Vizita lui Jacques Chirac în România

Să Azi, prima zi a vizitei istorice a preşedintelui Jacques Chirac în România

SES otto

Astăzi începe vizita de stat, de două zile, pe care o va efectua în România preşedintele Republicii Franceze, Jacques Chirac. Preşedintele Chirac va fi însoțit de o importantă delegaţie, din care fac parte Herve de Charette, ministrul Afacerilor Externe, JeanLuis Debre, ministrul de Interne, Yves Galland, ministru delegat pentru Finanţe şi Comerţ exterior, precum şi preşedinţi ai unor importante societăţi industriale franceze şi oameni de afaceri, În timpul şederii sale la Bucureşti, distinsul oaspete francez va conferi cu omologul său român, Emil Constantinescu, va avea întâlniri cu conducerea Parlamentului şi cu liderul PDSR, on lliescu. De asemenea, preşedintele Chirac va avea o întâlnire cu comunitatea franceză din România. (D.C.) (Alte amănunte în pag. a XI-a)

Ovi

premierul Victor. Ciorbea.

18-19.04.'91 Are loc vizita oticială în România a feşedintelui Franţei, Francois Mitterrand - prima vizită a unui e! de stat occidental după decembrie '89. Cu această ie, s-au semnat două documente privind schimburi pe ie de tineret şi înființarea unui institut franco-român de agement. Totodată, a fost anunțată inițierea negocierilor Entru încheierea unui Tratat de înțelegere, colaborare: şi miciţie româno-francez. 20.11.91 Ion Iliescu și Francois iiterrand semnează, la Paris, Tratatul de înțelegere amicală cooperare între România şi Republica Franceză. -16.04.'94 Preşedintele Ion Iliescu efectuează o vizită de at în Republica Franceză. 7-8.09.'94 Alain Juppe, ministrul Exteme al Franţei, efectuează o vizită în România. 16.10.94 gorghe Tinca vizitează Franţa pentru a stabili o colaborare producția de echipamente militare. 6.11.'94 Philippe Seguin, edintele Adunării Naţionale a Republicii Franceze, zitează România, 22.06„95 Ministrul român de Exteme, eodor Meleşcanu, a prezentat la Paris cererea de aderare a mâniei la U.E. 18.07.95 Miniştrii de Externe ai Franţei,

aniei şi României au semnat, la Paris, o declarație politică

ită așteptată cu mare interes Jacques Chirac, preşed

Preşedintele. francez, Jacques Chirac, efectuează, în perioada 21-22 februarie, în fruntea unei putemice delegații, o vizită de stat în România, Din delegaţia care îl va însoţi pe Chirac fac parte ministrul francez de Interne, Jean Louis Debre, ministrul de Externe, Herve de Charette, precum şi ministrul delegat al Comertului Exterior, Yves Galland. De asemenea, Chirac va fi însoţit de numeroşi de oameni de ataceri francezi, printre care se numără Jean-Frangois Bigay (preşedintele Eurocopter), Pierre. Bilger. (preşedintele. grupului Gec-Alsthom), Alain Bodel (preşedinte şi director general al grupului Faivelay), Martin Bouygues (preşedintele grupului Bouygues), Philippe Choppin de Janvry (preşedintele Ugine), Bertrand Collomb (preşdintele Lafarge. SA), Maurice Genoyer (preşedintele grupului Genoyer-Phoceenne), Jean-Pierre Huguet (președinte al Consiliului de administrație al distileriei şi rafinăriei de zahăr a cooperativei agricole din Corbeilles), Jean-Luc Lagardere (preşedintele Matra-Hachette), Yves Poitevion (preşedinte şi director general al Egetra) și Bertrand Sussman (consilier al preşedintelui, grupului Parizot).. În cursul zilei de astăzi, preşedintele francez îi va acorda preşedintelui Emil Constantinescu. Ordinul „Marea Cruce a Legiunii de Onoare". Preşedintelui Camerei Deputaţilor, lon Diaconescu, îi va conferi „Marea Cruce a Ordinului Naţional al Meritului". Mâine, preşedintele Chirac va avea o întrevedere cu liderul PDSR, Ion Iliescu. Preşedintele francez va depune o coroană de flori la bustul lui Corneliu Coposu, după care se va întâlni cu

1 Sperani

Principalele momente ale relaţiilor româno-franceze

comună, care reafirmă obiectivul celor trei state: construirea unei Europe unite, democratice și libere, în care cea.mai mare valoare o reprezintă demnitatea omului. 15.11.'95 Preşedintele Ion Iliescu şi Jacques Chirac se întâlnesc la Paris. 12.01.'96 Ministrul francez al Afacerilor Europene, Michel Barnier, vizitează România. 01.08.96. Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, face o vizită la Paris, ocazie cu care Franța îşi reafirmă sprijinul ferm față de integrarea, europeană şi euro-atlantică a României. 15.10.'96 Teodor Meleşcanu înmânează autorităţilor franceze mesaje din partea președintelui Iliescu în care este reafirmată dorința de aderare rapidă la structurile euro-atlantice. '15.10,'96 Bemard Boyer, ambasadorul Franţei la Bucureşti, declară că. Franţa nu concepe ca România să nu fie în primul val al statelor care vor adera la structurile Alianţei Nord-Atiantice, „dacă acest val va exista“. 10.01.'97. Ministrul francez al Afacerilor Europene, Michel Bamier, efectuează o nouă vizită la București pentru a pregăti vizita preşedintelui Chirac. 5-6.02.'97 Preşedintele Emil Constantinescu face o vizită la Paris, prilej cu care se întâlneşte, la Palatul Elysee, cu preşedintele Chirac.

ă de poporul român

intele Franţei, oaspete al Bucureştiului

Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, s-a născut la 29 noiembrie 1932, la Paris. Este licenţiat al Institutului de Studii

Politice din Paris şi al Şcolii de .

vară a Universităţii Harvard din SUA. A lucrat pentru scurt timp la Curtea de Conturi din Paris,

apoi la Secretariatul general pentru relaţii cu Algeria. Din 1962 a fost şef de cabinet al premierului Georges Pompidou. Cinci ani mai târziu este ales deputat pe listele Adunării pentru Republică în Departamentul Correze. Tot în 1967 a fost numit

Un prestigios om politic

secretar de stat pentru Afacerile Sociale, însărcinat cu problema locurilor de muncă în Cabinetul Pompidou. Este secretar de stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor, din iulie 1968, păstrându-şi postul şi în cabinetele Couve de Murville şi Chaban-Delmas.

După remanierea. guvernamentală din 1971 a condus Departamentul pentru Relaţii cu Parlamentul. În iulie 1972 a preluat, în guvernul Pierre Messmer, portofoliul Agriculturii şi al Dezvoltării Rurale. La 1 martie 1974 a preluat portofoliul Internelor în cabinetul restrâns Messmer, iar la 27 mai același an, preşedintele Valery Giscard d'Estaing îl desemnează premier. În urma unor divergențe cu preşedintele d'Estaing, Chirac demisionează din postul de premier în august 1976, iar în noiembrie 1976 obţine-un mandat în Adunarea Naţională. La alegerile pentru funcția de primar a! Parisului (20 martie 1977), Chirac se impune din primul tur de scrutin.

