Summit-ul francofoniei

“ BANI PENTRU SOMMET

Francofonia, culisele unei afaceri râvnite

Clienţii partidelor s-au bătut pe contractele de Stat. Nu au lipsit „intervențiile“, admite Cristian Preda, secretar de stat în MAE

“29 Câlin Cosmaciuc talin.cosmaciucgevz.ro Coordonatorul Comisariatului Fran-

cofoniei, Cristian Preda - secretar de stat în MAE -, a spus, ieri, pentru EVZ, că a respins numeroase intervenții politice pentru atribuirea contractelor de stat cuprinse în bugetul reuniunii de la București.

Fără a da nume, Preda a declarat: „Mai dădea telefon câte un deputat, apoi au venit vreo douăzeci care spuneau că au organizat asemenea evenimente în mandatul PSD...“.

În plus, Preda admite că a respins şi tentative ale instituţiilor de stat de a cere nejustificat bani în plus de la buget, utilizând ca pretext sommet-ul.

Nota de plată va fi gata la jumătatea lunii octombrie, dar un prim calcul la arată că, totuși, de la bugetul de stat nu au fost cheltuiţi taţi banii alocaţi (9 milioane de euro), Dar cine sunt cei care s-au bătut pentru fonduri, cine sunt beneficiarii contractelor de stat și ce nume regăsim printre sponsori?

Fost asociat cu traficanții de arme în Africa

Studiu de caz. Dan loan Nicola este proprietarul firmei Vacanţa SA. In februarie, Nicola a câştigat licitația organizată de MAE pentru furnizarea serviciilor de hotel şi masă. Nicola a propus ministerului să ia un comision de 6 la sută la prețul camerelor de hotel și a primit contractul de stat de 450.000 de euro,

Ofertele concurente au fost cele ale consorțiului Paralela 4s-Danco 'TravelHappy "Tour (7 la sută) și Leader Tour (ininus 1 la sută, adică se ceda 1 la sută din încasări), Ultima ofertă a trezit suspiciunea MAE, care a concluzionat - lucru achmis d

inte

toată lumea - că firma

* pierderea

Da să-și recupe

hote

principal a fost Ion Menciu (fost pilot al lui Ceaușescu), asociat şi el în firmă. Nicola spune că nu a avut nicio implicare în contrabandă. Fost agent comercial 'TAROM în Africa, a fost asociat, dar în altă firmă, și cu Dan Matei Agathon, exdemnitar PSD.

În consorțiul celor trei companii participante la licitația MAE îi regăsim pe Alin Burcea (fost pesedist), dar și firma Danco 'Travel - câștigător invariabil al licitaţiilor pentru bilete de avion la Camera Deputaţilor.

În fine, Leader "Tour aparține familiei Rotileanu. Nicolae Rotileanu este consilierul ministrului finanţelor, Sebastian Vlădescu, este prieten bun cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, dar şi administrator al Hidroelectrica şi al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

Pentru oficialii MAE, socoteala a fost simplă. „Hotelierii nu au vrut să ne vândă direct serviciile. Am fost nevoiţi să apelăm la un intermediar“, spune Preda. La aceasta s-a adăugat creșterea nejustificată a prețurilor camerelor. El spune că nu cunoaște asocierile trecute ale lui Nicola, personaj care afirmă că s-a retras în 1997 din firma care a încălcat embargoul cu armament în Africa.

Alți beneficiari ai contractelor MAE au fost firmele Carpatia Tour și Star Limo Services, care au primit, prin licitație, contractele pentru închirierea a 100 de microbuze şi 98 de limuzine Mercedes (200.009 de euro în total). De condus le-au condus nu numai șoferii de la firme, ci şi oameni ai SRI, SPP ori ai Armatei. Tot de la buget au fost plătiți și ghizii delegațiilor. A fost angajată, fără licitație, firma Ralcom Exhibitions, care a primit mo.ooo RON (sub 100.000 de euro) pentru a recruta personalul de pe piața liberă.

Din bugetul MAE, calculat inițial la 9 milioane de euro, s-au cheltuit în mod direct 1,5 mi trivit oficialilor.

leului

Reuters

XINE, |

„Serviciile“, partea

Peste

direcționat către alte

REUNIUNE. La Bucureşti au fost prezenți înalţi oficiali din 63 de ţări francofone

|_GENEROZITATE „| „ŞI... partidul

Guvernul a scos bani de la buget şi pentru prietenii PD. Potrivit ziarului „Adevărul“, licitaţia pen-

cerut suplimentări, între care Ministerul Culturii sau Camera Deputaţilor. De asemenea, au fost alocate 600.000 de euro pentru campania de imagine.

Mai mult, în acest an, STS și SPP au cerut o suplimentare de buget pentru reuniune: câte 1,7 milioane RON (aproximativ 500.000 de euro).

La banii în plus de la buget se adaugă şi donația făcută de Canada (aparatură de 1,4 milioane de euro, majoritatea staţii e-— misie-recepție și telefoane). Partea leului a rămas la cele două servicii.

Sponsorii de afară

Reuniunea a avut zeci de sponsori, dintre care unul strategic: Renault. „Nu aveam 240 de mașini identice, care să şi fie, potrivit cutumei Francofoniei, franțuzești, aşa că am acceptat oferta Renault, care a furnizat gratis automobilele“, povestește secretarul de stat. O cheltuială a reprezentat-o benzina, care va fi achitată de statul român.

Mare parte a sponsorilor au fost societăți franceze sau cu participare franceză. Printre ele, și compania Alstom, aflată în conflict deschis, până nu de mult, cu Metrorex. Alstom deţine un contract de întreținere pe 15 ani la metroul bucureștean (240 de milioane de euro), contestat de oficialii români. (A contribuit Teodora Trandafir)

mitat traseul coloanei oficiale a fost câștigată de o firmă-sponsor al PD. Pentru acest contract public, Vesta investment SRL a pri-

700.000 de euro

Pentru cele trei zile ale sommetului, Primăria Capitalei a cheltuit 700.000 de euro, însă nu toţi au fost alocați din bugetul propriu. Astfel, crearea culoarului unic a costat 300.000 de euro, iar banii au venit de la guvern. În schimb, pentru organizarea manifestărilor a cheltuit 300.000 de euro, suma fiind alocată din vistieria proprie. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a contribuit cu 100.000 de euro pentru cazarea invitaţilor. (Dollores Benezic)

).. tru conurile portocalii care au delii

mit aproximativ 300.000 de euro, |.

a septembrie, când românii să creadă că în țara lor se uri mari, de vreme ce 36 > state şi de guverne, precum ităţi dintr-un total de 63 de ată la București pentru

i iei, canalul Franziunii publice franceze

) principalul său jurnal de doar 30 de secunde de imaa deschiderea marelui eveni- “Bucureşti, Pentru jurnaliştii sarea Întrunire a Francofoniei

i un prilej pentru realijul reportaj amplu despre „urde Ceauşescu" în speţă sariadă. Argumentele oticialidisperai să ne convingă de foniei pentru „vizibilitape plan internaţional,

st confirmate de interesul in Franţa și din alte state ă. Cu toate acestea, ar fi

ieşită din izolarea internaţio- 'de comunism şi apoi de din anii 1990, România a că este capabilă să orreuniune internațională de politicienii relevanţi ai mo-

i putut aprecia efortul guverBucurești, În plan secun-

a văicărelilor simplificatoare I ia autohtone), buavut parte timp de două mult mai degajat decât s-au ales cu semaforiVictoriei, ceea ce nu esie cându-ne deasupra niveplanul politicii internajiodevenit, cu prilejul somcare s-a tăcut auziţă,

sale laţă de criza din

ijei lui Jacques Chirac

os! rana deschisă a Somgi și problema care unei rezoluţii. Nici de presă tinala de ială cu o oră, nu s-a putut

a disputei generate

propus de delegaţia

sta carea ca în declarația lone să deplângă traconsecințele sulerițe.

a, De ce nu şi sufeisraeliene, a Întrebat Slephen Harper,

f că „suferința

pe naționalitate". Pre-

cu Tăriceanu a res-

i! egiptenilar, pe

dozachilibra declarația linală, urmă, problema a fost rezolcare a raușit să impună

, În varianta |i-

RODICA CULCER

Francofonia, ă quoi bon?

totală a ostilităților Și revenirea la calm în Liban“ Formularea diplomatică nu recunoaște explicit că în conilictul din Liban au existat ȘI victime israeliene, ceea ce trasează clar limitele politice ale O/F. Numărul mare de ţări musulmane membre face ca ea să nu poată fi Obiectivă decât sub presiunile exercitate din partea unei mari puteri, cum este Franţa. Fără autoritatea Franţei, disputa iscată de victimele conflictului din Liban nu ar (i fost rezolvată. De fapt, fără Franţa nici nu ar exista francofonie şi aceasta ar trebui să fie și consolarea noastră pentru faptul că în 1991 am intrat într-o organizaţie care nu prea are ce să ne ofere şi legitimează prea mulţi dictatori alricani. Dacă nu am dreptate, atunci de ce a cerut Aeporters sans frontidres preşedintelui OIF, Abdou Diout, să asigure libertatea de exprimare din numeroase țări francofone din Atrica?.

