Călin Popescu Tăriceanu cere retragerea militarilor români din Irak

Marţi, 4 iulie

* Ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a justificat propunerea retragerii trupelor româneşti din Irak prin insuficienţa bugetului MApN. În faţa Comisiilor de Apărare ale celor două Camere, ministrul Atanasiu a spus că va propune CSAT soluţii alternative retragerii trupelor. Preşedinţii Comisiilor, Mihai Stânişoară şi George Maior, l-au acuzat pe Teodor Atanasiu că a demarat o procedură neconstituţională.

ALEXANDRU LĂZESCU

Deşi PNL vrea să dea impresia de forță şi determinare, deja organizaţiile din țară ne anunţă că pregătesc o amplă acţiune de strângere de semnături în sprijinul retragerii militarilor români din Irak, tot mai multe semne indică exact contrariul. Partidul pare să fi ajuns într-o fundătură politică. Nu are nici un proiect major cu care să se identifice şi nici lideri populari. Paradoxal, cei mai populari şi mai credibili liberali, Mona Muscă şi Theodor Stolojan, nu numai că nu sunt implicaţi în nici un fel în foturile de decizie ale formaţiunii, dar au căpătat statut de paria din punctul de vedere al actualei conduceri. La fel se întâmplă şi cu fostul preşedinte, Valeriu Stoica, unul dintre cei mai redutabil şi mai sofisticaţi strategi din politica românească, 3

Aşa se şi explică probabil comportamentul schizofrenic care îşi pune amprenta tot mai adânc asupra majorităţii deciziilor importante luate în ultimul timp. Pe de o parte, liderii liberali fac un apel la menţinerea pe termen lung a Alianţei D.A., pe de alta, o minează constant cu propuneri de genul aceleia de retragere a militarilor din Irak sau de desființare a. CSAT, chestiuni în care se află în profund dezacord cu democraţii. Pe de o parte, vorbesc despre necesitatea de a iniţia o dezbatere naţională pe marginea oportunității rămânerii noastre în Irak, pe de alta, îi sancţionează prompt pe toţi cei care au îndrăznit să-şi exprime deschis dezacordul faţă de propunerea înaintată de Teodor Atanasiu şi de primul ministru, inhibând astfel din start orice dezbatere internă în PNL pe această temă. Pentru a spori confuzia, chiar şi sancţionările au fost selective, de pe lista neagră fiind excluşi şi Monă Muscă, şi Theodor Stolojan. Probabil pentru că era prea riscant să ataci public două personalităţi a căror cotă de credibilitate este de două ori mai mare decât aceea a şefului lor de partid. =

Dacă decizia conducerii PNL de a solicita pe nepusă masă şi imperativ retragerea militarilor români din Irak e cel puţin discutabilă, atât pe fond, prin prisma impactului extern asupra relaţiilor cu Washingtonul şi Londra, cât şi ca opţiune de strategie electorală, maniera de a gestiona procesul e de-a dreptul catastrofală. Cu un ministru al Apărării care face gafă după gafă şi e ironizat de toată presa nu poţi ajunge prea departe. Ultima sa ispravă, aceea de a recunoaşte public că a utilizat serviciul de informaţii al armatei pentru a-şi spiona adversarii politici, între care am aflat că se găseşte şi Adriana Săftoiu, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, pune PNL. într-o situaţie cu adevărat delicată, din perspectiva amestecului toxic dintre interesele de partid şi cele ale statului, lucru de care şi PSD a fost vehement acuzat în trecut. Acest gen de prostie gratuită ilustrează din plin impasul în care au ajuns liberalii în acest moment, confruntaţi nu doar cu lipsa unei viziuni pe termen lung, ci şi cu absenţa unor jucători politici inteligenţi şi credibili. E greu de crezut că politicieni cu un indice de încredere precar, lipsiţi de charismă, se pot încontra public cu succes cu preopinenţi de talia lui Traian Băsescu, Monei

Pseudo-agenda liberală

Muscă sau a lui Theodor Stolojan.

Contextul general nu e nici el deloc favorabil premierului şi grupului său de apropiaţi de la vârful partidului. Dacă mai era nevoie de o dovadă în plus, ultimul sondaj IMAS descrie destul de bine maniera în care este percepută public relaţia dintre preşedinte şi primul ministru. Puşi să se pronunţe în legătură cu disputele din ultima vreme dintre cele două palate, românii tind să-i dea dreptate lui Traian Băsescu într-un raport de aproape 5 la 1. E o disproporţie copleşitoare, care reflectă în fapt diferenţa marcantă de calibru electoral dintre cei doi lideri politici şi care compromite în mare măsură, din start, şansele primului ministru de a face puncte în astfel de situaţii. Nu e însă mai puţin adevărat că acest război îl uzează totuşi şi pe preşedinte. De aceea, acesta a ţinut să participe la ultima şedinţă de guvern, unde a forţat

introducerea pe agendă a deciziei de înființare a Agenției Naţionale de Integritate, tocmai pentru a demonstra indirect că, în timp ce premierul lansează teme destul de îndepărtate de agenda reală a cetăţeanului, cum este aceea privind retragerea din Irak, o chestiune critică din perspectiva integrării europeane, clamată drept prioritatea zero a guvernării, ar fi fost lăsată de izbelişte dacă nu ar fi intervenit preşedintele. Poate că evenimentul nu a avut un impact extraordinar asupra opiniei publice în general, dar pentru categoriile mai restrânse, dar influente din societatea românească care oscilează între Traian Băsescu şi grupul Tăriceanu subiectul e sensibil şi poate fi important pentru poziţionarea lor finală,

Calculele conducerii PNL, care spera că, aruncând în spaţiul public o temă populară, îl va pune pe preşedinte în dificultate şi va reechilibra raporturile cu PD din Alianţa D.A., riscă să se dovedească greşite din mai multe motive. În primul rând, pentru că, deşi în mare, românii nu sunt deloc entuziasmați de prezenţa militarilor noştri în Irak, ei nici nu-se pronunţă decisiv în favoarea retragerii imediate, aşa după cum indică un alt sondaj recent realizat de Gallup exact pe această temă. Mai mult, dincolo de cifre, subiectul în sine nu e unul cu un mare impact emoţional. Oamenii au alte priorităţi. Altfel spus, chiar şi dacă destul de mulţi i-ar da dreptate lui

Săptămâna pe scurt

Luni, 3 iulie ;

* Preşedintele Traian Băsescu a calificat, la postul public de radio, iniţiativa PNL de retragere a trupelor române din Irak ca fiind „un puci anti-România“, vizând să afecteze o relaţie construită greu, care a costat mulţi bani, creată în baza parteneriatului strategic cu SUA. În replică, primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a declarat că „e total nepotrivit pentru. un. preşedinte să se lanseze în astfel de afirmaţii şi lucrul ăsta numai şi numai pentru faptul că premierul nu joacă

„după cum îi cântă preşedintele“.