În octombrie 1981, el se declară „într-o opoziţie fără

concesii“ după venirea la putere a preşedintelui socialist Frangois Mitterrand. Chirac devine pentru a doua oară prim-ministru la 20 martie 1986, dar „coabitarea“ dintre un premier de dreapta şi un preşedinte socialist, o premieră în istoria celei de-a, V-a Republici, s-a dovedit un factor generator de tensiuni. La 10 mai 1988, Chirac demisionează din funcția de premier.

În octombrie 1992, Congtesul Adunării pentru Republică îl reconfirmă ca lider. În noiembrie 1994, Chirac este primul care-şi depune oficial. candidatura: la alegerile prezidenţiale pe care le şi câştigă la 7 mai 1995, după al doilea tur de scrutin. Lucrări publicate - 1978: Discurs pentru Franţa la ora alegerii; 1988: Licărul speranţei; Reflecţii; de seară pentru dimineaţă; 1994: O nouă Franţă, Reflecţii, 1994, Franţa pentru toţi, 1995. Este căsătorit cu Bernadette Chordon de Courcel şi are doi copii, Laurence şi Glaude. :

Grupaj realizat de

CONSTANTIN

Jacques Chirac, de la tribuna Parlamentului României

„Am spus cu tărie la Washington, la Londra și la Bonn: România trebuie să ni se alăture in NATO cât mai devreme“

Domnule preşedinte al Senatului, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnelor și domnilor deputaţi și senatori, doamnelor şi domnilor miniştri, doamnelor și domnilor,

Permiteţi-mi în primul rând, domnule preşedinte al Senatului, să vă mulțumesc pentru urările de bunvenit pline de căldură şi prietenie făcute. Am fost foarte mişcat, emoționat. Doresc la rândul meu să vă spun cât sunt de fericit că am astăzi ocazia să vorbesc în fața celor două Camere reunite ale Parlamentului român. La această onoare se adaugă şi bucuria de a mă adresa, prin intermediul reprezentanților săi, intregii națiuni române, de care noi francezii ne-am simți dintotdeauna atât de apropiați. Bucuria de a mă afla la Bucureşti, în capitala in care generalul De Gaulle, cu ocazia vizitei în (ara dumneavoastră în 1968, şi-a dezvăluit viziunea despre viitor, a cerut să se pună capăt blocurilor şi a propus înființarea Uniunii Europene. Chiar În acest loc, în urmă cu 30 de ani, generalul De Gaulle cerea Rămâniei şi Franţei să “reinoade frățeşte lanţul timpului în afara distanțelor şi să pună capăt separării artificiale şi-sterile” moştenite de la Yalta. Ţările noastre, unite “printr-o prietenie deosebită "ar trebui, citez, “să contribuie la naşterea unei Europe în care naţiunile- din Occident, din Centrul său și din Orientul său, să-şi reglementeze de comun problemele, să-şi organizeze securitatea şi să-şi dezvolte în bună înțelegere, resursele şi capacităţile”. “Ceea ce continentul nostru, adăuga el, aşteaptă de la București, de la Paris şi de la toate celelalte capitale europene, este marea mişcare care va uni toate popoarele din Europa pentru pace şi progres”. “eri, spunea generalul De Gaulle, Europa a fost aceea care, destrămându-se, a aruncat universul pradă nefericirii. Astăzi, ea este cea care, unindu-se, poate să stabilească echilibrul, asigurând în toate regiunile continentului pacea și progresul. Treizeci de ani după momentul amintit viziunea generalului De Gaulle prinde contur sub ochii noştri. Eliberată în sfârşit de intruntările ideologice, marea noastră familie europeană se reuneşte. În această perioadă crucială, Franţa stă alături de dv, stă alături de idealul dv. european şi vă Îndirăjăază dorință feformă) Ea'o"făte datorită istoriei noastră 'dâmiunăi'$irafiniitățilă profunde ale acestor legături de spirit, de inimă şi de acţiune care dintotdeauna au unit țările noastre. Prietenia noastră este veche. Este prietenia dintre două vechi naţiuni latine, o prietenie care se bazează pe rădăcini culturale şi valori comune de civilizație. Ea s-a hrănit, de-a lungul secolelor, din asemănarea bătăliilor noastre naţionale, din asemănarea caracterelor noastre, din acelaşi ataşament față de libertatea şi independența noastră și din aceeași voință obstinată de a ne păstra spiritul şi identitatea. România şi Franţa au întreținut un intens dialog cultural-de-a lungul vicisitudinilor istoriei și în pofida perioadei sumbre care s-a abătut timp de 40 de ani asupra țării dv. În mod firesc, spre Franța se intorceau vechile 'dv. principate când existența lor era amenințată. E firesc că românii au adoptat idealurile revoluției franceze. E firesc că, de pe vremea luj Alexandru loan Cuza, românii, pentru a izbândi şi a se uni, sau bazat pe ajutorul lui Napoleon al III-lea. E firesc că românii şi francezii s-au angajat, unii alături de ceilalţi, în primul conflict mondial şi, cu prâţul unor încercări grele, au luat împreună parte Ia victorie. Cu sprijinul Republicii Franceze, România, în sfârşit reunită, a avut un cuvânt de spus în Europa dintre cele două războaie mondiale. Dincolo de. cortina de fier, țările noastre şi-au păstrat încrederea

reciprocă și prietenia. Aşa'se face că francezii au

sperat şi au vibrat alături de dv, în iarna anului 1989, când poporul român relua drumul libertății, al democrației şi işi regăsea destinul. sl

Această aspirație, “românii au exprimat-o din nou cu forță, concomitent cu dorinţa jor de a se reintegra

în Europa. Salut atitudinea exemplară a tuturor conducătorilor dv. politici şi aduc omagiu demnității şi schimbării democratice pentru care a optat poporul român. Da, România a intors pagina, ea înțelege astăzi să se alinieze Europei. Franța, care este prietena dv. dintotdeauna şi care are incredere în spiritul românesc, susţine cu hotărâre eforturile curajoase şi grele întreprinse de poporul român pentru a şterge stigmatul trecutului şi pentru a construi o Românie modernă, mai solidară și mai puternică. O Românie care işi va recăpăta locul ce i se cuvine în inima Europei. Franţa și România trebuie să participe împreună la această schimbare istorică. Miza este în primul rând pacea și securitatea. Dar este şi dezvoltarea economică şi socială şi uniunea politică a Europei. Prăbuşindu-se în 1989, Zidul Berlinului a redat

viața și speranța forțelor democraţiei și libertăţii. Dar ne rămâne să construim o adevărată arhitectură europeană a'securităţii. Acesta este unul din marile şantiere ale anului 1997. Franţa și România trebuie împreună să contribuie la această construcție. În cinci luni, la Madrid, se va desfăşura întâlnirea la nivel înalt.a Alianţei Atlantice.. Cu această.ocazie va fi reînnoită profund alianța țărilor membre şi se va hotări în acelaşi timp începerea negocierilor de adeziune cu un anumit număr de state candidate. România trebuie să facă parte din acestea. Franţa a fost prima care a afirmat-o cu tărie: “Doresc ca România să ni se alăture în cadrul Alianţei Atlantice, cel mai devreme posibil, chiar din 1999, dacă se poate. Spun asta aici la Bucureşti aşa cum am spus-o la Washington, la Londra şi mai ales la

