Privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi

Declaraţiile liderilor PDSR privitoare la continuarea reformelor economice şi democratice sunt tot mai mult dublate de acţiuni ale partidului de guvernământ prin care acesta încearcă, folosind mijloace la limita legalităţii, să controleze sectoare cheie, cum ar fi justiţia, privatizarea, afacerile private. Acolo unde nu poate interveni prin comenzi politice, cabinetul Năstase apelează la tactici mai

"subtile, cum ar fi numirea unor persoane provenite din zona serviciilor secrete în funcţii importante de decizie. Aşa se explică prezenţa fostului general SRI, Victor Marcu la Ministerul Privatizării (APAPS), cea a generalului Decebal llina, fostul şef al contraspionajului militar, la Ministerul Industrii lor sau recenta numire din partea S/F Moldova a lui Radu Nicolae, fostul şef al SA/ Galaţi, în Consiliul de Administraţie al Combinatului SIDEX Galaţi. Aceşti profesionişti specializaţi în epoca de aur a Securităţii comuniste au fost preferaţi experților în materie de economie şi privatizare, fiindcă doar în acest fel PDSR poate concentra în mâinile sale puterea economică, atât cât este ea. De altfel, liderii actualei puteri spun cu multă lejeritate că implicarea serviciilor secrete în procesul de privatizare ar fi „un semnal negativ pentru şmecheri, în timp ce adevărații investitori nu au de ce să se teamă“ (ministrul Privatizării, Ovidiu Muşetescu, 26 martie). D-l Muşetescu îi numeşte „șmecheri“ pe investitorii care privesc cu suspiciune amestecul serviciilor secrete în procesul de privatizare şi „investitori adevăraţi pe cei cărora acceptă ca pe ceva normal nu doar verificarea bonităţii societăţilor lor de către SA/ sau S/E, ci şi negocieri economice cu foşti ofițeri de Securitate, dintre care unii Sspionau împotriva statelor occidentale până în

. Pare din ce în ce mai clar că „adevărații inVestitori“ — cei pe care administraţia PDSR îi aşteaptă să participe la împărţirea privatizărilor — fac parte din iniţiaţii partidului de guvernământ şi înţe- : urile aşa cum sunt, în vreme ce „şmecherii“ Sunt străinii care vor să ne cumpere ţara, capitaliştii care vor să facă din România piaţa lor de desfaCere etc.

„ Cabinetul Năstase a adoptat filosofia SA/în pri-

Vinţa privatizării, filosoție transmisă anual de

Serviciul Român de Informaţii prin rapoarte care

încearcă să ne convingă, printre altele, că investitorii străini vin aici să spioneze nu să investească, iar atunci când vin să cumpere încearcă să obţină pe nimic întreprinderile noastre: „sub pretextul colaborări în afaceri cu societăţi comerciale româneşti de importanţă naţională ori în sectoare economice cu potenţial ridicat, entităţi interesate au urmărit obţinerea cu anticipație de informaţii asupra caracteristicilor obiectivelor vizate“ sau „anumite grupuri străine urmăresc transformarea pieţei româneşti într-un debuşeu pentru unele produse străine“ (Raportul SAI pe 1999). Foştii ofiţeri vor apăra cu străşnicie interesul naţio-

SABINA FATI

Securitatea priveitizerii

nal pe care îl invocă Serviciul Român de Informaţii pentru a proteja întreprinderile autohtone de capitalul străin, iar PDSR va fi cu atât mai mulţumit cu cât întreprinderile privatizabile vor cădea în mâinile clientelei partidului. În acest fel „cercurile oculte“, cum sunt numite în rapoartele SA! cercurile de afaceri străine, nu vor reuşi să-şi „instaureze monopolul asupra întreprinderilor româneşti“. Pentru ca acest deziderat să nu fie periclitat, guvernul Năstase a modificat Legea privind funcţionarea şi organizarea Ministerului de interne astfel încât servicul de informaţii al M/ să poată folosi persoane fizice sau juridice sub acoperire, să utilizeze mijloace tehnice specifice pentru obţinerea, prelucrarea şi verificarea intormaţiilor care vizează siguranţa naţională, dar nu numai.

Guvernul PDSR urmăreşte cu destulă tenacitate fragilizarea mediului de afaceri şi aşa precar, nu

doar prin dirijarea privatizărilor prin mijloace specifice stăpânite bine de profesioniştii fostei Securităţi, ci şi prin inducerea neîncrederii între cei care au pornit deja afaceri mai mult sau mai puţin prospere. Rolul protector al serviciilor secrete se întinde tot mai mult ca într-un stat semimilitarizat care controlează totul atât pe orizontală, cât şi pe verticală: fostul şef al Corpului de control al guvernului, Ovidiu Grecea, pomenea în controversatul său raport despre existenţa ofiţerilor acoperiţi la toate nivelurile structurilor administrative.

Există aşadar o tactică învăluitoare a PDSR: aceea de a avea ochi şi urechi peste tot, ceea ce poate însemna culegere de informaţii, filaj şi diversiune, dar în acelaşi timp şi intenţia de a-şi planta profesionişti cunoscuţi ai fostei Securităţi în instituţiile cheie din economie, pentru a arăta că are în mâinile sale şi băţul şi morcovul. Cu alte cuvinte, cabinetul Năstase vrea să facă privatizare, dar nu după legile economiei de piaţă, ci în condiţiile dictate de propriile interese, pe care le numeşte „interes naţional“, fără a uita nici un moment vechile nostalgii. Astfel, Decebal llina, fostul şef al contraspionajului militar, acum secretar de stat la Ministerul Industriei pentru industria de apărare, spunea că România ar putea reintra pe piaţa internaţională de arme, argumentând că „în anii buni dinainte de '89 România exporta armament de 7 miliard de dolari“. Fostul general nu spune cui ar putea vinde România arme, la fel cum premierul Năstase nu poate spune cum poate face privatizări fostul general Marcu, care s-a ocupat în anii '80 de supravegherea redactorilor de la Radio Europa Liberă.

Lucrurile sunt întoarse pe dos când foşti spioni se ocupă de vânzarea întreprinderilor de stat, când şeful contraspionajului militar se reprofilează în armator oficial cu funcţie în Ministerul Industriei, când foşti ofiţeri de informaţii sunt trimişi în consiliile de administraţie ale întreprinderilor care pot fi vândute repede, când foştii securişti sunt prespălaţi şi reconvertiţi în funcţii importante. Puterea pare să aibă nevoie să ascundă cât mai mult, partidul de guvernământ pare să aibă nevoie de iscoade peste tot, iar peisajul tinde să devină semimilitarizat şi opac.

pa a fost jefuit

ATIONAL de polițistul satului

Preotul Petru Bercea din com: arăde VI: ii 9 ZIAR DEDICAT POPORULUI ROMÂN fost jefuit chi Noaptea Învierii tors acc da sea |

urmalul

a pe hoț în casă. L-a imobilizat și |-: , 2407, marţi 17 aprilie 2001 3.500 lei . Hoţul nu este nimeni altul decât poliţistui sei ue,

nierul major Istimie Alb. Preotul -: pirector: MARIUS TUCĂ așa-i porunca Domnului, o ne Sa ce lori, ment pe |

ENTRU SIDEX

iutorii români sunt dezamă gii de oferta subțire «cs 2 ss

Holding Ispat“ pentru cumpărarea Copa aia A SIDEX Galaţi.

pentru ui cimpărae omu el di iii

din total,: valori

anunţat că acest eveniment s; putea materializa în privatizarea anului, dar se pare că plicul res-

pectiv nu conţine o ofertă pe,

măsura aşteptărilor celor din Comisia de privatizare. Oricum, nistrul autorităţii pentru pri zare şi administrarea participaţi lor statului, Ovidiu Muşetescu, declara că negocierile vor fi dure şi dădea de înţeles că există chiar posibilitatea ca acestea să eşueze. Este clar însă că privatizarea reprezintă singura soluţie de redresare pentru o societate care deţine supremaţia şi la capitolul blocaj financiar, În ceea ce priveşte promisiunea celor de Ja „Ispat“ de a: creşte producţia de oţel, piaţa in- * ternă şi, în principal, cea externă nu-par prea dispuse să accepte acest lucru, Care va fi viitorul celor 27,000 de salariaţi de la SIDEX, dar şi al zecilor de întreprinderi ce depind de combinat rămâne Sau un mister,

Foto: ROMPRES.

„Efata este Se de surdo-muţi din lume. înfiinţat acum doi ani de

“ părintele Onu din Piteşti, corul este format din 40 de studenţi la Teologie.

„ Coriştii mimează cu buzele cuvintele unor cântece religioase ce curg de pe şi un CD, traducându-le în £| acelaşi timp în limbaj $ gestual. Ş

inile 13, 18 și 19 Citiţi în pagina 9 ş

Moidonezii întră în

Saptamtâna Paţimilor

Ignoranţa de lungă durată a autorităţilor a făcut ca numărul câinilor vagabonzi să crească într-un mod alarmant. Şi cum această problemă nu şi-a găsit până acum rezolvarea, Municipalitatea a pus gând rău bietelor patrupede. Edilul-şef al Capitalei, Traian Băsescu, a anunţat că imediat după Paşte se va trece la eutanasierea câinilor fără stăpân.

REDNIC

SE ÎNTOARCE fos

împinge Basarabia |

Miercuri 9 mai 2001

Anul IX,

numărul 2425, '4000el,12 pagini Edijaalia

Adrian Năstase, optimist după vizita la Berlin

Pagina 5

Ştirile zilei Accident feroviar: patru vagoane“ de marfă deraiază pe Deai

Uinaceident feroviar produs a câţiva Kilometri de stația Bal a blocat eri circulaţia pe tronsonul Drobeta-Turnu:

rar au deraatin jurulorei

11130, imediat după ce au părăsit stația CER Balota j dreptul prim

lui pasaj Dia feiine nu șau inregistrat ice. O automacară de la

stația Tâmna los solicitată să intervină la Balota, dar nu a putut ajunge alecu accidentului decât după ce locometivași vagoanele | neariate au ost aduse instața CER Circulația feroviarăpetronso-..| nul Drobeta Turnu Severin-—Crilova a fost oprită imediat după pro-.|

y . ducerea incidentului Până inchiderea ediiei cireulțaferovară |

mutiseze renală Stănculescu şi Chiţac,

iberi încă trei luni Procurorul general al României, Tinase Jia, a prelungit cu incătrei uni suspendarea executării pedepsei pentru generali Vie: | tor Auianasie Stăneulescu și Mihai Chiţac Ci doiau fos condam-. | mat definitiva 15 ani de inchisoare de către Curtea Supremă de. Jostie, pentu teprimarea Revoluției din 1989 de la Timisoara. Motiv carea stat la bazaacesei decizi este complexitateadosaneluiin are au festcondamnaţice doi generali Prima suspendarea execulăiipedepăeiîn aces cazalstluatădectire procurorul gene-

a februarie ac, n acest interval trebuind să fi soluționate

: depuse instanță de cătr cei doi generali și Ministerul Air zi Hașcu trece în trombă granița,

sis

o mulțime de simpatizat dezamăgit insă pe toată

Tie laşeu a a sărutănd” pământul românesc din,

cel Mare, de a Podu Inalt. Coloana ofii sfânt pentru majoritatea romanilor din Moldova, ignorând zecile de simpatizanți şi autoritățile locale ale județului Vaslui care îl așteptau pe Ilaşcu cu pdine i sare.

deră „principalul autor” al eliberării sale. Naşeu ia mulțumitşi presedintelui PRM Corneliu Vadii Tudor, care -antinso mână deajutor

S-a redeschis „dosarul FNI“

free N ar e celor 13 inculpat în „dosarul ENI", d unoșteau data pronunțării, ar al patrule os citat, dupăcum se artă i n comunicatul Curţii Constituționale. Decizia instituție amintite este definitivă și obligatorie pentru toate subiectele de. drept urmând e, după publicarea acesteia in Monitorul Oficial, Judecătoria Sectorului 2săreiajudecarea cazului.

ăn cate tra cdi Suie beneheză dece mai

zu soia dn parea populației Germaniei rezultă din ultimul

ca reliza de Institutul Emani și tat de rezista Der Spiegel,

ocupă primul loc în topul clor 13țăr candidate a statutul

al UE sustinută de 80% din germanii chestionai. Cehia spriinula fin populația Germaniei ar Poloniavine sur. |

zător în urma unor candidaţi din valul doi precum Slovaria şi

Aderarea Rorvâniei la Uniune este agreată de 32% dintre

isonedojuvă, a pulini decât cei cese pronunțăin avoarea.

(40), Bulgaria pare săzibă percepția cea maiechili-

raci fini agrcatăde A dinte german,

Foc în Casa Justiţiei ERE me pirinie le Aura une mantra numeroşi infractori notorii, Tari.

tele. derizorii. percepule de, adânc a pătruns ti în uljuridici

magistrațiiconvpti pentru inchi. verea dosarelor sunt un semn că în domeniu funcționează o, concurență eroce intre oamenii en și careimpartăreptatea.

cititi editorialul

ZI ripări ia Bucureşti

Zonele defavorizate: facilităţile mai mar, ME, ca investiţiile.

Pagina 3

Val de arestări

un vis

Pagina 6

Cupoane contra. tractoare,

imposibil

Jurnalul Naţional

fără precedent în Justiţie

e Trei judecători, un procuror şi un avocat sunt cercetaţi pentru corupție, bănuiți

celebrului traficant de arme

| e Cristian Bojin

judecătoarei

atiana Zori

0 Lidia Peter, avocata lui Naor-dată în urmărire generală, acu

9 Valentin Acatrinei, judecător, arestat, şi Rodica pentru luare de mită

Lista neagră banuiţi de corup ministru justiţiei Rodi a Început să facă v scarăprocuronul Cr de la Parchetul Curţii de Bucureşti, și judecătorul Valentin | Acatrinei, de la Curtea de Apel