(Marţi, 4iulie i * Ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a justificat Propunerea retragerii trupelor româneşti din Irak prin insuficienţa bugetului MApN. În faţa Comisiilor de Apărare ale celor două Camere, ministrul Atanasiu a „spus că va propune CSAT soluţii alternative retragerii trupelor, Preşedinţii Comisiilor, Mihai Stânişoară şi George Maior, l-au acuzat pe Teodor Atanasiu că a demarat o procedură neconstituţională.

Miercuri, 5 iulie fe ai * Preşedintele Traian Băsescu a prezidat şedinţa de guvern, în cadrul căreia s-a decis urgentarea înființării

Agenţiei Naţionale de Integritate.

* Camera Deputaţilor a adoptat noul Cod Fiscal, cu 92 de voturi pentru şi 82 împotrivă. Ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a declarat că noul Cod Fiscal este favorabil oamenilor de afaceri şi corespunde cerinţelor europene. Opoziția a deplâns lipsa dezbaterii parlamentare pe marginea Codului.

Joi, 6 iulie

* 40 de parlamentari liberali au semnat o scrisoare în care cer prelungirea alianţei cu democraţii până în 2013 şi candidat unic la viitoarele prezidenţiale.

* Parlamentul European a trimis o somaţie către autorităţile române în care se cere „reluarea fără întârziere a evaluării cazurilor de adopție internațională rămase în suspensie şi autorizarea adopțiilor. internationale unde este adecval',

Vineri, 7 iulie

* Vicepreşedintele PD Cezar Preda i-a cerut premierului Călin Popescu Tăriceanu să-l demită pe ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, deoarece „armata română se află pentru prima oară în ultimii 16 ani într-o poziţie politizată“. (R.B.)

Tăriceanu şi nu lui Băsescu, e puţin probabil ca acest lucru să modifice hotărâtor opţiunile lor electorale.

În al doilea rând, dacă liberalii s-au bazat pe faptul că, beneficiind de sprijinul unor lideri de opinie marcanţi care, din varii motive, parte din convingere, parte din calcul, vor crea un curent de opinie care să le fie în sfârşit favorabil, şi aici au supralicitat. Părerile fiind împărţite şi discuţia alunecând în mod inevitabil de la chestiunea punctuală a retragerii din Irak la aceea a raporturilor generale cu Statele Unite, mesajul iniţial se diluează semnificativ. Mai mult, la nivelul unor cercuri intelectuale influente deja s-a coagulat o contrareacţie, lucru previzibil dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în trecut în astfel de situaţii.

Strategii liberali au apreciat probabil că efectele campaniei pentru retragerea trupelor din Irak asupra lui Traian Băsescu vor fi la fel de devastatoare ca acelea ale atacurilor pe care le-a suferit Emil Constantinescu în 1999 atunci când a decis să sprijine intervenţia NATO asupra sârbilor. Numai că datele problemei sunt profund schimbate. Nu doar pentru că Traian Băsescu este un lider popular, ci şi pentru că starea generală a populaţiei e net mai bună astăzi ca atunci, pentru că teatrul de operaţiuni care era chiar la graniţa noastră e acum destul de departe şi, în timp ce vecinii noştri din sud au fost dintotdeauna priviţi cu simpatie, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre musulmani. În plus, în timp ce câştigul potenţial de alegători trecuţi în tabăra liberală ca urmare a discursului populist centrat pe retragerea imediată din Irak e greu de estimat, se pot de pe acum contabiliza pierderile strategice suferite în categoria celor din nucleul dur al PNL şi mai ales în aceea a liderilor de opinie cu simpatii liberale.

Aşadar, pe ansamblu, efectele favorabile în planul câştigurilor electorale de perspectivă sunt destul de difuze. În schimb, impactul imediat în interiorul partidului este deja vizibil. Agenda liderilor liberali şi agenda populaţiei par mai departe ca oricând una de alta. Disputele exterioare au mărit falii existente de mai multă vreme, iar sancţiunile acordate zilele trecute, explicabile prin logica păstrării disciplinei în interiorul PNL, nu fac decât să consolideze în opinia publică ideea că formațiunea politică cu pricina are serioase probleme interne. E foarte adevărat că nici unul dintre rebelii sancţionaţi nu are o priză consistentă în activul PNL, dar această regulă funcţionează atâta vreme cât partidul rămâne în zona unei ponderi electorale rezonabile. Dacă ultima iniţiativă liberală, în loc să aducă beneficii, va eroda formațiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu, atunci s-ar putea ca aceasta să revină ca un bumerang chiar împotriva celor care au declanşat-o.

De la miliardarii de carton...

(Urmare din pag. 1)

Minunate parteneriate public-privat sunt propuse administraţiilor centrale sau locale pentru a împinge înainte dezvoltarea localităţilor. Cum se face că în toate statul cade de popa prostu'?!

Câteodată îţi trebuie o reală creativitate pentru a găsi o cale pentru ca statul să-ţi facă un cadou. lată soluţia găsită la un mare proiect rezidenţial de prin arhicurtata zonă de nord a Capitalei. Dacă terenul este proprietate privată, există o reglementare — nefericită, desigur, din punctul de vedere al capitalismului de cadou — care nu permite implicarea administraţiei locale în construcţia de utilităţi. Nici o problemă! S-a donat statului exact o bucăţică de teren, pentru ca, desigur pe bani publici, să poată fi amenajate utilităţile şi infrastructura. Evident, pentru nişte privaţi! Cum s-ar spune, dai 1 leu ca să iei 10.

Domeniile profitabile sunt vânate cu maximă atenţie pentru ca nu cumva un cadou de la stat să fie pierdut. O inimaginabilă privatizare a fost, de pildă, inventată pentru o parte din Loteria Română. Adică să se distribuie unor capitalişti de cadou nişte acţiuni la o afacere care scoate profit nu prin activitate pe piaţă, ci prin lege (căci prin lege o parte din încasările Loteriei Române constituie câştig al proprietarului monopolist, respectiv statul), Fiind prea de oaie, proiectul de lege privind privatizarea parțială a Loteriei n-a trecut în parlament. Dar, iarăşi, nu-i nici o problemă! Capitaliştii de cadou au un „plan B“:să preia de la Loteria Românăadministrarea agenţiilor de colectare a biletelor de joc, activitate ce ar urma să fie „externalizată“ („outsourcing“, nu-i aşa!) de Loteria Română. y

Unde sunteţi, d-le Băsescu?! Pentru că atâtea spe-

ranțe aţi sădit cu intervenţia dvs. în legătură cu „băieții deștepli“ care cumpără energia electrică ieftin de la Hidroelectrica pentru a o vinde scump consumatorilor, şi n-a ieşit până la urmă nimic! Capitaliştii de cadou de pe piața energiei continuă să fie bine mersi, râzând probabil copios de cei care cred că economia de piaţă este o instituţie serioasă de furnizori şi consumatori, şi nu o adunătură de fraieri care fac cadouri unor „băieți deștepți“

in criză politică profundă

PROFIL DE MINISTRU. Teodor Atanasiu este liberal din 1990 şi prieten cu Tăriceanu