Bonn. Ţelurile noastre sunt de a păstra legătura

transatlantică şi întărind în acelaşi timp în cadrul Alianţei idențitatea europeană, al cărei instrument militar va fi UEO; să detinim relaţii paşnice şi prietenești cu toate ţările continentului nostru și în special cu marea naţiung pusă. Şi astfel, impreună,

vom evita să creem o nouă linie de. ruptură ag ;

continentul european. Aceasta este dorința Franţei

Aceasta este şi dorința conducătoților, Alianţei. Pentru a reuşi în acest important demers, se impune reglementarea neințelegerilor moştenite din trecut. Salut 'eforturile considerabile pe care aţi început să le faceţi în acest sens. Astfel, tratatul istoric încheiat în luna septembrie a anului trecut

“mare reformă instituțională care va fi demarată la

între țara dv. și Ungaria a pus capăt neințelegerilor legate de delimitarea frontierelor şi problema minorităţilor naţionale; Ce dovadă mai bună a acestei ințelegeri poate fi. decât acceptarea în guvernul român a unor personalităţi aparținând minorităţii maghiare?

Salut, de asemenea, voința dumneavoastră de a rezolva problemele cu Ucraina. Recent, în vizita la Paris, preşedintele Kucima mi-a impărtăşit aceeaşi voință. Trebuie dezvoltat şi rolul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care oferă cadrul pentru definirea unei concepții paneuropene a securității. Europa inseamnă pace și securitate, dar este de asemenea dezvoltare economică și progres social, şi la un moment dat o uniune politică. În 1989 am fost primul politician occidental care a susţinut ideea lărgirii Comunităţii Europene cu țările

din Europa centrală şi orientală, țări care după ani

negri şi-au regăsit libertatea şi democrația. Astăzi, *

această viziune este împărtăşită de toți membrii Uniunii Europene. Peste doi ani, ea va dispune de o monedă unică care va fi cea mai puternică monedă din lume. Uniunea Europeană dezvoltă modelul social european care ne permite săatragem cele mai bune metode de schimb. Ea' dezvoltă; de asemenea, politica mediteraneană, la care România - o naţiune latină - este un asociat deplin. Uniunea Europeană se va angaja într-o:

Consiliul European de la Amsterdam, în iunie viitor. Întărirea politicii şi securităţii comune; dotarea Uniunii cu mijloace de luptă împotriva fiagelurilor care amenință societăţile noastre: criminalitatea, terorismul, drogul; extinderea instituțiilor noastre cele mai democratice, cele mai eficace şi cele mai adaptate unei Europe lărgite. Acestea sunt obiectivele Conterinţei Interguvernamentale, Uniunea Europeană trebuie să se transforme pentru a se putea lărgi.

Şase luni după concluziile acestei Cohierine se.

vor angaja discuţiile pentru extindere. Poziţia Franţei este clară: toate țările candidate trebuie plasate pe picior de egalitate. Desigur, ritmul va depinde de criteriile obiective pe care le vom dezbate împreună, cu concursul Comisiei Europene. Vom fixa astfel data cea mai propice pentru adeziunea dumneavoastră. Ştiţi desigur că

Franța va face tot ce este posibil. Franța propune şi o Conferinţă Europeană care să reunească țările Uniunii şi țările candidate, oferind tuturor un forum de dialog. În acest context apreciez din plin intensitatea mişcării inițiate de țara dumneavoastră pentru a ajunge la acest scop comun. România are instituții democratice care dau dovada eficacităţii lor. Acestea s-au pronunțat clar pentru aprofundarea reformelor. Aceste semne au fost resimțit şi la Uniunea Europeană unde România esle asociată din 1993. Am remarcat eforturile curajoase ale poporului român pentru construirea unei societăţi mai moderne şi mai drepte, a unei economii mai deschise şi mai transparente. Am; încredere: în hotărârea dumneavoastră de a finaliza reformele în care v-aţi angajat. Vă puteţi baza pe ajutorul Franţei, care vă va da tot sprijinul pentru a vă permite să surmontați dificultățile dumneavoastră. La Uniunea Europeană, Franţa va fi avocatul dumneavoastră.

D-le preşedinte, doamelor și domnilor,

Sunt mari perspective care ne aşteaptă. Pentru a le pregăti am venit să vă ofer oportunitatea de a construi pe baza excepţionalului capital de încredere şi de prietenie, o cooperare frățească între țările noastre. Pentru a pune bazele unui parteneriat avem mai multe atuuri: schimburile tradiţionale între noi pe teme de cercetare şi de creaţie; fascinația Intluenţei reciproce exersată de culturile noastre; prezența în Franța a unei importante comunităţi româneşti de origine română.

Ţin să salut marii scriitori, muzicleni şi artiști români care au un aport Spiritual deosebit în cadrul culturii țării.mele. Mă gândesc la Eugen Ionesco: timp de o jumătate de secol piesele sale au ținut alişele teatrelor pariziene. Mă gândeso la marii scriitori Emil. Cioran, Mircea Eliade, care vreme îndelungată au cucerit cititorii Franţei şi ai întregii Europe. Mă gândesc la poetul Tristan Tzara, unul

” dintre pionierii suprarealismului şi care a captivat

o întreagă generaţie de intelectuali francezi. Mă gândesc la acești mari artişti, Brâncuși, at cărui atelier onorează astăzi Centrul Appia pi i

pentrucă screibariă numeroşi, toţi creatorii ral de ieri şi:de astăzi care au avut afinități profunde unifioatoare între popoarele noastre. Știu, de asemenea, că mai mulți artişti şi scriitori francezi apreciaţi î în România. Știu cât de mult le sunt prezentaţi ei elevilor în şcoli, care cunosc și iubesc limba franceză. Mai mult, un român din patru vorbeşte limba franceză. De cele mal multe ori “copiii români aleg limba franceză ca primă limbă străi studiu. La începuturi; iunive dumneavoastră din Bucureşti şi din laşi au predat franceza tinerilor din Principate. Şi astăzi, România se găseşte firesc în inima marii familii francofone, „unde este unul dintre cei, mai activi mem

“Francezii sunt foarte impresionați şi in să vă exprim...

recunoştinţa. „noastră, Sper ca, “n las

preşedintele Constantinescu de tr ] ptăcerea să fiu invitatul său, În viitor li ca lideri români şi francezi să se ntâlnească mai des şi să colaboreze mai strâns.

"Stiu că astfel de schimburi sunt deja. „numeroase la. alțe niveluri ale vieţii politice; parlamentare şi locale, Mă bucur de această dorință de dialog intra.

reprezentanţi ai puterilor locale și naţionale. Trebuie amplificată această mişcare. Este motivul prezenței alături de mine a mai multor parlamentari, și, mai cu seamă, a preşedinţilor grupurilor de prietenie din Adunarea Naţională şi Senat cărora le cer să stabilească cu omologii români o nouă lansare a cooperării între parlamentele noastre:

În plan economic, prezenţa societăților franceze în România şi a celor româneşti în Franţa se dezvoltă intr-un ritm crescut. Trebuie să atingem în acest domeniu intensitatea şi nivelul inalt a! relaţiilor noastre politice şi culturale, Acum șapte ani ar fi trebuit reconstruit parteneriatul economic. Demersurile noastre au atins eforturi considerabile, Trebuie însă să mergem mai departe pentru a ne pregăti să cooperăm în sânul pieței europene.