Să revenim însă Ja sora noastră mai mare, Franţa, al cărei preşedinte s-a comportat seniorial: după întâlnirea cu

Traian Băsescu, a felicitat România pentru succesul aderării |a UE la 1 ianuarie 2007 şi a scos în evidenţă cu evidentă curtoazie expertiza României în zona Mării Negre şi în aplanarea conilictului din Kosovo, adică exact domeniile privilegiate de președintele României. A fost probabil o modalitate de a-i mulțumi lui Traian Băsescu pentru faptul că şi-a asumat decizia, sugerată diplomatic de Paris, de a nu-l invita la sommet pe preşedintele Libanului, Emile Lahoud, aflat sub embargo internaţional din cauza suspiciunilor legate de rolul său în asasinarea fostului premier libanez. Ratia Hariri. Adoptând o poziție principială, România a făcut o figură bună în acest moment, ceea ce este un preludiu încurajator ja integrarea sa în VE. Participa tea preşedintelui Comisiei, Europene, Jose Manuel Barroso, la sommeta subliniat de altfel acest lucru, Dincolo de declaraţiile de circumstanţă rămâne toțuşi şi un mare-semn de întrebare nerezolvat; de ce a renunlat președintele Chirac la vizita de sta! în România planificată Iniţial în ajunul sommetului?

România a obținut, așadar, un profit politic modest, dar ceri de pe urma sonmerulul francoton. Cam atât, căci nu putem lua în serios discuţiile despre utilizarea calculatorului, Cu tot respectul, nu de la Burkina Faso și nici măcar de Ja Franța nu vom învăţa prea multe În

ința tehnologie! Intormaliei, ci tot de la americani, această bâle noire a lrancofonilor, Să dăm Insă Parisului ce este al lul, să promovăm diversitatea cul1urală, să așteptăm cu interes universițatea Jrancolonă virtuală, să apreciem fortul organizatorilot români şi să ne întoarcem !a treburile naţiei — căci, după plecarea musalitilor, gazdala au început să se certe mal abilir ca înainte. La Ba/- kanle îşi ja revanşa!

DAN PERJOVSCHI

Fatigue

După OK-ul Comisiei. Europene, am primit o grămadă de email

de la prieteni din toate colțurile lumii.

Nu ştiu de ce, parcă ei se bucură mai tare.

luri de felicitare

Ce înseamnă a iubi cultura. franceză, Franţa, spiritul francez? În unele cazuri, nimic altceva decât a detesta cu egală înverşunare o altă cultură, un alt spirit: de exemplu, pe cel german sau pe cel anglo-saxon. Nu trebuie să ne crispeze prea mult acest adevăr: el are la bază faptul simplu că iubirea — pentru o persoană ori pentru o țară, ori pentru o cultură — e exclusivistă şi că, dacă ea este contrariul urii, este totodată opusul indiferenţei. E greu, poate imposibil să iubeşti deopotrivă lucruri, însuşiri contrare: în acest caz, dacă un contrariu atrage iubirea, celălalt devine obiectul urii sau al disprețului. Moderaţia, gradaţia par excluse, mai cu seamă dacă una dintre pasiuni e puternică.

Un notoriu exemplu pentru o asemenea iubire l-a dat cândva Friedrich Nietzsche. Nietzsche iubea cu pasiune Franţa şi detesta cu aceeași pasiune Germania, mai ales sub întruchiparea milităroasei, naţionaliste şi trutaşei Germanii wilhelmine. lată câteva exemple;

Educaţie, cultură: „Mu cred decât în educaţia franceză — scrie el în Ecce homo- şi consider tot ceea ce altfel se numește în Europa educaţie drept o neînțelegere — ca' să nu. mai Vorbesc despre educaţia germană. Dacă mai există cazuri de oameni educaji în Germania, ei sunt — continuă Nietzsche — de origine. franceză, precum Cosima Wagner“,

Cărţi: puţinele cărţi la care filosotul revine neincetat sunt un mic număr de autori francezi mai vechi: Pascal „pe! care nu-l citesc, ci îl iubesc ca pe cea mai educativă victimă. a creştinismului“ apoi pe Montaigne, Moliăre,

ANDREI CORNEA

Marginalii la francofonie

de apel: „până unde. ajunge Germania, până acolo se corupe. cultura”, Şi, pentru a fi şi mai clar: „de. patru sute de ani germanii au pe conștiință toate marile crime. culturale“

Parisul: „Ca artist nu ai altă patrie în Europa. în. afara Parisului, Acea, dălicatesse /n toate cele cinci simțuri. anietice, care presupune arta lui Wagner, degetele aple de nuances, morbidiatea psihologică se găsesc numai la Paris, Nicăieri ahundeva nu există acea pasiune. în chestiunile de formă, acea seriozitate. de mise en scene — este seriozitatea pariziană par excellence*.

Muzica: Carmen de Bizet opusă dramei lui Wagner, pe care îl admirase atât de mult în tinereţe. Ceea ce nu-i poate ierta este că „a făcut concesii germanior, că a devenit «reichsdeutsch»"

Ce să mai spunem despre mâncare: cea mai bună rămâne tot cea franţuzească — ce-i drept, excentrică — din. Piemont. Prin comparaţie, „spiritul german este o indigestie, nu duce nimic până la capăt" Detestă însă şi „dieta” englezească, inspirată de „Intoarcerea. Ja natură“ despre care afirmă, sarcastic, că „dă. picioare grele — picioare de englezoaică”. Dar tot pe nemți Îi detestă cel mai mult dintre toţi: victoria împatriva Frantei obţinută cu un deceniu şi jumătate în urmă „i-a prostit

Şi oare ce a fost mai înțâi — dragostea pentru spiritul francez sau ura pentru cel german — ba poate chiar ura de sine. (cu. grandilocvenţa şi strălucirea, alteori excesele lui, Nietzsche e atât de german)? O admiraţie care nu se poate mărturisi poate conduce la formule:

Corneille și Racine îi reciteşte nu fără „o mânie. lăunirică impotriva unul geniu pustiu. precum, Shakespeare"! ÎI plac şi autori francezi moderni, precum Pierre Bourget, Pierre Loti, Anatole France, și „un. latin autentic, Guy! de Maupas: sani, căruia Îi sunt în sbecial. deva: tat"şi, mal ptesus-de toate, ÎI adoră, Stendhal. Necazul — adaugă. Nietzsche — cu unii dintre soriitori franegzi mal recenji este că au lost „corupl/ de. fila sofia germană, de. pildă. Taine de către Hegel, căruia. el Îi “datorează înțelegerea !alsă a marilor oameni și. epoci". ȘI adaugă o concluzie fără drept

disprețultoare și la Ierarhii stranii. E supărat pe: germani că citesc prea mult Platon, inventatorul detestatului „idea: lism“: e de înțeles, încă nu citeau Nietzsche! Dar iată-! din nau pe francezi daţi drept exemplu pozitiv: „Că dia/oaul île» tonielan, aceasi tip de dialectică copi: lărească şi care se complace oribil. cu sine, poate fermeca, pentru asta trebuie” să nu fi citit niciodată autori francezi buni — Fontenelle, de exemlu. Platon este plicticos"

Nimic altceva de adăugat decât că

"pasiunea uneori prostește, ca şi pute-

rea — bineînțeles!

4 7 cmc Mere ne

DOINA PAPP

Maison d'Europe et

d'Orient îi

Poate nu e cel mai potrivit să ne re amintim de poziţionarea noastră la porţile Orientului tocmai acum, când ni s-au deschis perspective statutare de integrare în Europa Occidentală. O discu ție cu adevărat europeană și democratică elimină însă din start dihotomiile, propunând dialogul drept cale de comunicare şi afirmare. Pe acest teren încă fragil de coabitare şi conlucrare spirituală s-a impus o structură instituţională deosebit de activă şi eficientă, îndreptată împotriva oricăror discriminări (unul dintre finanţatori este, de altfel,

alături de Ministerul Culturii din Fran-

ţa, FASILD, Fond d'Action et de Soutien a Integration et lutte contre la Discrimination), numită Maison d'Europe et d'Orient, care a sărbătorit douăzeci de ani de existenţă în 2002, care şi-a propus să se ocupe de conservarea, traducerea, editarea şi promoţionarea scrierilor dramatice din Europa Orientală. Concret, e vorba despre o bibliotecă de piese de teatru în limbi de origine şi în franceză — Biblioteque Christian Montecot — care numără la ora actuală peste 1.300 sute titluri de referinţă, o reţea de comitete de lectură pentru traduceri, o casă de editură intitulată L/espace d'un instant, o companie teatrală — Theâtre de Syldavie — un departament de promovare. Invitat să participe la festivalul Zile şi nopți de teatru. european la Brăila, 9— 17 septembrie), care dezvoltă preocupări privind teatrul din Balcani, regizorul şi omul de teatru Dominique Dolmieu, directorul acestei instituţii, a adus şi a prezentat publicului un număr de 29 de titluri tipărite la editura din subordine, care, cu sprijinul UNITER, au fost achiziţionate în scopul documentării în cadrul asociaţiei profesionale teatrale. Lista cuprinde autori din ţări ca Serbia, Turcia, Grecia, Macedonia, Kosovo, Armenia, România, Bulgaria, Croaţia, Slovacia, Republica Moldova, Cecenia. Vorbind despre acestea, în prezentarea sa, directorul La Maison d'Europe et d'Orient a punctat şi în privinţa argumentelor care stau la baza activităţii şi preocupărilor sale unice în peisajul culturii europene. O parte dintre aceste opinii le transeriem mai jos, făcând cunoscute astfel o parte din tipăriturile care stau acum la dispoziţie şi oamenilor de teatru români.