( Laura Gafencu nigra Alexandra Dordea

amara dorteazerz o

Cariera politică a ministrului apărării. “Teodor Atanașiu a î în 1990, an în care a intrat în PNI. Înainte de 1989 nu afost membru PCR, iar Revoluţia Y-aprins la Cugir. A fost consilier ocalin Cugir, preşedinte al filialei Alba a PNI, consilier județean al PNI în Alba. Pentru că Alianţa PNI-PDa tâști

În decembrie a fost nomina-

lizat de partid pentru postul de istru al apărării, degarece

filiala PNL pe care o condhice a obținut rezultate bune în alegeri le parlamentare,

Practic, numirea ca ministru a însemnat debutul cariere la vârful PNL, fiind cooptat în structurile. de conducere. ale partidului

Pe Călin Pope îl cunoaşte de mul Atanasiula ră-

tru a forma PL căsătorie de 2

un divorţ, “Teo ministrul apărării viața alături de Laura tânără de 25 de ar

adus pe cei doi ă. Pe atunci, Teodor era preşedintele Consi liului Judeţean Alba, iar Law simplă funcţionară. După ce el a ajuns şeful a l-a unmat o perioadă ca secretară, apoi Sa transferat Ministerul. Finanțelor, În luna

> S-a născut la 23 septembrie: 1962, în Cugir, judeţul Alba

> A absolvit Institutul Politehnic Cluj-Napoca - Facultatea de Mecanică

> Februarie 1990: a intrat In politică, membru al PNL

> lunie 1993: președinte al PNL! Alba

> 1996-2004: consilier judeţean în Alba

> iunie-decembrie 2004: preşedinte al Consiliului Judeţean Alba >28 decembrie 2004; numit

octombrie anul trecut cei doi s-au ASCENSIUNE TÂRZIE. Teodor Atanasiu a intrat In politica la vârt abia ministru al apărării naționale.

Consiliului Judeţean Alba.

LEGĂTURI DE AFACERI

Ministrul

apără i,

şi el un „patrician“

(9 Marius losef mirentgerz ra

“Teodor Atanasiti, actualul ministru al apărării, face parte, alături de multi alți membri ai PNI, din cercul de apropiați ai omul de Dinu Patriciu.

Conform informaţiilor postate de Atanasiu pe site-ul MApN, acesta și-a început ca riera la Uzina Mecanică Cugi unde a activat în diferite funcţii până în 1997, Din acel an, este promovat, find numit în Coâsilil- dă Admiiistrație a Fondului Proprietății de Stat (FPS), functie pe care 6 ocupă până în anul 2000, când PNI, intră, din nou, în opoz

După ce părăseşte FPS, "Teodor. Atanasiu este numit

trator al uneia dintre

care fac. parte din Grupul. Rompetrol, Palplast

piu, specializată în producerea de țevi din polieti lenă. Actualul, ministri ră mâne angajatul lui Dinu Pa triciu până în a doua jumătate: a lui 2004.

Împreună și în institutul pentru Liberă inițiativă Teodor Atanasiu este însă și unul dintre membrii fonda= tori ai Fundaţiei Institutul pentru Liberă. Iniţiativă. Pe lista selectă a celor care fac parte din această fundație, se numără și Călin Popescu-Tătriceanu, Boadan_ Olteanu, taidovic. Orban, Crin Antonescu, Norica Nicolai, Conform, unor. materiale publicate în presă, fundația a primit donaţii de peste 100 de. miliarde de lei din partea lui Dinu Patriciu, a companiei Rompetrol și a altor societăţi din grup, De o parte a acestor bani au beneficiat, conform acelorași materiale: de presă,

nume importante ale politi românești, printre Care şi Mihai-Răzvan Ungureanu, a tualul ministru de Crin Antonescu, Dor ian sau Cătălin Harnaga

“Tot din cercul de apropiați ai lui Dinu Patriciu fac îns parte și Călin Popescu-'Tăiceanu, care a fost membru al Consiliului de Administraţie al Rompetrol Downstream, și "Theodor Meleşcanu, fost membru în Consiliul de Administraţie al Rompetrol. La rândul Său, ministrul de finan-

riceanu în rai multe societăți

comerciale, printre. care. Ande Lucrări Publice și

Industriale, Leader HiTech.

Afacerile din irak ale lui Patriciu

La rândul său, Dime Patriciu nu este străin de zona , fiind unul dintre oamenii de afaceri care au încheiat contracte pentru cum părarea de petrol chiar în timpul embargoului Acordul dintre Rompetrol i Irak s-a semnat pe 23 ianuarie 2001 și prevedea vânzarea unor. importante canîn cadrul programului Naţiunilor Unite. „Petrol contra hrană nu a fost făcut publi Patriciu a recunos ţa acestui acord abia în urmă cu un an. Mai mult, numele companici Rompetrol i nat şi în cadrul raportului CIA referitor. la încălcarea sancţiunilor impuse Irakului, compania condusă de: Dinu Patriciu fiind acuzată că a plătit mită unor oficiali apropiaţi lui Saddam Hussein pentru a intra în posesia petrolului ieftin.

Atanasiu e contestat la el acasă

(La Abarllia, numirea lui Atanasii la € la

Spot ele

iStimbarea moder din ne pentru un Vectra. Atanasiu a fost criticat

Pentru mai multe detalii, vino în rețeaua magazinelor Romtelecom și a partenerilor sau sună gratuit la 930. Ofertă valabilă până la 31 iuli

pe 3ani,

www.clicknet.ro

În 2004, cânda fost numit ministru

ClickNet Express

Internet cu-viteza viitorului

Abonează-te acum și primeşti mai mult:

50% reducere'la abonamentul lunar în primele 16 luni

> taxa de activare şi modemul ADSL GRATUITE. Ţ

În plus, cu pachetul ClickNet EXpr&ss EXTRA, ai Internet

nelimitat și 300 de minute naţionale lunare incluse în rețeaua Romtelecom. ?

download muzică filme jocuri

pentru contracte incheiate

Tan

RUPTURĂ. Eugen Bădălan (stânga), şeful “armatei, şi ministrul Teodor Atanasiu,

despărțiți de scandalul irakian .

EFECTUL „RETRAGERII“ DIN IRAK

florin.ciorneievz.ro

Armata română s-a trezit. prinsă în

|, războiul dintre. palatele Cotroceni. şi

Victoria. Preşedinţia l-a sfătuit ieri pe ministrul Atanasiu să-şi dea demisia, după ce, cu o zi înainte, acesta se certase zdravăn cu şeful Statului Major General, Eugen Bădălan.

Confruntarea a avut loc chiar în timpul audierii din Comisia de apărare a

' Camerei Deputaţilor,

Profil de ministru. "Teodor Atanasiu şi-a început cariera liberală în 1990 şi a fost director adjunct la Uzina Mecanică Cugir, între 1997 și 2000. Face parte din cercul de apropiaţi al lui Dinu Patriciu şi

Dr m

de război Editorialul EVZ. Ioana Lupea aude zgomot de luptă într-o instituţie care nu a prea avut parte de conflicte interne maăjore Opinii, 6

RA N N cap tu unea

este membru fondator al Fundaţiei Institutul pentru Liberă Iniţiativă, alături de Călin Popescu-Tăriceanu. și alți fruntaşi PNL.

