Moartea lui Virgil Ierunca

LA BISERICA SFINȚII ARHANGHELI DIN

PARIS

Ultima întâlnire cu Virgil Ierunca

Monica Lovinescu și Virgil lerunca, un cuplu mitic mda cultura română, și-au spus ieri adio

Peste 400 de km de ambuteiaje s-au format, în zona pariziană, în dimineața zilei de 3 octombrie 2006. Mii de întârziați în cea mai mare, se pare, încâlcire de trafic de

la revenirea francezilor din vacanţă, DESE ARTIRE. Filosofii Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici s-au aflat printre cei care s-au recules la catafalcul lui Virgil lerunca

„Printre ei, câteva zeci de români se grăbesc spre unul şi același loc din Paris: strada Jean de Beauvais, la

Biserica românească, „Sfinţii Ar- : i ) tâlnire cu

psalmi. Filosoful Gabriel Liiceanu şi istoricul Mihnea Berindei o înconjoară pe Monica Lovinescu precum nişte fi. Patul ei e purtat sicriu şi Monica Lovinescu

şază deasupra un trandafir alb, oria. oman Patapievici, î îşi blodouă mobile şi rămâne,

. dliscr ie, în spate. Începe slujba,

Niciun discurs nu tulbură flăcările lumânărilor aprinse. Aşa a vrut Virgil Ierunca. Prietenii îl pomenesc între ei sau în suflul unui reportofon de reporter,

Marie Jeanne Ionesco: „Am descoperit muzica graţie melomanului Virgil Ierunca, în nenumăratele seral petrecute la Monica și Virgil. Împreună cu părinții mei făceam, de obicei, Crăciunul îm-

VIRGIL ! IERUNCA

„Povestea

Vocea lui Virgil lerunca succeda, firesc, cu o

gravitate reţinută, unui scurt preambul muzical

care mă tulbura întotdeauna şi care părea că

derivă oarecum din rezonanţa neobişnuită a

numelui acestui povestitor fără chip. Pentru

adolescentul care eram, Povestea vorbeia

reprezentat imaginea sonoră a exilului

românesc, singura care mi-era accesibilă şi

care mă făcea să înţeleg că acest exil şi relaţia

sa cu România aveau deja o istorie, dramatică — Și 20 6 — « pe care o întrevedeam, o intuiam ascultând

evocarea şi lectura „paginilor uitate, paginilor A exilate, paginilor cenzurate“. Mai înţelegeam şi | comentat că exista nu doar un exil care se coagulase la

peste 2000 de kilometri depărtare, ci şi un „exil

interior“, invizibil şi el, dar nu din cauza

distanţei, şi care avea propria sa istorie.

Povestea vorbeiera o parte a unei alte poveşti,

ncepută în 1945, şi pe care nici manualele de

istorie, nici cărţile pe care le puteam citi, nici

oamenii din jurul meu nu mi-o spuseseră

niciodată. Povestea vorbei s-a încheiat odată cu

istoria care i-a dat naştere, iar zilele trecute ne-a

părăsit şi cel care o spunea. Povestea vieţii lui

Virgil lerunca abia începe.

Florin Țurcanu

evocări de GABRIEL LIICEANU H.-R. PATAPIEVICI LIBUSE VALENTOVA VLADIMIR TISMĂNEANU

ucureştiul Y Cultural

dacă el ar fi fost aplauze sau chiar

politicii numai i Scandal, numai u tea săleatragăati

40 j reflecta. Obsedat în care se află în u na lui G. Becali,

devină subiectul unilor şi presei (

A murit „un sentlem

Virgil Ierunca avea 86 de ani

'D Florentina Ciuverca

nareatina ciuvercagevz.ro

criitorul şi criticul literar

Virgil Ierunca s-a stins din

viaţă joi seară, la ora 23.30,

la Spitalul Tenon din Paris. Ceremonia religioasă de înmormântare va avea loc marți, 3 octombrie, la Biserica „Sfinţii Arhangheli“ din capitala Franţei, unde locuia de 60 de ani.

Emigraţi în Franța imediat după ce România a căzut sub influența Uniunii Sovietice, Virgil lerunca şi Monica Lovinescu s-au impus în anii comunismului ca voci ale exilului românesc. Bursier al guvernului francez, Virgil lerunca decide în 1947 să nu se mai întoarcă în ţară. La Paris o reîntâlnește pe Monica Lovinescu - se cunoscuseră la București, la debutul carierelor lor literare - şi se căsătoresc. După mai mult de două decenii de colaborare cu Radiodifuziunea franceză ca redactor al emisiunilor în limba română, Virgil Ierunca realizează primele emisiuni la Europa Liberă în 1075: „Actualitatea Culturală Românească“ și „Povestea vorbei“.