„Pentru că în Franţa există o mare comunitate de armeni, ca şi în România de altfel, am tradus I/enchainte de Levon Shant, operă clasică ce nu a mai fost editată din 1908, un exemplu de rasism practicat de teatrul francez. M-am ocupat apoi de piesele de tinereţe, oarecum uitate, dar pline de energie ale lui Matei Vişniec, prietenul meu, tipărind Le spectateur condamne ă mort şi Mais, maman, ils nous racontent au deuxiâme acte ce qui s'est passt au premier. Am pus în circulaţie piesa moldovenească Le

septiome kafana de Dumitru Crudu, Nicoleta Esinencu şi Mihai Fusu, un montaj de convorbiri cu tinere femei care au supravieţuit prostituţiei obligate şi traficului de carne vie, o piesă care are din ce în ce mai mult succes în Franţa prin spectacole-lectură la teatre naţionale și la Radioul naţional. Volumul conţine și +

o postfață cu informaţii necesare privind amploarea şi cauza fenomenului Un alt autor român important pentru Europa, asemeni Sarei Kane sau Bilijana Sbrenovici, publicat, este Saviana Stănescu, cu piesa Compte ă rebours, care nu a fost încă montată, dar care a avut multe lecturi publice. Autoarea

Secvenţă din spectacolul I'm from Albania

face aici o introspecţie a descompunerii relaţiilor umane în familie, societate. Este o piesă dură, dar teatrul nu există doar pentru a ne face plăcere, ci şi pentru a ne da palme, pentru a surprinde. Ceea ce e uimitor e că Saviana lucrează acum în America la fel ca Bilijana Sbrenovici şi că dramaturgia ei a pierdut mult din forţă, o dovadă că artistul depinde de personalitatea sa, dar şi de mediul unde creează. Este mult mai simplu pentru un. scriitor iugoslav să scrie o piesă bună despre război decât pentru un autor francez sau quebâcoise să scrie despre descompunerea societăţii în care trăieşte, care este puţin mai complexă. Un best-seller e piesa cecenă Les loups de Moussa Akmadov, care povesteşte despre deportările din timpul lui Stalin, din 1944, care au făcut mai mult de o sută de mii de morţi numai printre ceceni. Mai sunt şi alte populaţii deportate în zonă, din Caucazul de Nord şi din Crimeea. Tătarii din Crimeea au revenit acasă abia acum vreo zece ani. Ceea ce mi-a plăcut în această piesă este că nu e maniheistă, abordează relaţia combatanţilor cu mediul lor, cu trădarea, cu religia, vorbind despre cum se reconstruieşte o societate care nu mai există. Cred că e o piesă utilă, pentru că genocidul continuă în Cecenia. Am publicat cartea aceasta în urma unei reuniuni, în 2002, numită Balcanisation gentrale, care în franceză rimează cu „mobilizare generală“, Am pus pe coperta acestei cărţi dărâmarea statuii lui Hogea, dictatorul de la Tirana, considerând că vorbeşte mai mult pentru balcanici decât ar face-o fotografia unui director de teatru din Franţa. Am mai publicat Voyage en Unmikistan, aluzie la Kosovo, lucrare de atelier a unui autor francez, Daniel Lemahieu, un colaborator al lui Antoine Vitez, care s-a dus la faţa locului în 2003, a

teatru

auton albanezi. rr Homo tera

țigani, a discutat, a scris, a ăcut -

ne Apoi s-a repetat timp de 8 săptă

mâni și s-a realizat un spectacol în mai multe limbi, care vorbeşte între altele de căutarea identităţii, cu referire la cetățenii din Kosovo, care aveau pe paşapoarte scris „Unmik”, de unde şi titiul „Unmikistan”. Am vorbit poate mai mult despre istorie şi mai puţin despre formă. Este la fel de importantă, şi autorii occidentali caută forma. Aş da ca exemplu Thââtre du Radeau din Mans, cu Frangois Tanquy, un fel de : a zilelor noastre. log

Cât priveşte soarta acestor texte, s-ar dife: putea spune că o treime dintre ele ajunge la public prin spectacole-lectură, o al treime prin spectacole propriu-zise, iar alta rămâne în cărţi, la dispoziţia celor interesaţi. Consider calitatea acestor texte superioară multora dintre piesele m occidentale, dar sigur că trebuie muncit viv pentru a le face cunoscute. Sarcina le revine mai ales regizorilor francezi să fie ceva mai curioşi.“

Printre multele întrebări pe care r putea naşte acest comentariu, cea mai vizibilă şi mai acută priveşte însuşi viitorul precepţiei reciproce în acest dialog Oceident-Orient. Cum vor fi priviţi, cu alte cuvinte, de înâine esticii, într-o

tilor,

reunit

vom

desp!

lulu

con:

le-ar mi

Europă în care problemele «a

vor pierde din interes? ( putea atrage atenția matica noastră isto: cuvinte, într-o lume mai avea de spus Oce

strucţie europeană altfel

apăsările trecutului? O experienţă recentă, cea

Pina Baush cadrul căruia a fost provoc

tură,oaltă deo parte, Polonia, Lituania parte. Pe unii încă îi mai d: sunt poziţionaţi pe hartă, alți

marea specifică e doar un alt endi.

redobândeşte vocaţia militantă pe 6 a afirmat-o atât de robust în anii

colo de abolirea frontierelor. comun ca limba franceză ne poate

iluzia că, într-adevăr, vorbim la fe) mai ales, că ne şi înţelegem.

oarecum ex

fi alături în acel

re dictatură, despre «

i de teatru european de

despre Balcani, ne-a ar: rite încep să fie preocupări),

cepte universale pentru care eg

E adevărat, teatrul contempe rani

zele rămân însă diferite, chia

Tar apropo de francofonie, un vgj

La cantatrice chauvve

- peste 15. ooo de reprezentații -

Ideea colegilor de la Radio France International de a aduce la Bucureşti, cu prilejul celui de AJ XI-lea Sommet al Francofoniei, spectacolul legendar de la Teatrul Huchette cu Cântăreata Cheală de Eugâne Ionesco cred că i-ar fi plăcut şi autorului. Obsesia „ţării tatălui“, a României mult hulite, devenise în ultimii ani de viaţă ai dramaturgului bolnăvicioasă şi poate că această întoarce-

Imagine din spectacolul Cântăreața cheală de Eugâne lonesco

re în timp la anii debutului i-ar fi făcut sfârşitul mai suportabil. Pentru că, în mod paradoxal, spectacolul primei sale piese, transformat de Nicolas Bataille în piesă de muzeu, este şi cea mai puternică amprentă a perenităţii sale,

O perenitate dedusă nu doar din longevitate, dacă ne gândim că nu doar

toţi cei care printre obiectivele de nei tat pun, alături de Mona Lisa, La Ca trice chauve.