Eveniment, 2-3

GENERAȚIA SINGUR ACASĂ

„Duplexul“ dorului

Castellon- Târgovişte

SACRIFICIU. De

celor trei fetițe f

care le-a lasat în România, ochii Anisoarei (32 de ant) nu au apucat să se ustice. De un an, de când este in Castellon,

plânge în fiecare zi A

“.p om di VA

EXOD. Un întreg oraș din România s-a

cui

mutat în Spania. Mulţi

dintre dâmboviţeni şi-au lăsat însă copiii în grija altora

( Tatiana Dabija __

tatiana.dabijaarevz.re

n Dâmboviţa, migraţia în Spania are o notă aparte: 10.000-12.000 de oameni din zona Târgovişte au plecat la muncă într-un singur loc, Castellon de la Plana, și au devenit a cincea parte din populaţia orașului. Umblând pe străzile din Castellon, senzația că întreg, orașul Târgovişte s-a mutat aici este

copleşitoare. La mii de kilometri distanță, copiii rămaşi acasă cresc sub ochii bunicilor sau ai altora.

Datele oficiale arată că sunt peste 800, însă numărul real este mai mare. Astfel că, dincolo de înfrățirea din scripte a oraşelor Castellon. și Târgovişte, a apărut O legătură și mai profundă: „duplexul“ dorului.

EVZ Special, 8

STRĂMUTARE

EVZ continuă campania „Generatia «Singur acasă“. După ce am prezentat povestile unor copii uitati de părinţii plecaţi la muncă „afară” și am

descris viața câtorva români ajunși in Spania, azi vă relatam un caz special: o întreagă comunitate strămutată într-un oraş spaniol. Mulți au plecat fără copii.

SERGIU MEDAR, consilier prezidenţial Prin participare militară România a câştigat credibilitate

Cum aţi primit dvs. personal, în calitate de consilier prezidenţial pentru apărare naţională şi securitate, propunerea premierului Tăriceanu ca Romănia să-şi retragă trupele din Irak?

După cum ştiţi, preşedintele României

a subliniat faptul că o dezbatere publică pe această temă este utilă, dar modul în care aceasta a fost abordată nu numai că a surprins pe toată lumea, dar a şi dăunat atât pe plan intern şi, după cum s-a văzut, şi pe plan internaţional.

A fost tensionată şedinţa CSAT de vineri, în care s-a respins propunerea de retragere din lrak?

Şedinţa CSAT nu mi s-a părut tensionată. Cu calm şi fermitate, membrii CSAT şi-au exprimat punctul de vedere. Ar fi fost mai bine dacă acestora li s-ar fi dat posibilitatea să-şi exprime punctele de vedere înainte de anunţul public al d-lui prim-ministru.

Pe ce teatre de operaţiuni sunt prezente trupele româneşti?

În prezent, România are în misiuni țernaţionale aproape 1.900 de militari Balcani avem în Bosnia şi Herzegovina 87 de militari şi în Kosovo aproximativ 250 de militari, care includ şi structurile de jandarmi. În Afganistan avem peste 800 de militari în misiuni NATOşi ale coaliţiei internaţionale. În lrak sunt aproximativ. 680 de militari în cadrul Forţei multinaționale, 4 militari în structura NATO de instruire a armatei irakiene şi 100 de militari în cadrul forţelor ONU. Alţi aproximativ 80 de militari se atlă în alte misiuni internaţionale ONU sau OSCE.

A contat participarea soldaţilor români în operaţiunile din Balcani, Atganistan, acum lrak, în construirea unei ul solide cu SUA şi Marea Bri-

pins de CSAT, ar putea să afecteze relaţiile cu Washington şi Londra?

Anunţul d-lui prim-ministru a afectat, cu siguranţă, credibilitatea României nu numai faţă de SUA şi Marea Britanie, dar şi faţă de NATO şi chiar faţă de VE. Orice stat îşi doreşte parteneri loiali şi predictibili. În relaţiile internaţionale surprizele de acest gen nu pot decât să dăuneze. Ne vor trebui multe eforturi şi mult timp să recuperăm și întotdeauna va fi un semn de întrebare. Păcat de eforturile şi sacrificiile de până acum,

Ce are de câştigat şi ce-ar avea de pierdut România de pe urma menţinerii trupelor în Irak?

Prin prezenţa militară în Irak România

i Şedinţa CSAT din 30 iunie

se manifestă ca un partener ferm, credibil şi de înalt protesionalism. Pe măsură ce forțele irakiene de securitate preiau controlul securităţii propriei ţări, prezența militară Internaționala se reduce. Este însă prematur să discutăm despre un calendar de. retragere sau despre termene de re-

tragere a forţelor, În timp, în dialogul cu

partenerii se va ajunge şi la acest punct,

A consemnat Armand Goşu E 3 iulie. 2006

murit 5, litari români pe teatrele de operaţiuni din k,1s-a

ie), iar în țară aproximativ 150.

Multe dintre comentariile făcute în ultimele zile pe marginea recentei isprăvi a conducerii PNL pleacă de la două premise de fond. Prima e aceea că dezbaterea privind prezenţa militară românească în Irak ar fi una extrem de necesară. Ba chiar unii îi reproşează preşedintelui că nu a iniţiat-o din timp. Al doilea postulat susţine că responsabilităţile pentru declanșarea circului politic de care avem parte în prezent sunt împărțite între Cotroceni şi Palatul Victoria.

Dar de ce ar fi atât de necesară o discuţie publică despre prezenţa noastră în Irak? Mai ales că, prin forţa lucrurilor, militarii români vor îi oricum retraşi de acolo în cursul anului 2007. Sigur, putem discuta dacă e bine sau nu să sprijinim demersul Statelor Unite în materie de securitate şi războiul împotriva terorismului, Dar asta e cu totul altceva. Atunci ar trebui să ne pronunţăm pe faţă în acest sens, inclusiv militând împotriva instalării unor baze militare ale Statelor Unite în România, apreciind că nu avem, ca țară, nici o ameninţare externă de înfruntat şi deci nici nu prea avem nevoie de umbrela de securitate americană. Un influent lider liberal îmi spunea zilele trecute, ca un fel de justiţicare pentru declanşarea ultimului tărăboi politic, că numai datorită relaţiilor strânse cultivate cu Washingtonul şi cu Londra am ajuns să fim nominalizați, alături de Polonia, în raportul lui Dick Marty privitor la prezumtivele închisori C/A din Europa. Dacă e aşa înseamnă însă că iniţiativa acestui adevărat clovn politic, care a inventat un subiect doar din dorința de a ajunge sub reflectoarele opiniei publice internaţionale, ar ajunge să influențeze decisiv maniera în care e formulată strategia de relaţii externe și de securitate a țării, ceea ce ar trebui să fie de-a dreptul îngrijorător.