OSCE intervine în chestiunea „legitimaţiei de maghiar“

| Silviu Sergiu

Shimon Naor ă, procuror - arestat pentru atiana Zori

ă, dela Tribunalul București

în istoria rece

primit toare, Acei

luni, judeci Rodica Fes uare de mită, x cata raficantului Naor, afost dată rală de Inspectoratul General al

ici. Scandalul fără precedent

pornitde a fugadin aor,la inceputul anului

unor convorbiri telefonice ale lui Naor, făcute de. SRI, încă din 1990, dar mai ales,

procuror € cător Tali făcut rost de bani, procurorul a

ah, Vorariaar oi

pentru

Inaltul corisat OSCE pentru cu Pariainentul ucupean anal: minorități, Mas vali der Stoel, cateii at Parere,

it ca Budapesta să, n dialogul eu guvernele vecine. În

(Ungaria) cu omolo-

Stoel cere Ea i Ungariei ari perla ; să-şi consulte e a a adn

Pagina 3

Pentrua doua oară într-o săptămână, E nu s-au prezentat la negocieri ati SR dle : - SIDEX. Aceeaşi situaţie

istrat şi la data de 2 ma dar, acăatunci conducerea APAPS

doarimposititateafzicăaaces... binatului nu au ășitsoluii pene tuia de'a se deplasa”. Viitoarea tru malorarea salariilor. cu, undă de negocieri va vea loela 16,67%, CAL au cerut angaja odată ceva fistabilită de comun, Sindicatele de pe pl

pi depu

| dela Galia astepta dege i

pe reprezentanții concernului

| ISPAT Iei, repreze

ceiaiconcezmulu aul satin preluarea combina

Pinruncrtinal minimal pt muncii se pot. „anumite — incepe iei e ua a

inu ne n condiție ine

delicitul buetului. | Secta a A,

după ce sa aflat că „apropiații acestuia pregătes dispariția Ministru Justiţiei Rodica St noiu, sosită chiar ieri din sră tate, aaprecia situaţia celor p una normală în cazul unor magistrați conul Pee al parte, Baroul Bucureşti sustine căavoca

au ajutat la fuga a luat 5000 de dolari de la prietenii lui Naor şi i-a dat „judecător- acuzată că a primit banii pentru a acorda termene lungi în procesul Naor

ată de luare de mită, unor magistrați esiuc, cu interdicţia de părăsire a localităţii, cercetaţi

presedinta Magistrala dn Ro. de ințeles ca Parchetul ncheiioarecum abuzivă, Detalii în pagina 3

mâna,

Viaprivindietrocedanea imobile. tor naţionă există nemmlțunii atăt

iai, ct iale proprietari

escu consideră

că legea caselor onalizate

aicue trei uie corectată

Minodora Ilie, la Cercstări Penale Peniru cazul CI-CO

Jurnalul Nat

N SLUJBA CETĂȚEANULI

Sârbu: Muncitorii „Stranieri“ adue 1 miliard $ pe an

Interviu în pagina 4

Tipă

Liga l-a scos

ional

it ta București și Cluj

„Curat“ pe Neaga „

Pagina8

vin cadrul Parchetului n

[E ură daroameniilegiinu vor să pățească vreo rușine: Piata

irită și internaţional pe lângă Curtea de Apel

i ea ve că ar putea fi in nou închis, fostul director la TEPRO a făcut infarct a Bălan, osul director de a TEPRO laşi, a suferit un atac

idea ozi de la adarea vești ct e at rest Excăireclorul dea TEFRO aaa pp alea să

ierul ungar dă avertismente

e de sosirea în România ien ungar Viktor Orban avertizează ca va coanidera cpricenossă o eventuală cereale ana ea idea impiedicape caci magia să idea Legi statutul Orban preciza das e menu, autori de a Butapeata votca tă etaicor maghiari Sit în posesia ui folosi exclusiv în Ungaria. Legea statutului va fi discutată la aie mit ina reni Ma ce i ie Ta aceasi inclie,Cuverau mu ee Baden: UDMR. considerând că prezenta ea ea

Ieri, începând cu ora 13.30 curs prima şariăl SIDEX, urna: Iul nr.4, după semnarea actului de privalizare Uanor de pratinconjura zona,

făcând aerul aproape irespirabil | Fete incruntate, negre de fani ine și prafde zgură, peste care: hiceaimbujorarea focului,

au la gura furnalului scurgerea metaluuilichid. Cu greu poțilega

Pagina. | ui. „Privat

aruncă Ton Spătanu, urnalist de peste 30 de ani. Cei de-o sea dau aprobator din capete. Cei m tineriparcănuarfideacoră „Bine căsa privatizat. Ce dacă acum li

zăm a patron, Poate o ăi ma,

provizioane legate de SIDEX au fost deblocate prin privatizare Există insă atât pentru vân: zator - Guvernul României, dar i peatru cumpărător grupul in dian INM o serie de riscuri ma.

jore ce pot deveni catastrofale în, tei calități, banca işi cazulunuieşecde tip Reșița”. Diaconu elaţiile cu finanţele Citiţi editorialul | e onale. Deja o serie de din pagina 4 | Ministerul de Externe al

Moldova a dezmințit

i informațiile potrivit căroraar fitrimis a Bucureşti o notă dură. de protest impotriva unor declaați recente ale preşedintelui Iliescu. Totuși, diplomaţia mol dovencascăa admis că „a adusa cunoştinţa Bucureştilor poziţia

faţă de aceste declaraţii” Pre: şedintele Iliescu a afirmat în prima decadăra lu iulie, reerin: du-se a recentul proiect privind redactarea unui manual de „istoTic moldovenească”, a Chişinău, că se declară ingrijorat de riscul

0 de vacanțe! Pagina 7

tenii din Răchitoasa _ r demiterea primarului

(n Postul de Poliţie din băcuană Răchitoasa își acasă astăzi mortul de la

airu a fi înhumat creş. Eleasteaptă și rezultatul făcute ieri de doi prouniversitari de la Institutul

va detest lui Dumitru Grigoraş irma bile prin

doi subofițeri de poliție: |David și Vasile Betelie. latele vor apărea, potrivit riăţilor de la Bacău, doar ouă pian Faceti

| Meli contraeapertiza sbia

Primarul (foto dreapta) este secondat

ÎN GAȘCĂ. Et et aa post (centru), acuzat și

Pagina mereu de noul

Oamenii lui Voronin cântă prohodul românilor de peste Prut

Bucurie la SIDEX: „Au venit americanii să dea șalopete no

e SCEPTICISM: alţii, noi o să tragem ponoasele“ e ÎNCREDERE: „Nu va fi ca la Reşiţa, acum totul a fost cu ştiinţa Parlamentului“ e AMENINȚARE: „Dacă nu va merge treaba, minerii au fost mici copii“

„Privatizarea au făcut-o

bine. Ştiţi ce? Macar o şalopetăi nouă Si dea.” Viitorul este înVăluit ca în ceața, în care lucrează, zi de zi Acum e acum, Sunt nemmulțuzniţi de condițile de muncă Nauapăla spălătorie, au sslope-

mănuși, n-au măşti de pro

rău de atăt nu poate fi concluzia final, Privatizarea În sine, capre şi condiţii nu are importanță. Vii ul în dorințe se estompează a. doar două poziţii = condiții ma. bune de muncă şi o salarizare: care să fie dacă nu suficientă, ȘI măcar a timp „Poate americanu. 3]

mână sau douălichidarea “ De semnarea actelor de pri vatizare nu știau, dar de unlueru cumpărare a pachetul erautoțicoavinți, „Dacănuosă semnatieri de minis meargătreaba,osăfiemairăuca . de preşedintele Ia Reşiţa, iar minerii au fost mici copii „Inditereat cine vine, de. otelul ăsta este nevoie: În SIDEX e liniste. De oţel este indiscutabil, nevoie, dar să vedezăgicu caprei,

totul fost ăcul cu ştiinţa Para:

mentul, pin lege”.„S-ocrezitu,

osăfie mai rău Stai să vezicâlior

plece în somaj”, opinează

heorghe Radu, sudor, Disculia

se sparge în controverse pro și să

— statul scapă deo intreprindere

acumula 80% din pierderile soci capital de stat

SIDEX-ului. „Lauren urinei nai, permite s-o Bnanţeze. După ce d

deznaționalizării românilor de: peste Prut. De asemenea, şeful statului român a spus atunci că „ideea naşteri unei noi națiuni, cea moldovenească, pomeşte de 13 o teorie stalinistă”. escu a afirmat şi că „sunt români toți locuitorii Basarabiei și Verainei care vorbesclimba română” preCum şi că există tot mai multe tncercări „de a slăbi conştiinţa de sine” a etpicilor români din țările exsonielice,

Președintele grupului parta mentar comunist care domină Legislativul de la Chişinău, i-a cerut premierului Năstase ca România să nu se mai amestece

intreburie interneale Republicii Moldova. Cu do zile în urmăa intervenit în dispută şi Victor Doraş, consilier polii şi de imasineal președintelui Voronin. EI Spune că imediat după prezenta ea notei de protest, Voronin a vorbitla telefon cu liescu, la soli citarea părții române. Pe parcursul convorbiii, spune Doraș, „aconvenit din nou la ceeace a fost vorbit la București, s-au înțeles de apune punctele (de-a insista-n. red.) perelaiile economice, de a aborda toate problemele în mod pragmatic şinu politic“

Doraş spune despre Romi:

mia că „până acuma a devenit foarte puțin prezentă in Moldeva: numai cu problenve culturale şipoliticen-osăfie prezentă mult timp*. Cât desprelimba, naționaltatea şi istoria majorității locui torilor de dincolo de Prut, Doraş, ine pealui, construind un silo- 'ism perfect valid, dar şi pertect neadevărat în premise i concluzii: dacă noi avem statul nostru moldovenesc, şi socotim că-l avem, inseanină căavem şi iso: ia statulu acestuia” E spune că în Republica Moldova se declară românidoar „până la? procente; niciodată nat fost mai mult, dar în ultimul impau scăzut,

Sub nasul Guvernului, dintr-o construcţie ilegală,

Convorbirile miniștrilor pot. fi ascultate fără probleme

sediul Guvernului a iseat un, intreg scandal. Conflictul a apă: rutin momentul n care proprie. tarul s-a apucat de lucrări fără a avea autorizație de construire Primarul Sectorului este hotă, răt să demoleze construcția, ridi. catăde Ion Ciohan,

Construcția find poziționată lângă, sediul SPP. din. cadrul Guvernului, proprietarul “în, cauză sa angaja Să păstreze o, anuitădistanță,pe care ulterior. aisnorat,

Din tot acest scandal a mai ieșit a iveală Incă o problemă, Prin curtea imobilului cu pricina. trec cablurile de comunicații din, cadrul Guvernului. În. aceste condiţii Alexandru Grumaz, prim-adjunctal directorului SPP, informat de ziarul nostru, aanali. at sitiația din punct de vedere. tehnic șia ajuns a concluzia ca într-olună să se acă o lucrare de deviere a canalizării, În aşa fel

România începe să se i | Primării-LUXTEN pagina 5

naginea orașelor dii tru că parteneriatul

iuGtionează ca pe roate —

PE ZIOMal. 1 EURO:25830lel Alte valute n pagina Bu i 1Deu:13210

încât nicio persoană să nt mai |

poată intercepta vreo convorbire. ŞI secretă,

SIDEX Galaţi a devenit parte a concernuli INM Holdings. Contractul de vânzare» e acţiuni afost Muşetescu şi

nu-şi mai putea

combinatului siderurgie vor fi convertite în.

chiziţia INM vaatinge valoarea de 52-54 de milioane dolari, Liniştea socială la Galaţi este asigurată pe cinci ani, cât noul proprietar nu va face disponibilizări. Guvernul trebuie să se achite în 100 de zile le din anexele contractului, iar INM Holdings trebuie să decidă ce va face cu aproximativ 1.400 de firme-câpușă care S-au hrănit 11 ani pe spinarea SIDI

Pagina 6

ultimilor ani etaţilor cu

atoriile

încă o provocare

Radicalul UDMR Szasz Jenă, a propus modificarea Consttuției pentru a perzite reorgz zarea sistemului administrativ, astfel încât să se desființeze judeţele actuale, iar România să fie impărităîn „regiuni natura: Ie”, Aceste regiuni ar echivala cu provinciile istorice româneşti, cărora să li se adauge Și inf

înţarea unui „ținut secuiesc”, care să cuprindă judeţele Har. (ghita, Covasna și Mureș, Scopul declarat al acestei redesenări administrativ teritoriale: ar. fi concentrarea puterii decizionale Şiaresurselorifinanciarela mâna autorităților locale

Pagina 5

„ Tabletă

Antrenament cu faţa la perete

rea întrebare: pe ce lume irăim, fraţilor? Unii stau prin birouri şi calculează cu pixul pe hă care sunt mişcările pe care tre: buie să e facă după un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter, lung de 25 de secunde, iar alții stau la poartă şi anunță cutreniumul. DI Hâncu nu șia făcut apariţia prin mulțime, dar putea consultat așa de distraci

ce să mai înțelegem? Trebuie să plecăm de acasă că vine cutremurul sau să stăm cu gura căscată şi să vedem mişcările pe care trebuie să le facem după? Dacăstau bine și mă gândesc ln câte cutremure am simit noi pe pielea noastră nu cred că ne-ar mai speria vreunul. Dela cutremurul guvernării trecute, până la cutremurele bancare, ENI şi cele privind scumpirile, agâllală de pământ de câteva grade şi de câteva secunde ni se va părea o dulce legănare. Auto rităţile locale mai

mână de la mână şi consolidau clădirile cu bulină roşie că alea stau să cadă pe noi doar când treci pe lângă ele, fără să mai aștepte cutreonurul, Nu dăm sta: turi,cănu ne pricepea, dar inai seranalăm şi noi pe ci, pe colea, poate s-o prinde cineva până la urmă, Că de antrenamente la perete, ne-am săturat. De vreo zece ani ne antrenăim pentru capitalism, asta ac f culmea Să „mă scoată cineva în aţa Blocului şipentru un cutremur, Fie l şi

pe dl Hâncu, celebrul prezicător de cutremure? Cred că se strică de râs dominia sa când vede ce se întâmplă n aceste zile cu tema sa favorită de conversaţie. După ce acum o săptămână Bucu: “reștiula fost scuturat de un „cu tremurel” de 5 grade pe scara Richter, autoritățile de pe la noi. “sal gândit să se antreneze pen: tuaface aţă în cazul producerii “unui cutremur puternic; Ni nu âdeți, nu lau luat drept liber arbitru pe di Hâncu, sau antrenat în gol sau, cum se spune, cu faţala perete, Antrenamentul a inceput cu... o grandioasă întâlmire intre reprezentanții auto: rităților locale, managerii regii lor autonome, firmelor şi insti or publice, angajaţi ai Mi nisteruluide Interne, Ministenului Apărării Naţionale şi Societaţii Naţionale de Cruce Roşie. Întimp ce autoritățile schimbau impresii pe marginea scenariu: lui latocmit şi se antrenau de zor, În câțiva paşi mal incolo de

Primăriei, în zonastaților. de metrou Uni rsitate, se întâmpla un lucru cel puțin bizar: polțistii retineau patru persoane care distribuia pian: te ale Mişcării de Integrare Spirituală n Absolut (ic) prin care. se anunța imiucata producerii unui cutremur, Când citeşti aşa ceva este aproape imposi

muţi plece de pebuze următoa- depământ.

mir 220, miseara: minim 16 C mazim 24 C_ Vremea in pagina 3,

Business

au mai cerut şi alți să-și recuj =451 milioar lei, pPEI Solca cala Si Fi Direcţia Apel

| te mitarde, Bosnov” SRL Reșita =

omercială Rot minti 4 vet ru! ricani dela e cuie aaa) a

Viza i nui los

eri

ra irmatcăva face un me,

| ete premeru Aian Nu [ie în ai lu

| natului de creştere a porci Stagiar co

anii nara e e e ol din,

ala Rata

pac! illegal Societăţii OLTCHI pre ar are posibltatea de a achita, cul acest. aaa na de 23 august 2001, se arată î comi pentru Prișatizare, APAPS nai are de. miti ze ue ied d ro de dolari find incasaţi sub forma garanțieă de participare la licitaţie, precizează comunicatul Peatru iecare Zi de îuărzicre suna datorată se majorează 0,19% Ministrul Ovidiu Mugeteseua primi o scrisoare de la Stephen G; Roman, președintele companiei, canadiene, prin care „Exal] Resources” Limited anunțăcă, dia motive independente de voința conduceri acestei firme, termenullinită pentru iai ceri pa) rătardeacliuni, 24; respecti „preciza in scrisoare că plata va efectuată a Inceputul lunii august Contractul de prializare poate fi desființat de drept,

fară ai oral: dacănu e resp la N ae plată.

Valuteîncont__ Curs (le) | |Zonaeuro _ Curstei) dolar SUA oozoaai | | marcatiermana > a82101 euro, 25836 | | Şiing austriac 1878 'dolarausralan:21496. || iranoelotaniezzner 6407 dolarcanadian 19205 | | marcăfinlandeza 4345 MARMURA || DEN coroanădaneză 8470 | | răinandeză

ră stenină 7042000.

