99 2p Eoploa "9 “utoads papat, anț ip paţurn SUETS, ((vmyepouiatuou), saeougoud șisea 0 ap snpuo> iapodsap. aprlod muoisis pum tazotmduur ț& 19861 -aret vponad up sape: perii Moţurgiuotă

MevoŢleu ajuiOȚeA ap fe) nimuauesere aţatuinu uy ayezn»s apnee) nu apeouaci I91S2e 3)44040 FD aundS „NUEAUPUISIL* EISIUIOD (6861-6961) NISISNVID VDOdI

Je "EX10; uțud “ppe30) eaezpațaos "5 DĂ P(NLUStA$Ţog ESndo poriipod aaeaSțuL 29 VpHeI2OUap-ȚEDOS. PoI38 —Va934p (AAC A0ȚRAEAVBUIS. EditPIUDII “ajeuoțieu ajunul 16 Sopnod 20] -OJeA [[I80 15 13AOROJA. VEpnayul 102 1ehOyEDIp uiăaa nun eaxaundun “e “SONTĂUEAȚUL e 48 10763 aus bud. “aopuiod soţeppured eoasânnsya “E 0b6t ațagunațau 4 z0asăajepauny, Ednp saţe. pet “opneag 15; trpuinasta urtIc pnpnuursype apă. e 15 7daup ap pye3s bauepujuy “2 "Str ydnp Sun n3 DĂEfaL Ul uistpA3s tițidajestori meu 10[959403uj eaxtuopueqy. "1

uuţ8oa pnqas07 ori —Hge oreurunaa: țunzțoe aopecițouad „eguguio ui ir103 E

-u09 țoneraptre Bumţoptit fe aitrovinăi cae 5 £1apo pauodei “7Eyst 9p ppuțod JHopIL axitapp ouzed 0, ap Jet), "JeTporu mes pfezmaure 3 18 oRIOPaE; 10PȚ| 1. 9p VEUȚUIOp “jejovăuy opuouo22 48 oplod urate un APUMUL 1EOp AUAAP „FIE AOAZAP. P2BICIȚINUL pISA[eI20s. Fayeyapbos“ “peoppun equozaicdaa pe e ap ayaedact =3eaa peizugop rodi uș osatuţud 686 3p/ aumeuţ o]nosoun> auăbguțs: "noSOBNe2-) ŞAUL)E e 3 O0ȚOIN 104 Weygpeuoszod ppnypu5 groșoinoxti

„(AODSTUH EXPIIN ap Mndele “eydeaup) (aq-n|yjBu0245 au8J03449 !nj atuiauA Ujp. Iul EZIRBDI eap! egala au se), inuodeă ice eh

“no sept sopăotoapy pniniezede pei n2 “ĂeaInDAS țe ț5 pinfeuoțds prpas na 10] iounţiae. oaeuiqesuodsaa vedun opeoțiad Opere. pătmatţe -uatitou 'ApOuI 750 XCI “FIZȚDU0A, Up papat 35 Î,DlUFIASUOI ASPONLIISEZAP, peut 292 m] Smp ne-a] 13 geuoriaajtad me-al pnuţisns = auto, fopoende 3p mdnuă 18 nosatna0) 9EIO2IN “foc poola Ndutrțy (7 940542 3507 ne 2e4[ea -04 IDNae)s ATPĂNITIStI 3900, "noso —DE2DE13 [$ ACŢ20 Ara A PăȚIuȚIL0a. P33pP SOWEW3> "Prstuutoa şpisaclco 9p 45 equatțoa ap puse nivo

ieopiduaţ 20[82 aopeinbnzur

e 16 2Ep “3OpȚVLIE,Janue2037) E “gAțuţie

3p opuauma0p p Țul e VzpRIS “„UrEBLIFUUS;“ FO(SRUOD) [o ȚeLI

Muz0dER EZEAUORZIȚAUO, Aăgapuneu

eavnodui opqidnosoxdur

3Un20 op EIEADKIA nagy v-s

ER6I-SPOL XOȚU HUrptlOA.

pp FASfunuilOa — vartaiaţi

punea

“Puls Eli 6

DISOI BINIEJDIP 9p TUE 9p St 190 UL 9IISIPAES B|EUIUULID ȚUnrjoe oporedourad PZELIEJUDAUL „NUPOUPUUSI, TaISIuIo) ode