A doua prezumție merită şi ea discutată. În mod evident, responsabilitatea. pentru deteriorarea relaţiilor dintre preşedinte și primul ministru revine ambelor părţi. Și de la Traian Băsescu am avut parte în timp de ieşiri necontrolate şi de accente populiste. Nimic însă nu se poaţe compara cu lucrurile la care am asistat săptămâna trecută, Aşa că, a cultivă ideea generală că toţi sunt o apă şi un pământ ar dilua în mod nelustificat vina unor politicieni liberali ale căror resurse de iresponsabllitate şi de cinism au depăşit până și cele mai pesimiste așteptări. Au fost lăsate deoparte orice fel de rețineri, cu riscul de a bulversa relaţiile de politică externă ale țării, din dorința de a-l pune în dificultate pe preşedinte, În ultima decadă, indiferent de culoarea guvernării, cu greu s-ar putea găsi o mostră similară de iresponsabilitate și amatorism,

În moditonic, deşi conducerea liberalilor a vorbit cu mare aprindere despre nevoia de a lansa o discuţie publică în legătură cu prezența noastră militară în Irak, ea nu s-a ostenit defel să facă mai întâl o astfel de dezbatere în interiorul propriului partid. Nu a fost consultat nici măcar ministrul liberal de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, De fapt, au fost ignorate cu dezinvoltură, unii vorbesc chiar de inconştiență, toate uzanţele scrise şi nescrise în materie. Mai mult, liderii PNL nu par să fie deranjaţi nici de situaţia jenantă în care a fost pus nu doar ministrul Apărării, ci şi guvernul în ansamblu, atunci când afirmaţiile publice ale lui Teodor Atanasiu privind informarea prealabilă a britanicilor şi a americanilor asupra intenţiilor de retragere a trupelor noastre din Irak au fost contrazise imediat şi destul de tăios de ambele părţi. De altfel, ministrul Apărării

ALEXANDRU LĂZESCU

Campionul liberal al păcii de la Ministerul Apărăr

nici nu era măcar în poziția de a putea discuta aşa ceva, fără o decizie politică luată în CSAT şi asumată de şelul statului. Oricum, faptul că vârtul de lance al liberalilor în această dispută este Teodor Atanasiu, un personaj mediocru care s-a făcut remarcat doar prin incapacitatea sa de a lega două vorbe într-o limbă de circulaţie universală, „performanţă“ rară pentru un ministru al Apărării dintr-o țară NATO, spune multe despre substanţa intelectuală și credibilitatea demersului partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu Dispreţul suveran al d-lui Atanasiu pentru regulile instituţionale elementare a mers de fapt mult mai departe, din moment ce, fără a avea nici un fel de calitate în acest sens, a transmis o depeşă atașailor militari de pe lângă ambasadele României, cerându-le să informeze oficialităţile din ţările respective despre ceea ce era, până la urmă, doar o simplă decizie de partid. EI nu s-a oprit însă aici. Acest adevărat proaspăt „campion al păcii“ se delimitează de deciziile CSAT şi, în acelaşi timp, se îngrijorează nu că dooumen-

te evident abuzive de tipul depeşei cu pricina ar [i fost transmnise, ci că această încălcare de atribuţii a ajuns la cunoștința opiniei publice. Din nou, astfel de „nimicuri” nu par. să preocupe însă defel conducerea PNL. Altele sunt priorităţile sale. Între altele, aceea de a monta un atac împotriva lui Mihai-Răzvan Ungureanu și a ministrului de Finanţe, Sebastian Vlădescu, care ar trebui demişi pentru că la întrunirea CSAT au votat împotriva poziţiei adoptate de primul ministru și de ministrul Apărării, dar şi de a pedepsi orice abatere de la linia adoptată de grupul întrunit la restaurantul din Parcul Herăstrău, Deputatul George Scutaru, aterizat în PNL prin ApR odată cu Teodor Meleşcanu, dădea, de altfel, glas într-un interviu acordat BBC dorinţei de a pune o dată pentru totdeauna ordine din acest punct de vedere, numind în funcţii de mare răspundere, cum ar fi cele de ministru, doar oameni „verificaţi. Ca să traducem, conducerea PNL îşi doreşte oameni de tipul ministrului Apărării, nu al celui de Externe.

in acest punct ajungem din nou, tot mai des în ultimul timp, în faţa unei întrebări fundamentale: cum depășim blocajele introduse de sistemul actual de organizare şi funcţionare a partidelor, cele mal nereformate structuri din societatea românească? Atâta vreme cât mecanismele de partid favorizează cu precădere promovarea în funcţii cheie din stat a unor mediocrităţi precum Teodor Atanasiu, şansele de a asista în continuare la show-uri politice ridicole și mai ales toxice pentru România în ansamblu, precum cel-oterit recent de câțiva lideri liberali de frunte, rămân din păcate periculos de ridicate.

Întrebat de ziariști dacă l-a anunţat pe ministrul de Externe, MR, Ungureanu, de intenția sa de a solicita retragerea trupelor din Irak, premierul Tăriceanu a spus că nu, nu l-a anunțat, întrucât... nu ştie exact unde se află, parcă pe undeva, prin provincie, prin nordul Moldovei. E total absurd să crezi că, în zilele noastre şi într-o țară normală, șetul Cabinetului nu ştie sau nu poate afla imediat unde se află şelul diplomaţiei și colegul său de partid, într-un moment în care prezintă public o solicitare de o.asemenea importanță. După cum şi mai absurd este să pratinzi, așa cum a făcut-o prernierul României, ca Ambasada Statelor Unite să ja act de o asemenea chestiune din conferința de presă de la PNL!

Să admilem însă că premierul Tăriceanu nu a şiiui cu adevărat (ceea ce însă este foarte grav pentru el!) unde se alla ministrul său de Externe. Dorim să-l informăm, [ie şi cu întârziere: MR. Ungureanu-se alla, alături de ambasadorul SUA, Nicholas Taubman; și de cel al Israelului, Rodica Radian-Gardon, la o manifestare internaţională dedicată comemorării a 65 de ani de la pogromul de la laşi, miercuri, 28 iunie. Deci, cu o zi inaintea anunţului. Jar pe 29 se afla la Galaji, la şedinţa Comisiei Dunării. Manifestarea de la laşi iusese pregătită cu mult timp în urmă, în primul rând de /nstitutu/. Nafional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel", organism guvernamental înfina! în baza H.G. nr. 925/2005. De altfel, în programul manifestării, transmis cu. aproape o |ună în urmă, conlerinţa din prima zi, 28 lunie 2006, trebuia să se deschidă cu mesajul preşedintelui României, prezenta! in sală de consillerul acestuia Claudiu Săftoiu, şi cu mesajul primului ministru al Guvernului României. Mesajul primului ministru a lipsit însă, rămânându-i ministrului de Externe, MR. Ungureanu, sarcina de a-şi acoperi, diplomatic, supefiorul. Ținând cont de anvergura manifestărilor şi de semnificaţia lor aparte — pentru prima oară statul român, prin reprezentaniii lui, asuma; oribilele” etime. din lunie 1941 săvârşite. împotriva evreilor din lași şi aducea un omagiu victimelor —, absența premierului, mai întâi discret înregistrată, dar prin declaraţiile ulterioare devenită de-a dreptul scandaloasă, nu

ja laşi din 28-30 iunie 1941 a fost organizat şi îndeplinit de armata română (aviz ministrului de azi al armatei) şi de autori-

RODICA PALADE

O precizare

tăţile civile române, cu complicitatea şi ajutorul unițăţilor germane prezente în oraş.