Iau moldovenesc 2267

“100 yeni japonezi 29.738,

1000 ir durcaşii 221

ramul de aur 255.577 ei

AVAB

Iniţiatorul legii explică

funcţionează după model francez

sun, dn iale. can “virale, satui fe au ve Sita, BE au cerut dobâni cane teau șanse mici 38 fe Soccer Finanele auperce-

e sta ca pe un semnal de

Ionuţ Bălan

Reducerea drastică adobinzilor titlurilor de stat sa estom: pat. Ce element. semnalează acest lucru? La ultima serie de licitaţii, deși Bonificaţiile. au

Marius Hosu

Ionel Blănculescu, fost secretar de stat, acum președin: te la AVAB, fost ORCB, fost „AVAB, este mulțumit de Legea 409/2001, prin care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și ixeazăatribuţiile și îniloacele de acțiune. Normal domnia-sa este chiar inițiatorul tegii. Jurnalul Naţional a sem: nalat ieri căteva dintre punctele neclare ale actului normativ și, firesc, primul căruia iam soli tatun punct de vedere este soana cea mai autorizată în materie.

De ce e nevoie de Consiliul de Supraveghere?

Noile reglementări instituie un Consiliu de Supraveghere şi Indrumare, format din reprezentanţiai Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale, Ministerului Justiţiei, Corpului de Control al primului-ministru şi Ministerului Dezvoltării și Progmozei. Atribuţileacestuiail plasează deasupra preşedintelui AVAB (noua titulatură a. şefului, care, era secretar de stat atunci cândinstituia se numea Oficiul pentru

Creanţelor Banca: ul aprobă atât auribuţile tuturor angajaților, cât şi strategia de recuperare a datoiilor de lacazlacaz.

Tone! Blănculescu explică necesitatea Consiliului ca find o formă de asigurare a competenţei i atransparenței. Adopta: eacolectivăa deciziilor nu vafi practicață în fiecare caz, inumai pentru recuperarea, datoriilor mari, Dela cât anume în sus -5, 10 miliarde, milionul de dle abia urmează Să se stabilească prin dezbateri, după ce va fi desemnată componența Consi ului prin HBLAFRZE dEGuvărn.

Problema este că legea nu precizează că preşedintele AVAB trebuie Să ceară avizul

Consiliului doar pentru cazurile

AUTOR. Ionei Blănculescu a făcu legea în așa

incât să scape de o parte din.

continuat să se micşoreze, Ministerul Finanţelor. Publice (MEP) a atras sume mai mari decăteele care igurau în programarea iniiala, fapt care nu sa mai ntâmplat de la jumătatea lunii februarie. Care este cheia? Băncile au solicitat statului cea mairedusă cantitate de titluri din unaiulie și, mai mult decăt atât, în intervalele de cerere rămase neadiudecate, intre 700 și 1.100, de miliarde de lei a 182 de zile sau între 500 și 900 de miliarde de Iei ln 364 de zile, dobânzile pretinse tindeau, probabil, spre limita de 40%, Concluzia clar: bancile auarătat la ulimele emi-

Se pregătește

Dobânzile s-au redus în 7 luni Bilanţul celei de-a doua luni de vară ne prezintă dobânzi de 33,9 latrei luni, 34,43%; la şase iuni, 36,11 la un an. Scăderii ample de 5%-3% din iunie î-a urmat una de 3%-6% în iulie. După şapte luni din anul 2001, dobânzile ttlurilor de stat s-au mieşoratcu 16% pe trei luni şi cu 18,5% pe şase luni ori pe un ân, Chiar dacăcertifcatele de trezorerie pentru populație nau fost afectate în aceeaşi măsură pre-

a RomTelecom

Scăderea brutală a dobânzilor s-a oprit

ie starea totală

cum cele pentru bani dobânda oferită Ja su eu scadențăl trei luni se 349%, cu zece procente cecâtla Inceputul nului tru ca populația nu cum apuce din nou să teza valută, MEP a schemă subscripţie a sas eu dobândă de 36%, carcge statului Să reporteze inf al doar cu ajutorul băn populației

Graficul licitaţiilor de tu de stat din luna august că celdin iulie: opt din zece ajung la maturitate după so 364 dezile. Diterenfaeste incă dobânzile vor parcurge ună seu mai mult constant deci, crescător, urmând ca ci tembrie remuneraţile 1

Alina Olaru

Ministerul Comunicaţilr va

răspundere tansa, până a sfărșitul lunii iulie,

importante, nici nu face referire: la vreun plafon de competență. În schimb, e spune foarte clar că președintele participă la întruniFie unareale Consiliului, dar nu aredreptde vot.

Modelul la

modă - Franța

Omologul AVAB din Franța. are un portofoliu de vreo zece ori mai mare -cam30 de miliarde de euro. Tocmai de aceea acolo există şi mai multe forme de control paralel, şi mai multe organe colective, spune preşe: dintele, Modelu rancez, citat zilele acestea (cu ocazia vizi Bucureşti a premierului Lonel” Jospin) apropo de orice, este agreat şi de Banca Mondială,

OMNIASIG premiază fidelitatea

Garsoniere pentru un om, un primar și-o firmă

Compania de. asigurări OMNIASIG. a desemnat ieri, prin tragere la sorți, cășigătorii

aduce 3 garsoniere”. Fericiţii sunt cetățeanul Vasile Dumitru din Focşani, societatea comer. ial „UnicStar” SRL din Covasna. și Primăria din Cehu nici, judeţul. Sălaj. Premiile constau în câte 0, garsonieră pentru fiecare câștigător și vor fi inmânate până la data de 31 august de directori sucursale: lordin județele respective,

Clienţii au determinat alegerea

De ce garsoniere? Fiindca Când s-au acordat premii similare pentru cei care si-au făcut la OMNIASIG asiguarea obligatorie autope perioada decembrie mai, au fost oferite zece autoturisme Daewoo şi zece televizoare color. Mulţi dintre câştigătorii de atunci au “declarat că vor vinde obiectele i vor folosi banii pentru a-și Cumpăra locuinţe, Sensibilă la semnalele din partea clienților, compania Sa reorientat campa. mia promoţională. La această ediție au putut participa posesoriide autovehicule care incheia. seră la OMNIASIG, până la 30, iunie, asigurarea obligatorie de

Vieţi, case, maşini, călătoriitoate merită să fie asigurate

care au contratat asigurări luna e, nici detinătorii de tichete pe intreg anul

Asigurările nu pot fi fraudate “Teoretie,laragereala sorți toţi cei aţi de OMNIASIG pentru autovehicu-

le. Practic, tragerea a sorți sa făcut doar. din. aproximativ 180.000 de buletine. Mulţi au ratat ocazia dea şi incercanorocul, necompletând și netrimitând talonul promoțional. S-au găsit smecheri care au colectat taloanele în alb şi au trimis cu zecile şi sutele, pe același nume. Verificarea pe calculator le-aretezat din start incercarea dea păcăli asiguratorii, respectivele taloane fiind eliminate. Au fost şi cazuri de clienți - două astiel de taloane au fost extrase la tragerea la sorţi care au neglijat să completeze răspunsul la intrebarea simplă: „Câte parsoniere oferă OMNIASic

Procedura de tragere. la sorți s-a cur sub ochii presei, în prezența unui reprezentantal Ministerului. Finanlelor, a vicepreşedintelui OMNIASIG Fanel Plopeanu (cutotregretul, președintele Constantin Toma

i profesionale), a directoarei Dana Dumitru de la Oficiul Juridic al companiei șia directoarei de marketing vân. ări Luminița Teju, precum șia unui reprezentant al unui client important al asiguratorului — George Iorga de la „Dutch Romanian Trading. Group” După verificarea numerelor tichetelor și după ce sucursalele au confirmatexistența dupli catelar, au fost validaţi cei trei câștigători

Vicepreşedintele:

rector.

general Plopeanu s-a bucurat

covăsnene [i va prinde bine un posibil punct de lucru în garso-

vanieicu o garsonieră în municipiul Zalau (unde se ană sucur. sala la care afostincheiată asiurarea premiată) —un schimb, o locuință pentu un angajat

Mai mult decât RCA

Pe lângă asigurarea de răspundere civilă auto, OMNIA: SIG oferă în prezent întreaga gamă de produse şi servicii spe. cifice domeniului. Grupul include OMNIASIG Asigurare: Reasi igurare, OMNIASIG; Asigurări de Viaţă și AGRAS OMNIASIG, specializatăîn asigurările agrico. le. Anul trecut, compania a infințat și Societatea de Leasing. AUTOSIG.

Înființată în 1905, OMNIA: SIG SA aevoluatrapiă, ajungând. anul trecut numărul doi. în. România în domeniul asiguărilor,eu ocotă de aproximativ 15% din piațarespectivă, Acţionarii principali sunt TBI Holding, Company NV, cu sediul la Amsterdam (acţionar majoritat, printre proprietari căruia sc. numără şi Banca Europeană de. Reconstrucţie și Dezvoltare), și Banca Comercială Română, „Banca anului 2000” n ara noas. tră. Ei au acceptat să lucreze cu profituri mică, astelincăt cifra de aiaceriacrescut constant. Pe pri mul semestru din 2001 sau încăsat prime de asigurare de 22 milioane USD, aproape căt pe tot parcursul intregului an 1999, Planul de afaceri pe anul curent pre. vede colectarea a38 milioane de. dolari, dar un profit de numai 1 milion. În faza actuală a dez voliării pieței. asigurărilor, OMNIASIG apreciază că este, mai important ca toţi clienți să fiesatisfăcuţi

De menționat că toate bilanţurile OMNIASIG sunt con: solidateîn dolari. Aşa se explică. de ce grupulaieșitanul trecut n. pierdere, după regulile româeşti de contabilitate în li, dar pe plus după standardele inter. naţionale. OMNIASIG nu afișează profituri artificiale datorate “dobinzilorla depozite sau deva. lorizării monedei naţionale.

run rin ioeperea proce. riordeselecțe pin nlerme sul unei ti inernajonale a unei Comani de consultanță nanciară pentru vanzarea unui pachet unilepe cre tul romăn e mai deține a Romiele cor Ministrul Dan Nica antice peaza că it va i probabil căsizai de obancăde ves sii: Aceasta va i desesnnată inoctombie. Consultantul va tren săanaiese pia internațională și să prepară mai multe variante de a Scnuureaporesuui de vânzaţe, nueste car gurcăvor case urmand Civemul Sad apoi. lavânzareteie cei 65 derocea pe cea mai mental Sana 4 Consultantul vai, ieniceri i vândă intel

susţine Ionel — Blănculescu. Agenţii, autorităţi, oficii de acetașigen există in toate țările dez vltate. Corect, doar Banca Mon dialăa şi insistat pe vremea pre: mierului “Radu Vasile să înființeze şi România AVAB-ul Ordonanța de Urgenţă 51 din 15 decembrie 1998, prin care sa făcut pasul respectiv, era un text relativ simplu Şi atunci sa spus. căe conform cu cerințele Bancii Mondiale. Mai sunt multe de lămurit asupra motivelor din. care s-a ajuns la ditamai legea, edu dedetaliateînunele

“desele vagă în alele

eiţăgine că m aha cumul este feri de pericolele, pe

care le presupune, asumarea. întregiipoveriarăspunderii

tea societăţi. În 1988, 35% din capitalul. RomTelecom a fost vândut grupului elen OTE cu675

LNM a luat SIDEX cu 500 milioane dolari

Noul proprietar nu va face disponibilizări colective timp de 5 ani

vândut in contextul respectiv de pepiațainternațională Chiar OTE a anunțat recent

omajul

Rata nivel naţional e Ia Sfârșitul lunii iunie, şomerii reprezentau 8,8% din populaţia activă, potrivi datelor publicate ieri de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În cifre absolute, România are 840325 de şomeri, din care50,2% proveniţi din sectorul privat. Mai puțin de jumătate (474) dintre somerisuntfeme, ANOFPpune scăderea șomaiului în perioada ianvarieriunie 2001 pe seama creşterii economiceșiaaplicării măsurilor active pentru stimularea ocupării” dar recunoaște că un rolimportântil are, i relansarea, activităţilor sezoniere de primăvarătoamnă, (agricultură, construcții)

n principiu sa convenit ca. prețul final pentru o, acţiune: SIDEXsăfie de 10cenți n perioada de 100 de zile datoriile SIDEX. către bugetele publice (circa 600, de milioane de. dolari) vor fi converite în acţiuni, iar NM „Holdings" va achita valoarea acestora a prețul amintit. Se esti meazăcăvaloarea finală a pachetului de acţiuni vaajunde 5254 de milioane de dolari. LNM „Hol: dings* urmeazăa transfera 25 de. milioane de dolari în termen de trei zile de la data finalizării con. tractului, diferența urmând intra în conturile APAPS la expirarea.

Alexandru Moldovan Aura Vișan

„Nu este vorba de un simplu contract de privatizare, ci de unul de parteneriat” a declarat iei premierul Adrian Nastase, cu ocazia semnării contractului de privatizareaSIDEX Galaţi Dacăin inter. valul de 100 de zile, între „Data semnării” și „Data, finalizăr contractului, de. vânzare-cum: părare a pachetului majoritar de acțiuni de a SIDEX, nu vaapărea vreunimpedimeni major se poate spune că INM „Holdings aachi ziționat combinatul de la Galaţi contra sumei de aproximativ 500, de milioane de dolari, pre in care. afost cumpăratăși inișteasocială. Incepând de ierise constituie instituia Observatorului între conducerea SIDEX şi reprezentanții

10anisăreaizeze investiţi tehhologiceşi de protecțiea mediului valoare de „cel puțin 351,1 milioa ne dolari”, Să aducă și capital de.

Da ae AP oaia e asha iau ou pui

tastei irapteină ai nameti | AZ 2 ei ai ec ina

nufacădisponibiăzaricolectivepe: operioadăde Sani dezie,stofere serie de facilita salariaţilor şi să. angajeze anual circa 300 de absoveni ai şcolilor de specialitate, Există şi alte clauze incluse în contract care vor i defnitivate. pânăla31 octombrie 2001

Ministerul Agriculturii selaudă: Buluceală la privatizarea IAS

Agenția Domeniilor Statului (ADS) a primit 72 de scrisori de intenţie pentru cele30 desocietăi comerciale care au lost scoase la privatizare săptămâna aceasta și care dețin n administrare aproape47.000 de hectare de teren agricol Cele mai multe scrisori de. intenţie Sau depus pentru societățile „Agrozoolehnica” Grădiștea- 1 serisori,„Agrozoolehnica” Puchenii Mari, AGRO Glina,

provizoral este necesară pentru ca Guvernul să supună dezbaterii Parlamentului clauzele contrac: tuale și să Bnalizeze, În același timp, anexele contractului de vânzare-curmpărare: Care nu sunt puţine.