şi n-am dat curs acestei provoj Aproape că mi se părea nedemn pen marele autor acest joc sentimeni memoria.

amenii de teatru sosiți la Paris vor e confrunte cu fenomenul, ci și p

Mărturisesc că am avut preju

Evenimentul de acum, când Îă primit pe Eugâne lonesco acas; toată exuberanţa jovialităţii sale jul nile, ne-ar putea face însă geloşi pei tiştii francezi, care au adus cu ei. mai autentică imagine a genialului ă tor de origine română, de dinainte şi după primirea sa în Academia FR ceză. Încărcaţi cu povestea senzaj nală a premierei din primăvara. 1950, când la Teatrul Noctambul lua zborul cel mai contestat şi ad acelaşi timp dramaturg de mai artiştii care au jucat la Bucureşti! de a 15.445-a reprezentaţie a Cântă chele au făcut istorie. Fiindcă ei. ţinut în viaţă un prototip al teat absurdului, al antiteatrului ionesă aşa cum a luat formă în preajma de

lui de naştere, şi mai cu seamă ati fruntat atâtea şi atâtea stiluri de în pretare de care a avut parte dramă gul, fără ca această operă princeps poată fi considerată depăşită. Am în caietul program că Nicolas Baltă a realizat aceeaşi mizanscenă a Pi la Los Angeles, în 1993, atrăgând articole ditirambice şi un premiu ăi ticii. Nu-i de mirare, pentru că sp colul său simplu şi răspicat e în perfect spirit ionescian, produ efecte comice nemăsurate, cu econi

de mijloace şi fără exces de vi-

ziune regizorală. „În prima Q

mea piesă, Cântăreața cheală,

OPINII

EDITORIALUL EVZ

loana Lupea

j e | scana kpeageez.r0

Un personaj nefrecventabil

greșit sau nu Traian Băsescu prin decizia de a nu-l învita la Sommet-ul Francofoniei pe

preşedintele Emile Lahoud și, până la urmă, periclitând relația bilaterală a României cu Libanul? Există vreo diferență între liderul pro-sirian al Libanului şi ceilalți dictatori africani invitați la reuniune? Răspunsul la întrebări este chiar în persoana lui Emile Lahoud, un lider politic nefrecventabil pentru cercurile occidentale, tratat cu ostilitate în egală măsură şi la Paris, și la Washington. Dacă există ceva care să-i unească pe George W. Bush şi pe Jacques Chirac, atunci acel ceva este resentimentul comun față de Emile Lahoud, sugerat de raportul ONU despre asasinarea fostului premier Rafik Hariri ca unul dintre

Nu se ştie dacă recomandarea a venit direct de la Elysee sau i-a fost făcută preşedintelui 'Traian Băsescu de unul dintre sfătuitorii preşedintelui în pol iterații Dar să-i aşezi la aceeaşi masă pe „patronul“ francofoniei cu autorul moral al asasinării prietenului său ar fi fost o gafă mult mai mare, aproape un act de tragedie antică. Pentru că relația dintre Chirac şi Hariri a depăşit cadrul diplomatic, fostul premier libanez, cel mai invitat oficial la Elys6e în mandatul lui Chirac, fiind considerat un prieten foarte apropiat al șefului statului francez.

Prezenţa lui Lahoud, un susținător al

VIORICA MARIN orica,marinGadevarulonline.ro

MAGDA CRIȘAN a crisan Gadevarulonline.ro

A CELUI de-al xIn al Francofoniei ce s-a rat, joi și vineri, la București, toată lumea francofonă pună umărul pentru area limbii franceze în organizațiilor internaţionale, fu prevenirea şi gestionarea , consolidarea în rândul statelor accesul la tehnologie și intensificarea dialogului culturi și civilizații. Un singur iect a dat bătăi de cap șia lungit discuţiile cu ușile închise e liderii prezenți la Bucureşti, din Liban.

" BĂSESCU: FRANCOFONIA NU E CRITERIU DE ADERARE LA UE

Francofonia nu este un criteriu penTu intrarea în Uniunea Europeană, a xplicat preşedintele Băsescu unei ziae din Croaţia, țară care a început necierilecu UE. “EsteadevăratcăFranța susținut România pentru integrarea "în Uniunea Europeană și atunci când noi nu aveam performanțele necesare, "dar nu este suficient”, a spus Băsescu. "Șeful statului francez s-a declarat în- “cântat că statele francofone au devenit jinajoritare în UE, deși este conştient “că engleza nu poate fi ignorată, dovadă | faptul că, la conferinţa de presă finală, premierul Canadei a vorbit în franceză și în engleză. Cât despre avantajele pe care reuniunea la nivel înalt le-a us României, președintele Chirac

Războiul din Liban „discordiei la sommet

Preşedintele francez crede că organizarea manifestării a adus beneficii de imagine României

a ţinut să precizeze că acestea “nu pot fi cuantificate în bani, dar a dat o superbă imagine asupra țării dv.” Mulţumind pentru ospitalitatea şi gentilețea recunoscută a poporului român, preşedintele Franţei a ţinut să-și ceară scuze, în numele participanților la sommet, pentru deranjul provocat în traficul bucureştenilor.

DISPUTĂ PE VICTIMELE RĂZBOIULUI ISRAELIANO-LIBANEZ

Sommet-ul s-a încheit cu Declarația de la Bucureşti, care a dat mari bătăi de cap şefilor de stat şi de guvern şi a

prelungit discuţiile. Președintele Chirac a explicat în cadrul conferinței finale de presă că a existat un text care era aproape gata, dar cele mai multe divergențe le-a provocat amendamentul introdus de Egipt și susținut de reprezentantul Libanului, în care se spune că victime s-au înregistrat doar de partea libaneză, amendament care s-a bucurat de majoritate în rândul membrilor OIF prezenţi la Bucureşti, dar Canada s-a opus. Premierul canadian Stephen Harper a ținut să precizez poziţia țării sale: “Putem recunoaşte că a fost un război, că au existat victime, dar nu putem recunoaşte că au

mărul

fost victime pe naţionalităţi”. Nici România nu a fost de acord cu amendamentul înaintat de reprezentantul Egiptului. După îndelungi hegocieri, liderii francofoni au căzut de acord ca textul inițial să fie amendat și să sune astfel: “Deplângem tragedia din Liban şi consecințele dramatice pentru ansamblul populaţiei civile. Salutăm încetarea ostilităților şi chemăm la revenirea la o situație de calm”. Secretarul general al francofoniei, Abdou Diouf, a anunţat că OIF va trimite o echipă de experți care să ajute Libanul să rezolve grava poluare a Mării Mediterane în urma războiului.

Foto Adrian Martalogu

EDITORIAL

Jac

ăutând să dea glas mulţumirii pentru atmosfera creată de autorităţile româneşti, mulți oaspeţi francofoni au

declarat că se simt ca la ei acasă,

Pentru unii, sintagma, luată din debaraua clişeelor de politeţe diplomatică, împreună cu surâsul constipat, nu-i altceva decât şmecheria de a vorbi fără a spune ceva. Pentru alții, e însă un moment de sinceritate.

Veniţi din ţări subdezvoltate nu numai economic, dar şi social-politic, membri ai unei organizaţii născute şi „ținute în viață de amăgirea Franţei „că maie ceva pe planeta asta, oaspeţii respectivi s-au simţit, într-adevăr, ca la ei acasă.

Nivelul de civilizație democratică al unei ţări îşi găseşte expresia în relaţia dintre Cetăţean şi Autoritate. Instituţiile aşa-zisului stat de drept, cu care

se împopoţonează şi republicile bananiere din America Latină, nu constituie esenţa democraţiei. În dictaturi sau în democraţiile de sorcovă, cetățeanul e sluga umilă a Autorității. În democraţiile autentice, Autoritatea e sluga cetăţeanului.

Atrebuit să vină reuniunea francofoniei de la Bucureşti ca să ne dăm seama că, din unghiul relaţiei Cetăţean-Autoritate, România nu diferă prea mult de țările subdezvoltate politic, ai căror trimişi la reuniune spun că se simt ca la ei acasă. Acolo, în ţara lor, cetățeanul nu există. Există, în schimb, supusul. Cel care îşi îndoaie spinarea când trece Autoritatea. Nu de altceva, dar Autoritatea îţi poate arde una cu biciul pe spinare. Aici, în România, lucrurile nu diferă prea tare. În organizarea sindrofiei de la Bucureşti, autorităţile s-au gândit numai şi numai cum să iasă ele cât mai vrednice în fața oaspeţilor mai mult sau mai puţin înalți. S-au asfaltat şi reasfaltat arterele dedicate trecerii în coloană a

ques Chirac = oaspetele lui Ceauşescu

Ion Cristoiu

celor sosiți de peste hotare. Pe margini s-au plantat flori. A fost spălată Lupoaica, ţinută până acum în jeg, deşi tradiţiile romane cereau altceva. Ici-colo au fost înfipte în asfalt luminițe.