Franţa nu este decât al cincilea investitor în România şi al patrulea partener comercial; ea reprezintă doar 5% din schimburile dumneavoastră comerciale. Cât despre cele 1600 de societăți mixte franco-române care constituie un liant indispensabil dezvoltării activităţilor noastre comune, ele ne plasează totuși încă departe de alți parteneri ai României.

Solicit întreprinderilor franceze să sporească contribuția la dezvoltarea țării dumneavoastră. Franţa trebuie să-și accentueze prezența aici. Dar trebuie de asemenea ca întreprinderile noastre şă găsească în România un cadru bine reglementat Şi un climat genera! propice pentru instalarea și dezvoltarea 'lor aici. Am discutat cu preşedintele Constantinescu și voi vorbi mâine cu primulministru. Salut voința de deschidere şi de angajare

“a conducătorilor români, Voi împărtăşi acest mesaj

oamenilor de afaceri români și francezi pe care-i voi întâlni mâine. În fine, noi trebuie să lărgim câmpul cooperării în: domeniul social şi către fenomenele de excludere și de suferință cu care se contruntă societăţile noastre. Cunosc locul pe care- !ocupă această nevoie de solidaritate în dezbaterile din România şi în inimile românilor. Ştiu că, la fel ca şi noi, şi dumneavoastră v-aţi stabilit priorităţile. „ Permiteţi-mi să evoc în calitate de prieten o

problemă dureroasă, aceea a copiilor: români abandonaţi. Aş vrea să salut hotărâtea autorită române de a se apleca asupra rădăcinilor acestaj - drame..Nu este vorba pentru noi-nici de a judeca, nici de a da lecţii. Este vorba de a Susține, cu... ajutorul Uniunii Europene, voința dumneavoastră de a asigura tuturor copiilor României o copilărie - fericită şi un viitor prosper. Acum o lună, O comisie franco-română a fost înființată de ministerele competente din țările noastre, Sper că ea va tace -. o' treabă bună. Sunt sigur că această problemă atinge şi sufletul legislatorului român. E În linii generale, preşedintele Constantinescu și cu mine am decis să punem pe picioare, în materie socială, programe de cooperare şi asistență care ! să reunească organizaţii umanitara, |ucrălori sociaț şi pe toţi acei voluntari, români şi francezi, care se dedică luptei împotriva mizeriei şi marginalizării;. lată domnule preşedinte al Senatului, domnule - preşedinte al Camerei Deputaţilor, doamnelor şi domnilor, sensul pe care am vrut să-l dau vizitei în țara dumeavoastră. Acum şapte ani românii respingeau tirania şi Îşi stabileau în mod liber propriul destin. Acum câteva săptămâni ei şi-au | exprimat cu fermitate setea de.renovare, hotărârea dea construi'o societate mai modernă, mai dreaptă + şi mai solidară, EI şi-au manitestat atunci voința. * de a se alătura în sfârşit familiilor. europene. A Da, naţiunile noastre se vor regăsi intr-o Europă unită, prosperă şi paşnică. Da, ele vor da o nouă valoare tuțurâr lucrurilor care” deja le apropie: originea comună, aceeaşi viziune asupra omului, i același ataşament la identitatea lor culturală. Dar. să mergem. mai departe! Să lărgim câmpul cooperării. Să înmulțim punțile dintre popoarele noastre. Între managerii noştri, între. investitorii şi “ cercetătorii noştri, Să organizăm un dialog al. tinerilor: Tinerii sunt cei care vor face mâine să - crească Europa și să-l alimenteze idealurile” Şi. proiectele. Trăiască România! Trăiască Franţa! Trăiască prietenia franco-română!

Sosit ieri la Bucureşti, întrun moment de răscruce pentru români

Președintele Jacques Ghirac s-a angajat

să deschidă României ușa NATO

Românii au făcut ieri o primire entuziastă preşedintelui Republicii Franceze, Jacques Chirac, primul şef de stat occidental care vizitează România după schimbarea democratică din noiembrie '96

Cu multă vreme înaintea sosirii înaltului oaspete la Arcul de Triumf, unde a avut loc primirea oficială, câteva mii de cetăţeni, tineri şi vârstnici, aşteptau nerăbdători să asiste la eveniment. Printre ei, un grup de revoluționari sperau să se poată adresa direct preşedintelui Jacques Chirac.

În jurul orei 15,30, limuzina oficială: s-a oprit în dreptul gărzii de onoare. După ce preşedinţii Constantinescu şi Chirac au ascultat imnurile naţionale francez şi român, au trecut în revistă garda de onoare. Cu ocazia prezentării membrilor guvernului român, cei doi şefi de stat au fost asediați de zecile de ziariști români şi străini. Cum de pe margine șe striga Trăiască Franţa”, preşedintele Jacques Chirac s-a apropiat imediat de acel grup, făcând o adevărată „bain de foule“. Este de prisos să spunem că dispozitivul de securitate a fost luat prin surprindere, cameramanii şi fotografii fiind cu greu aduşi la locurile ce le erau rezervate.

După acest episod: emotionant, care a prelungit mult un program şi aşa foarte strâns, cei doi preşedinţi au asistat la parada . gărzii de onoare. Pentru mulți dintre cei de pe margine, totul s-a petrecut insă mult prea repede. Ulterior, la Palatul Cotroceni, unde. preşedintele Constantinescu a avut convorbiri cu înaltul oaspete francez, dl. Chirac a fost întâmpinat cu acelaşi entuziasm. După prima întâlnire ete-ă-tete, preşedintelui Constantinescu i-a fost conferită Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincţie franceză.

Este lesne de intuit că discursul preşedintelui francez, Jacques Chirac,

deosebit de incurajator la adresa,

României, a stârnit nenumărate aplauze

„Va dau întâlnire în marea familie europeană!” Foto: Lucian CRIŞAN

„În Parlamentul României. Nu-intâmplător,

alocutiunea sa a avut o puternică tentă emoţională. El a accentuat legăturile spirituale şi culturale dintre poporul român şi cel francez şi a menţionat în mod special francofonia drept una dintre afinităţile care ne; unesc. De altfel, o simplă privire în sala Parlamentului era. de ajuns pentru a demonstra. fără echivoc, acest fapt. Practic, toţi cei prezenţi la Palatul Parlamentului au

ascultat -alocuţiunea şefului. statului

francez fără cască, deci fără a avea nevoie de traducere. Menţionarea. de

_câtre.-seful statului francez, â unui „strigăt din inimă“ în ce priveste” legăturile dintre

cele două state şi popoare. a fost pe deplin confirmată de fapte. Este de remarcat că, în arseietstil preşe-

“dintelui Franţei, ideea europeană a

predominat în mesajul politic. Sprijinul „fără înconjur exprimat față de demersul României pentru integrarea în NATO ne duce cu gândul la; necesitatea intensificării eforturilor pe lângă celelalte ţări occidentale în Westpiea, mita a. Mesia

-deziderat...