Mare fiecare câte cinei scrisori de intenție, „Agricola“ Ciulni „Lacoltias* Deveselu, „Agrogal” Galaţi - câte patru strisori de intenție, „Supersem” Arad și „Agrimex” Sura Mică — câte trei scrisori de intenție, Societăţile au un capital soial total de aproape 230 de miliarde delei,dincare 259) de miliarde de Iei reprezintă cota Ministerului Agriculturii

1 Mare,

ST EUROTEI

"TELEFOANE INCEPAND CU MOTOROLA 12258.

e Traian 137, TeV/ux 052 320330 A să Mag, Omnia: Te Far

i 57, BL Pelican, Parte, TeVFas. Ste. Uniri 12, Te/Rax: 031 510928 RIA! Ste C. Brancoveamu, BLG3,TeV/Fa-047 316. NAVODARI: St. Constanii, bl. CI, Parter, teU/Faz: 041.762.

cota de participare la cap RomTelecom pânăla 51%. Mi

pache de lezmaia propricţasas optimă a capitalului care poale facea la vărd:agrapului Fra

Telecom, dar a refuzat să (a orice, precizări. pe: diseuţilor purtate.

scade,

uvernul ameninţă

ta totalul de 601.853 indemizați. Dintre, 20472 au Studii super 153.120 au studii medii, 427561 sunt muncitori

Pe de altă parte, Guvern analizează posibilitatea reduce numărului de personal dn ii trie cu 7%. Premierul Adri Năstasea justificat măsurile p nevoia dea compensa crește salariale solicitate de regii societățile naţionale din subord nea Ministerului Industrie Resurselor. EI a prei indexare Salarilor sereaize pe baza ratei inflației și că Gun nulnu va accepta majorarea rilor peste acestnivl decăt dă sereduce numărul de personal

, Tev/Fax:01.2505529,

Te/Eax:081.552.65

i 1e/Ei

În urmă cu vreun an, ca să mă facă să înţeleg Cum se cuvine povara pe care S/DEX-ul o reprezenta pentru fiecare cetățean în parte, lie Şerbănescu mi-a spus sec: „Tu, personal, ca toți oamenii din ţara asta, plăteşti pentru SIDEX 7 dolar pe zi!“ Şi, în faţa derutei mele, căci de revoltă nici nu mai putea fi vorba, a adăugat: „Dacă se privatizează SIDEX-ul, va fi minunea ce se întâmplă la 2000 de ani o dată“. Scăpa aşadar puterii şi voinţei (mai ales a voinţei) oamenilor soarta Combinatului de la Galaţi, ea ţinând, în condiţiile împleticite ale reformei românești, eventual, de miracol. Aşa era. Ce guvern să-şi ia curajul să se debaraseze de monstrul ceauşist de care depinde, totuşi, soarta unui oraş mare cum e Galaţiul, fără a provoca o teribilă explozie socială? Cum să ataci păienjenişul de interese ale clienţilor politici care au prosperat pe seama firmelor-căpuşă plasate pe spinarea combinatului? (Ne amintim încă reacţia lamentabilă a unui Paul Păcurariu, lider PNL şi posesorul unei asemenea căpuşe, la vestea că S/DEX se privatizează.) ŞI, în fine, cine să fie „aventurierul“ care să preia un munte de datorii și pierderi, o tehnologie învechită, un efectiv de angajaţi, fără nici o legătură cu productivitatea, dar bine înfricoşaţi de „relele“ capitalismului, plus cele 1.400 de căpușe prospere? Se mai adăugau acestei ecuaţii nefericite, experienţele proaste ale altor privatizări (Reșița şi Tepro laşi) ca şi neîncrederea că guvernul Năstase, un guvern de stânga, s-ar avânta prea mult pe drumul unei reforme economice atât de radicale.

Pentru că nu cred în minuni, de când aflasem că dau 1 dolar pe zi pentru S/DEX, fără nici o consolare că toţi cetăţenii Romaniei fac la fel, mă gândeam că toată viaţa mea va trebui să cotizez la cea mai mare gaură neagră a economiei noastre, renunțând să mă mai întreb de ce nu-mi regăsesc impozitele nicăieri. SIDEX devenea o piatră în casă, cum se spune, de care, cu trecerea anilor, nu mai ai cum să scapi, dar pe care trebuie s-o hrăneşti, s-o îmbraci, cu toate că ea devine tot mai slută şi mai arţăgoasă.

RODICA PALADE

SIDEX — piatra din casă

„Minunea“, vorba lui ilie Şerbănescu, „fapta“, vorba premierului Adrian Năstase, este însă pe cale să se producă: săptămâna trecută APAPS a semnat cu LNM Holdings un contract-cadru care precede efectiva vânzare a S/DEX. Dacă negocierile între stat şi holdingul amintit vor avea succes, la 31 octombrie 2001, tranzacţia se va încheia definitiv, consemnând cel mai mare succes în materie de privatizare

din istoria noastră postdecembristă. S/DEX, cu 27.000 de angajaţi, reprezintă 80% din pierderile economiei naţionale, 600 milioane de dolari datorii şi un efort financiar din partea statului de peste 250 de milioane de dolari anual. S/DEX figura pe lista problemelor nerezolvate în toate discuţiile cu Banca Mondială şi FMI. Şi dacă actuala guvernare PSD-istă îşi va adjudeca pe merit acest succes, rămâne o nedumerire: de ce nu a făcut-o până în 1996, când se bucura tot de o largă majoritate, și a lăsat să se acutizeze sărăcirea populaţiei inocente, doar ca să alimenteze un colos acoperit de pierderi?

La ceremonia semnării contractului-cadru de la Palatul Victoria, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti i-a înmânat premierului Năstase un mesaj din partea omologului său Tony Blair: „Sunt extrem de bucuros de ştirea că veţi semna contractul de privatizare al celui mai mare combinat. siderurgic al dumneavoastră, SIDEX, cu LNM Group. (...) Sunt cu deosebire încîntat de faptul ca pa tenerul dumneavoastră este o companie

vizita sa recentă prim-ministrul Lionel narcis manda oficialilor români ca pentru în

atlantică să încerce să-şi atragă şi sp

sogioniaaciă SE cel al Prea i - privatizarea S/DEX să constituie un câși mare decât dolarul pe care n-o să-l zilnic, fiecare dintre noi, în gaura de la

ILIE ŞERBĂNESCU

Dacă, după recenta semnare a documentelor în materie, privatizarea S/DEX va deveni şi efectivă, aceasta va constitui un punct de cotitură în evoluţia economiei româneşti. Regulile de joc, care nu sunt acum cele ale unei economii de piaţă, ci ale unei economii care funcţionează prost sub povara intruziunii politicului şi clientelismului, vor tinde să se schimbe. Actualele reguli sunt extrem de păguboase pentru statul român şi cetățeanul român și profitabile doar pentru o mână de oameni din clientela clasei politice şi din mafia directorialo-sindicală care blochează orice reformă în industria monopolistă de stat. O schimbare în regulile de joc care, odată declanșată, nu va mai putea

CE Lai

fi apoi oprită. Şi asta pentru că S/DEX este acum în epicentrul acestui joc dezastruos pentru statul român şi cetăţeanul român, este placa turnantă a marilor transferuri de bani în scopuri fals sociale şi de fapt clientelare din România, este punctul nodal al imensei diversiuni numite blocaj financiar, este nucleul siste- „mului hibrid, nici de comandă, nici de piaţă, care împiedică economia românească să funcţioneze ca o eco-

SIDEX: precedent salutar pentru privatizarea găurilor negre

de trecut două hopuri. Unul este politic. Spre a se acoperi — şi bine face! — guvernul intenţionează să ceară, direct sau indirect, aprobarea Parlamentului, eventual printr-o ordonanţă de urgență ce ar urma să fie discutată în regim de urgenţă în Parlament. Dincolo de coloraturile politice, parlamentarii vor trebui, la vot, să aleagă între emoţionalităţile patriotice şi răceala pragmatismului, interesul naţional fiind de partea acesteia din urmă. Al doilea hop este rezolvarea, care cade în sarcina părţii române în decurs de 100 de zile, a principalei probleme a S/DEX: „datoriile istorice“ ale combinatului, de care cumpărătorul nici nu vrea să audă, pe care nici n-ar avea de ce să le preia neavând vreo legătură cu acestea.

SIDEX -nu este singurul caz, dar este poate cel mai emblematic pentru situaţia în care a ajuns privatizarea în România. Cu 2—3 excepţii, cam tot ceea ce România are de scos la privatizare constituie găuri negre, mai mari sau mai mici. Unor investitori în căutare de profit li se oferă de fapt întreprinderi generatoare de pierderi şi, încă şi mai rău, greu împovărate de „datorii istorice“, adică acumulările de obligaţii financiare neplătite de ani şi ani de zile. Sunt de fapt oferite la vânzare mai mult datorii decât active. Mulţi spun prin România că S/DEX „face“ cel puţin vreun miliard de dolari şi n-ar trebui vândut cu mai puţin. Dar cum s-ar putea obţine o asemenea sumă pe S/DEX când combinatul are datorii de peste 1,2 miliarde dolari, plus pierderi operaţionale anuale de vreo 300 milioane dolari care nu-l legitimează ca oportunitate de profit! lată la ce trebuie de fapt să reflecteze parlamentarii români!

Oricum preluarea „datoriilor istorice“ nu poate fi acceptată decât eventual de către acei investitori care se gândesc că ar putea practica şi ei aceleaşi nerespectări ale obligaţiilor financiare pe care le constată la întreprinderile româneşti. Un investitor serios, cu nume şi imagine de apărat, nu-şi poate permite însă aşa ceva şi ca atare doreşte degrevarea de aceste datorii. Şi urmăreşte ca lucrurile să fie clare de la început! Aceste datorii sunt la bugetele publice, la bănci şi la furnizori (indeosebi la companiile de stat din energetică). APAPS, potrivit legii, este posesorul doar al acţiunilor, dar nu are nici o jurisdicție asupra acestor datorii. lar guvernul, care şi-aşa are jurisdicție doar asupra datoriilor către bugetele publice, nu este parte la contractul de privatizare, căci nu el, ci APAPS vinde acţiunile. În fond, la Reşiţa, impasul la care s-a ajuns este, în

„ultimă i Pap

TRAIAN UNGUREANU &T.RU.

Tara mea

(în război civil)

„Nu mă mai simt solidar cu echipele româneşti de club, În schimb mă agăţ din când în când de Liverpool, Arse. nal, Realsau Milan. Naţionala României nu mă mai face, să tremur în tribună sau la televizor, Uneori simt însă o simpatie fugară pentru Anglia sau Italia. Niciodată n-am mai simţit ce simţeam pe la 14—15 ani pentru. Dinamo (din fericire scurt timp) şi pentru Un/versilatea Craiova Niciodată n-am mai trăit bucuria şi suferința cu care am iubit echipa naţională până pe Ia 30 de ani.

Am devenit european? Om al lumii largi? Nu pot să sufăr internaționalismul (manxist sau eurobirocratic) şi nu cred deloc, dar deloc în binefacerile înfrăţiii multirasiale/culturale aşa cum e ea de văzut în pliante şi reclame saturate de culoare şi tâmpenie „corecte“. Nu. Nu m-am lepădat de fotbalul românesc al zilelor noastre, pentru că m-am îndrăgostit de fotbalul jucat de alţi (mai bogaţi şi mai colorați). Nu îl detest pe Neaga, pentru că mă ține Michael Owen pe masă şi pe casă. Nu îi dispreţuiesc pe Dragomir, Sandu, Becali şi pe Păuneşti (prostituata şi fraţii), pentru că am citit dosarul preacurat al lui Arsene Wenger.

Atunci poate sunt pur şi simplu antiromân? Cum se zice pe limba polititicocorectă (cacofonia aparține curentului, nu subsemnatului) am ajuns românofob. Sau poate nu mai sunt român cu sufletul şi nu mai pot simţi romăneşte? Am scris şi am spus atâtea cuvinte grele împotriva atâtor români care joacă sau se ocupă de fotbal, încât trebuie că am o fixaţie, o pornire, o boală. Îmi pute ce e românesc. Hagi e mare, dar nu ca alţii de mare. Fură şi alţii prin campionatele lor, dar eu înjur doar campionatul nostru. De ce? Doar pentru că ăsta e românesc?

Dar ce e cu adevărat românesc? Maneaua? Praful din venele lui Neaga? Afacerile lui Dragomir? Şmecheria rece a lui Sandu? Nu am să zic nu. Şi porcăriile sunt ale noastre. Şi hoţia şi corupţia şi căderea sunt româneşti. Dar. nu pot iubi nici unul din aceste lucruri şi ipochimene doar pentru că zac în România.

lubesc altceva. lubesc şi mi-e dor de clipa când mă fălesc alene cu puterea lucrurilor româneşti. Există lucruri româneşti tari şi curate. Când îl aud pe Dumitru „Cacurica“ Baicu (72 de ani, comuna Clejani) zicând cântece bătrâneşti atunci mă apucă repede mândria de neam. Nu că nea Cacurica şi restul tarafului din Clejani ar fi voievozi de pus în cartea de citire. Ba chiar cred că la viaţa lor au mai dat cu jula, au mai preacurvit şi s-au mai tras pe sfoară unii pe alţii. Ştiu că se strâng la crâşmă, beau țuici şi se înjură cu migală. Sunt şmecheri şi pot ti cruzi. Bat calu' până i se frâng genunchii. Câteodată lasă calu', dar se frâng genunchii muierii. Când cântă au o voce largă şi

Timofte: „Ofiţeri «pă aestrul Dorinel activi sunt Di, guvernări a bătui suta

icopter la

m secident aviatic s-a produs ierise Foten dea IAR 50 pna ei lora dinte bta arate copilotul şi mecanicul de bord, Cei reiau ga Pe Îi Moara cate eee Cei tim sciatcu ine unităţii, Accidentul a avut joc în app at dezborlajoasă înălțime. in timpul unor

la ora 1930, când.

relerul Adrian Năstase a anunțat că, de a 1 ianuarie 2002

acesta pulereade cumpăra SI taturec pentru anul Vor conse Sieu O soluție este introducerea venii ÎI iapeea procesului de recorere a pen AL casă mulți anii c întimp ce fiul lui Dănilescu se limbă liber, Poliția și Parchetul se acuză reciproc

Digi Inurmăcuozi,Miniseru Public anunța că Polar idortiv dela EC Dinamo, acuma venit şi rândul Poli al soresali Poliţia Capitale prefează că a patut n ceduriie cete de Parchet deoarece. bir

ÎN etuaiea extertizelor nu pnaionesa tăi duminică, Asti, polițist au consultat un expert teh. bi careinsănu Sa ana să lectuezeexperia de a după

a recomand birculu, invocând şi psaaporull de

a mecico erat

lmânu-i frate i bulgarul

fad Herjcu

| Pălmu că scena poltică / redusălamereuizolataregiunea regională e ocupată de mai Balcanilor. Vizita premierului limes ri masive Nitase la Soia afostrelecută Stipolesionist în demone- ca un important succes inter tara riodtăţi lor, România naţional al României, atenţia i îdicaplă puțină. energie find asemânătoare cu lnlide procesul de integrare cea pentru o deplasare la imuilantică spre realizarea Washington sau Bruxelles.

use pol pri de sus, Atel umplexele noastre. se trans.

amin senzaţia că putem şinoi

Citiţi editorialul

Astăzi va avea locultima extragere a concursului „100 de vacanțe!“ Extragerea va fi difuzată in direct de ANTENA1 la emisiunea „Neaţa“