INȚNUSIUNUIOI 3|e

BUIJ42 2p 17 3]

aspeți de seamă, martori bâlciul din parlament

Walesa, Jelio Jelev și Regele Mihai au asistat ieri intreaga desfășurare de forțe iba forul legislativ

entința de condamnare a unismului românesc fost asistată de nueroşi invitaţi străini:

Deși trebuia să asiste la un moment de înaltă ținută, Lech Walesa și Jelio Jelev, invitaţi în România pre e au luat parte la un spectacol caragialesc

ei anticomuniste ! ședința din sala grupului parla-! Deşi nu au participat la ; mentar al PSD de fr ta „Par- şedinţa parlamentului, liderii PSD au ascultat 'din birouri ” discursul preşedintelui Băsescu. La final, au ieșit prompt în fața „ microfoanelor şi a camerelor de

943) JEGEEE

BALAMUC. CV ncrirnitiat de

Tudor portul

i „Tismâneânur

t oeaziă face humări

(DD Anca Simina. anminaannero Laura Gafencu ic ae

ondamnarea comunismului, de

"Tralan Băsescu, în ședință co;

ună a parlamentului, î îm-

părți alesii în tabere adveri faţă pEBloF de state loste coimlniste, ai ibasaudorilor și a privitorilor simpli ve= iţi să asiste Ja ui gest politie istoric, parlamentul s-a transformat în sală de spectacol, Fluierăturile, buiduelile, înjivăturile, plimbarea de Îci-cole a pancar telor au aninat o ședință solemnă doar. prin prezența Gărzii de Onoare la intrările în sală,

Prolog cu scandal

O sală pe jumătate plină l-a așteptat pe presedinte, Pe sub mese stăteau deja pitite cartonașe roșii, fluiere pata. să testeze ecoul sălii de plen, „De ce ar fi de interes național ce spune Traian Băsescu șinzar fi ce spun și aleşii poporului întrebat teatral. de la tribună Comeliu Vadim Dudor, în încercarea de a-și atrage aliați pentru dezbaterea ulterioară a raportului, Parlamentarii Aliantei. și, dintr-o Jojă, Gabriel Liiceanu alături de Andrei Pleşu bat în bănci revoltați.

În „pauza de consultări” cerută de aleşii PC, Băsescu îşi forțează zâmbetul, iar premierul face tn efort să se ridice: pentru a schimba câteva vorbe cu învitaţii. Lângă prezic, Lech Wales și Jelio Jelev leagă O discuție cu Călin Popes "Tăriceanu, iguorând jureșul din sală. Mai animat ca oricând, Corneliu Vadim 'Tudar face turul balcoanelor atrăgând televiziunile ciorchine.

„Rog să se îa act de auresiunea care se petrece lă etaji, strigă indignat din lojă Horia-Roman. Patapievici, asaltat. de liderul PRM. De alături, şeful SIE, Claudiu Săftoiu, pare să nu-l audă însă.

Aleșii, intre aplauze și huiduieli

Şedinţa se reia cu fhiierături, Din prima bancă, Vadim "Dudor scoate asul din: mânecă: um cartonaj roșu pe care îl arată, acompaniat de huiduielile colegilor de partid, lojei lui Patapievici, liiceanu și Pleșu. „Afară! Afară cu huliganii! A venit trupe de presiune, atenționează "Tribunul

Coaliția. respinge însă propunerea dezbaterilor şi Băsescu este invitat, după 45 de minute de tergiversări, să la cuvântul. Înfierbântat, Vadim Tudor își face aer cu propriul cartonaș, N-are mult timp, La prezentarea invitaţilor, Regele Mihai deschide lista, jar PRM tă nu-și perinit nicio pauză de huiduiel

Băsescu îşi potriveste ochelarii. și preţ de câteva minute, se face liniște. Praza „putem afirma că regimul comupist din România a fost nelegitim si criminal” stârnește primele aplauze, dar

îi pune din nou pe jar pe parlamentarii PRM. Dixi băncile lor, pesediștii adunaţi cil întârziere: privesc indiferenți, len Tiescu lipsește din sală, Adrian Păunescu la fel. Numai Corneliu Vadim “Tudor nu-și păsește locul în bancă încă nesigur că Își va auzi numele de la tribună, Prevăzător, face semn unui cole din spate să prezinte recuzita,

Basescu Şc trezăşte. do fată du poster în care e după arati, sub, lozinca „Puscăria mafaţiloi“, Acoperit de Auierături. asurzitoare, președintele continuă, ignorând huidulelile, „Aţi furat 'Taral“, „la un șprit la Cl Blitz, „Secauristul!“, „Hoţii“, „Afară cu Regele Mihail”, „Jos poponariil* se strigă în timp ce Băsescu vorbeşte despre victimele. regimului, sub, privirile îm pietrite ale Regelui Mihai, Lech Wulesa şi Vaclav, Havel.