Toate pentru ca oaspeţii să vadă şi să se mire de înaltul nivel de civilizaţie atins de România sub regimul Băsescu.

incolo de această faţadă po-

temkinistă, se întinde adevă-

rata realitate: străzi pierdu-

te pentru totdeauna în noroaie, blocuri pelagroase, câini pe cât de murdari, pe atât de agresivi. O Românie ca o leliţă care s-a rujat şi s-a parfumat, ascunzând, pe dedesubt, chiloţii ca nişte obiele de infanterist. Spectacolul ceauşist al prăpastiei dintre ţara pentru străini şi ţara pentru cetăţenii săi! Francofonia s-a vrut pentru Autoritate un prilej de a-şi etala capacităţile de organizare. Atinşi de un fior patriotic, ştabi mai mari sau mai mici

au declarat că România ar putea găz. dui zeci de asemenea manifestări, În țările cu adevărat democratice, orga nizarea unei astfel de paranghelii are un sigur criteriu: Cetăţeanul nostru — Stăpânul nostru. Se caută prin sute de mijloace ca găzduirea unei manifestări internaţionale să afecteze cât mai puţin viaţa de fiecare zi.

ia lui Ceauşescu în materie

C de dat cu tifla cetățeanului

de rând. Artere de circulaţie blocate - cu garduri metalice, patrule de miliţieni care te legitimează mai ceva ca într-o stare de asediu, sirene sfârtecând aerul, şcoli şi grădiniţe închise, instituţii de stat care nu lucrează. Simţi la mahării democraţiei noastre de bodegă, în frunte cu Traian Băsescu, uriaşa fericire de a fi şi ei, preţ de câteva zile, nişte Nicolae Ceauşescu în miniatură. Ca şi în ţările de unde vin aşazişii oaspeţi, cetățeanul plătitor de impozite nu contează. Culmea e că l+ derii occidentali rătăciţi la Bucureşti cu prilejul Francofoniei s-au lăsat scătdaţi în această atmosferă ceauşistă fără să protesteze. Jacques Chirac, preşedintele unei Franţe ce se vreaa cetăţenilor demni, n-a zis nici pâs la spectacolul cetăţeanului român călcat în picioare. Se vede că-i place. |

Ar vrea o asemenea atmosferă şi la Paris, dacă acolo n-ar fi cetăţeni. Ce: tățeni de-adevăratelea. Autoritatea € explieabilă în prestaţia ei de aroganță şi dispreţ faţă de Cetăţeanul român, Mai puţin explicabil rămâne cetățea nul român în acceptarea umilă de a călcat în picioare de Autoritate.

Dacă ne gândim însă că e vorba dei un cetățean român, explicaţia se seşte imediat. Cum e Autoritatea e Cetăţeanul. Subdezvoltată din pun de vedere democratic.

e s-a întâmplat în aceste zile în Bucureşti depăşeşte nevo-

Franceza i

-a dat bătăi

de cap lui Băsescu

Preşedintele a avut reale dificultăţi în a rosti discursul de deschidere a Sommet-ului Francofoniei

(Laura Gafencu Laura Ciobanu

ina sotaa

reședintele "Traian Băsescu a făcut ieri un efort și a deschis lucrările Sommet-ului. Fra

cofoniei în limba franceză. Chiar dacă şeful statului s-a ambiţionat de multe ori să nu vorbească franceză, spunându-le celor carei solicitau acest lucru că pe el, „pe mnare, engleza l-a salvat“, de data aceasta, Traian Băsescu a rostit chiar câteva fraze! într-o franceză destul de stâlcită.

Ela subliniat că România este prima ţară europeană, în afara Franţei, care a fost aleasă pentru găzduirea unui Sommet al Francofoniei și a mulțumit delegaților pentru prezența lor la acest eveniment.

Nu a existat traducere

Seful statului a declarat: deschisă reunirea şi a urat succes participantilo, după care i-a pasat microfonul premierului Tăriceanu. Acesta a fost cel care a ținut, în limba Franceză, discursul de deschidere a sommet-ului din partea României. Traian Băsescu a avut reale. dificultăţi în a urmări discursurile oas= petilor, pentru că Sommet-ul Francofoniei nu prevede asigurarea de traducere din An franceză sau folosirea altei limbi decât a celei franceze, pe care Şeful sta” tului mo stăpânește suficient de bine.

Premierul 'Tăriceanu a declarat că România este o țară care „iubeşte franceza” și este un vector de promovan acestei limbi în Europa Centrală și Orientală.

Discursul. preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a. vorbit despre integrarea României în UE, fost întrerupt de mal multe ori de: aplauzele ilor,

Preşedintele Franţei, Jacques Chi-

GALANTERIE. Jacques Chirac s-a arătat încântat de întâlnirea cu Maria

rac, a atras atenţia că fără pace nu există niciun orizont pentru lumea modernă şi pentru Francofonie si a declarat că „tragedia recentă” din Liban este o dovadă a acestui lucru.

Sommet-ul Francofoniei a fost un bun prilej pentru întâlniri bilaterale între participanţi. Seful statului român a avut o întrevedere ci ministru culturii din Liban, Tareq Mitri, în cadrul căreia a afirmat că doreşte reluarea dialogului politic cu acest stat. Tareq Mitri, despre care se spusese că vine în. nume personal, a afirmat că astăzi va participa la crările Somimet ului.

GAFĂ DIPLOMATICĂ

metru Foto

Premierul Canadei a vrut să plece de la sommet |

|n uniunea oficialilor nu a fost iată de incidente legate în special

| de proasta organizare. Potrivit unor

|. “surse, premierul Canadei, Stephan

Harper, cel care anul viitor va fi responsabil cu organizarea sommet: ului, s-a supărat foarte tare pentru că

de ședințe, în locul său fiindunul | dintre directorii unei firme care a sponsorizat sommet-ul. Sursele:

noastre spun că premierul canadian a fost atât de supărat incât a dorit să plece, Numai intervenția preşedintelui Băsescu |-a făcut să rămână În sală și

nu a fost așezat in primul rând, în sala. să participe la lucrările sommet:ulul, |

Străini, la tratament

UIRGENȚI. Cinci membri ai delegaților străine, veniţi în România cu ocazia Sommet:ului Fran cofoniei, au fost trataţi zilele trecute de medicii români, Un oficia) din delegația Franţei, care: suferă de hipertensiune, a avut dureri puternice. de umăr, iar un altul di delegaţia Mauritaniei a suferit dureri de cap prelungite, amețeli și tulburâri de vedere, necesitând un control neurologic. În plus, un oficial care este infectat cu HIV a avut nevoie de tratament, iod îngrijit la Institutul de Boll Infecţioase „Matei Balș“. „Urgenţele sunt asigurate gratuit de Ministerul Sănătăţii Publice. (MSP), Ate investigaţii solicitate de membrii delegaților străine vor fi realizate contra cast", ne-a declarat Oana Grigore, purtător de cuvânt la MSP. (Mihaela Năftănăilă)

OSPITALITATE

Ziariştii străini, nemâncaţi şi cu banii luaţi

“DD Laura Gafencu __

Sommet-ul Francofoniei mu a fost ieri lipsit de incidente. Deși autorităţile de la Bucureşti au cheltuit aproape nouă milioane de euro, pentru organizarea acestei manifestaţii, aceasta nu a fost la stanidardele unui eveniment de o asemenea anvergură. Chiar dacă au avut un buget uriaș, Organizatorii s-au gândit Să mai reducă din pier- “deri, Așa că jurnaliștii străini prezenți la sommet au trebuit să plătească pentru a folosi telefoanele,

aflate: în sălile ce le erau special destinate, Această, „regulă“ i-a lăsat cu gura Căseată pe Teprezentanţii presei străine. Unul dintre ei ne-a Spus că nicăieri nu î s-a nai întâmplat aşa ceva.

Tichete buclucașe

Un alt incident a fost cel legat de masă, Jurnaliștii străini care s-au dus iai târziu la restanrant nu au mai putut Îua masa, nu pentru că se terminase mâncarea, i pentru că se terminaseră bonufile d masă prin care se ținea evidența ziaristilor prezenţi la restau-

rant, Întârziaţii au făcut foamea pentinică organizatorii mu le-au dat voie să mănânce, fără tichet, nici măcar dacă își plăteau consumația, Un alt incident era să pună în pericol securitatea șefilor de state şi guverne prezei sommet, Pentru cănu au avut spaţiu și loc ca să facă „poza de familie“, jurnaliştii au năvălit către șefii de state și de guverne, rupând cordonul de pază. Ofițerii de protecţie aui fost depăiţi. Un jurnalist străin i-a spus chiar unui ofiţer de pază: „Nu sun teţi în stare să organizați o manifestare de asemenea amploare”.

ACCIDENT

Cum era să fie călcat prespierul din Laos

„Una mică, în cinstea Sommet-ului Francofoniei

MIRUNA OLTEANU miruna.olteanu Zadevarulonline.ro

PASAJUL ENGLEZ, Calea Victoriei, ieri, la prânz. Pe bulevard, polițiștii, încremeniți din stâlp în stâlp, sunt în misiunea vieții lor

şi veghează ca traficul rutier să

se desfășoare exact după regulile impuse de guvern, cu ocazia Sommetului Francofoniei.