Lista celor 34 de câştigători vafi publicată mâine în

Jurnalul Naţional

Yujafunclie de resursele găsite de Guvera. Nâstasea subliniat |

din umbră » laNaţională Ri Z — fustă Pagina 5 ti dt Pagina? : i x i Poliţia are pe conștiința

un băiat de 16 ani:

e Marius Andrei a murit ieri-dimineaţă în braţele părinţilor, în urma unei supradoze e Traficanţii vindeau drogurile chiar în faţa casei tânărului e Mamavictimei implorase poliţiştii de la Secţia 7 să intervină, dar aceştia au refuzat să se mişte fără o „reclamaţie scrisă“

a aăistribuitoriorșiconsumate.. ÎnzonaLizeanusuntalecătera magazine, sau. amenință ta Anca Medrea | sue ue droguri Răspunsul zeeide minoriacăror moarte rândullor cu moartea cetățeni Elo de AroEuti Cotoiiloan “batelaușă: Amenințaicumoar.. nevinorli agPOliRaTe Pe consințăun eubordoniceei deo jotă cade trucanțide droguri. Părinţii unerlor din zona adolescent în vârstă de numai. Cordos, săi ele ză sa “ofere amanunte“ Lizeanu sunt hotărâți să facă 16 ani care a mun leii. loa inedite A d deaprevețelelededisriuitri. icon comun, gichiar cu prețul eat în urma unei suprdoze de. (acut ecua Petângă șiconsumatoride supefiantesi vieților au de gând si-i eroină Traficanţi de dlupe. oii gi i Calimaiarumeat “înal ales despre alle zone în mate peceicare le duc ante din zona legare Cola parnțlor. copilului o, altă. care aceștia operează, Decele pier din pricina căror copilul pinilor Te baza lezală bai mulic ori minorii sunt ae. reseție ar trebui să o a decedat In aceata dă SO team Este anormal ca “menţin lumeahahicinogene- orice scsizareşice ii ponei Aceasta, ntre societate în care droguri tari pefcare legea Nusăstea în eviteniele Poliei Accasti.. nl cc caarezedimeeiaee acești e trăieecîiastincază, nele dela birouri, pas, avântul A ordine a/oa--- de pentearşi procura doza il-- adevăratele dezastre sveiloriegisănc indiana, nică fură bunurile famile, TUntaotrsatnalptlacerui, din mijloace de transpor, sparg Pasina2

Poliia are pe conștiință un

Cad capete după

tragedia de la Vulcan |SIDEX nu mai Un secretar de stat şi un director general de la

E are materii prime Industrii, plus şefii Companiei Naţionale a Huilei şi

ai Minei Vulcan îşi pierd, deocamdată, doarfuncţiile | Edwarăpastia ____ Witalaureușisăinmosicăca mazimu ce: le Făt pisi aa aţi A Ra mmereacăla tăriu săptămânii

binelea genunchii siderurgiș DanŞoiman,diectorul gene. tor. Dan Soiman eacerutnoi- viitoare cele patru furnale ale ral A SIDE iu ave eizatie pe | lorpatronisăse implice financiar SIDEX vor intraîn regim de ava: eprezentanții INM ISPAT că în conducerea SIDEX, însăpar. .ie,stareîncarepotii menținute tea indiană a refuzat, susţinând . încă două săptămâni După care

„După analizarea raportului. deciziledenlăturare din funcţii. de producție, Die Gheorghe, şi privind accidentul de la Mina au fost luate, după ce raportul . inginerul şet pentru securitate efeitor)aaccident ascosinevi- minieră, Dan Suculescu, din | societatea gălățeană nu mai are

| taseadecisrieri desituirealul | denjăaptulcăin sectorul minier « cadrul Exploatăii Miniere Vul. | materie primă pentruaține pro: . eăasteaptă una noiembrie când vorBtnchise. | Pompiliu Buduran, secretar de -. s-au înregistrat numeroase acte — can vor fila rândul lor schimbaţi | ductția la un nivel constant, dar 'se va semna contractul final. Guvernul nu pare să remarce stat în Ministerul Industriei și deindisciplină Dincadrul Com: . dinfunețe apte indiană a refuzat orice. Surprinzător însă, indienii sibuaia socială deosebită din

oraşul de pe malul Dunării. „Eve: imentele de la Reșița pot părea

Resurselor şi a Iu lie Bară. panieiNabonaleatiileiau lost. Comisia - guvernamentală | implicare, “ Lalshmi Mital, Sauimplicatbuternie na bloca neseu,directer general în cadrul. Inăturați dia funcţii directorul | pentu cercetarea accidentului | preşedintele LNM, aavutinulti . două contracte importante de

iei Ag demii general Oheorghe Cioară, imi. dela Vulcana iunslaconcluzia | mele două iniricu mana: aprovizionare cu materiiprime, aderărate «hărenelicu poliţia” se anala conducsile Compa.Merul el penru ecupiale “căinierea exploriei de metan | eri combinătuluDicăcelmai - inaceicaz memuiatepindna.. fă eeGa e a pe mici Naţionale 4 Hullei și a minieră Mae Bora, i loan —safăeutinsuitorulsăpatin gale: | tare sperie atitudinea pasivă a „noiembrie. plasei afirmă sindicali

sunt convinși că, la nevoie, pot

lui Miron Cozma

îmiaregrac pe departe, una din ins

Cotroceniul vede influenţe politice în condamnarea

Exploatării Miniere Vulcan, Vulpe, director la Exploatarea | riatransversalănr. est, posibila | Guvernului, modul în care sau Una peste alta, combinatul Purtătorul de cavântal Guvernu: Minieră Vulcan. cauza exploziei constluind-oo | prezentat observatori și decla siderurgie din Galaţinu maiare | »OP7i Dunăreala Galati” lui, Claudiu licaci, a arătat că De asemenea, inginerul şef. scânteieelectică, ile obeiale pe care lea făcut . materie primă decăt, pentru, P:

Doar o minune o mai poate salva pe Alexandra Huci

Speranţa gimnasticii este ținută în viaţă

sondaje de opinie

doar de aparate crina Matei Une a roi: Cer ese ăia Năsta: atu] Cotroceni aprimitonou îi SU - NE ioan eeeenutemiu mDeviziă Mâine |Cimmeirmea = Dana Stancu că Regele trebuie săresi Doi cre ese tei depuradeavotatulacee Șefului statului“ | — Alocandra Fuci, campioana Luminiţa Purdea tului cheluieile ficute. 28, cu det an comă. — tuia, senatorul PRM, ViorelDumi | Decizia privind o evenbuală | naționalăde junioare a României A ei dintre subiecți cred că Guvernul dep Sage SANI teaca Conlienuldestat Şerban erațere a Iu Miron. Cozma | larimnasicăeteîncomadegra- ă uveraultesteazăprolema | trebuie săfacăun reerendumpe lee) a cata (mic. Nicolae asolictatavocatuui si aparține şefului. statului şi nu | dul Vl Spitalul Judetean Tim retrocedării Peleşului fai această temă, 28 3% cred că ar ipoliicicare eraula guvernare. aducășio copieasentnței pentru Guvernului, a afirmat ieri prim | şoara din cauza unei mallormaţii regale printr-un sondaj de opi- trebui emisă o hotărâre de ma ea BONETE putza prezenta iilonilieseu, ministrul Adrian Năstase, Ela | congenitale care ra provocat un mie, dat ieri publicității care ar. guvern ar 27,4% red că Parla i d pu fă Miron :o notă tehnică” privind această spuscăi sa părut ciudat faptul | anevrism. criza sa declanșat la putea anticipa decizia pe care o mentularirebuisăiao decizie în Cozma iei Pin ti « ivațire în care se va analiza și căpedeapaluiCozmaatostmao: | Deva impulunuiantrenameni, valua Executivul în această pri aceâstă problemă Sondajul rea: tiran sepoate, mu se face, a | ituația familial acondamnatu-.. rată foarte rapid de atreianila18 | far Alexandra a fost transportată ncluzia acestuia este că . lizat în perioada 19-19 august, tra ieti loan Talpeş, geful | ul". Nicolae Spune că această | ani și a afirmat că împărtăşeste | de urgențăla Timişoara cuuneli majoritatea rocmânilor se impo- . are o marjă de eroare de 5%. Mniaieai Puzidua ue din nouă cerere de grațiere vali ti. părerea lui Cozmâncă, potrivit | copt, Dupăonoaple de coșmar, trivese restituirii“ Peleşului, Premierul Adrian Năstasea Pica Prezoane din notă Seri ete meniu cărui radiealismu în robleăe | mp în care starea micule nu a oct că gât ă eee dea odata (i ăreslor exprimate e mins. adaunovizconsulativ. desocsigenmueste folositor”. | permisnicio interventie chiruni- MAR, 522% dintre cei tesuneilegi special pentru pro: Octav Cozmâncă, cel care: cală, Alexandra a fost operată pen- egalat decit e prele, Ea alia "asacăentința dtaiuiCozma Ri î tru diminuarea hiperenstunii PE A | revenirea casteluluitn patrimo- „dacă cererea Regelui va fa Vezinaindiiuicezm Recursul în anulare; cale-lungă | ici ia sarate pin mie egale în tamp e. tată după Legea 0, va exista 6 $6 matură politică”. Mai. mult, ui suntexirem de reduse, sta- 32,5% se pronunță pentru petro- nesiguranță“ permanentă În Tipey crede că decizia de : realncare ese micuțatinăaproa cedarea Îi. Ceva mai puțini, următoriiani,penteu căşicelli ec de | ovar ca gap pia ar  5% mu Sunt de acord nici cu membri ai famile regale vor Vibe apreciatăîn termeni «pro» iron Coz , Repr Alexandra Huci nu are decât 12 A NI restituirea celorlate proprietăţi | ridicaasemeneapretenții“ tipa alăinlermeni Pre. Souonareaacalorase | Minseruti Pub afmmăcă! y N revendicale, Totatăţia consideră Cupuțintimpînainteca son vahade: supune a vot ceva. Este “îngreunată de faptul că dosarul toate cererile se află în studiu la si că Regele Mihai nu Îşi va dajul să fe făcut public, Năstase Vita de a aprecia o situaţie cu asemene pă NOI Secţia dudiclară Penală, urmând. | Ia pat șia conectat-o la aparate a păstra promisiunea de a. ie a ținut să precizeze că soluția de trei o stu A. le igansa chiațraeoatăpe | săi se fosă dapăiehoe, | urvenitcu putin um iunie de d A ezsiin ceai tsi, Î propice mins Cozmincă i a ni 'un concurs de PR ivința investițiilor făcute de — nu exprimă punctul de vedere al a pețepeit un om ae, de maeştri, carearfi Slaulromân înobiecavelecenu: Cuvetadlui pentru cânt sait

loc ici o şedinţă pe această temă.

propulsato lotul olimpic. i: tede Casa Regală, „oi i “a57% dintre ee chestion

Business

O delegaie a Fondolul Monetar Internauonal va veni ani. 20 unt l Bucureşă, n scopul relua iscuților prind banetul ve ul 2002 lincmireasriori e intenţie pentru Inciierea nui atacuri e tmprumut tan by ma declarat agenție! MEDIAFAX: sur apropiate negocierilor, ResponsaliluEMnvelţacu Romă: ni, even Mates, urmează să sosească a Bucureşti până ce tărziu. data de 25 august. În urmă cui două săptărmâni o echipă de experţi din Sad FM sait Ministerul Finanţelor Pubbe pentu analiza, impreună cu speciali români, rolectu bigedlli consalidat pe anul 2002. După ultima vizită even Mates la Bucuresti, la tru ună iunie, ministru anbeor, Mihai Tanăsescu, declarat săalostdea incheiat proiectal scrisa deiniende,

Chirii mai mici în București tea n e a ae iendința descendentă incepulă nani precedenţi pre. zemfind n racde de apă dolari meu strat pe lună, pentr deposite nau construite previziunile anticipândieă, dată creşterea. terei chiria medie vaajunig a cinci ase dolari metrul pătrat pe: ună. se arată intrari studiu efectua de agenția imobiliară Colier, întezpaţional. Auractvtlea spaţiul depinde oarte mul de acces iltateatacăile de transpor, avantaj el ua putere find aecesul locale ferată. Ratade ncociupare se iaiează n unu valorii de 18% pentru depozitele noi. A

Agenţia Fitch a majorat Ă calificativele BRD

Agenţia internatională de rating Fitch a majorat la inceputul Săplamâoislifcativele acordate Bănci Romane pentzu Dezvoltare pentr datoria pe termen lung și pentr datoria pe termen scurt În acel urm Feha atribuit BRD rangul de spin IF ia canti. matcaliicaivul acordat pentru daloția In moneda niaionalăpe er. men scurtșiratingulde emitent. Ratingul de spniin reflectă opinia Avi Fc poti căra auonătleromanevor usi bena,

Cazul care a necesar; a urmarea porci în

RExunee pozei sale esențiale in sec Pensionarii, o mare problemă

Modificarea fundamentală a raportului dinre ora de muncă acăvăși numarul pensionarilor reprezintă cca mai mare problemăa Romaieădin punetde vede economic şi social a afirmat miercuri scară Cluj, premierul Adrian Năstase, eastaa arăta că dierenfa dinte ele şise milan de pensionar și ee patru milioane de sala iațiest cauzată și de faptul Căpersoancle care auieiil pensie revin lterior sub calitătea de colaborator șnu oferă inerlor posibilitatea dease angaja peaceste posturi.

Valuteîncont Curs (ei) | |Zonaeuro__ Curs(lei)

BoIBESUAI Ia p0779ai | | marcăgermană 19987 euro, 27256, |. | IINMBIBUS AA 06 Cola BUSICATaN 2720455740: || franc belaian

Barcă finlaroază > trancirancez.

coroanădaneză 9875 ră senină 24287: leu moldovenesc 218, 100 yeni japonezi” 24.968,

Edward Pastia Gabi Viag

ter, laSIDEX, noul proprietar Lakshmi Mil, președintele ho 'dingoului LNM, a avut primele, întâlniri cu manageri combinat: fu Discuţie au vizat care sec: tor în parte, indienii dorind să

cât mai bine situația la SIDEX Reuniunea a începutiaora 10 005isaterminat ta ora 1900, Modul în care su prezeniatobsersatorii și declara tite oficiale pe care lecafăcut Mit: tal au reuşit să „inmoaie genunch siderurgia.

Dan Şoiman, directorul ge: neral al SIDEX, îngrijorat de situaţia combinatului, a ridicat problema aprovizionării cu matezii prime, agravată de lipsa resurselor propții Elleacerut noi ler patroni săse implice intrun fel Sau altul dar, surprinzător, partea indiană refuzat săaducă proprii urnizori, susținând că așteaptă luna niembrie când se va semna contractul fnal. Cu această ocazie au fost infirmate speranțele pe care ministrul privatizări, Ovidiu Muşetescu, şi le făcea în acest sens. În schimb, indienii au reținut sugestia ministrului de a semnala decizii je care nu le convin, presând puternic pentru blocareaa două

Economiile populației. au aiuns, la sfărșitul primului semestru al anului, la 52.348

miliarde Iei, in creştere cu 3,3% faţă de luna mai, informează Banca Naţională. Volumuliuritor dist inter deținute popu tape aatins lasfărșitul unii iunie.

aramulde aur 263.508 ei

nivelul de 14.167 miliarde lei,

Conducerea SIDEX s-a spovei

Combinatul de la Galaţi nu mai are materii prime

contracte, importante. pentr materii prime

Reamintim că semnarea contractului de privatăzareal SIDEX ra făcut pe 25 iulie, urmând ca tranzactia (în valoare de cirea500 milioane de dolari) săse inalizeze după 100 de zile, adică undeva la inceputul uniinoiembrie. Înacest fel pe această perioadă, combina: tulnu maiare un proprietar decât amd teoreie. Acesthucnueste confirmat de „partea practică” a problemei

siderurgie din Galaţi nu mai are materie primă decit pentru max: mumzece le Situaţia este ingri jorătoare și findealipsește capita îulde lucru, adică banii necesari pentru achizionarea de minereu Si cărbune. Există temerea că la frșitul săptămânii toare cele patru furnalealeSIDEXvorintra în regim de avarie, stare în care poti menținute încă două săptămâni,totdin cauza ps resurse. or: Dupărcare vor inchise. Din păcate, inchiderea unui furnal nu este un proces reversibil, ci înseamnă distrugerea uă.Constru: veaunuiat furnal costăcel puțin 100 de milioane de dolari. Dacă înmulimoupatru..dezastruleste

Cresc economiile individuale

ceace reprezintă o majorare cu 5,2% comparativ cu luna anterioara. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate n i, au crescut cu 2,3%, până la 89 931 miliarde, li, atăt “pe seama majorări depozitelor. cât șia deprecieri cursului de schimbal monedei naţionale.