PRM-iştii nu renunţă, La tribună, ui Basescu se acluce o sticlă de băutură cui finală roșie, pe care democratul Marius Marinescii se yepede să o scoată din scenă, După 0 Oră de luptă a micro fonului cu fluierele, Băsescu. încheie, multumind celor care l-au Spriţinit și in: vocând, pevola de „reconciliere naționalit. Din baloane și din băncile puterii e aplaudat la scenă deschisă. Vadina Tudor iu și-a auzit mumele, iar PSD-istii iu au avut de ce să sară în apărarea Jul Iliescu,

Discursul președintelui

„Ca sef al statului român, condarmn explicit Și categorie sistemul consunist din Rornânia de la înfiintarea sa, pe bază de dictat, în anii 1044-1947, și până la prăbusire, în decembrie 1089, Luând act de realităţile prezentate în raport, afirin cu deplină responsabilitate: regimul comunist di România a fost legitim și criminal“, au fost cele mai importante cuvinte ale ui Băsescu rostite în fața parlamentului,

El a spus că își exprimă, în numele statului ron regretul pentna vic comuniste.

Preşedintele a menţionat şi politica de anihilare a unor întregi categorii sociale în numele luptei de clasă, sute de mii de persoane fiind. deținute în închisori și lagăre, deportate sau strămutate

Recepție la Cotroceni

escu invitaţilor prezenţi la Cotroceni, la recepţia oferită după discursul din parlament.

Fostul suveran al României, Mibai 1, a afirmat că peniru el condamnarea comunismului. vine după uni lungi. de asteptare, Fostul preşedinte polonez Lech Walesa a spus: „Comunismul nu a foșt învins, cel puţin din punct de vedere “militar, Numai un șăzboi nuclear ar pu. tea învinge cormmisrnul: a

Exorcizarea unei epoci

Parlamentul a fost ieri un infern. Aleşii au țipat, au fluierat și au tropăit

ANTI-BĂSESCU

' Andrei lucinu, scos la înaintare de PRM

| Pentru că ședințele sunt publice, PRM a adus ieri in parlament agitatori, deopotrivă tineri și bătrâni, În fruntea tinerilor s-a aflat Andrei lucinu, fiul nelegitim al fostului director de la „Adevărul“, Dumitru Tinu, menţionat În raportul Comisiei „Tismâneanu”. Ela fluturat un banner cu insulte Ia

|. adresa i Băsescu căruia ra arătat cartonaşul roșu. Cert este că tinerii PRMiști habar nu au avut de ce au

VADIM CĂTRE PATAPIEVICI

fost chemaţi acoio. unii dintre ei ne-au declarat că au lost convo

unei Jegi. „Noi pu întâmplă Ne-au cherat de la orga: nizaţie şi ne-au spus că se adoptă o lege foarte importantă. Nu am stiut că vine președintele, și nici că trebuie să facem scandal”, ne-a declarat unul dintre ei.

„Limbricul dracului, te-arunc de la balcon!“

Corneliu Vadim Tudor a avut ieri un. schimb de replici extrem de dur cu scriitorul Horia-Roman Patapievici, unul dintre autorii raportului de: condamnare a comunismului, în care. liderul PRM este menționat. „Limbricul dracului, te-arunc de la balcon!" a. tunat Vadim, nemulțumit chipurile că tinerii PRM, aduși la parlament ca să facă scandal, nu aveau loc Intr-una. dintre lojile invitaţilor, unde se aflau,

COMISIA DE ANALIZĂ A

ATU

printre alti, Andrei Pleșu, ori: Roman Patapievici, Gabriel Likeant: Împreună cu cei circa 50 de susținători, Vadim a intrat intruna dintre loje, unde i-a adresat lui + Patapievici şi apelativul „derbedeule” „Aici stă tineretul PRM Ați inteles: a urlat Vadim la cei care asigurau accesul în lojă. Horia-Roman Pata” _.. pievici a fost singurul care i-a repiab Săi fie rușine!“, (Laura Gafencu)