Mugurel RĂDULESCU

Prin Elysee spre Casa Albă

Dumitru TINU

tranșante făcute la București de președintele Republicii Franceze, Jacques Chirac, care s-a oferit să fie avocatul cauzei integrării. țării noastre în structurile euro-atlantice, au țăcut deja înconjurul lumii. Euronews și C.N.N. le-au reluat insistent în emisiunile lor, receptate de o parte și de alta a Atlanticului. La Washington, la Bonn și Londra, ba chiar și la Moscova, s-a luat notă de hotărârea Franţei de a sprijini în forță candidatura României în primul val al integrării în NATO. Este un pas uriaș înainte, pe măsura gestului politic al președintelui unei mari naţiuni, care ne-a fost mereu alături la vremuri de răşcruce ale istoriei noastre. Pentru a înţelege importanţa acestui moment trebuie să acceptăm că până acum am trăit în hăul iluziei că totul s-a aranjat și că pentru îmbarcarea noastră spre NATO mai avem de așteptat doar schimbarea semaforului pe veide, ici-colo, unde. mai întârzie ceva decizia. Iluzia era; alimentată sistematic de comunicate, mincinoase date. publicităţii după câte o vizită în străinătate a nu-știu-cui cuprinzând asigurări protocolare de simpatie. Vorbe de clacă, trei la franc și-una degeaba, Cum se spune. Noua putere a luat, la rându-i, de bune aceste asigurări, pentru a se convinge apoi foarte curând că distanța ce o mai avem de străbătut este uriașă, iar obstacolele aproape insurmontabile. Practic, trebuie recuperat în câteva luni ce nu s-a făcut în șapte ani. Și nu s-a făcut nu pentru că nu a vrut cineva. In condiţiile în care:marile puteri ale Alianţei nord-atlantice i-au acceptat cu greu fie și. ca simpli interlocutori pe; reprezentanții oficiali ai României, era. peste puterile acestora să facă mai mult. Ne aflăm acum în faţa unei curse contracronometru, contând doar pe sprijinul ferm. Și necondiționat al Franţei. Desigur, România poate conta și pe susținerea unor țări prietene ca Italia, Grecia sau Turcia, dar este vorba aici de ţările: cu un cuvânt decisiv; într-o asemenea situaţie. lar acestea sunt trei: Statele Unite, Franța și Germania. Sprijinul Franţei, consacrat prin declaraţiile publice ale preşedintelui Chirac de la București, echivalează nu doar cu escaladarea unuia din cele trei vârfuri ale blocului hymalaian care. este NATO, ci semnifică câștigarea unei poziţii-cheie pentru continuarea eforturilor pe celelalte două direcţii: Bonn şi Washington. Cât priveşte Germania, sunt cunoscute relaţiile speciale dintre președintele Jacques Chirac şi cancelarul Helmut Kohl, pe linia unei tradiţii franco-germane inaugurate pe vremuri de generalul De Gaulle și Konrad Adenauer. Președintele francez „pare decis să uzeze de bunele sale legături personale şi să-l convingă pe cancelar să sprijine România. Cu ocazia interviului pe care mi l-a acordat la Elys6e înaintea vizitei în țara. noastră, Jacques Chirac a mers chiar mai departe decât la București, spunând că Helmut Kohl știe de hotărârea sa și nu crede că Germania va'risca să aibă probleme cu Franţa din cauza României. Helmut Kohl Min upâta e spune. în cercuri informate, a fost invitat să i. nia. în luna iunie, cu puţin înainte de feurilunea fa nive înalt de la Madrid. a țărilor Alianiei- dci: Dacă di. tan gen ear cl Pole a sa ar fi dătătoare de speranță că Germania va fi alături-de nai: Ceea ce ar însemna deja foarte. mult., : Rămân Statele Unite. Obţinerea-sprijinului american constituie, în opinia preşedintelui francez, cea mai mare diticultate în calea integrării ir în NATO. (Şi când te.gândești câte. asigurări nise dădeau

D e două zile, România este mai aproape de NATO. Declaraţiile

din partea. celor ce plăteau cu bani. grei diverse firme de experţi, d pentru lobby!). Franța ar putea face mult și. în această ție. În ciuda relaţiilor uneori mai tensionate franco-americane, u tocmai de aceea, cuvântul președintelui Chirac, nu poate: fi at |a Washington nici în cazul unui demers în favoarea României. ntru Franța, aşa cum spunea președintele Chirac, admiterea âniei ar fi de mare importanță dată fiind atenţia cu care risul urmăreşte flancul sudic al NATO. Aceasta și este, într-un lan mai larg, semnificația” parteneriatului cu: România, singura țară din Europa centrală şi de est cu care Franţa stabilește astfel de relaţii, în condiţiile în care Cehia, Polonia sau Ungaria se află deja în zona de influență germană. lată încă un element de care

tatele Unite vor trebui să țină seama, menajând. interesele și. susceptibilităţile tuturor. părților. !

Propunerea de.ultimă oră-a. secretarului Departamentului de Stat al SUA, Madeleine Albright, de a.fi invitate la reuniunea de la Madrid toate țările din Europa 'centrală și de est care şi-au exprimat dorința de aderare pentru a-și susţine cererile păstrează intacte, cel puţin teoretic, şansele: tuturor” candidaților. pu

În ce ne priveşte, rămân încă: multe de:făcut-pe direcţia Washington. O mare răspundere revine. preşedintelui Emil nstantineşcu, care a-dovediț în cursul recentului turneu european ştie să se bată pentru ţară şi să! fie convingător. Este salutară. în acest sens iniţiativa. grupului. de congresmeni americani care solicită Casei Albe invitarea preşedintelui României într-o vizită oficială în SUA. Organizarea unei întâlniri româno-americane la'cel mai înalt nivel ar deschide o nouă perspectivă în drumul spre NATO. Marea necunoscută de până acum, Rusia, apare într-o altă lumină, după. precizările preşedintelui francez în sensul că aceasta are preocupările ei-de ordin geostrategic și ele privesc_nu.o țară sau alta, ci un, acord global'cu NATO. Oricum, Jacques Chirac. ne asigură că Rusia nu

a face obstrucții României. .. ka 4 “Cu ale :cuvinte,. preşedintele: Franţei :este; dispus „să: facă tot posibilul pentru a-i convinge pe partenerii săi. să. susțină admiterea României în NATO alături de Polonia, Cehia şi Ungaria. Referindu-se acest tip de angajare politică, preşedintele francez a asemuit-o ului de avocat pe lângă ceilalți membri ai Alianţei. Să sperăm că

ezentanţii-conducerii României, în Care se află şi mulţi jurişti, înţeleg foarte bine că,un.avocat,.oricât de. celebru ar fi, are nevoie de cooperarea susţinută a celui pe care-l apără. Şi mai ales de Bunonre cu-care să convingă juriul, în cazul nostru marele juriu INA: 0. 248% iii E) ESTIA? ari is: es A SI daia da e AS

Preşedintele francez, Jacques Chirac, la Bucureşti

„Nu Germania e problema, Imporiant e sa convingem SUA de necesitatea intrării României în NATO cu primul val“

Conferința de presă cu care s-a încheiat vizita în România a preşedintelui Franţei, Jacques Chirac, a debutat cu ceremonia “semnării în noua carte de onoare a Palatului Cotroceni, el fiind prima personalitate care a scris câteva cuvinte în acest document. Fără ajutorul unui moderator - din cauza reducerii personalului birocratic, după cum a precizat preşedintele Constantinescu - cei doi şeti de stat au răspuns unor întrebări evident spinoase.