Neglijent sau uituc, premierul Tăriceanu a transmis un mesaj foarte prost reuniiunii comemorative din acest an, cum au făcuţ-o, de altfel, atât Ministerul Culturii şi Cultelor (eu o alocuţiune gângavă a unei funcţionare oarecare), cât şi Biserica Ortodoxă Română, Anunţat la ceremonia de comemorare din cimitirul evreiesc, ÎPS Daniel, mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, şi-a trimis un reprezentant, Acesta a citit un mesaj plin de confuzii şi ambiguităţi, din care aveai de înțeles'că BOA s-a comportat eroic în episodul negru de la laşi: scoțând din context, reprezentantul BOR a citit un fragment consistent dintrun mesaj de mulţumire, adresat de şel-rabinul Alexandru Şatran mitropolitului Bălan, şeful BOR din Transilvania, pentru salvarea unor evrei din partea de sud a Ardealului, ameninţaţi cu deportarea în Polonia, in 1942. Aşadar, mulțumirile şelrabinului priveau un al moment și un alt loc.

De altiel, manevra de a accepta/asuma pe jumătate um episod lragic şi dezonorant din istoria României am descoperit-e şi la primarii celor două localităţi în care trenurile morţii au lăsat gropi comune cu evrei uciși sau morţi, astixiaţi în va goane: Podul Iloaiei şi Târgu Frumos, Se vedea că aleşii locali au primit ordin de sus. Împodobiţi cu eşaria tricoloră, amân-

doi au avut un discurs asemănător: ome- +

nirea a cunoscut un episod tragic. Nu România, hu laşiul, nu mica lor localitate, ci omenirea largă. Un truc ieftin, care, post factum, se-explică în cazul primarului de la Podul Iloaiei şi prin atitudinea cel puţin indiferentă a premierului României. Suntem încă departe de a asuma istoria țării şi suntem daparte de a elimina dintr-un mental intoxicat reziduurile antisemite. Gestul premierului de a juca pe ne-

pusă masă politica extemă a țării (a nu |

se contunda cu retragerea din Irak) îl las în seama analiștilor. Dar gestul premieruJul de a ignora o comemorare a unul epi- 'sod sumbru din istoria țării nu poate fi taxat decât ca inacceptabil. Nepăsarea premierului, care nu onorează un astfel de moment, şi „dezamăgirea' vânzătoarei care, văzând la gătul unei vechi cliente bijuteria mică de-aur, steaua lui David, îi spune acesteia „vai, doamnă, ce păcal că sunteţi evreicăl"tac parte, din păcate. din acelaşi tablou.

De ce nu trebuie să ne retragem din lrak

(Urmare din pag, 5)

ment face parte, din păcate, din cusururile inevitabile ale democraţiilor, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne şi consolăm cu rezultatele fără a protesta măcar. Cât despre costul în vieţi — de care premierul Tăriceanu şt unii jurnaliști fără responsabilitate au făcut atăta caz sâptămâna trecută - acesta a fost, după trai ani, mult mai mic decăt ce! al uni singure zile de caniculă sau de averse în Fomânia! Dacă premierul e atât de preo-

MIHAI-RĂZVAN UNGUREANU, ministru de Externe

Retragerea din Irak nu figurează în programul de

guvernare

Felul în care premierul Tăriceanu a făcut anunţul retragerii din Irak aduce prejudicii politicii externe a României?

Aş dori ca-acestei întrebări să-i dau

+ două răspunsuri, pentru că încerc să separ două cheștiuni: una de substanță și o problemă de ordin tactic, procedural, Faptul că există intenţia politică de a lansa o dezbatere nu constituie o problemă în sine. E foarte bine să existe ințeres pențru subiectele de politică internalională, și mai ales pe temele de. politică externă majore pentru interesele noastre în context european şi euroatiantic, PNL a decis-lansarea unei dezbateri pe tema ratragerii trupelor romârie din Irak. Dezbatere ale cărei raţiuni le pot vedea, le admit şi susţin că este nevoie de verilicarea stării de spirit față de acest subiect. 7

În ceea ce priveşte modalitatea, aici într-adevăr trebuie discutat. Pentru că era nevoie, sunt convins; de o stapă preparatorie, care să includă-o consultare a ministrului de Externe, mai ales că are o dublă calitate — e membru al conducerii PNL, deci un om aflat în apropierea lui Călin Popescu Tăriceanu, și cu o poziţie, în mod firesc, instituţională semnificativă în cadrul guvernului.

În al doilea tând, consultarea asupra orişicărei propuneri are nevoie de o minimă informare asupra posibilelor consecințe, calcul în urma căruia s-ar fi putut crai o strategie de comunicare optimă, care să atragă atenţia asupra diferenţei dintre dezbatere și decizia politică. A apărut o nefericită contuzie între propunerea de ordin palitic şi o prezurntivă decizie guvernamenitală, care a stârnit sensibilităţi partenerilor noştri şi a generat discuția

din GSAT. Ceea ce ne rămâne de făcut -

este să revenim la canalele de comunicare pe catre le avem cu toli prietenii noştri, accentuând asupra constanţai politice a României.

Totuşi aliaţii României au ridicat din sprâncene. Ce face acum MAEpehtru a repara daunele produse de acest anunţ neaşteptat? pi

„Surprinderea“ este cuvântul: cel mai bun pe care l-am putea utiliza. Surprindarea poate determina, şi nu s-a lăsat aş-

ce ne fămâne nouă de făcut este cumva simplu şi în acelaşi timp complicat: simplu peniru că e o suită de gesturi care au parcurs rutinier, complicat pentru că va „trebui să desfăşurăm o sumă întreagă de argumente şi de detalii prin care'să explicăm diferența dintre dezbat . politică şi decizia guvernamentală. Evident că va fi nevoie de un plus de insistență, pentru a risipi indoieli acolo unde ele pot apărea. şi trebuie să rectinose Că vor fi-destule umbre pe care trebuie să la șisipim, Care ar fi tost traseul no

| teptată, replica politico-diplomatică. Ceea

| nistru, iar decizia, d

traseul normal pentru ase ajunge la o astfel de decizia de retragere?