ÎPS Corneanu s-a retras

Mitropolitul Banatului, [PS Nicolae Corneanu, s-a retras din comisia prezldențială în urmă cu aproximativ dece zile. Preasfinţia Sa a invocat „motive personale, urând succes comisiei”, Spune Vladimir Tismâneanu. ÎPS Nicolae Corneanu a servit Securitatea contr a cost, timp de 30 de ani, până în 1989, având trei nume conspirative si un

dosar în sase volume, Activitatea 52% informator este cunoscută incă din tanuarie 1990, când mitropolitul şi recunoscut colaborarea, Gestul său N a câteva luni după n rea, n mă, aul Sorin Antohi, În septembrie ce, mărturisea public că a semnal ca 80% de Jiceu un angajament de colabofilă cu fosta poliţie pontică. (Anca Simi

ui Dosea fiind nai e de ă, în todor de se află pt, după

iai La cene-a folosit condam

acă, începând de ieri, cineva mai poate să creadă că radicalismul, că discursul politic legionaroid, ultranaționalist şi nostalgic pot contribui la crearea unei Românii mai bune înseamnă că fie n-a văzut circul de la Palatul Parlamentului, fie n-a înțeles nimic din el. Ces-a întâmplat e simplu. O 'minoritate zgomotoasă, bine organizată şi foarte decisă a ţinut sub teroare o majoritate care încă mai credea, în naivitatea ei, că bunul-simţ și recursul la reguli pot ţine piept agresiunii. Greu va putea fi ştearsă din memoria publică imaginea intelectualilor ţinuţi în lojă sub amenințarea unei fascii gălăgioase, agresive, înarmate cu cartoane roșii. leri am văzut intelectuali de marcă ţinuţi la resctîn balconul sălii Parlamentului. a şti, mâine, sub teroare, oriunde s-ar afla ei? Va avea de câștigat România din asta? Ceea ce s-a petrecut ieri a fost doar!

= un simplu exemplu despre cum poa-

ES te fi cucerit spaţiul public nu prin == competenţă, rațiune, deschidere la dialog. Ci prin atac la persoană, prin

= amenințare, prin violență fizică şi

Nou!

Goog

aGjugeca 7470 sii piaţă, Google se bate cu toate celelalte motoare de căutare pe

restul de nouă pro-

cente. pagina 27

occuă

ovidiu.nahoi(Dadevarul.ro

oOvidiuNahoi Redactor-şef adjunct Neo-radicalismul a ocupat, după-amiază, sala parlamentului

de limbaj. Exersat seară de seară în cele mai imunde talkshow-uri, la Dan Diaconescu, la Mădălin Ionescu şi la Radu Moraru, neo-radicalismul a ocupat, pentru o după-amiază, sala parlamentului. Asta a fost tot. Un exercițiu, o demonstraţie de forță. Să nu ne mire. Atacarea bazelor Comisiei şi Raportului Tismăneanu nu a fost doar apanajul nostalgicilor steagului roșu în vânt desfășurat. (În definitiv, cei care continuă să păstreze convingeri comuniste

parlamentului a generat, ieri, un scandal de proporții pus la cale de peremiştii lui Corneliu Vadim Tu dor (foto). În pofida fluierăturilor,

narea?

aveau tot dreptul să judece astfel).

Cea mai dură reacție a venit, de fapt, dinspre acea zonă radicalist-naționalistă, legionaroidă, dar duhnind a ciorapi nespâlați de-ai Securității. Nu condamnarea comunismului îi durea pe ei foarte tare - mulţi dintre revoltaţii zilei sunt azi mari capitaliști sau, oricum, duc mai degrabă o viață de “exploatatori” decât de “exploataţi”. Altceva i-a speriat mai mult şi mai mult: condamnarea dictaturii de orice fel. l-a umplut de groază prezenţa în sală a unora dintre marile figuri ale luptei pentru democrație şi libertate din estul Europei - Walesa, Michnik, Jelev. Le-a luat minţile prezența Regelui Mihai, fiindcă, în confruntarea cu istoria şi tradiția, mulți își înțeleg propria micime.

De azi, România nu este neapărat mai bună. Problemele ei rămân aceleaşi. Dar dacă o parte dintre români au înțeles, din transmisia televizată, cine şi cum sunt cu adevărat cei care promit să-i fie și Mesia, și Hitler, şi Ceaușescu, atunci condamnarea comunismului nu a fost în zadar.