0 Astfel, Jacques Chirac, după ce a reiterat sprijinul Franței pentru aderarea României la NATO în primul val, a precizat Că, dintre demersurile întreprinse de el pe lângă celelalte state membre în Alianţă, cel mai problematic este legat de convingerea Washington-ului. După cum a mai sugerat şi în alte declaraţii, di. Chirac a opinat că nu obținerea sprijinului Germaniei constituie cea mai mare dificultate: „Important este să convingem 'Statele Unite“, a declarat el. Se pare că Madeleine Albright, cu prilejul recentei escale făcute la Paris, nu a avut o reacție clară față de această chestiune, lăsase să se înțeleagă di. Chirac răspunzând, sâmbătă dimineața, întrebărilor puse de studenții din cadrul Universităţii București. Pe de altă parte, di. Chirac a subliniat, apăsat - cum a tăcut, de altfel, şi în discursul din Parlament - dorința sa de a vedea România membră a UE. Dar, spre deosebire de pronosticurile privind alte țări central-europene, nu a avansat nici o dată în acest sens pentru aderarea României.

Mugurel RĂDULESCU „Foto: Lucian CRIŞAN

(Continuare în pag. a VII-a)

„(Urmare din pagina. 1) Ș Delegaţiile română şi: aice au jdentifteat, la Bucureşti, posibilităţițe de incheiere a unor contracte între unitățile tconomice: din industriile siderurgice, a limentului. a “zahărului Şi din, domeniul ipărării, a anunţat, la Tândul-său,; preşedintele riil “Constantinescu. Bl a. precizat, de iemenea, -că e conturează. participarea i inței la „modemizarea intrastructurilor din mânia, (Autoştrăzi + Şi Căi ferate). i 0) lerind date măi concrete despre: proiectele iitor, di. Chirac a „recizat că: programul

ar trebui completat, el „meţinârid conţ ici ni de ințeresele României. n Sprijin “această direcţie. afl probabil "oferit. cu

sprijinire a! infrastructurii, i “iniţiat de Uniunea U nă în- beneficiul țărilor; cu vocaţie de

prilejul apropiatei reuniuni a celor 15 miniştri de resort din UE ș

e Nu în itzaul rând, a fost abordată şi controversata problemă a vizelor. Preşedintele Emil Constantinescu a atras atenţia asupra regimului discriminatoriu de acordare a vizelor de intrare în Franţa pentru cetăţenii români pe de:0-parte, iar pe de altă parte, pentru cei din Cehia, Polonia, Ungaria.

Constantinescu a arătat că reprezentânţi ai

"mediului universitar şi oameni de afaceri sunt

pusi: „adeşeori în-„situaţia jenantă“ de'a nu- Şi putea onora obligaţiile, din cauza sistemului

de acordare a'vizelor.. La rândul său, Chirac a

apreciat. că Franţa” se conformează reglemenţărilor europene; dar, în .privința României, vă fi adoptată'o iai „liberală“, adică generoasă.

preşedintele francez, Jacques Chirac, la București sefiici nu mă simt în străimătate**

„Nu Germania e problema. Important e să convingem SUA de necesitatea intrării României în NATO cu primul val“

Premierul Ciorbea primeşte Marea Cruce a Aa aia Naţional al Meritului Foto: Lucian CRIŞAN

Oamenii de afaceri francezi, invitați să investească

Aflat în mod evident într-o 7 economici româneşti, în special

excelentă dispoziţie, preşedintele Jacques Chirac i-a îndemnat, cu prilejul unei întâlniri speciale, pe oamenii de afaceri francezi să investească în România. Chirac a precizăt însă că' întreprinzătorii francezi „trebuie să găsească în România condiţii legislative şi financiare satisfăcătoare. Printre obstacolele întâmpinate până acum de investitorii străini, şeful statului francez a menţionat reglementările în domeniul vamal şi fiscal, birocraţia şi regimul schimbului valutar.

De asemenea, reforma Fondului Proprietății de Stat (FPS) ar trebui să faciliteze accesul investitorilor străini pe piâţa românească.

Jacques Chirac a afirmat că Franţa poate. contribui, prin experienţă sa solidă, la dezvoltarea

în domeniul financiar, al serviciilor publice şi în cel industrial. In context, el a subliniat faptul că România deţine importante resurse miniere şi terenuri agricole, precum şi un personal calificat. Semnificativ pentru atmosfera în care s-a desfăşurat întâlnirea, d. Chirac şi-a cerut scuze pentru întârzierea de circa o jumătate de oră: „De obicei, nu întârzii când mă aflu în străinătate, dar aici nu mă simt în străinătate“, a arătat el. De asemenea, asaltat de întrebări în ce priveşte cooperarea în domeniul agricol, înaltul oaspete a opinat că România: şi Franța nu sunt -„concurenţi“ în: acest sens. De altfel, di. Chirac-a şi folosit ocazia pentru a lăuda vinurile româneşti.

Sua, ULUI UI, LAIC aţi Uucsaviigit restabilirea Democraţiei în Ţara noastră. Tuturor vă exprim recunoştinţa mea. Astfel, Ţara noastră iese din ambiguitatea care n-a încetat să tulbure identitatea şi unitatea noastră naţională. Calea este deschisă către mobilizarea

IP. P-ta

Nimic nu trebuie să tulbure voinţa voastră de a construi în sfârşit o viaţă mai bună pentru fiecare dintre voi.

Vin către voi nu pentru a lua, ci pentru a dărui, nu pentru a diviza, ci pentru a uni.

Vin înspre voi pentru a vă ajuta, prin

şi fără excluderea nimănui.

PRESEI ne să fim concetăţeni

impune, deocamaată prin mijloace «paşnice» interesele meschine, în folosul unor cercuri de influență internă, dar, mai ales, externă, care. aduce (sic!) o gravă- atingere suveranităţii noastre naţionale.“ Pînă una alta, această frază, demnă de Scînteia, aduce „o gravă atingere“ gramaticii române! Ce să mai vorbim despre inepțţiile debitate pe nerăsuflate: care dictatură, care atingere şi, mai ales, unde se încalcă legea şi Constituţia? Guvernul a anulat un decret al guvernului Groza, redind cetăţeania unui om născut cetăţean român şi care, deci, după actuala lege fundamenială a țării, nici nu ar fi putut să o piardă vreodată fără acordul său.

„Nu numai Dimineaţa s-a supărat, dar a sărit ca ars şi „părintele Constituţiei“, Antonie Iorgovan. Într-un interviu din Jurnalul Naţionai din 24 febrarie, el vorbeşte despre un „atentat la ordinea constituțională“. Mai rău, spune „părintele“, redarea cetăţeniei „ar putea însemna un. început de lovitură de stat“. Adică anularea unui decret samavolnic este un „început de lovitură de stat“, în situaţia în care Legea cetățeniei române nr. 21/1991 reţine naşterea ca primă modalitate de dobîndire a cetăţeniei române? S-a născut Regele cetăţean român? S-a născut. A fost el privat de cetăţenie în chip arbitrar, nedrept, tiranic de guvernul Groza? A fost. Este atunci un „început de lovitură de stat“ anularea acelui decret şi revenirea la status quo ante?