în prezenţa reprezentantei Ambasadei SUA, Susan Johnson, și a ministrului privatizării,

Ovidiu Mușetescu,

La Slatina s-a semnat acordul social dintre sindicatele şi patronatele de la ALRO

de onoare ai ALRO, Susan R, Johnson, însărcinata cu afaceri îi a Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti şi Ord Muşetescu, ministrul privatizări, pre-

şediniele APAPS. Întâlnirea celor doicu conducerea și sindr-

calele din ALRO, urmată de o vizită prin uzină, a reprezentat preambulul celui mai important aci din istoria postdecembristă a mişcării sindicale din România, semnarea acordului “social intre sindicatele şi patroalele unei intreprinderi afate, în pin proces de privatizare,

Dar pânăla semnare afost jnteniul luatin cel mai pur st gazatăresc de către cea mai înaiă oficialtate a Amabasadei SUA la Bucureşti, directotului general executiv al

e mii de slătineni au cântat și au dansat Ja „Ziua Metalurgistului“, împreună cu A-SA., Animal 'X, Alice Bursuc și Jojo e Spectacolul — prima. do-

| vadă de Implicare, în viața

comunităţii a acționarului privat american de la

„Marco Group"

Ziua de Sfânta Marie Mare a tostuna plină pentru locuitoi Slatinei. Oraşul care Iălește, din şi pentru aluminiu şi-a săr- 'bătorit Marle şi Marinii, ca peste lot în țară, dar şi pe angalali platiorel industriale, cu ocazia „Zilei Metalurgistulu. Spectacolul, sponsorizat de câtre acționarul privat al producătorului. de. alumi ALRO Slatina, grupul ameri can „Marco. Intenalionar: (42%); a adunat seara pe plat: forma din fala Casei de Culură a Sindicalelor mii de locuitoti dornici de distracţie Aceştia au cântat și au dansat timp de aproape patru ore alături de Jojo, Alice Bursuc (osta elevă a „Şcoli Vedetelor) şi trupa el. de proaspeti taureaji de la Mamaia, constănenii de fa Animal X, asaltaţi mai ales de adolescenii din public, până la finalul ce a frumoaselor şi talenatelor de la A S.I-A,, ovaţioate a scenă, ferestre şi balcoana deschise.

ALRO, dt, ing. Gheorghe Dora. După întrebările şi răspunsurile legate de copacitatea de producție și planuri vitoare, de materii rime şi sursala de aprovizionare cu acestea, de prețul energiei electrice

iească principali competitori a. ALRO, de importuri, exporturi principali beneficiari externi Şi interni, ziariştii prezenli au. declarat că toate intebările pe, care şi e pregătiseră la rândul lorprimisetă deja un răspuns.

e „Statele Unite sunt interesate ca întreg procesul de privatizare din România să avanseze transparent, corect şi rapid şi nu într-o privatizare anume sau ata”

le Susan. Johnson. şi Ovidiu Muşetescu — oaspeli de onoare al ALRO

„Ziua Metalurgistulu la Siatina nu a fost Insă doar rezervală distraclor. De muncit, au muncit În primul rând oaspeţii

În finalul întâlniri, destăşurată înti-o sală piină de dra: pale tricolore şi americane,

Susan A. Jobnson a ținut să explica interesul Şi implicarea Guvernului Statelor Uni procesul de lranziţe acono- 'mică'din Romănia: „Mesajul nostru este că privatizarea este un proces deosebit de important— poate cel mal important. Dar interesul nostru nu ieste reprezeniat de o priv zare Sau ala, de cazuri pariCulare, ci de procesfîn sine. De. faptul că e) trebuie să aibă loc. cât de repede se poale, să île corect Şi transparent", Mesaj receptat în primul rând de primul responsabil cu privaliza: tea cin Guvernul României, ministrul de resort și preşedin. tele APAPS, Ovidiu Muşetescu. Care, în răspunsul său, a subiniat totuși că înțelege vizita doamnei Jonnson la Slatina. ca pe un Sprijin imoral pentru conaionali săi de la „Marco. Group”, cu 42% al doilea acţionar ca mărime şi impor: tanţă după statul român în societatea ALRO: „Bănuiesc că pentru o firmă din Groentanda nu aţifi făcut o breșă în programul. dumneavoastră atătde încărcat

e Liderii sindical! — acordul social este o vietorie 'ce ar trebui să facă școală

Cel mai important moment peniru viaţa. întreprinderii a. avut loc apel la sucursala din Slatina a CONEF SA, companie afată şi a în proprelaea grupului american Marco”, sucursală inaugurată cu a: ceastă ocazie. Acordul sotial, negociat de-a lungul ultimelor. luni şi încheiat in urmă cu câteva săptămâni, a lost sem-

nat de către patronat şi sindicate, Liderul Sindical Cristian Oprescu, același care cu doar căteva uni în urmă a organizat celebrul marş de protest impotiva privatizării cu fanlară şi. cruci de mormânt, gulgiu şi coasă, umănărişi care alegorice, iar acuma fost organizaloui pa plan lcalal spectacolului de „Ziua Metalurgistulu -, era încântat „Este o mare roa-. lizara pentru mişcarea sindicală. Am. reușii prin acest acord social să asigurăm nu numai menținerea tuturor locu: lor de muncă pe o perioadă. 'de cinciani, menjnerea obiectuiuide aciviate şinedhizarea. fabrici, dar şi meninerea nivetului de salarizare, la cursul dolarului, deci protejate, de/ infaţe. Reuşia noastră de azi ar trebui să île un exemplu şi peniru celelalte sindicate din cadrul unor întreprinderi ce urmează să fe privatizate lar salarile actuale de (a ALRO. sunt dstul de mari incât să contribuie la ridicarea meniei de venit pe economie. Co: negociatorul şi co-semnatarul Peler Braun, reprezentantul „Marco' şi vicepreşedinte al Consiliului de. Administrație ALRO, este şi ei convins că exemplul dat miercuri ar putea să facă şcoală şi să deschidă drumul unor privatizări. de, succes, in. economia romă: nească. Privalizri în care acționarul străin să dea dovadă de seriozitate, interes şi responsabiitale şi, nu în cele din urmă, de implicare în viaţa. oraşelor în care se implică. O primă dovadă de implicare: spectacolul de succes sponsorizat cu ocazia „Zilei Metalur-

gistulur.

complet Revenind la intrebarea ctarul? şi dece.

conabinatului, răspunsul este de naturăsăprovoace icoane angaaţilrteoretie,patroneste grupul INM dar vaintra electiv n posesieabiain una noiembrie. Totieo-

e şistaulare putere de deci. tcăşia luato,

edr este mulțu „piatrădepe buget” „Vom opri Dunărea la Galaţi“ Pentrua funcționa, SIDEXare nevoie de 600.000 de tone de minereu de fier pe lună şi de 300000 de tone del cărbune, Jumătate din aceste, cantități exista, undeva, prin. Portul Constanta. Vestea proastă e că mima jumătate din cea jumătate: estepiăită, combinatul neputând. onoracontractele cu furnizorii "Teăgând linie, SIDEX are toate sansele Să nu mai apuce. săzștul celor 100 de zile de „schimbarea proprietarului Din. păcate, Guvernul nu pare. să nemarce situația socială deosebită din oraşul de pe malul Dunării „Evenimentele de la Reşiţa pot părea adevărate. hărjoneii. cu poliția faă de ceea ce sar putea întâmpla aici" aromă sindicalişti, care suni convinși că, la nevoie, patuonr Dunăreala Galaţi

Aur semirentabil în minele de la „Roșia Montană“

Marius Hosu

Minele de la „Roșia Montan dcţin rezerve de peste 300 detone deaur şi 1.600 de tonede argint, potrivit unui, studiu de fezabilitate comandatăe compamia Gabriel Resources Limited. Canadienii dețin 75% din acțiuni Ie Soietăţii mixte „Roșia Montană Gold Corporation, iar sta tulromân, prin MINVEST Dea, restul de 25%, Studiul arată că exploatarea zăcămintelor poate. f rentabilă, Experienţa MINVEST. demonstrează că, în România, aurul mai bine ar rămânesubstâncă,

Profitul teoretic

Pe piața, mondială, prețul aurului este în scădere: EMI şi Banca Angliei şau restructurat Fezervele incepând din anul2000. In prezent la Londra-principala piaţă a lumii metalul galben se: vinde cu 2784 dolari. uncia (A uncie = 30,108 grame), adică 92482 dolari gramul. Banca Naţionala a României afșeazăun, preţ echivalent 8,8848 dolari gramul. Însă BNR, de fapt, nu

PETROM preia rafinăria

dit la; indian

SIDEX, la mijlocul privatizării

e Număr salariați. 27.000 persoane

e Datorii 650 miloane de dolari

(e Capitalul de lueru necesar peniru a funcţiona, constanteste de 250 miloane de dolari

e SIDEX are o pozitie apropiată de monapol

pe plata internă,

a produselor plate

deţinând aproximalv,

87% din piată,

în 1999 şi2000.

le Deocamdată, peniru tabla, grea, SIDEX nuare concu: enhinlerni

e Aportul SIDEX la formarea produsului inte brut PIE), aste de aproximal 59%

le Oevenlualăprăbuşiea, SIDEXar semna, celpulin pentru şase, luni, faliment industriei utizaloare da tablă, lucru care poale genera. adevărate reacți întan

cumpără. Încă de anul trecut, o hotărârea Consiliului de Administrajic,rămacă de atunci in vigoare, stabilea că rezenea deaurare un nivel optica” — circa 105 tone. MINVESTa incercat să convingă Ministerul Indurstilor Sperzită vinzareaauruluesdras la bursele internaţionale de metale. Dar cos, tilextraciei este mai mare decât preţul, în timp ce minerițul este sulnenționat

La Roşia Montană, durata proiectului de exploatare este estimatăla LI ani, laorată depre: lucrare de20 de milioane de tone de minereu pe an, Vicepreședin tele companiei, Daniel Andronache, care este și director gene: ralal Companiei Naţionale MINVEST. a făcut cunoscut căactivi: tatea nu va putea incepe decăt dupa ce se vor obline peste 300 de autorizaţii. „Gabriel Resor. ces” a concesionat terenul, în 1997, contra sumei de3 milioane e dolari. Investiţiile inițiale se ridică la aproximativ 295 de milioane de dolari

Costurile de producție sunt estimate la 107 dolari pentru fiecare uncie de aur obținută, sau

PETROLSUB

Muncitorii nu mai i pleacă îi în Ungaria

SNP PETROM va prelua, pentru o perioadă de trei ani administrarea rafinăriei PETROLSUB Suplacu de Barcău, in vederea recuperării tunor datorii şi penalităţi de peste 400 de miliarde de lei Rafinăria a reinceput să lucreze dupa ce schela petrolieră Suplacu, aparținând PETROM, a veluat ivfările de țiței punându:se astiel capăt unci perioade de şase luni de inactivirate

Condiţiile

creditorului Conducerea. PETROLSUB. armăcărafnăria prelucrează nic intre 800 și 1.000 de tone de țiței Siasteaptă lunaacasta livrări de materie. primă, insumând aproximativ 28.000 de tone. În prezent, se produce a capacitate maximă combustibil tip M, com bustibil lichid ușor, păcură şi bitum. PETROM a condiționat reluarea alimentării cu pei de

EMIGRANȚI. Coloana de mașini intoarsă din drum eu Jandarmii pe 25 lulle

ÎNCĂ NU. Lakshrmi Mittal nu-și aduce deocamdată armele și bagajele.

milioane. dacă duritate scăzută. Uzina de proc testproiectată pentru ca 2000 detone peorămine sau 3.200 de tone pe ori eul moale şi va funcţi minele; nonstop | Peintreaga durată de tare, vor rezulta 193 de m de tone de steril 35 de n vor fiflosite pentru con: unei fabrici de. pro deșeurilorar restul vo

3, dolari pe gram. Rezultă contor studiului, un profi de 273 de doar pe uncie, adică 9,13 dolari pe tam. La prețurile actuale menționate mai ss, nu raesaleulle

Proiectul esimează o rată internă de rentabilitate de 303%

o valoare actualizat netă de 530 de miloane de dolari, o atăde acnuaizare de 3%. „Roşia Montană” Denefieiază de faci: taileolerie zonelor defavorizate şide cele oferite de Legea Mine. tate îngropi amenajate ior-seutire de impozit până în studiului de fezabitat octombriea anului2009 și scuti boratșiun studiu d redea vamale pe oa durata

pra mediu proiectului. Compania va plătiîn inaintate Agenlici Romi schimb o redevență de 2% din. tnuProtecţa Mediului valoareaproducțieibrute. Mai rămâne de rez

dividual situaţia fiecăre cele aproximativ 300 exploatarea minereul Daniel Andronache

au avut loc intâlnir vtăţile locale şi ci

Se mută munţi şi oameni

Potrvitstutuu, er Bamenajate pt Care esente, re vor funiona 2 deore pe i sanie ie pe săptămână. Po. Sua va Ade ApOTAmaiv 16. carevor coordona verin miloane de lone de minereu pe „sătenii carese vor sr îm dacă minereu va Adu, (8 primi lczine şi con mmiioanea durate medie gar. bani costurile ind s putea ajunge până la 24 de decompanie.

garantarea plațidatoriei restan- plată a iului 3 a res te,priira conractdegajasu. “PETROM poate sr prarafinăriei. Sumagarantatănu . cutarea gajului SNP 4 trebuia să depășească valoarea nouă Adunare General: capalului social al societăţii nailon care vanuni Peestaalst majorat imiunie de Su de Administratie +, ta 19 miliarde de ei la 470 e. directr. Acţiona miliarde. Oalăcondiieatostea Bin! Brel „bir. îns ie buaimaEr

ou contract, care Să includă

cea inc, are să Metan cnc anime m ar e a Mamaia sata tu Spectrul „ret e concedierilor iasa tir

ecaratăde sicinta ie muneă, Se anunt vinderea nr în re tm luna august i mul vorfidaţialară: C

e mașina fostopi de, Și dei cual în efectul jenti, Aurel Tartu, a incert iesea pe oameni Nita racier tană căra e ulina mașini nica icre n y trece gruia Romii

s-a îndepărtat de Suplacu

Meer 2001

Maru 2568 Maco, 12 pagini

Premierul Năstase confirmă inclexarea

pensiilor din 2002

Business- pagina 6

Pop de Popa

are o fundaţie . pentru cardiaci

Interviu în pagina 4

Jurnalul Naţion

Tipărit la București și Cluj

Superconcursul

„7 şi câştigi!“

Te așteaptă premii de peste 1 miliard

Detalii în paginile 7 şi 11

î- Profesorii s-au hotărât să meargă până i Fă cet poninia

N Minaniu inerte Vip, GaGrele Getcice d defel pan se ai 2 ocara Ea cuvei sal enamate Minelor Educaei “ln revendicări profesorii au prefera totuși să stea n pac

isp nea mural ai tă ea în poale Pana ear cico ra murea bre am ep lene iegicon ea pentru faptele or, ci dea

Pagina 3 Şetul Poliţiei Focșani şi-a pierdut și slujba, și carnetul pentru că a trecut pe roșu

Setul Poliiei municipiului Focșani, mr. Gheorghe

oii ca ceru demisia del cond tare nai IEEE vize că preşedintele Conca tei Ia Aaa Oprigan recând peste culoare rose a semaloruli” „tn a solicitat simti n rog de ori

Tei Penirucăa recupera moni e a mită conducere pentr o n Negoita ideii pet nu leză nai ii O a pentru că băieţelul său era bolnav. pi