SI nasul lor însă, în apropierea unuia dintre hotelurile care vor caza delegaţiile oficiale se încalcă o primă regulă din organizarea cu pompă a evenimentului franțuzit. Este vorba despre “interzicerea comercializării băuturilor alcoolice în zonele din apropierea locurilor de cazare ale diplomaților, precum şi de-a lungul traseului pe unde circulă coloanele „ oficiale ale invitaţilor la Sommet“, așa cum se arată într-o adresă transmisă Primăriei Sectorului 1 de către Ministerul Administraţiei și Internelor. Prea puţin i-a oprit această interdicție pe buticarii şi patronii de cârciumi de pe Calea Victoriei să vândă “ca la balamuc” bere, votcă şi alte tării clienților de-ai casei sau neavizaţilor. “Știu ei ce fac! La ce amenzi le-or da, poate că merită să rişte!”, spune Georgeta Jindu, o pensionară care se plimba ieri pe bulevardul cu pricina. Într-adevăr, agenții comerciali care nu respectă dispoziţiile legate de vânzarea băuturilor alcoolice în ariile cu restricție pot primi o amendă de la 500 la 1.500 lei. Înghesuiala cum rar întâlnești în toiul zilei în barurile din pasajele de pe Calea Victoriei dă de bănuit. Bărbaţi îmbrăcaţi la sacou, pensionari și adolescenţi îşi fac loc printre dărâmăturile de la intrarea în Pasajul Englezesc să ajungă la o cârciumă de mărimea unei ceasornicării. Acolo, în singura încăpere a birtului stau ca stridiile în conservă vicioşii alcoolului. La vederea echipei Adevărul, patronul și clienții nu mai știau pe unde să ascundă sticlele şi paharele împrăștiate pe “masa celor şapte

Chiar dacă SPP cere desființarea coşurilor de gunoi din zonele securizate, acestea au rămas la locul lor, în fața unuia dintre hotelurile la care sunt cazați oficialii

pitici”. “Ne daţi și nouă două beri?”, l-am întrebat pe “Șefu'”. “Doar dacă o beţi înăuntru”, se tocmeşte patronul din Pasajul Englezesc. În următoarea jumătate de oră, cei peste zece muşterii din bufet aproape că deveniseră prieteni, uniți de ilegalitatea ciocnirii unei sticle de bere întrun spațiu sigur, ca un buncăr, departe de inspectori şi polițiști.

“Doar dacă beţi cu ceai, vă pot servi cu un rom!”. Aşa a sunat cea mai inedită ofertă a unui comerciant din Pasajul Victoria, ieri, când interzicerea comercializării băuturilor alcoolice i-a scos din sărite pe patronii de localuri. “Ce să le spun, dom'le! Că parcă un terorist ia o duşcă înainte de a da cu bomba. Aia stau treji, nenică, să nu dea greş!”, crede barmanul unei

cârciumi din pasajul de vizavi de sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Suspiciunea lui faţă de măsurile de siguranţă luate de autorităţi, din cauza Sommet-ului Francofoniei, este susținută şi de prezența coșurilor de gunoi în multe dintre zonele securizate, deşi ordinul SPP spune clar că acestea trebuie dezmembrate.

Sommet-ul a început la

statui

a lui Charles de Gaulle

Monumentul inaugurat ieri în Parcul Herăstrău în prezența

(B Oana Botezatu

oana borezatuerz.ro

harles de Gaulle a fost personajul principal al primei zile a Adunării

Generale a Asociaţiei Internaționale a Primarilor Francofoni, eveniment ce precede Sommet-ul Francofoniei de la Bucureşti. Şeful statului, Traian Băsescu, primarul Capitalei, Adriean Videanu, ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, şi primari ai capitalelor țărilor francofone aflați la București au participat ieri-dimineaţă la dezvelirea statuii generalului de Gaulle, în Parcul Herăstrău, la intrarea dinspre Piaţa Charles De Gaulle.

„Este un monumet închinat unui mare prieten al României, un militar de la care am învăţat ce înseamnă dragostea de țară“, a spus Traian Băsescu de la tribuna așezată lângă statuia din bronz reprezentându-l pe De Gaulle coborând niște trepte, Şi dacă preşedintele a spus că „statuia arată bine“, Iorgulescu a afirmat că ea va îmbogăţi estetic peisajul oraşu-

lui, iar Videanu că „e un nou simbol al relaţiilor româno-franceze“.

Francofonii s-au pozat la statuie

Nici edilii francofoni veniți de peste mări şi țări n-au rămas indiferenți la vederea edificiului artistului Mircea Spătaru. Invitaţii din Nigeria, Maroc, Burkina Faso sau pozat în faţa statuii imediat după plecarea președintelui un lucru foarte bun că s-a ridicat o statuie a lui De Gaulle, un mare om francez. Îmi place foarte tare“, a spus Seyni Mounkaila, primar al orașului Niamey,. Nigeria, aflat pentru prima dată în România.

Statuia a costat aproximativ 3 miliarde de lei vechi, are o înălțime de 4,7 metri şi cântărește aproximativ. cinci tone, potrivit lui Mircea Spătaru. Soclul pe care este aşezată a costat 6 miliarde lei vechi, Banii au fost dați de Ministerul Culturii și Primăria Capitalei. Charles de Gaulle a devenit în 1940 şef al guvernului francez de exil din Londra, iar în 1945, prim-ministru. În 1958 a fost ales preşedinte al Franței.

UN TRAMVAI NUMIT DORINȚĂ

Edilul Montrealului, invidios pe şinele noastre

ASIUNE. Tremblay şi Videanu, doi primari Indrăgostiți de tramvale

În 1959, Montrealul avea 158 de

primarilor din țările francofone a costat peste 17 miliarde de lei vechi

INAUGURARE. Președintele Tralan a dezvelit Capitalei, a ministrului culturii și a edililor francofoni

statuia lui De Gaulle în prezenţa primarului

Babilonie la Francofonie

9 Andrei Udişteanu

andrei.udisteanuevz.ro

ÎNCEPE BALAMUCUL!

Începând de astăzi, de la ora 4.00 „dimineaţa, traseele stabilite pentru transportul oficialităților ce vor. participa la Sommet-ul Francofoniei „au fost blocate, de la Aeroportul „Henri Coandă“ „până, „ja Palatul “Parlamentului. | i A a Începe haosul pentru conducătorii tei care. vor fi Lane să caute rute

Săptămâna pe scurt

Luni, 25 septembrie * Preşedintele Traian Băsescu i-a propus pe Georje Cristian Maior (senator PSD, preşedinte al Comisi- 'eipentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională) şi pe Claudiu Săftoiu (consilier prezidenţial pe probieme de politică internă) pentru funcţiile de directori ai Serviciului Român de Informaţii şi, respectiv, Serviciului de Informaţii Externe. h

“ Marţi, 26 septembrie

* Raportul de ţară al Comisiei Europene, prezentat la Bruxelles, recomandă ca România şi Bulgaria să devină membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durăo Barroso, a declarat că aderarea celor două ţări Ya marca o „realizare istorică — încheierea celui de-al cincilea val de. extindere a Uniunii Europene*

Miercuri, 27 septembrie * Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, a fost demis din funcţie în urma votului consilierilor PNL, PD, PNG şi PC. Marian Oprişan a fost acuzat de prejudicii aduse Consiliului din cauza - dosarelor pe care le are la DNA, de gestionarea frauduloasă a fondurilor, de achiziționarea fără mandat a unor imobile, de plata unui avocat personal din banii publici, de atitudine jignitoare faţă de aleşii locali şi ziarişti şi de neaplicarea unor hotărâri ale CJ. Oprişan, susținut de PSD, a contestat hotărârea consilierilor, caliicând drept ilegală şedinţa în care a fost demis.

* CSMşi-a dat avizul pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcţia de procuror general al României. Propusă de Monica Macovei, Laura Codruța Kovesi are 33 de ani şi a condus, din ianuarie 2006 şi până în prezent, Biroul Teritorial Sibiu al D//COT.

Joi, 28 septembrie € * La Bucureşti au debutat lucrările celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, la care au participat 63 de

delegaţii oficiale internaţionale. De la eveniment au ab- .

sentat preşedintele Republicii Moldova, care 'a refuzat invitaţia, şi preşedintele Libanului, care nu a fost invitat, în locul său fiind preferat premierul acestei țări. Acesta din urmă a refuzat, la rândul său, invitaţia, Libanul fiind reprezentat la sommet de ministrul Culturii.

Vineri, 29 septembrie

* Sommet-ul Francofoniei s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii, structurată în trei părţi: Francotonia către o societate a cunoaşterii, dimensiunea politică a Francofoniei şi crizele din lumea francofonă, cu trimitere directă la conflictul din Liban. Rezoluţia a dat naştere la dezbateri aprinse între oficiali, până la urmă ajungându-se la o formulă prin care participanţii la sommet deplâng „tragedia din Liban şi consecințele

“ dramatice pentru ansamblul populațiilor civile“ şi

solicită o încetare totală a ostilităţilor şi întoarcerea la calm în Liban.