De acum www.ade

Centrala Univer.2lă sit Bucure ară

prin care statul român a recunos cut ohcial că vechiul regim a fost „ilegitim şi criminal”

Pagina 7 i Bec şi-a

tru) mil

Fotbalist drid, Davi gurare de line (149 tru accid şi desfigi nul “The „Suma lui Beckk rea Britar costurile la mai m citată.

varul.ro

Cerere mare pentru specialiști în resurse umane

Pa, VAR

STE MAI PRESUS DE LEGE” | ARTICOLUL 16 DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

Anul acesta, cererea de specialişti sal rectori de resurse umane a fost cât în timii şase-şapte ani. Deficitul de forţă muncă a făcut ca specialiștii în dome să fie tot mai apreciaţi şi căutaţi.

pagin

Poliţia britanică spune căl-a arestat pe Jack Spintecătoru

ăun an sumbru

zăpezilor, pot să se producă vii- )daţii. Asemeni inundaţiilor cadin urmă cu doi ani, zonele cele rabile sunt considerate Banatul „unde debitele râurilor mari pot iar depăşi cotele de inundație şi

e cazuri pe cele de atenție. Scotland Yard-ul a confirmat ieri ar

pagina3 unui bărbat în vârstă de 37 de ani, Topirea gheții palul bănuit de asasinarea prostiti dee râuri : din Ipswich. El se numeşte Tom Ste de pe Dunăre şi era angajat la un supermagazin a fost în anii pa trecuţi o sursă * E importantă Agenţii CIA pentru şi spionii Pentagon! ee se calcă pe picioare care au făcut ravagii în Trupele speciale ale armatei amei România ne dislocate în state aliate Washii Anul viitor, lui pentru operaţiuni de spionaj a spun meteoro- i în conflict cu agenţii CIA. S-a ajun logii, dezgheţul incidente armate și compromitere ar putea pro- misiuni. voca pagube pe asemănătoare.

E : E pape ne, mâ!? Balamucla parastasul Î inainte i locali. Nici în ce privește venitu- comunismului ADEV, AR

ublicitate nu stă mai bine. Sa a eta Fi mp ce două companii ruseşti își. huiduielilor și injuriilor, Băsescu „ adjudecă 91% din

piață, Google se bate

Condamnarea comunismului de că- . tre preşedintele Băsescu în plenul şi-a dus la bun sfârşit discursul '] parlamentului a generat, ieri, un prin care statul român a recunos- 5 scandal de proporţii pus la cale de cut oficial că vechiul regim a fost E

înseamnă

i cu toate celelalte mo- i l de pr oz toare de căutare pe peremișştii lui Corneliu Vadim Tu- „ilegitim și criminal”. mai zait restul de nouă pro- dor (foto). În pofida fluierăturilor, Pagina 7 i)

cente. A ui pri „pagina27 detalii pa,

osit condamnarea? |

n +ot dreptul să iudece astfel).

AC ari Via 141 LaALICCalU ULIVULl a Uv la care să ţină un discurs acid la adresa viitorului PLD. „L-au trădat pe lon Iliescu, au trădat liberalismul și îi sfătuiesc și pe cei de la PD să fie grijulii“, a lansat Tări-

— = =. POR Mt 0 SD 07 aa e EP

lui Tăriceanu a fost completat de Crin Antonescu, liderul deputaților PNL, care i-a redus pe platformiștii lui Stolojan la zero. „Facem eforturi extraordinare să botezăm nimicul.

organizaţiile PNL să înceapă verificarea fiecărei semnături depuse pentru înființarea PLD, suspectându-i pe inițiatorii acestei grupări de fraudă.

oameni pe care i-a adus în partic vernării sale. Pe mier a fost nevo curi în faţa gran

"DEMERS OFICIAL

Preşedintele Traian Băsescu va condamna regimul comunist din Ro- - mânia în discursul de 40 de minute pe care îl va ţine azi în Parlament, în P baza raportului de 660 de pagini întocmit de Comisia specială condusă P deVladimir Tismăneanu (foto). Mo- - mentul se va desfășura în prezența a tei invitați speciali ai Cotroceniului: ultimul președinte al Cehoslovaciei şi primul al Cehiei, Vaclav Havel, primul președinte al Bulgariei + nosteomuniste, Jelio Jelev, şi, în locul lui Lech Walesa, consilierul acestuia din timpul Solidarităţii, ulterior mi- - nistru de Externe al Poloniei, Bronis- | law Geremek. Preşedintele va invo- * Îi caîn discursul său concluziile rapor-