Senatorii din Comisia juridică vor dezbate mâine ridicarea imunităţii lui C.V. Tudor

Comisia juridică a Senatului va lua mâine în discuție cere: isa ministrului justei, Rodica Stănoiu, de ridicare a imunităţi senatorului PRM CV. Tudor, Liderul PRM a anunța! că nu se, japrezenta la audieri, dar acest lucru nu îi Va impiedica pe senatori să dezbată problema, De la tribuna, săli Omnia. Jadim a anunțat ieri că refuză să „dea așa salstacţie colegi: “Ză Comisia juridică”: „Dacă dorii să-mi ridicaţi imunitatea,

urez sueces”. Senatoți PSD au primi ieri mandat din partea. ÎN ten pasotee în tavoarea sidicâni imunităţi

imentare liderului PRM,

Comisia Europeană se declară favorabilă suspendării vizelor pentru români

Poza Comisiei Europene este favorabilă acordării repului de liberă circulaţie în spaţiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002, a declarat Eneho Landaburu, direcior general în Direcţia Generală Exindere a Comisiei Europene, în cadrul întâlni de iri cu premierul Adrian Năstase. La rândul său, Jonathan Sehelle, şelul Delegației Comisiei Europene în Romania. a declarat ot ir, după oîniravedere cu şețu satu. lui că „aste optimist în privinta suspendări vizelor pentru români și că speră că, în decembrie, Consiiul miniştrler de justilie şi de interne din țările UE va lua „decizia corectă și areaplt,

Ceai dansaut cu Marko şi Năstase

pe termen lung, pentru ambele: părți Votarea bugetului se vre Bi un element de tensiune negocierile de astăzi, dar liderii de Parti și de Uniune sunt sufleat de experimentaji pentru a nu cădea în capcana întinsă de. adversarii lor tradiționali, radica lişinaționaliști Citiţi editorialul din pagina 4

Intâlni Ș dnire PSD și UDMR nu pare a duce ceva nou, în ciuda mai multor diferende destul de zgomoloase, din ultima vreme. Nu

a vârt, de astăzi,

vf nimic nou în sensul că Pările se vor inţelege, ca de obitei, inu vor pune în pericol un irolocol de colaborare benefic,

340 de plicuri suspect Cehia unei firme româno-

VERIFICARE. Cele 340 de

scrisori primite de firma din Bacău au fost trimise la

analize, la Institutul „Cantacuzino: din Bucureşti

|Verificarea unei scrisori costă 1 milion delei

Ciaudia Branea

340, de scrisori expediate din Cehia, ară care, în timpul războiului rece, a fost prin cipalul furnizor de antrax:conceput în aborator, au ajur firmă românorisraeliană din Ba: cău. Scrisorile considerate sus pecte vor fi trimise la Institutul Cantacuzino“ din Bucureşti, ide până acum au fost cercetate ale 19„răvaşe” buclucașe Rezul tatele primelor analize, care au costat până acum statul 20 de milioane de ei, au fost negative, Peniru cercetarea celor 340 de. seritori din Cehia se vor cheltui alte340 de milioane delei Scrisorile din Bacău au pt pearun oraş intreg, maiales că nu se ştie câte persoane au pus

Țeparul Erdely primește în arest

mulţumiri pentru sponsoriza

Conferinţa” Judeţeană. de constituire a PSD Covasna ce a avut loc duminică, în Sfântul Gheorghe, a repus pe tapet PSD şi contsoversatțoni de ala ceri Erdely Ede, susține agenţia Seviis. Discuţiaa fost deschisă. chiar de preşedintele PSD Covasna, deputatul Adrian Că Şunean, care „ia mulțumit” lui Erdely pentru căasponsorizatin, campania electorală din 2000, organizația cu 200 de milioane, lei. Mulţumirile lui Cășunean au Stărait reproşurile lui Dan Toan Telea, delegat din partea, PSDR, care a apreciat gestul

rea PSD

considerând PSD va ieși „puțin şi

puin „deplas

că ast

În replică, vicepreședintele: PSD Covasna, avocatul lui Erde Îv, Sabih Câlinie, a spus că muljuznirile „sunt adresate unui sponsor” şi nu au niciun fel de importanță pentru partid. Că şunean a. subliniat că aceste ulțumiri reprezintă „0 obli gajie morală”. Acuzat că sar afla în spatele mai multor, privatizări strategice”, Erdely este, în pre: zeni, cercetat de Parchetul de pe: langă Tribunalul Teleorman, Ș| sub aspectul săvârșirii mai mul. E torintraețiuni.

RECUNOSCĂTOR. Adrian Căşunean nu îşi uită prietenii

Gușă îi bagă băţul prin gard lui Băsescu

Gabriela Antoniu

Liderul PD, Traian Băsescu, pune paie pe foc în relaţia cu par tidul de guvernământ Deranjat căsecretrul generala PSD, Coz min Gușă, i-a sugerat duminică să înființeze o, revistă, după modelul liderului PRM. CV. “Tudor, în care să semneze sub. pseudonimul „Primarul maida: ez, Băsescu a intors ieri „complimentult. EI ia catalogat pe. reprezentanții PSD. Cozmin Gușă, Alexandra Athanasiu şi Victor Boștiuaru drept „mada ezăpolitici” Alexandru Aba siu a ajunspe sta neagră” alui Băsescu după ce a spusă lipsa PD, la seminarul „Societatea civilă în România Și situaţia

Procesul Beclea Szab

Scandal în sala tribunalului

Bianca Nae

Scandalul iscat acum câteva hai Ître cele două alele sa utt n instanță, Szabo find

n iudecată pentru insulă Anărătoii Gabrielei Szabo | oii atare manage: acestea, Josher Mans, care a (clara n fața instanței că origaMaori concursului de la Stat (tau spus, mai discret, că nu ya i ivtată, deoarece reapărea in formă, nu arăta face bine şi sar compromis

daco:

Mărturia francezului atntupe soțul Violeei Beclea, care osideratafirmaţile cel puţin

Adrian Szekely a

1 cjiesioneze putin pe șia avut un schimb de rejudecătoarea, leșirea ]

SUPARATA. Nici la înfățișarea de ieri Violeta Beci nu părea dispusă s-o ierte pe Gabriel

Szabo

negocierilor în vederea aderării la UE", organizat sâmbătă la Bucureşti, este un „gest de pepolitețe rasă”, iar Boștinaru pentru căra comparat pe liderul PD cu extremistul austriac Hal der.

Pe lângă declarațiile facute la adresa celor trei, Băsescu a anunțat că PD nu va participa la nici o manifestare în care PSD este acceptat ca exponentul sociahdemocraţiei din România. El a explicat că „furia haitei de 'maidanezi* formată din Alexan: dnu Athanasiu, Cozmin Gușă și Victor Boștinaru este ca urmare. a nereuitei mediatice pe care miza PSD dea atrage PD în capcană,

Pagina 5

Pentagonul se teme de un război atomic între India și Pakistan

niradicali pun mâna pe arsen lul nuclear al Pakistanului, Până. acum, strategii militari americani au intreprins peste 25 de jocuri poltico-militare care simulează conruntări intre India

Fiorin Diaconu

Iesi, premierul, indian a declarat că țara sa nu va purta neicieri de pace cu Pakistanul, până ce [lamabadul nui vaopri

pe teroriștii islamişti care ope- | și Pakistan, relatează Washingrează în Kashmir. Tot ieri, un . ton Post.Și, spune colonelul în aeroport miliar indian din ash: retragere Sam Gardiner, toate.

miraostatacat de rebeli musul ani propakistanezi, care su fost opriţi cujgreu de lar indieni

imulări

(n timp ce relațiile dintre, India și Pakistan devin tot mai tensionate, militarii americani sunt extrem de îngrijoraţi de perspectivaca regimul peneralu lui Musharralsăse prăbușească subpresiuneaislamiștlor, Şi mai alesde faptuleă,într-oasemenea. situație, Indianu vasta cu brațele încrucişate, în timp-ce musulma-

acestea au avut drept concluzie escaladarea confictului până la nivelul de război nuclear În plus, americanii sunt agrijorațiși de. posibilitatea ca o eventuală prăbuşirea regimului Musharralsă atragă şi căderea în mâna fundamentalișilor a altor. state arabe, ca Egiptul i Arabia Sau: dită, Pentru Harlan Ullman, ana. lstla Centrul pentru Studii Stra. tegice şi Iaternajionale, „cel mai eruntscenariuestealunui regim, panislamic care să posede și petrol, şiarme nucleare”.

a da lovituri mediatice gg.

Guşă:

Nu-i

valoarea de papagal (n... a lui Traian Băsescu) care preiaanumie

e trimise din

israeliene

Adresa însă era scrisă greșit, de aceeaşi mână. Şelul Inspectora tului Judeţean de Poliţie Bacău, col. Vrabie, ne-a declarat că sin gura suspiciune a poliştilor este aceea că au fost trimise prea multe ,oferte” intr-o singurăzi. Directorul adjunet al Insti tutului „Cantacuzino”, Marian Neguţ, ne-a declarat că labora: toarele. sunt pregătite pentru ministratorul firmei șia luat orice, Elconsideră însă căacele corespondența și ra pus pe citit... serisori care nu sunt revendicaDupăcea de-azeceaserisoare a | te, dar sunt suspecte ar irebui intratin panică, pentru că mesa. . arse, ca său se mai chelluiască julera acelaşi -0 reclamă banală | bani din cauza unor minţi bolnala produse vândute pe Internet. . ve Potrvii şefului Clinici de psi Speriat, a luat scrisorile şi lea hiatrie din Spitalul Universitar depus la Poliţie, de unde vor . Bucureşti, Florian Tudose, ca: pleca spre Institutul „Cantacuzi- menii care apelează la aceste nor. Contorm celui care a des- . glume aryvrea săi, în fantasme: chisplicurile din Cehia, în seri- lelor, micieroriști locali sori nu se ala nici un fel de praf. Pagina 2

mâna peele. Timpdecătevazie poştaşii din Bacău s-au plimbat cuaceste plicuri în geantă, deoarece pe adresa Strada Livezii nu exista firma românovisraeliană A&B Văzând cănu există nici o, irma pe aceaştă stradă, poştaşii au incercat să dea de destinatar, dl Radu loan Viorel, pe care l-au nugat respectuos să vină la poştă pentru ridicarea scrisorilor. Ad:

Privatizarea combinatului gălățean ar putea fi pusă în pericol din cauza unei ordonanțe

Creditorii privaţ vor să ceară lichidarea SIDEX

tregi cu firmele noului proprietar, Lakshmai Mittal Zilele aces tea. omul de afaceri tratează. febril cu Ovidiu Muşetescu, ministrul privatizării al direct, cât și prin reprezentanți autori zaț. Conform înțelegerii semnateiniulie,la 1 noiembrie, investi torul strategie trebuie Să preia SIDEX curățat de datorii

Cele către instituție bugetaeşi societățile destat se conver. tese în acţiuni, care se adaugă pachetului vândut de Autorilatea. pentru Privatizare.

Cesaconvenitprivitorlaceilalţi creditori nu spune niznenii Proiectul de ordonanță aflat pe masa Guvernului este un secret păzit cu tot atâta străşnicie ca şi Ordonanţa deficitară 119, la vremeaei

Adevărul va ieși la lumină abia o dată cu publicarea în Monitorul Oficial. Dacă prima oară Parlamentul a fost ocolit, ezolvându:se problemele printr ordonanță de urgență, acum este evident că se va proceda la el, indeă nea mai rămas timp, Așadar, nimeni nu poate garanta.

Marius Hosu

Privatizarea SIDEX poate sări in aer; creditorii privaţi amemință că vor cere în instanță declararea incapacității de plată a combinatului gălățean. Ordonanța de Urgenţă 119/2001 pen: tru privatizarea SIDEX nu reglementează datoriile către compa ni private ca „Metalimportexport”, „Metagrimex”, „Romesim: „Sideximi",„MetaneP”, da torii Care. ar însuma zeci de milioane de dolari, poate chiar. mai mult decât are de incasat APAPS de la „LNM Holdings” Prin. firmele respective S-au derulat multe din exporturi i o, parte din aprovizionarea cu materiiprime,

Din tranziţia de 100 de zile. până la predarea combinatului siderurgic. către, investitorul indiana mai rămas o săptămână, iar Guvernulare de dres, printre, modificare urgenta ordonanța omisiuni incredibile în actul ne mativ special pentru cea mai. mare privatizare din România. A

fostuitatăşio datoriecătre BCR, cănuvorfiale greșelişi cănu va iar firmele private care au de | finevoie şi de modificarea modiîncasat bani cer garanții că nu Bcării,

vor fi lăsate să se judece an în- Pagina

Intervenţia terestră britanică

orin Diaconu

“Trupele britanice sunt gata. saplece spre Afganistan „n timp. foarte scurt”, spune Geoil Hoo, ministru al apărări, Purtătorul de cuvânt al primului-ministru britanic a afirmat ieri căau avut loc deja „discuții detaliate” cu. americanii, referitoare la implicarea. trupelor englezești, în operațiuni militare „la vedere”. Inaltul oficial, intrebat dacă ben Laden Va fi na dintre țintele înterveniei britanice, a spus că. „nuci un joc video, aşa că vor 1 victime, findcă războiul nui o, afacere curată în care să nu fe, vărsare de sânge”.

Presa britanică susține cătun numărimportant de luptători din torţele speciale SAS sunt deja prezenți în Atganista, alături de. comandourile americane, În sorijinul lor urmează să fe trimis unregimeni de parașutiști.