+ Adrian Păunescu, în foaia xeroxată A4, numită Vremea şi subtitrată „mic ziar de luptă naţională, politică şi socială“, e de aceeaşi părere, dar, fiind el poet (cică), şi nu constituţionalist-părinte, se exprimă mai meşteşugit, în stihuri: „Se-ntoarce brusc un rege care-a fost/ Sintem concetățeni cu tristul rege/ E haos şi e lege peste lege/ Și logica nici nu mai are rost.“(Dar cînd s-a condus bardul naţional după logică?) Nu văd de ce ar trebui să ne pară rău să fim concetăţeni cu cel care l-a arestat pe Antonescu şi a încercat apoi să reziste sovietizării țării. E mai grav că sîntem concetăţeni cu Adrian Păunescu!

* Un alt ins în privinţa căruia ne pare rău că ne este concetăţean, Gheorghe Funar, a fost suspendat din funcţia de preşedinte al PUNR. Demiterea este astfel comentată de Cornel Nistorescu în Evenimentul zilei: „Sigur se schimbă ceva în România, de vreme ce ies din scenă, una cîte una, vedetele anilor precedenţi. Miron Cozma e după gratii, Adrian Păunescu a demisionat, lon Iliescu şi Ilie Verdeț sînt în Opoziţie, iar Gheorghe Funar a fost suspendat. Ca tip de personalitate. psiho-somatică, mulţi dintre ei, şi încă cineva, au o trăsătură comună, care a enervat. cel mai mult şi cărora timpul le închide uşa în has.“Vorba lui Caragiale: „e scris adinc“.

Şi chiar e! ANDREI CORNEA

energiilor noastre, ale tuturor, fără excepţie Pentru că rămîn credincios jurămîntului

pe care l-am depus atunci cînd am devenit Rege, nu aparţin nici unui grup, nici unui

eforturile mele asociate cu ale voastre, pentru a ieşi din nenorocirile trecutului. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

24 februarie. 1997

Luni 17 februarie

* Guvernul a prezentat programul de reformă într-o conferinţă de presă extraordinară, premierul Victor Ciorbea a prezentat programul de măsuri economice şi de protecţie socială pe care Executivul intenţionează să le pună în aplicare. + PNL cere demisia Alinei Mungiu Preşedintele grupului parlamentar liberal din Senat, Emil Tocaci, a cerut în numele PNL demiterea directorului Departamentului Emisiunilor informative din TVR, Alina Mungiu.

* FMI sprijină programul Ciorbea

Reprezentantul FMI în România, Poul Thomsen, şi-a exprimat încrederea în programul de reformă al Guvernului Victor Ciorbea. FMI va acorda un împrumut de 400 milioane de dolari, structurat în cinci tranşe.

* Reacţii la programul de guvernare

PDSR cere O dezbatere parlamentară a pachetului de măsuri prezentat depremierul Victor Ciorbea şi supunerea Guvernului la un vot de încredere.

Miercuri 19 februarie

* Jacques Chirac sprijină România

Într-un interviu acordat cotidianului Adevărul, preşedintele francez Jacques Chirac a declarat că „România trebuie să facă parle din primul val de integrare în NATO.

+ România salută o iniţiativă SUA

Ministerul român de Externe a salutat declaraţiile şefului diplomaţiei americane, Madeleine Albright, privind o nouă posibilă iniţiativă de extindere a NATO. D-na Albright a declarat că e posibil ca la Madrid să fie invitate toate Statele candidate la NATO, urmind ca fiecare dintre ele să-şi susţină în faţa Consiliului Atlantic propria candidatură. + Radu Vasile critică Guvernul Secretarul general al PNŢCD, Radu Vasile, a declarat că Guvernul a făcut pînă acum „gafe care constituie dovadă de dilentantism“ El a mai spus că rămine adeptul reducerii impozitelor în dauna acordării de indexări.

Joi 20 februarie

* Casa lui lon lliescu Preşedintele Emil Constantinescu a solicitat Guvernului să propună Parlamentului un proiect de lege prin care să se atribuie lui lon Iliescu o locuinţă din fondul de protocol. = * USD îşi reafirmă sprijinul Uniunea Social-Democrată a ţinut să-şi reafirrne sprijinul pentru proramul de reformă al Guvernului Ciorbea. =

Vineri 21 februarie

* Regele Mihai a redevenit cetăţean român Guvernul a aprobat revocarea Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 797/22 mai 1948, prin care fostului suveran Mihai | şi familiei regale li se retrăgea

cetățenia română. * Guvernul acceptă propunerile sindicale Executivul a acceptat textul propus de sindicate pentru Hotărîrea de Guvern privind indexarea salariilor la regiile autonome şi societăţile 'comerciale cu capital majoritar de stat. * PRM atacă dur i Corneliu Vadim Tudor a atacat extrem de dur programul de reformă al cabinetului, chemînd populaţia la nesupunere civică.

Sîmbătă 22 februarie

* Preşedintele Jacques Chirac la Bucure: ti

Preşedintele francez Chirac, aflat în vizită oficială la Bucureşti, a menţionat că va susţine aderarea României în NATO şi a propus realizarea unui parteneriat politic, economic şi social.

* Gh. Funar suspendat

Biroul Permanent al PUNR a hotărît suspendarea din funcţia de lider al partidului a lui Gheorghe Funar. Preşedinte interimar este Valeriu Tabără.

Rubrică realizată de MARIAN CHIRIAC

Anut Vu

MARIAN CHIRIAC

Franţa -— un prieten, deoca

Primul şef de stat occidental care noiembrie 1996, Jacques, Chirac, a av! întilnirilor oficiale, președintele francez a devină avocatul României. în NATO şi Uniunea România un parteneriat solid, atit la nivel politic,

ut parte de

legaţie franceză s Chirac e minis-

Vineri la prînz, o importantă de ateriza la Bucureşti. Preşedintele Jacdue era însoţit în această vizită oficială de cătr trul de Externe, Herve de Charette, de ministrul de Interne, Jean-Louis Debre, de alţi înalţi demnitari, ca şi de o numeroasă delegaţie de oameni de afaceri şi de un grup de 40 de ziarişti francezi.