Bogdan luraşcu/JURNALUL NAŢIONAL

Regimul comunist, condamnat

tului comisiei, dar nu și o listă a vinovaţilor, chiar dacă raportul nu este lipsit de nume: Ion Iliescu apare în capitolul despre „vinovaţii de impunerea şi perpetuarea unui sistem bazat pe fărădelege“ alături de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Gheorghe Apostol, Gogu Rădulescu şi Manea Mănescu, dar și despre responsabilii menţinerii lă putere a regimului comunist. E menţionat și la „Îndoctrinarea populaţiei“, alături de Mihai Roller, Paul Niculescu-Mizil, Walter Roman și Silviu Brucan. Raportul va fi publicat mâine pe www. jurnalul.ro. Așteptăm comentariile dumneavoastră la adresa de e-mail: gabriela.antoniulj urnalul.ro.

GUVERNA PCe TNI

Conservatoi mierului 'Tărice miniștrii PD și nare minoritar: faptul că „repre vern şi-au asun vadă de nesim mâniei în UE“. general adjunct nescu, democr: diverse pliante niştrii PD = î la 1 ianuarie 2 pe șeful statul Bruxelles că me celor 22 de milis

vana epraeaare

Ne priveşte pe toţi

ondamnarea oficială a comunismului totalitar ca un sistem criminal şi al fărădelegii este un moment istoric pentru întregul spațiu postcomunist din Europa Central-Răsăriteană. Semnifică

Ioana Lupea:

recunoașterea faptului că, la fel ca şi nazismul, . |

comunismul s-a impus prin teroare, comparație prezentă exclusiv în studiile

Sentiment nerezolvat de culpă. Doar prin acest gest România își poate încheia

privește pe toţi. Acest fapt însă nu este bine înţeles, poate şi pentru că dezbaterile publice

„Un regim ilegitim și criminal de la început și până la sfârşit“

Ceastă sintagmă va sta la baza condamnării comunismului de către Traian Băsescu. venimentul de astăzi vor participa politicieni-simbol pentru căderea Cortinei de Fier

a Gatencu DP paie i urmaşii comuniștilor

cu va prezenta astăzi E ba O parte dintre fiii sau nepoții concluziile raportului co- vb p celor menţionaţi în raport au | misiei „Tis . 4 devenit persoane publice, unul i | dintre ei, președintele Camerei | Deputaţilor, Bogdan Olteanu, | va prezida şedinţa solemnă de astăzi. Un altul, politologul Vladimir Tismăneanu, a condus comisia care I-a servit lui | Traian Băsescu argumentele pentru condamnarea comu- | nismului. Gizella Vass, bunica lui Olteanu, este menţionată în raport la „Politică externă”. Leonte Tismăneanu apare ca nomenclaturist, director de editură politică, Alături de ei, Valter Roman, tatăl lui Petre Roman, este amintit printre activiștii de frunte, ca Silviu Brucan sau Ion iliescu,

distincte prezintă pe CONTROVERSE i B muie patul | Rea Com misiei „Tismăneanu“ zeii „| RSI omponenţa comisiei „Tismănean E Comisia de analiză a dictaturii comuniste este alcătuită din 20 de intelectuali de marcă ai României,

Scriitorul Paul Goma, stabilit în Franța, a fost și e| invitat să contribuie la elaborarea raportulu

ECH WALESA

Ultimul preşedinte al Cehoslovaciei şi primul preşedinte al Republicii Cehe până în anul 2003, dramaturgul Vaclav Havel este una dintre

"principalele figuri ale mişcării anticomuniste din

fostul bloc sovietic. Activitatea disidentului Havel a

devenit vizibilă după Primăvara de la Praga şi a

culminat cu conducerea Revoluţiei de Catifea, care la îndepărtarea pașnică a Partidului

Ultimul lider al Cehoslovaciei |

Disident şi fiu de comunişti Polonezul Adam Michnik s-a născut într-o familie de comunişti devotați, aşa cum singur a recunoscut, dar a ales calea disidenţei. În calitate de fondator al Comitetului de Apărare al Muncitorilor, prima organizaţie civică anticomunistă, și de militant activ al organizației Solidaritatea, Michnik a fost arestat, În 1968 și mai apoi în 1980, În 1989 a reprezentat Solidaritatea la masa tratativelor cu guvernul şi a fondat „Gazeta Wyborcza“. După alegeri, Michnik a devenit un critic al lui Lech Walesa şi al noii conduceri a „Solidarităţii“. În prezent, Michnik este acţionar și redactor-şef al publicaţiei amintite și milionar în euro. .