în Afganistan este iminentă

Business « Alpi ea

Chicken în lee detguul fi e imaricane de carne de pasăre şi produs

same notăraăve Român 9 el anni în . majora n acoperi în orapere, de arab nau Tapri uRAi rece de Dona

mentul de Agicultută al SUA. n anul 2001, SUA a putea expor. a finala 12000 e na cra că păr! respect Primul parc de software, în martie 2002

Primul pare de sehvare dn Romănia va daven luncenal în

oropul Gall pâna la târgul uni mare 2002, i va crea într, 500 și 1.000 de no acut de muncă, a anunt eri Mnitatul Comisar și Ton Parcul va smlar nu proeet cara nelene Mireen la ampaat in tataa Novpomi i Carne vrilare vor Mtatințata în Braşev, mioara, Cuisine

Ministrul IMM, insistă pentru Lepa tă

La stârşi fl let nistru pentru. întreprinderile A ii cooperației, a poeta zii în judeţul Giurgiu. Înt rilor şi autorităților locala lo-au EMB Lo ata proiectele MIMME pentru anul 2002. Sivia Giomel lo-a cerut reprezentanților locali ai Guvornului să sprijine eroarea unai baze de datăiau Intreprindorile mici şi mijloci, pentru a se putea aplica mal uşor faciităţila și avantajale oferio acestora prin Legea 193/1989,

Bine pat ansterat 93 milioane dolari prin Western Union

„Banc Posta etoctuaț, până la sfârșhul celui de-altrelea rimaşSeat iaca i i iceese 5 ae e dora Union, cu B5tevolumul

acer realizat nt anul 2000, forme vn comunicat i Bano Posta început să facă Vansfanui rapid pan Westem Unon di noiembrie 1898, Înlunle 2000, banca a primi Prernul modul enan n caro A implementat

Cursul BNR valabil

Valuta in cont___ Curs (ei). |. | Zona e. marcăgermană:--14-188 cure 27,740 || siing austriac, 2016

ColaEBURraNAN AEZ) | | Mraneololan, 608

olarcanadian 18594 | | marcătinlandeză 4.666, Haneelveţian,>18i78ai | | ranairancez 228, coroanădaneză 3.731 | | urăilandeză 35.223 istorie 4armdraaz: | | gudenolandez 12.568 leu moldovenesc 2404 | | 100pesetasspaniole 16.672

MDGSEudAS portughezi 13.837;

100 yeni japonezi 25.403 | | 100drahmeorecoşii 8.141 MOODNtitUTEBŞU 2 2eaigi | | MOONMMuene 1.498. gramulde aut 276,313 ei

Nici nu sa uscat cerneala pe Monitorul Oficial din 5 octom:

SIDEX curățat de dato-

CER Martă.. În nolanul de mii

de mila, ui vreo 400,

datoriile SIDEX BCR va primii 20 de milioane de dolari bn titluri de stat, s-a uitat

dintre semnarea setul ettre Mit

ie APAPS, Ovid Și press cu (estul) ai predarea vă a celei

interval vivăaconi şi președinte)

brie, și pe masa Guvemului A Graba eri din Români solari i Uli foi arde. asunprolectde modificarea strică treaba rileSIDEXtrehi d i de ban donanței de Urgenţă OUG 119 s-a născut prin în acțiuni, ca ăvara lui 1999, cu

109/2001 cpriindune atu Să Galaţi Adoptat în Mie, dupălunide negocieri, sa. te actul normali E lo gravă. drepi

ae urgență. cu doar 6

măsuri

tnchelaseră

tal și

In 2002, pensii

indexate după inflaţie

ler cu drept de vot, ind normalea. cstructuri să se regăsească tn spaţiul anumitor valo EL subliniat impor tanţasprijinulului acordat de sin ocesul de restruetura neutităților publice ta marilor. vineri de tat precum în a măsurilor care vor per: starstulanucd

Procesul de recorelare a pen: siior şi îndexarea în totalitate a ai acestora la nivelul inflaţiei va în cepe în anul 2002, premierul Adrian <hiden deal 25iea Con. dica re aiei Mondi

Muncii, Seful Executivului a ținut Int să reamihtească faptul că adopta nul a aprobat, în acest an, un. miteinreș pachet de acte normative prin

care populaţia defavorizat sprijinită. „Dorim să facemia aşa fel incâu acest sentiment al sacri inf iului permanent al pop numele une elor, să

vrei

membri (A.D.)

cezariana, fiindcă timpul scurt nu permitea moşirea greoaie ai unei legi în Parlament. Nu se putea risca modificat media ntre Cameră şi natcu clauze asupra cârora se promisuri dure: roase între Autoritatea pe ndieniă lui Lakshu

spus

lu a unei creşteri econon acontinuă a ratei iniațiel şi a somajului, precum şi or noi locuri de

ind circa 26 de milioane de

pachetului vi dul Proprietăți de

ine adescapei gura, d gurează contabiliceşte la APAPS sau la BCR- mister, Am si spus „se pare!

manevrei de mod 119, pluteşte cea mai mare discreție posibilă, ln toate nivelu: rile. până a Palatul Victoria: Ca şi

Banca AVAB,

Comereială Română,

Ministerul Ag!

Jen funcție de sectorul deac —. e; Toate exploataţi agricole vor. ficonduse și administrate de specialişiacreditați de MAAP. “Toţiproducălorii gricoli care exp

Barbu __

Ministerului

Reprezenian i) ntației şi Pă-

Aariculturii, Alin durilor (MAAP)

taţiagricole încadrate de supraață vor beneficiade acor darea de subvenţii pe produși tele produselor agricole vizate

pentru acordarea plăţilor directe find promovate anual de MAAP și aprobate de Guvern, urmând ali incluse în normele metodologice ale aceste legi.

De asemenea, exploatațile agricole vor beneficia de facilităţi financiare pentru investii de teh nolo

individual precum dn terenuri ionate, deținute.

înindiviziune

de dimensiuni

Experi u

PAPASTRATO

Valabile începând cu

S ROMÂNIA:

"PREŢURILE MAXIME DE VÂNZARE GU AMĂNUNTUL

tn Mniaeru Finanlelo cu ne 270580, 19.19 ab canton provasenier Ordonanța Guvormutu

data de 24.10.2001

Preţ m

t Țigarete

imănuntul_(|

dim de vânzare cu 1'pachet)

PAPASTRATOS SPECIAL 26.000

PAPASTRATOS SPECIAL

LIGHTS 26.000 20

ASSOS INTERNATIONAL 20.000 20 ASSOS INTERNATIONAL

LIGHTS 20.000 “9

PRESIDENT 13.500 20

PRESIDENT LIGHTS 13.500 20

ZET 12.000 20

Dir. Cons. CEE nr.89/622: “Tutunul dăunează grav sănătăţii”

însumând 86,625 milioane euro, comparativ cu 76025 milioane

Ulumele — studi privină cvoufile de pe pina alee din, Adu lemon tn ad vibacacră valabil penru late „datat SEEati Cal e Stuează la. ieaua de contrabindă încasările Sc inaleiprolezareaalicelor . dntase una păite descatorul ionegruiConlarastudilo amin. ofia at creste ln 64 mlioane Ma in colectaeataxelor vamale . europentru cafeaua solublăși la ie Saorjacaleaseicageazăla 358% mllone euro pentru cea Soclul miregii tr crea 199.7 verde si prăjită. În pus, pala miine ud, Sectorul fiul ilermsar extinde de aovăloare Conbibuie cu 109474 miloane avânsărlorde J8lioane euro, Curo-arcorirabanda de facta”, pent cateava solubil la 15 m decatatea unor Valori mai milioane euro și de la 12815 nici în vamă, cu mumal 4644. mioaneruroin căzulcateleivera miloane euro, La caleaua solu Și prăe ln 1864 milioane caro, Mila, SEGA oil achită lee. Cielecorespand unelestimăria vantale de 268 miloane euroi creșterii volumului vândut de 25 miloane cure în ISăDtone calea solubil a 1000 sectorul neofieia se tone și de a 2750 tone calea încasează doar 972000 euro din tasevamaleși 1025 milioane euro siderată produs de x, dia secize, Proporile SE pAe. catea scnceizeazătn prezent ai teazăşi ncafeauaverdeșiorăită, 26 euro/donăpentruceaverdeși caz în eae sectorul ofial cot. cu 1076 euro/Aonă pentru cca “ză din ace cu 16,146 miicane peilăși macinat, espeaiv 500, cu, lnlăde numal692 miloane. Curo/lnpenirucafeaaso luă uro din contrabandă și accize șiameslecuri Aetizele vatmaleau

căt dlmina-

paste 30D q

e bănci

angajaţi

218 și agenții

"000 de action”

Peste 1.000.000 de clienți Ne-am hotrt să Vă vorbim dare el în ctre. Pentu că n acei cele votbmse. Să vă spunem, da axenplu că, BR cena 20% an plța Gepoztsorcletier praoane co 36,2% a pate rule cortte lee persoane ea. Sava mol spunem ca RD -Govpe Seci Greta e bucură în razant de nredera a peste 1100000 de elen, care paste 590000 da. certuri. boneare. De senenes, că sortii acesat persoanelor ice sunt ot mai chars i ml moderne: pl tetune pr temeau carturar RO, rea în bancomatele bănci, ans ce ani prin West Unon, create pentr Dev personale, gură și un fo das d Imetul. Gu reea de 188 de unt,

vuneaază dej

RO pune la cispozța dumnemonsră competența 3 peste

poclii cara. beneneinză e. exparenta n puternicului grup bancar

Socită Ganârae,serndu-vă ste crvtuanea de asista

în mod profesonat în alegerea produselor și sarbilor caro

Bepung eset nevolr dumneavoastră.

Pentru e, la RD, iron bonier dumnomonsră contează

tancez

el prezentăm rsitatea cler. Anta contează, dacă te ntreeează o bancă lgură vide iertare.

saca ăi aiaitataa tace tai banii (AN te

i i ogaprivatizare Din cauza unor datorii uitate Ia supermegaprivati/45

Ordonanţa de urg SIDEX trebuie mo

Avantaje pentru explo

inainte de. apariția ordonanlei, când toată Jumea incerea să sul cât mal puțin desp

(de pare car firma

(erorii Monitor Oh tepu ză „0UG de

ial). Se pare, deci modiicare a OUG” a fisurat pe ordinea de ziaşedinței de guvern,

oricat da afost Fan pe lista distribuită ziariş-

tloraereditați Suspans final

siuni. Min

fost introduse fn 1997, când pe lăța româneascăse vindeau circa 4000 de tone. Începând cu acest producătorii i nuatîn fiecare an incasărle, astfel că, în 2000,v mai depășit 1466tone. Consumul interna scăzutcu 35%, prăbușină inivelul impozitelor colectate de aorilorde nu a avut decât de pierdut, singurii profitori nd importatorii organele

leali, epermițind. reducerea

tiv a prețurilor pe piata himb, contra: ca declarată sub

produsă în condiţii legale. Un stu diu efectua în anul 2000 a desem: nat sectorul comerțului ialimen-

taţiei publice, în care se include și

FER

topul corespunzător ace fost. adjudecat duminică la licitaţie Casei Alis pentru 775 ane de Iei, echivalentul a 25.000 dolari, Lucrarea= „Casa veche de la Câmpina” (to) — aproape şa dublat prețul în pul ședinței de licitație,

Nicolae Grigorescu.

Nicolae Grigorescu” |. Porratidtata

Nicolae Grigorescu. Nicolae Grigarascu' Samuel Matznor „Nicola Toni tositiser

Tnaaloc Aman = Ştetan Luchian, Gail Ressu

Bursa obiectelor de artă

Grigorescu, din nou în top

ieri chiar cu La, patronul cel mare. | reglementat soari ale SIDEX câtre 4 private: „Meli, „Metagrimex”, A denim”, „Metan luna dinte irma, la Bra, ea viitoare i ii privind sumelor, va judecată! plată, ar trebui Să se rez) detali Dacă nu, si; cuineăo ordonanță

pâniin

ataţiile agricole

Contrabanda înflorește, favorizată de taxele împovărătoare

cafeaua, pe poziţia a industrie, în structura sublerane

tanegru dec şi tutun a furnizat

52% din PIB. Rom cialitilau demonstrat ea ses

economia subteran ridicat al impozită evaziunii fs

cu atăt mai deliai

încalcă. Acordul de României la Uniune

articolele 11 și 12 condițile pe care Ri bule să le următoarele patru hu progresivă, până la e texelor vamale la imp tor vamale de natură dusele industriale Con Executiv preaare loc de întor săclimine accizele lac proiectul de buget intenție nu a fost luat

primaștrigare a avut 7 milioane de e

clasamentul an cişiîn topul perioade unde acum deține po

„Ciobânaș..

Casa veche de a Câmpina

ILIE ŞERBĂNESCU

După semnarea la Londra, în prezenţa premierului Năstase, a contractului de preluare efectivă a S/DEX, combinatul a pornit la drum în administrarea noului proprietar. Unii spun gă s-ar fi pornit cu stângul, noii administratori anglo-indieni începând nu cu problemele stringente ale combinatului, ci cu pregătirea luxoasă a propriilor birouri şi cu înnoirea limuzinelor care le stau la dispoziţie. N-am fost în aceste birouri, se spune însă că ar fi fost suficient luxul fostelor dotări de pe vremea directorilor de la stat, dar dacă noii administratori doar îşi reamenajează birourile n-ar fi nici un bai: în fond, o fac pe banii lor şi, oricum, este preferabil acest lucru fostei eventuale aparenţe de austeritate la birou, în favoarea unor vile băţoase, în afara combinatului, dar cu banii combinatului proprietate de stat şi falimentar pe deasupra. Cât despre parcul reînnoit de limuzine, se

EPiuenrizate

ştie că nu este vorba nici de /aguar-uri, nici de Jeep-uri, nici de Mercedes-uri, ci de Nubira şi Leganza, una peste alta, automobile făcute la Craiova, în România! Anglo-indienii de la LNM-ISPAT, noii proprietari ai SIDEX, se dovedesc mai craioveni decât parlamentarii de la Casa Poporului! De altfel, dacă, din birourile şi maşinile lor reinnoite, reuşesc să deparaziteze combinatul de sutele de căpuşe care i se fixaseră pe trup, îndeosebi la gurile de aprovizionare din import şi de i proprietari vor înregistra un prim şi

lea spre eficientizare a S/DEX, pas trebuie să cheltuiască nici un ban! Căci,

SIDEX în jocurile de pe piața mondială a oțelului

este indusă pe lista ţărilor furnizoare pentru care ar urma să se impună restricţii. E adevărat că S/DEX nu este pentru prima dată acuzat de dumping. Nici nu ar fi fost foarte greu să se facă o asemenea acuzaţie, în măsura în care S/DEX era campionul absolut al neplăţii obligaţiilor financiare, îndeosebi la bugetele publice. Când îţi plăteşti doar 2% din obligaţiile la buget, cum făcea S/DEX-ul de stat, şi totuşi îţi desfăşori activitatea, înseamnă că, prin această subvenție indirectă de la stat, costurile produselor fabricate şi livrate sunt sub cele reale, putând fi lesne acuzat de dumping! Dar acuzaţia revine acum, tocmai acum, când ar urma ca, sub noul proprietar, S/IDEX să înceapă a-şi plăti dările curente.

Pentru a înţelege de ce acum, trebuie avute în vedere situaţia complexă de pe piaţa mondială a oțelului şi implicaţiile antrenate de preluarea S/DEX de către unul din marii competitori de pe această piaţă. Fiind considerată activitate strategică, siderurgia a fost păstrată în mâini autohtone în cea mai mare parte a ţărilor lumii, astfel încât piaţa mondială a oţelului a rămas destul de fragmentată, existând destul de mulţi jucători, fiecare cu cote mici din piaţă. Cu cele 4 milioane tone de oţel produse, S/DEX reprezintă o pondere marginală în totalul mondial, dar nici cel mai mare producător nu depăşeşte de multe ori cota S/DEX. De altfel, nu există mulţi jucători care să producă fiecare peste 20 milioane de tone, astfel încât concurenţa pe piaţă este foarte aspră. Aceasta, în timp ce pieţele mondiale atât din amonte, respectiv cea a minereului de fier, cât şi din aval, respectiv construcţiile de maşini, îndeosebi construcţiile de automobile, sunt pieţe complet monopolizate, dominate de cinci-şase jucători, cu cote marcante din piaţă, situaţie care presează spre o consolidare rapidă şi a pieţei oţelului. Dacă nu vei face parte dintr-unul din concernele cu extindere multinaţională care vor monopoliza piaţa mondială a oţelului, rişti să nu mai fi deloc. Aceasta şi era miza privatizării SIDEX, din punctul de vedere al combinatului şi al României.

În condiţiile încă ale fragmentării pieţei, trecerea unui jucător, chiar dacă marginal cum este S/DEX, într-o anumită tabără schimbă sever raporturile de forţe. LNM-ISPAT trece, prin preluarea S/DEX, de pe locul 4 pe locul 2, după concernul francez US/NOR. Acestuia din urmă nu.pare să-i surâdă deloc situaţia. După ce nu a participat Ia licitaţia pentru privatizarea S/DEX, oferindu-se să preia maximum managementul combinatului (dar nu şi problemele lui economice, financiare şi sociale), US/NOR nu pare să se împace cu ascensiunea anglo-indienilor. La rândul lor, companiile americane din sectorul oţelui nu văd nici ele cu ochi buni această expansiune, mai ales în perspectiva resttângerii cererii în condiţiile, recesiunii din economia ameri-

Iritarea companiilor americane şi vest -europene „este bazată nemijlocit pe faptul că, în timp ce producţia _LNM-ISPAT se destăşoară într-o bună parte în țări,