Sâmbătă, 30 septembrie

* Delegaţia Permanentă a PNL a decis, la Cluj, excluderea din partid a deputaţilor Raluca Turcan şi Cristian Boureanu, ca urmare a declaraţiilor publice ale celor doi împotriva deciziilor conducerii partidului. Membrii Comisiei de Etică a PNL au decis şi sancţionarea lui Dinu "Patriciu cu avertisment public pentru sponsorizarea PSD în campania electorală din 2004. Fostul şef al cancelariei primului ministru, Aleodor Frâncu, a demisionat din PNL, în urma acuzaţiei de colaborare cu Securitatea. Deputatul Titu Gheorghioi a demisionat, din acelaşi motiv, doar din conducerea partidului.

Duminică, 1 octombrie

* Premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a criticat, la Baia Mare, pe Traian Băsescu, spunând că, prin nominalizarea lui George Maior la şefia SA!/, preşedintele a devenit „un jucător cu PSD".

Luni, 2 octombrie

* Cu ocazia deschiderii noului an universitar, preşedintele Băsescu a criticat, la Braşov, mediocritatea sistemului de învăţământ românesc. „Nici una din universităţile româneşti nu întruneşte jumătatea punctajului pentu a intra în primele 500 universităţi ale lumii“, a declarat preşedintele.

Răzvan Brăileanu

e bucureșteni nu i-a între-

bat nimeni dacă sunt de

acord ca Sommet-ul Fran-

cofoniei să fie organizat în orașul lor. De parcă ar fi fost vreodată întrebaţi în legătură cu ceea ce se întâmplă în București. „la mai dă-l dracu' de cetăţean!“ par să spună de fiecare dată președinți, guvernanţi, edili, funcţionari și alte specii pe cale de apariţie. „Să stea în casă

Şi să se uite pe geam ca prostu cum «trece» coloanele oficiale cu sau fără Aroganţa cu care mai-marii zilei de pe malurile vălurite ale Colentinei ne trimit pe jos, cu tramvaiul sau cu bicicleta ne arată câţi bani dau aceștia pe pc Hai să nu

a de mărgări-

e, Cetăţeanul de Caj apitalei nu mai i putea să

până şi i visele pe care

.[ nu e altceva până

JĂ FRANCOFONĂ

francofoni,

nu le-am avut niciodată. Mă întreb ce ne-am fi făcut noi, cetăţenii Capitalei, dacă nu ne-ar fi căzut pe cap această pleașcă francofonă, cum am fi suportat ideea că nu mai avem „culoar unic“, coloane oficiale, Jacques Chirac și, mai ales, cum am fi suportat să nu mai avem un oraș blocat vreme de trei zile și trei nopţi. Și, mai ales, am fi ratat ocazia, la fel de unică precum culoarul, să fim trimiși

la plimbare pe jos, cu tramvaiul și cu bicicletele. Câtă grijă pentru noi și sănătatea noastră. Nu ne rămâne de- ; cât să mulțumim din inimă partidului, oricare ar fi el, şi conducătorilor iubiţi pentru șansa de a fi cetățeni ai Capitalei, francofoni şi contemporani cu ei. Suntem

mânca-v-aș!

SENATUL 'EVZ

Sorin Ioniță

sorin.ionitaevz.ro

Frere Jacques, dormez vous?...

rebuie să fii un geniu ca să înţelegi Europa - sau un francez“, zicea odată

fostul secretar de stat Madeleine Albraight. Ea însăși este născută în inima Europei, în vremuri tulburi, trebuie că ştia ce vorbeşte. Dar lucrurile s-au mai complicat între timp: francezii par angajați într-o luptă de ariergardă pe continent și în hume, oscilând între apropieri ezitante și izbucniri arogante (vezi Chirac către est-europeni, cu „ați pierdut o bună ocazie să tăceţi“). Din motive evidente, precum demografia, limba franceză pierde în favoarea altora, ca engleza sau spaniola. Nu vorbim de secolele trecute, când ea era mediul de comunicare de rigueur în diplomaţie. Dar chiar înainte ca Marea Britanie să adere la Piaţa Comună în 1973, era singura limbă oficială a clubului. De atunci

mii degrabă neinteresățe dle 4ăcă îi apel viel «aia,

Google și CNN sau epurarea limbii de neologisme prin lege. Asta, când sunt atâtea domenii în care Franța este lider mondial, ce pot fi promovate ca lecţii de bună practică: excelente servicii publice, multinaționale de mare succes, premiere tehnologice, o lungă tradiție î în ştiinţă şi explorare, cea mai vizitată țară din lume (75 de milioane de turiști pe an, mult înaintea SUA, cu doar 50 de inilioane; o fi vreun motiv pentru care toți oamenii ăştia vin să vadă Franța, nu?). Dincolo de problemele ştiute, sunt multe lucruri care merg bine în Hexagon, anume chiar acelea care se bizauie pe globalizare, francezii demonstrând că se numără printre câștigători în această cursă, Paradoxal, în loc să radieze energie și optimism cum te-ai aștepta, elita politico-intelectuală franceză are tot timpul un aer provincial, trist şi înțepat: în perpetuă defensivă, dezvoltă paranoia de cetate asediată, deși atacatori nu există. De exemplu, stăpânit de această maladie intelectuală, fostul premier Lionel Jospin este de părere că „dacă franceza nu mai poate fi limba puterii, atunci trebuie să fie limba contra-puterii“. Este exact tentația căreia trebuie să-i reziste Franța: aceea de a se cantona într-o previ- “ zibilă litande anti-globalistă şi antiamericană, ca o bătrână curtezană care se agaţă de singurul refren cu priză la puţinii admiratori rămaşi. „ine ar fi ca zilele astea, E

va Commonwealth. Dacă asta se

rea, va eșua, pentru că ea nu se

bazează pe o comunitate reală, nici măcar de

MAR: 26 Septembrie 2006

PAGINA Ba

Adevărul

NICOLETA ZAHARIA

DAN BOICEA dan boiceaadevarulonline:ro

FRANCOFONIA A cuprins Bucureștiul.

Timp de o săptămână, Capitala va fi

animată de concerte, spectacole de teatru,

expoziţii, dezbateri, mese rotunde, reuniuni.

nicoleta zăhariaGadevarulonline.ro

Riu şi culorile francoET one” au pus stăpânire pe Piața Revoluţiei încă de sâmbătă, pe-o ploaie torențială. Evenimentul continuă şi astăzi cu Gloria (România) și Les Nouveaux Mondes (Qubec), iar mâine seară scena va fi pregătită pentru Alb și Negru, Akcent și Jean-Francois Breau (Nouveau Brunswick), Zdob şi Zdub şi Miele (VaJonia-Bruxelles) se alătură joi. Vineri vor cânta Loredana, Nfaly Kouyate şi Dunykan (Guineea). iar sâmbătă Ma Sane & Waflash (Senegal) și Saintrick (Congo) & Abayazid (Djibuti). Programul "Ritmuri și culori francofone” mai cuprinde şi prezentarea unor filme din Liban, Vietnam, Madagascar, Canada, Franţa, Belgia sau Ciad.

VICTOR REBENGIUC, ÎN "BURGHEZUL GENTILOM”

La Teatrul Naţional, pe 28 septembrie, începând cu ora 19.00, pe scena Mare, Victor Rebengiuc, în rolul principal, Maia Morgenstern, Medeea Marinescu ş.a, dar și balerini, mimi, cascadori, cântăreți, solişti şi figuranţi au pregătit un spectacol grandios, „Burghezul gentilom”” după Moliăre, în premieră oficială.

La Odeon se va juca, astăzi și mâine, “Cântăreaţa cheală”, o adaptare a regizorului francez Nicolas Bataille, după piesa lui Eugene Ionesco.

“CARMEN”, LA OPERĂ

Și Opera Naţională București vă dă întâlnire cu oeazia Sommet-ului Francofoniei cu două reprezentații de excepţie, susținute de mezzosoprana Ruxandra Donose. Cele două spectacole ale operei “Carmen” de Bizet sunt programate pentru 26 și 27 septembrie, începând cu ora 18.30. Mâine va fi inaugurată, la Muzeul Naţional de Artă al României, expoziţia dedicată sculptorului francez Antoine Bourdelle. În premieră, vizitatorii vor putea să admire sculpturi în bronz, în ipsos, în marmură şi lucrări de grafică, fotografii cu valoare documentară şi sculpturi ale discipolilor săi români. Tot din seria expozițiilor organizate cu ocazia Sommet-ului Francofoniei. face

Bucureștiul se distrează franțuzeşte

parte şi "Senegal - România: dialog pe drumul sticlei”, vernisată la Muzeul Ţăranului Român şi care va fi deschisă până pe 22 octombrie. Vor fi expuse lucrările a zece artişti din generaţii diferite, Muzeul Naţional de Istorie îşi invită publicul, până pe 19 noiembrie, la două expoziţii dedicate Anului Francofoniei, una de istorie modernă şi contemporană, intitulată "Istoria prieteniei româno-franceze. Secolele XIX-XX”, și alta de grafică, "Artişti români în dialog cu spiritualitatea franceză”. La Teatrul Naţional, etajul 74, au loc în fiecare zi, între 25-30 septembrie, orele 9.00-17.00, expoziţii, dezbateri, colovii şi concursuri. În Piaţa “George Enescu” vor susține concerțe în aer liber artişti și grupuri din întreg spaţiul francofon, urmate de proiecţii cinematografice în limba franceză, Astăzi, la ora 19.00, la Ateneul Român, Orchestra Filarmonică va interpreta fragmente din Debussy, Ravel, Enescu.