„Conştiința noastră bună“

Din redacţia Europei Libere, alături de Monica Lovinescu, Terunca s-a implicat în denunțarea acțiunilor regimului comunist. „Virgil Ierunca a fost conștiința noastră bună, într-un moment în

care nu aveam niciuna, a fost o

instanță etică ce nu a ezitat şinua dat greş. A fost intransigent într-o vreme în care toți erau supli, jar compromisurile erau toate noroi ar Mai, presus de a fost un: „gentleman Un asa al eticii“, a'spus Horia-

Roman Patapievici. „Gropari ai comunismului“, cum au fost numiți în mediile intelectuale, cei doi au avut de suferit de pe urma dezvăluirilor despre regim, Ceauşescu însărcinând serviciile secrete să se ocupe de reducerea lor la tăcere.

„Părea englezi:

În cercul său de intelectuali de la Paris, apar nume ca Eugen lonescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Paul Celan sau Victor Brauner. Obsedat de evenimentele din țară, trăind de la distanță suferințele şi bucuriile celor rămași, Virgil lerunca publică, în 1981, „Fenomenul Piteşti“, în care denunţă teroarea închisorilor comuniste,

„Fac parte, ca şi Virgil lerunca, dintre cei care cred neabătut că viața este mai importantă decât opera. Eu știu mai bine acum, după ce l-am cunoscut, de ce o operă nesemnată cu sângele propriei vieți are mai puţină valoare pentru mine. Viaţa lui Virgil Ierunca este la înălțimea operei lui. Măcar deam învăța, o dată pentru totdeauna, ceva din această viață“, a subliniat Doina Jela, care a Duba o carte despre. viața Ecaterinei Bălăcioiu, mama Monicăi Lovinescu.

Despre cuplul lerunca-Lovinescu, scriitoarea Ana Blandiana spune că i-au dat întotdeauna sentimentul „spiritelor care s-au vegăsit“, „I-am întâlnit în mai multe rânduri și am stat de vorbă, Era exact cum apărea de la radio, părea englez. Tocmai din cauza asta şi pentru că era în permanență alături de Monica Lovinescu, care era un vulcan în erupție continuă și un spirit extrem de meridional, -se -completau 'perfect“, a mărturisit poeta,

BIOGRAFIE

Virgil lerunca s-a născut pe

16 august 1920 la Lădești (Vâlcea), Licenţiat în litere şi filosofie la Universitatea din Bucureşti, colaborează ca poet la reviste ca „Timpul“, „Universul“, „Kalende“. După emigrarea în Franța începe colaborarea cu Europa Liberă. Scriitorul contribuie la apariția ziarului „Uniunea Română”, editat la Paris, scrie

A scris „Poeme de exil“

zeci de articole în publicaţiile românești din exil şi editează o serie de reviste culturale, ca „Luceafărul“, al cărei director a fost Mircea Eliade, „Caiete de dor“ sau „Fiinţă românească“,

Volume publicate la Humanitas;

„Fenomenul Pitești“, „Ro-

mâneşte“, „Subiect și predicat“,

„Semnul mirării“, „Trecut-au anii...“ și „Poeme de exil“.

| Însemnări despre m. ţi |

CUPLU. Virgil Ierunca, alături de soția sa, Monica Lovinescu,

în 1961 şi 40 de ani mai târziu

| În „Fragmente de jurmal“ (1996 -

1997), Monica Lovinescu iși amintește cum îl sărbătorea pe soțul ei, „V.“, pe 16 august.

20 ianuarie 1996 Atât de cenușiu tunelul, încât pentru a ieși fie şi o clipă din el hotărăsc să facem un «chef» V. şi cu mine. Motive am avea: V. se afla ieri la Editura Michalon pentru a doua corectură şi semnarea contractului: cartea despre Piteşti va apărea până la 15 februarie, cel târziu, (...) Luăm o cafea cu Sandrine la bistroul de alături, apoi în duet cu V. la restaurantul nostru de la Odeon spre d îneca în... stridii ceața zilelor trecute şi «problemele» celor ce vor veni,

Ziua lui V. Vreau să-l sărbătoresc cu versiunile mele preferate din «Gloria» lui Vivaldi și din

«Magnificatul» lui Monteverdi.