După trecerea în revistă a gărzii de onoare la Arcul de Triumf, unde J. Chirac — contrar protocolului uzual — a intrat în mijlocul mulţimii, salutind-o, a urmat prima întîlnire cu preşedintele “Emil Constantinescu, la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, şefului statului român i-a fost conferit Ordinul Marea Cruce a Legiunii de/Onoare, cea mai înaltă distincţie franceză. A

A urmat discursul oficial în faţa celor două Camere legislative reunite. În aula Parlamentului, Jacques Chirac — promotor al unui mesaj de solidaritate cu România — a accentuat legăturile spirituale şi culturale dintre poporul român şi cel francez („francofonia e un lucru care.ne uneşte“), considerînd că trecutul fructuos poate constitui premisa unor relaţii mai bune în viitor. A

Preşedintele francez a subliniat cu această ocazie şi faptul că România se va bucură de întregul său sprijin, în tentativa de aderare la structurile europene și euro-atlantice. „Franţa a fost prima care a'spus-o cu tărie: doresc cd România să ni se alăture cel mai curînd, în 1999 dacă este posibil, în sînul Alianţei Nord-Atlantice.. O afirm.aici, la Bucureşti,saşa cum am spus-o la Washington, la Londra, la Bin“. Şi în ceea ce priveşte integrarea României în Uniunea Euro-

peană, preşedintele Chirac s-a dovedit îmbărbătător, „Uniunea Europeană se pregăteşte să vă primească. În doi ani, ea va dispune de o monedă unică, ce va fi cealaltă monedă din Europa. Ea este ataşată păstrării şi dezvoltării modelului social european, care ne va permitessă tragem cel mai bun folos din mondializarea tehnologiilor şi a schimburilor. Ea îşi dezvoltă şi politica mediteraneană, la care România, naţiune latină, trebuie să fie din plin ataşată,“

Oa treia dimensiune a vizitei preşedintelui francez, cea privind stabilirea unui parteneriat larg între cele două țări, a fost accentuată îndeosebi din punct de vedere economic. „Eu cer intreprinderilor franceze

ARMI 'secţie social) MARIAN Ci "| MARA ŞI A ct

; RADU

; MI EA IONESCU (şe! sera SA TIN SATALLA, ALEX/ PETREA (difuzare)

a făcut o vizită oficiali o primire

enţionat in € | “ Europeană, dorind

economic,

| a E e CEE 7 ana

mdată singurul

ul îi i

4 în România Elgi leo ursul iastă la BUcurey:: [Ps Or că țara sâ este in

dese rînduri ftodată să stabilească [el]

cît şi cultural.

, la dezvoltarea țării dv.

ontribu ți enţa. Dar trebuie,

şi amplifice preze

să-şi sporească Franţa trebuie

semen ca întreprinderi » noastre sd găsească le asemenea, CC ntrepri lerile nod

de ase! i 4

la du. un cadru regleme nta

r şi un climat general Fuvod ii lor“ Brior pă cum stalării şi dezvoltării lor: Ulterior, duj pie ii i Ş ASC! a declare preşedintele Emil Dong ia 1 j i să comune, delegă “ul conferinţei de presă cor , delegă cadrul conferinţei de si Rea ian română şi franceză au identificat posibilităţi d ână şi fra i iere a unor contracte între

unităţile economice din i i i ahărului şi industriile siderurgică, a cimentului, a a be A în domeniul apărării. “Totodată, se conturează pă ciparea Franţei la modernizare

a infrastructurii din România, respectiv construirea de autostrăzi şi că ferate.

ei sale, preşedintele Jacques Chirac a mai avut întilniri cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, cu premierul Victor Ciorbea (căruia i-a fost conferită Marea Cruce a Ordinului Naţional al Meritului, ca şi liderului Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu), precum şi cu liderul opoziţiei, on

În cadrul viz

Iliescu,

: La Universitatea Bucureşti, rectorul acestei instituţii i-a înmînat preşedintelui Franţei diploma de Doctor Honoris Causa al Universităţii. În discuţia ulterioară, cu profesori şi studenţi de la secţiile francofone, +, Chirac a declarat că va încerca să contribuie la dezvoltarea relaţiilor culturale şi a schimta intelectuale dintre cele două ţări

spectul cel mai important al vizitei i

: l i în reşedintelui francez îl constituie sprijinul spa jlătaraie ze a Aa îl va acorda României pentru

a la în primul val Preşedi e O a din Sire a declarat, în acest sens: „Sper că ele d ) se va petrece în condiţii i încheierea unui acord al pate mică ru după ia velere | sia, Ac înlebpene presupune ca, în afara celor trei pipi şanse foarte clare de admitere ( Polonia, Cehia, aa . s d E

La încheierea vizitei

dintele Emil Const AL eee

semnificaţia „politică, di 1 FE , dipl ai vocaţia Franța, omânia îşi va asuma în peană sarcina

care Franţa le-

gaţiei franceze pre antinescu a ţinut să să ză

de'a lansa mari proiecte, 2ona central şi est-euro-

de a răspîndi idei

ar i ideile Ă

A Stisținut în istorie“, a «ca a

„22 “declară nule

Revista „22: facturi:

urm

atoare 6559 părele

omatică şi istorică“ a

| pârâole (martie1965-martie 197

"JACQUES Cc Preşedinte al Repu

S-a născut la 29 noiembri, Fiu al lui Francois Chirac, a societăţi, şi al Mariei-Luise Vali Căsătorit la data de 16 may dette Chodron de Courcel 7, ence şi Claude, A cenţiat al Institutului de s Paris şi al Școlii de vară Statele Unite.

CARIERA

— Consilier referent la Curte — Consilier municipal la Prin 4

HIRAg blicii IN,

tudii p al DIVersităţii

— Deputat de Corrăze (martie, reales de mai multe ori în perioada vu: — Secretar de Stat pentru Afaceri însărcinat cu problema locurilor de guvernul Pompidou (1967-1965); — Consilier general al cantonului (1968); reales între 1970-1989. — Secretar de Stat la Minist Finanţelor în timpul guvernelor P de Murville şi Chaban-Delmas (1988 4: — 'Trezorier al Fundaţiei „Claude py (asociaţie pentru ajutorarea persoane şi a copiilor handicapaţi), din 1969. — Preşedinte al consiliului general 4 (1970-—martie 1979); ş — Ministru delegat pe lîngă prim însărcinat cu relaţia cu Parlamentu Chaban-Delmas (1971-1972); — Ministru al Agriculturii şi al D Rurale în guvernul Messmer (14 | Sie Ministru al Agriculturii şi al | Rurale în guvernul Messmer (1973-19 — Ministru de Interne în guvernul — Prim-ministru (27 mai 1974) în prezintă demisia guvernului; — Secretar general al Uniunii Demn pentru Republică (UDR) (decembrie — Preşedinte al Adunării pentru hp (RPR), care succede UDR (5 decenbr reales în 1990 şi 1993; — Primar al Parisului (20 martie 197 în 1983 şi 1989; — Preşedinte al Asociaţiei Inter Primarilor şi Responsabililor Capitale Metropolelor parţial sau integral fran

(AIMF) (1 mai 1979);

— Deputat în Parlamentul Europe Apărarea Intereselor Franţei în Euro! 1979); demisionează în 1980; — Prim-ministru (20 martie 1986- — 12 noiembrie 1994 — demisione: de preşedinte al RPR; nun —7 mai 1995 — Preşedinte al Repuli"!

DISTINCŢII

— Grande-Croix de Orare Nationil (ll — Croix de la Valeur Militaire; | — Chevalier du Merite Agricole, ds, Lettres, de PEtoile Noire, du Merite SP Mrrite Touristique; (___— Medaille de PAdrona tique.

„Cele patru pl: 'ale Cult de la, fapt, titluri ironioe,

socoteală de 001! propriu-zis. De avortului nu filosofie a avort!

pd i nb? nici filosofie, Șese

Dan Upreseu

Filosofia avortului