Adversarul din interior

Primul președinte al Bulgariei postcomuniste a

embru şi activist al partidului

a luptat. Considerat drept unul

disidenţi din Bulgaria, Jelev s-a re-

voltat în momentul în care reforma începută după moartea lui Stalin s-a oprit doar la suprafața structurilor de la Sofia, În 1980, a publicat faimoasa sa carte „Fascismul“, o paralelă evidentă cu regimul comunist. A fost fondatorul așa-numitului Club pentru Glasnost şi Perestroika, care a dus la înlăturarea regimului comunist, şi, din 1990, președintele Bulgariei, funcţie din care a luptat pentru îndepărtarea membrilor fostelor structuri,

mânii i-ar trimit aa A peca- lan Băsescu, Adrian Năstase, Corneliu tate se datorează în foarte mare măsură ge în Rai. „ia ite în Iad, dacă ar Vadim Tudor, Călin Popescu Tăriceanu, . lui Dumnezeu. Sondajul mai arată că Wmnezeu să judece, Emil Constantinescu şi Theodor Stolo- “ deși 59 la sută din români se roagă zil-

Mircea Marian

mirceâ.marian(Qadevarul.ro

Parlamentul Ro: niei se reunește astăzi în ședință, comună pentru audierea raportului privind. crimele comunismului. Sunt așteptate la Palatul Parlamentului personalități ale istoriei “europene care au luptat pentru răsturnarea dictaturii comuniste: Regele Mihai, Vaclav Havel, Lech Walesa, Jelio Jelev. În ciuda caracterului solemn al ședinței, PRM a anunțat că va sabota i evenimentul folosind,

Eee Mit Celmaicalddecembrie din ultimii 120 deani pentru a acoperi dis- sute . | | cursul. preşedintelui.” Moş Crăciun a par cipat, ieri, la cea de-a 62-a Baie de Crăciun organizată la Nisa, manife PSD a crițicat raportul tradițională franceză cu ocazia căreia are loc un concurs de înot. Afară erau 17 grade Ce

elaborat de Comisia ! luna aceasta fiind declarată “cea mai caldă lună decembrie din 1879”, anul când au încep Tismăneanu, dar a de- înregistreze datele meteorologice. Moşul a intrat îmbrăcat în apele mării, dar a ținut să Le clarat că nu se raliază pe toate “nepoatele” care s-au dezbrăcat de parcă ar fi fost vară. La concurs au participat

protestului PRM. inotători, între care cel mai în vârstă avea 67 de ani, iar cel mai tânăr numai 7 ani. (Sabin

Cristina Ci ——— bătaiela

își urează de dulce atunci când, preţ al aglomerării urbane, dau unul pes- Surse din Antena te altul. La supermarket, coșurile pli- mat, pentru Adevăru

l=mi

mea

foi

Adrian Halpert Director editorial

ne până la refuz se angajează într-o cursă de Formula 1 în căutarea unei case mai libere. Casierele zâmbitoare sunt numai la televizor, în recla-

mele zgomotoase și frumos colorate + despre produse de Crăciun. La super- .

maket sunt încruntate şi se mişcă sa-

tatoarea matinalul Cioran, a fost implica seara, într-un scandal mânia, Incidentul s-a un lift. Cristina Cio unui puști, aflat împ: ma lui în ascenso:

= ATI TATE

De ce trebuie condamnat comunismul

Marţi, 5 decembrie, la sediul Co/egiului Noua Europă au fost lansate raportul de activitate pentru perioada mai-decembrie 2006 şi primul volum al Anuarului /nstitutului de Investigare a Crimelor Comunismului din PFomânia (//CCR), creat în 2005 şi aflat în subordinea guvernului.

IICCR are sarcina de a cerceta crimele și abuzurile comunismului, fiind specializat în adunarea dovezilor care să probeze natura criminală a regimului comunist, sub toate aspectele sale. Printre proiectele iniţiate de //CCA în perioada mai-decembrie 2006 se numără şantierul arheologic de la Sighet, în locul cunoscut sub denumirea „Cimitirul Săracilor“, o serie de conferinţe şi seminarii în ţară și în străinătate, editarea serialului documentar Memorialul Durerii — o istorie care nu se învață la școală, realizat de Lucia Hoșsu Longin, secretarul general al //CCA.