DR RAND NO E CS ZEEȚETT Za i

Şi-mi dau seama că, înregistrate pe disc negru (aşa sunt numite în Franţa, în România nu ştiu cum sunt numite), ele n-au fost reluate pe compact. Am ascultat un «Maenificat» dirijat de Harnoncourt - somitate în materie = care = spre hazul lui V. = mă oripilea: sărbătorit scotocind p mi satisface capric iile muzicale, 16 august | Aniversarea lui V.: nu e sigur

când a venit pe lume, în 25 sau

în 26 august. Preferă 16, deoarece e ziua de naștere a lui Napoleon şi poate pretinde că i-a | moștenit numai Waterloo-urile.

Vineri, 15 august 1997 | Ziua lui V, E prea cald pentru || un restaurant, aşa că hi sărbătoarea se camuflează în cotidian“. (Selecţie realizată de Florentina Ciuverca)

Mc. Grigorie ul, Episcopul Sf. Mucenici

i Gaiani

litatea este . nu dispare

ând încetezi rezi în ea.

ILIP K. DICK

LO ai

decla-

AU UE

pentru nai multe

) R SEEN Le au In Veciere.

e care subordonații săi

ARE ÎN PAG.A4

Ne sândim că poate o mamă disperată a recurs la un astiel de gest

Foto Lucian Muntean

„Virgil lerunca, o voce pentru eternitate

DAN BOICEA

dan.boicea Cadevarulonline.ro

OMUL DIN spatele microfonului de la Europa Liberă, Virgil Ierunca, s-a

'stins departe de România,

la Paris. Vocea culturii

„românești în exil a tăcut.

Dispariţia lui îndoliază -su-

fletele intelectualilor pe care i-a

sprijinit moral în anii comunis-

mului. Avea 86 de ani. „Odată cu el dispare unul dintre ultimele nume mari din emisfera vestică a literaturii române“, a declarat, pentru Mediafax, poeta Ana Blandiana. „Probabil că devotamentul arătat față de România l-a făcut să nu creeze o mare operă filosofică, sacrificându-se pentru publicistică. Mă închin în faţa memoriei lui”, a adăugat Neagu Djuvara. „A intrat în contact cu mari

oameni de cultură români din străinătate, precum Cioran sau Ionesco. A fost un spirit caustic, critic, un om inteligent, foarte cult, mare meloman”, spune Stelian Tănase. Născut pe 16 august 1920, în comuna Lădești, judeţul Vâlcea, Virgil Ierunca a debutat în presă, în 1939, la ziarul “Timpul”, iar până în 1944 a colaborat la principalele reviste literare şi la săptămânalul “Vremea”: A plecat din Româ-

nia în 1947, primind o bursă din partea guvernului francez. Din 1951 și până în 1974, a fost redactor al emisiunilor în limba română ale radiodifuziunii franceze. A scris mult în publicaţiile românești din exil. După Revoluţie, a publicat la Editura Humanitas: “Poeme de exil”, “Trecut-au anii”, “Semnul mirării”, “Subiect și predicat”, “Româneşte”, “Fenomentul Piteşti”.

Asigurâto; RCA nu vor p de despăgubi pentru daune rie 2007. De s vor putea fi 1 persoană în c ne-au declara misiei de Suj (CSA). “De la de autovehic: singură prim gatorie auto riul mențion:

Marea ne ridi

Regimul d pentru cetățe înainte de m deoarece aceş tul privind lib lor imediat di ieri, ambasade Robin Barnet luat încă o de eliminării viz întâmpla înai! at ambasadori

Mitică a ajuns țapul isp

Mitul miticilor, spulberat

AR n afară de președintele Traian Băsescu, - rămas la Bucureşti pentru cursul intensiv de limba franceză, o bună parte | din conducători şi-au luat tălpășița spre

Cluj, unde urmează să pună lumea la. cale. Nu înseamnă că șeful statului nu

toţi răsculații, rămân mai mulți liberali cului. Grupul de la Cluj și-a căpătat de în afara sau înăuntrul PNL? Aerul Clu- “jului se pare că are şi efecte terapeutice, de liniștire a nervilor, din moment ce se

avantaj, pentru că pe malurile Dâmbovitei tot -

mulți ani brandul de obraz intelectual subțire al social-democraţilor, plin de: reformiști, teoreticieni și clarvăzători ai destinelor partidului. Înlăturarea lui Ion Iliescu de la șefia PSD, prin votul de la ultimul congres, a fost pusă tot în seama unei inițiative plecate de la Cluj, de “unde. iată. se iscă si alte lucruri în afara

cetăţeni ai țării ca de un nemeritat cor cârcă de ani de zile prost numai din < București. Sau a m. că e cam același lu minuscul care fac g Toate relele de aici Bucuresti s-au strâ