“ Charles De Gaulle coboară în Herăstrău

Francofonia: Ambiţii mari, mijloace reduse .

CRISTINA OROVEANU critina peoveatată adevarulonlite to VIORICA MARIN

viotica marină aderarulonline ro

LA DOUĂ decenii dupa primei sommet, de la Versailles, În Pranța, cea de-a XI-a Conferinţă a șefilor de stat și de guvern din ţările francofone se va desfășura, În

revine astfel intâletatea de a găzdui, în această parte a lumii, marea întâlnire a francofonilor.

A de-a rândul, prin valorile pe are le-a promovat, În esenţă culturale și lingvistice, Organizaţia Internaţională a Francofoniei a fost privită ca o formă fără fond, nereușind să se impună pe plan internațional prin pondere economică sau influență politică. Lucidă în privinţa mijloa: celor limitate de care dispune - spre comparaţie cu Commonwealthul, de pildă - OF, şi împreună cu ca statele membre mai puţin dezvoltate, are tot interesul să se extindă acum în spațiul Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât UE este cel mai important furnizor

Dacă organizaţia le-a oferit nou-veniţilor un spațiu de exprimare ceva mai democratic decât actualul sistem internațional, OIF a profitat,

la rândul ei, să-și sporească influența cu ajutorul acestora. Așa cum sublinia (incă) actualul secretar general al organizației, Abdou Diouf, în martie, la Bucureşti, OIF numără acum 11 state membre ale Uniunii

Europene, alte două viitoare membre UE în câteva luni (România şi Bulgaria) și nu mai puţin de 21 de membre În OSCE. Extinderea a francofoniei este, mai ales pentru OIF, o promisiune,

europeană a dr 5 PEoVacate. o

pentru că relansarea economică,

foarte probabilă, a viitorilor săi membri europeni va insemna și o contribuție financiară sporită a acestora la bugetul IF. 0

deoarece riscă să devină o cumva simbioza intre

Deocamdată, doar țările din sud formează

ţie cu două viteze dacă nu va reuşi

şi cea postsovietică. membrilor

majoritatea plini, în timp ce țările din Europa Centrală şi de Est sunt, cele mai

multe, doar

de fonduri din lume. Dar şi pentru că viitorul limbii franceze ca limbă de circulaţie internațională se joacă în mare parte pe teritoriul Uniunii. Laboratorul în care a apărut şi s-a “copt” francofonia a fost Africa. Apărută în 1970, cu 21 de membri, din care 13 state africane, OIF s-a constituit întro mişcare postcolonială, recrutând mai ales în sud. Anul 1990 găseşte organizația francofoniei cu 39 de membri, din care 25 de pe continentul negru. În ultimul deceniu al secolului trecut, francofonia capătă însă o altă dinamică.

asociate sau cu statut de observatori.

FRANCOFONIA POSTSOVIETICĂ

Dacă francofonia anilor '70 era postcolonială, reunind în aceeași familie foste colonii şi foşti colonizatori - Franţa şi Belgia -, căderea zidului Berlinului, urmată de dispariția URSS deschid o altă perspectivă. Ţările din răsăritul Europei, ieșite de sub tutela sovietică, au căutat noi mijloace de acţiune pe plan internaţional. Astfel a apărut așa-numita francofonie postsovietică, 13 din cele 24 de noi

membre care au aderat la OIF între 1990 şi 2005 fiind ţări aparţinând acestui spațiu european în care, deși căzută în desuetitudine, limba franceză fusese dominantă timp de două secole.

DE LA DIMENSIUNEA CULTURALĂ LA CEA POLITICĂ

Sommet-ul de la Hanoi (Vietnam), din 1997, marchează o nouă etapă în viaţa francofoniei. În dorința de a-și spori vizibilitatea pe scena internațională, OIF își creează un secretariat general însărcinat să promoveze ambițiile organizaţiei şi încredinţează conducerea acestuia unei personalități în stare să răspundă cum se cuvine provocării: fostul secretar al ONU, egipteanul Boutros Boutros-Ghali. În anii din urmă, OIF devine mai “agresivă” politic, înclinând balanţa în două episoade internaţionale importante: în 2003, când Franţa a reuşit să împiedice, cu sprijinul francofonilor, autorizarea intervenţiei militare in Irak de către Consiliul de Securitate, și în 2005, la UNESCO, în timpul disputei din jurul Convenţiei asupra protecţiei şi promovârii diversităţii expresiilor culturale.

ORGANISATION INTERNATIONALE DE LA FRANCOPHONIE

Bucureşti,

capitala

rancoloniei

XI-lea Sommet al Francofoniei va consti-

a şi prin implicaţiile sale, 5 adevăexterne româneşti.

, Sommet-ul Francofoniei este cel

care va aduce țara noastră în centrul ateneconomice, parlamentare şi mediati-

cele cinci continente francofone. Este ma dată când un Sommet al Francofoniei Europa, într-o altă ţară decât Franţa. in doreşte să profite de această oportunitate

zone geografice, Francofonia tre-

evoluţiile şi orientările care au loc perspectiva apropiatei aderări la UniuRomânia doreşte să je promotor al dimensiunii eurdpene în cade susținător al valorilor francofone în ca-

AT-EME SOMME ZA FRANCOPHONLE

Pentru OIF, Sommet-ul reprezintă o oportunitate pentru evaluarea şi confirmarea noului statut politie conferit de Cartă. Pe de altă parte, la Bucureşti, familia Francofoniei se va lărgi cu noi state membre, ceea ceva contribui la întărirea şi extinderea Organizaţiei. Mai mult, Sommet-ul va alege noul secretar general — personalitatea care conduce acţiunea politică a OLF şi care reprezintă oficial Organizaţia la nivel internaţional.

MIHAI RĂZVAN Dea România în centrul politicii francofone

Ştim deja că, deşi OIF este un actor politic încă extrem de „tânăr“, contribuţiile sale sunt deja cât se

tarea Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promo-

'varea diversităţii de expresii culturale. Trebuie spus aici că România a fost primul stat european şi al treilea membru la Francofoniei care a ratificat actul şi că Sommet-ul de la Bucureşti va da un impuls suplimentar ratificării acestuia de către alte state. Pe de altă parte, OIF s-a mai implicat în scena politică interna-

"- ţională prin trimiterea de observatori la alegerile din

Republica Democratică Congo şi din Republica Haiti şi prin eforturile de soluţionare a unor situaţii de

septembrie

criză, precum cea din Mauritania.

ceea ce priveşte România, faptul că suntem prima ţară care deţine preşedinţia Conferinţei Ministeriale a Francofoniei (CMF) după adoptarea noii Carte a Francofoniei ne onorează. Putem spune că am dorit să ne asumăm un rol de prim rang în gestiunea întăririi rolului politic al OIF şi că nu am făcut economie de energii în eforturile vizând atingerea obiectivelor comune.

În 2006, România este nu doar ţara gazdă a Conferinţei Şefilor de Stat şi de Guvern având în comun limba franceză, ci şi ţara care asigură preşedinţia reuniunilor CMF. Conform Cartei Francofoniei, CMF se întruneşte în perioada dintre Sommet-uri, având ca scop asigurarea continuității politice; la reuniuni participă miniştrii de tutelă (miniştrii de Externe, miniştrii ai Francofoniei sau, în cazul Libanului, ministrul Culturii). În acest cadru miniştrii se pronunţă în acest cadru asupra marilor axe ale acţiunii multilaterale Francofone, veghează la executarea deciziilor luate la un Sommet şi îl pregătesc pe cel următor, propunând Sommet-ului admiterea de noi membri observatori şi de noi membri asociaţi. Pe de o parte, provocarea cu care ne-am confruntat a fost facilitarea cooperării întărite între state; pe de altă parte, obiectivul a fost să dăm un sens practic reformelor instanţelor OIF. Sperăm că România a reuşit, în acest an, cu sprijinul statelor membre şi al reprezentanţilor OIF, să răspundă tuturor acestor i

Având în vedere toate aceste aspecte, putem spune că, prin dublul său rol — de ţară organizatoare a Sommet-ului şi de ţară care asigură preşedinţia Conferinței Ministeriale a Francofoniei —, România a avut oporunitatea de a juca un rol politic extrem de important şi de onorant pe scena politică internaţională. acum că momentul de maximă vizibilitate al anului, Sommet-ul de In Bucureşti, va reprezenta şi momentul confirmării unei reuşite: o reuşită a României şi a OIF, despre care vom putea spune că este rezultatul unei preşedinţii de succes: finis coronat opus,