dată e CSAT ar 1 iat

mentul, Evident, în tot aci

bilecuparienefii moșii. Totuşi e straniu, PNL, un partid

sează o dezbatere publică privir tragerea din Irak, temă care este ci predilecție vânturată de stânga. “Trebuie să recunosc că pentru mir că este o întrebare fără răspuns. Sul tul retragerii din Irak, în speță, și ral subiectul retragerii din t: operaţiuni din străinătate re dintre subiectele preferate de stânga şi stânga accen! formațiunilor politice care a. gerile în ultimii doi, trei ani, n ccaliţiile de stânga, acest subie! temă principală în mesajul de cam“ şi, implicit, în programul de guv Noi nu am avut așa ceva în program guvernare. De altiel şi prezența mec "Ministerul de! Externe, care vizea

nerea în aplicare a programului de gu 4

fix

nare, a ținut cont de această regul respeclarea angajamentelor internal“. le, Acesta ar îl, să zicem, aspectul |de logie-

În ceea ce priveşte aspectul ralinstituțional, ei bine, o asemeni țiune se tratează în mod delicat, « presupune O colaborare intensă zontală între ministerele de linie - pe, Apărare —, servicii de informaţi piesele sistemului de forţă strategic nesc, poate și o discuţie într-un care să nu aibă atâta prezență publ

A consemnat Armand : zi 7 iulie

RODICA CULCER

“CSAT şi luptele pentru putere

În mandatul lui Traian Băsescu nici şedinţele de CSAT nu mai sunt ce au fost. Terne şi lipsite de evenimente pe vremea preşedinţilor lon Iliescu şi Emil Constantinescu, şedinţele CSAT au devenit în ultimele luni un teren de confruntare pentru trupele primului ministru şi cele ale preşedintelui. Prima bătălie s-a dat pe tema legilor siguranţei naţionale şi s-a încheiat cu o remiză. A doua, cea din 30 iunie, a avut drept miză retragerea trupelor româneşti din Irak şi s-a soldat cu o victorie la scor a preşedintelui. Războiul însă nu s-a terminat. Dintr-o dată CSAT a devenit interesant. Atât de interesant, încât UDMR a declarat că ar dori să facă parte şi ea din acest consiliu. Să revenim însă la dramnaticaşedinţă de vineri 30 iunie.

Era logic să fie o şedinţă tensionată, după anunţul făcut cu o zi înainte de premierul Călin Popescu Tăriceanu cu privire la decizia liberalilor de a-i retrage pe militarii români prezenţi în Irak şi după replica fulminantă dată de preşedintele Tra-

„ian Băsescu la TVA. Deşi liberalii se aşteptau ca şedinţa să aibă loc joi la ora 21:00, ea a fost convocată de şeful statului abia a doua zi. Nici nu a început bine că a fost întreruptă. Preşedintele i-a trimis înapoi la minister pe ministrului Apărării Naţionale, Teodor Atanasiu, şi pe şeful Statului major general, pe motiv că

nu aduseseră un document privind forțeJe şi mijloacele ce pot fi puse la dispoziţie în ul angajamentelor internaţionale ale României. Era un gest fără precedent, după toate probabilitățile să-l pună situaţie penibilă pe ministrul Apără-

ă restabilească autoritatea prezi-. se ignorată cu o

feodor. Atanasiu.

acelaşi Te Piieuenupa ministrului cu documentul

) şedinţa s-a reluat şi au început specula de presă, pc A lat

„româneşti. în

guvernului şi cu aliaţii României; li cerut analize ale consecinţelor politice ale unei retrageri intempestive asupra relaţiilor cu aliaţii strategici ai României şi asupra cooperării armatei române cu armatele statelor angajate în operaţiunea /ragi Freedom. Analizele nu au fost prezentate, iar consultările nu au avut loc. Nu toţi membrii guvernului au certificat OANISS, a motivat ministrul Apărării. Dar membrii PNL cu care s-a discutat retragerea au oare certificat OANISS? — s-a întrebat retoric preşedintele.

Rezumând o situaţie complicată, înțelegem că reconfigurarea şi, în consecință, reducerea efectivelor româneşti în Irak se negociază deja cu SUA şi Marea Britanie, iar pentru o retragere totală imediată nu au fost întrunite condiţiile legale.

Lungul expozeu al şefului statului a fost ignorat complet de liderii liberali: premierul a declarat că va promova în continuare ideea retragerii din toate teatrele de operaţiuni, iar ministrul Apărării a atajugulară“ duminică, acuzându-l pe ierul prezidenţial Sergiu Medar că ar fi divulgat secrete de stat la un post de televiziune şi cerând demisia de onoare a miniştrilor Mihai-Răzvan Ungureanu şi Sebastian Vlădescu. E! însuşi nu ar avea de ce să demisioneze, pentru că nici omologii săi din alte state care au decis să-şi retragă militarii din Irak nu au făcut-o. Domnul Atanasiu evită cu obstinaţie chestiunea esenţială a modului în care Polonia, Italia, Spania şi Bulgaria au hotărât şi au făcut publică retragerea lor din Irak: în urma unei decizii politice anunţate şi după consultarea aliaţilor asupra calendarului retragerii. La noi aceste elemente au lipsit — ceea ce generează suspiciuni serioase la adresa ministrului Atanasiu. Cum se poate, totuşi, ca ministrul Apărării să trimită o telegramă codificată atașaţilor militari ai României, cerându-le să comunice statelor aliate o decizie de partid şi sfidând toate procedurile legale privind transmiterea unor astfel de mesaje, așa cum s-a întâmplat joi? Ministrul este însă netulburat şi declanșează vânătoarea de vrăjitoare la MApN, adică anchete menite să stabilească cine a divulgat existenţa scrisori şi să-i trimită pe cei „vinovaţi“ în justiţie.

Întrebarea care se pune acum este însă care va fi, în aceste condiţii, reacţia armatei, a comandanților ei? Aceştia nu sunt controlaţi de ministrul Atanasiu și, după unele informaţii, nici nu-i sunt favorabili. În plus, nu domnul Atanasiu este comandantul armatei, ci şeful Marelui sta! major, generalul Bădălan, jar comandanitul suprem al forţelor armate este, potrivit Constitutiei, preşedintele Băsescu. Decine va asculta ea, așadar?

Pe plan internaţional, rezultatul şedin-

ţei CSAT — de respingere a iniţiativei unei

retrageri imediate și ne-negociate din Irak —a mai calmat poate iritarea nedisimulată a Statelor Unite şi Marii Britanii, dar nu a avut cum să remedieze un rău mult mai mare, şi anume decredibilizarea politicii "ochii cancelariilor străine. Gonilictul dintre preşedinte şi premier a fost internaţionalizat şi toată lumea ştie că puterea de la Bucureşti nu vorbeşte cu “o singură voce, nici măcar când est vor-

ul ba de interesul naţional al României. Dar, “la urma:

urmelor, cine are puterea cu adevărat în România? lată ce vom afla în săptămânile şi lunile următoare, căci aceasta este adevărata miză a războiului total deClanşat săptămâna trecută. Iniţiativa retragerii intempestive din Irak este de fapt un proleR perii 0 otensivă ce se doreşte

DAN PERJOVSCHI

Politica şi poliţia ei

Wis:

Istoria recentă e ca un bumerang pe care l-ai aruncat şi crezi că ai scăpat de grijă. Când te aştepţi mai puţin, se întoarce şi zbang! te lovește în cap.