Anuarul institutului, intitulat De ce

trebuie condamnat comunismul, a apărut la editura Polirom şi este structurat pe mai multe capitole: /n Memoriam (în care sunt evocaţi loan Gavrilă Ogoranu şi Virgil lerunca), Deconstrucţia sistemului represiv comunist (care cuprinde, printre altele, studiile O privire în interiorul aparatului de Securitate, de Marius Oprea, şi Fizionomia nomenclaturii, de Raluca Grosescu), Dimensiuni ale infernului totalitar (în care se remarcă Represiunea Securității împotriva scriitorilor în anii 1986-1988, de Clara Mareş, şi Drama Bisericii Greco-Catolice. O eternitate de teroare, de Lucia Hossu Longin). Din al patrulea capitol, Comunişti în postcomunism, atrage atenţia studiul Lustrabilii, de Mihai Burcea şi Mihai Bumbeş, care conţine 115 nume de persoane publice care ar intra sub incidenţa unei eventuale Legi a /ustrației. Cei mai mulţi politicieni de pe această listă sunt din PSD, printre cei 40 de social-de-

Stejărei Olaru, Doina Cornea, Călin Popescu Tăriceanu şi Marius Oprea

Săptămâna

mocraţi lustrabili figurând Ion Iliescu, Octav Cozmâncă, Viorel Hrebenciuc, Antonie lorgovan şi Adrian Severin. Anuarul se încheie cu un capitol special, intitulat În sprijinul victimelor comunismului, care conţine fragmente din scrisori sosite pe adresa //CCR în care sunt demascate încălcări ale drepturilor omului în perioada comunistă, dovezi ale necesităţii condamnării acestui regim.

Prezent la lansare, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat că „este nevoie ca România să fie cunoscută în profunzime ca Q [ară în care a dominat teroarea, în care regimul comunist s-a sprijinit pe acest instrument. teribil“. Referindu-se la instituţiile care urmăresc stabilirea adevărului despre trecutul recent, primul ministru s-a pronunţat în favoarea modificării Legii arhivelor, în aşa fel încât documentele din întreaga perioadă comunistă să poată fi studiate de cercetători. De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu a fost de părere ca sintagma „co/aborare cu Securitatea ca poliție politică“ să fie eliminată din Legea CNSAS, întrucât au existat oameni care s-au ascuns în spatele ei pentru a arăta că au un trecut nepătat.

Doina Cornea, şi ea de faţă la eveniment, a spus că „toți am fost victime ale sistemului _opresiv“ şi că „trebuie să ne refacem conștiința morală“ după ce aceasta a fost afectată de perioada comunistă. Directorul general al IICCR, Stejărel Olaru, a anunţat că institutul a depus la Parchetul - Militar o sesizare privind 14 ofiţeri de Securitate din judeţul Sibiu care au racolat minori pentru muncă informativă în perioada regimului comunist. Stejărel Olaru a solicitat parchetelor militare să facă astfel de

verificări în toate judeţele, deoarece ra- .

colarea minorilor de către Securitate s-a practicat în toată ţara. Marius Oprea,

“ Codruţ Şereş, şi a ministrului Comunicaţiilor, Zsolt

Anul Xvu

EGEE !]| CONDAMNA

COMUNISMUI

preşedintele //CCA, a declarat că di mentele probatorii arată că, la sfâl anului 1989, în judeţul Sibiu, din 2 informatori, 1:70 erau minori, iar ce mic informator racolat avea 9 ani,

Printre proiectele de cercetare care /ICCR le derulează în peria 2006-2007 se numără un istoric al p tenciarelor din România în perioadă munistă (1956-1967), un studiu rele la experienţe carcerale, bazat pe int uri cu foşti deţinuţi politici, şi un Să având ca temă justiţia de tranziţi România postcomunistă. //CCA este plicat şi în două proiecte muzeale, moriale la Jilava şi la Râmnicu Săral asemenea, se va înființa Centrul Studii asupra Comunismului şi POS munismului, care va funcţiona sub e IICCR şi a Facultăţii de Istorie a. versităţii „Al.I. Cuza“ din laşi. (R.E

noi apariţii * noi apariţii * noi apa!