În capul domnului Voiculescu.

Despre felul nefericit în care premierul Tăriceanu şi ministrul său al Apărării au încercat să forţeze o retragere rapidă a trupelor româneşti din Irak s-a vorbit destul. Aproape toţi comentatori, chiar şi aceia favorabili din principiu premierului şi ostili preşedintelui Băsescu, au trebuit să recunoască lipsa totală de inteligenţă a gestului. S-au notat, desigur, şi reacţiile severe anglo-american, amenințarea cu demisia a ministrului de Externe, defecţiunea de la votul din CSAT nu numai a acestuia, dar şi a ministrului de Finanţe, Sebastian Vlădescu, un liberal până acum apropiat de premier. Faptul că premierul este tot mai contestat în PNL, că pe plan extern credibilitatea sa (dar şi a României) a fost foarte afectată, că incapacitatea sa de a coopera instituţional cu Preşedinţia, Ministerul de Externe, CSAT a devenit flagrantă îl face de fapt inapt de guvernare. Dacă UE n-ar fi cerut cu orice preţ „stabilitate” până la 1 ianuarie 2007, probabil că zilele sale ca prim-ministru ar fi fost numărate. Aşa, din păcate, vom mai vedea destule! 5

Există însă destul de răspândită reprezentarea că, deși modalitatea de prezentare pe plan intern şi extern a nevoii retragerii din lrak a fost profund eronată, ideea însăși a retragerii este corectă. Mai întâi — se spune —, ea ne costă prea mult în vieţi omeneşti şi fonduri. Apoi, cam toţi aliaţii Statelor Unite au calendare de retragere. Electoratul, în majoritate, doreşte retragerea. Apoi — şi acesta este deja un argument de fond —, prezența noastră nu e nici necesară, nici oportună şi, de fapt, nu a fost niciodată altfel. Vin imediat argumentele antiamericane: politica SUA este imperialistă şi unilaterală, în Irak nu s-au găsit arme de distrugere în masă etc.

După părerea mea, chiar trebuie să stăm în Irak, nu indefinit, desigur, dar trebuie să stăm deocamdată, lar aceasta nu numai din motive de realism politic (să ne respectăm angajamentele internaţionale, să nu ne abandonăm aliaţii la nevoie, aşa cum a spus preşedintele Băsescu, să nu-i ântagonizăm pe anglo-americani, fără nici o garanţie de a obţine favoarea franco-germană, să avem continuitate şi previzibilitate în politica externă etc.), ci pur şi simplu pentru că e bine, e onorabil, e important să stăm în Irak, cel puţin deocamdată, Putem, în acest fel, să aducem o modestă, dar nu nesemniticativă contribuţie la. stabilitatea unei zone, altfel pe punctul exploziei.

Ce s-ar întîmpla dacă, acum, trupele aliate, câte mai sunt, ar părăsi, precipitat, lrakul, urmând dinamica . dezertări propusă de ministrul român al Apărării şi de primul ministru al guvernului român? Britanicii ar urma, probabil, şi ei: Americai izolaţi pe plan internaţional, cu o opinie ternă tot mai ostilă, delegitimaţi și descurajați, arfitentaţi să-şi grăbească şi ei plecarea. Ar urma un război civi! între suniţi, şiiţi şi kurzi. O intervenţie a Iranului condus de psihopatul mistic Ahmadinejad ar fi plauzibilă, ceea ce ar conduce imediat la internaţionalizarea contlictului — posibil la a nouă intervenţie americană. Preţul petrolului ar urca ameţitor şi, de fapt, o

ANDREI CORNEA

De ce nu trebuie

să ne retragem din lrak

majoră criză mondială, economică şi politică, ar [i declanşătă. Toi cei care s-au grăbit să plece din felurite motive oportuniste şi de politică internă ar împărți responsabilitatea pentru această criză. Mai adăugaţi la asta politica dubioasă a Rusiei lui Putin şi a Chinei, tot mai tentate de regrupare antiamericană, ezitările eterne ale Uniunii Europene, agravarea situaţiei din teritoriile palestiniene. Aşadar, o asemenea plecare — înainte ca Irakul să poată sta ferm pe picioarele sale — ar putea fi un dezastru internaţional.

Dimpotrivă, o prezenţă românească în Irak se opune simbolic, politic şi militar acestei dinamici a dezertării. Ea demonstrează că există țări, fie şi nesemniticative militar, care vor totuşi să rişte ceva pentru pacea lumii şi nu se mulțumesc numai cu retorică antiamericană, precum Franţa, Rusia sau altele. Miza e aici solidaritatea internaţională, dar şi legitimarea politică a acestei solidarităţi, care nu se poate hrăni numai cu discursuri la ONU, Se va spune, poate, că prezenţa romănească nu este, sub raport militar, de neînlocuit. Răspund că ea trebuie măsurată nu numai după numărul de soldaţi, ci mai ales după impactul ei psihologic, politic şi simbolic. Că acesta e important s-a văzut după reacţiile anglo-americane la anunţul premierului.

ALUAT

Prin urmare, indiferent de cât de întemeiate sau nu au fost motivele iniţiale ale intervenţiei americahe împotriva regimului lui Saddam Hussein, astăzi abandonarea unui regim prieten, constituţional şi ales dernocratic, dar slab ar fi nu numai o lovitură împotriva acestui regim, dar și o nebunie strategică.

Puneţi-vă apoi în pielea unui irakian, de rând, care trăieşte într-o localitate unde se află trupe străine, poate româneşti, şi unde, în general, nu au avut loc incidente

(Contintiare în pag. 6)

Pa Tăriceanu ar trebui să-l pună pe gânduri entuziasmul cu care PRM i-a îmbrățișat propunerea şi reticența cu care PSD a primit-o. Dincolo de amatorism şi iresponsabilitate, anunţul privind retragerea trupelor, făcut fără o consultare prealabilă cu partenerii strategici americani şi

britanici, arată viziunea confuză a actualei conduceri a PNL privind situarea partidului pe eşichierul politic şi politica externă. Căci de joi

încoace, principala, poate singura, victimă a lui Țăriceanu e chiar politica externă a României.

„Joia trecută, credibilitatea şi predictibilitatea politicii externe a României au fost puse la îndoială pentru prima dată. din 2001 încoace. Sub administraţia Constantinescu, România a ales parteneriatul strategic cu Statele Unite şi Marea Britanie, Lin parteneriat convenit pe hărtie, confirmat ulterior prin susținerea necondiționată a intervenției în Kosovo. În ianuație 1999; preşedintele Constantinescu a plasat definitiv Romănia în tabăra occidentală. Sigur, politicianul Constantinescu a plătit un preț politie pentru asta, prăbuşindu-se în sondaje în urma unei campanii de presă lresponsabile care a agitat populist prietenia cu „fratele sârb" MiloşeViei, fără a privi la crimele „măcelarului din Balcani” ori la interesele strategice ale Bucureştiului.

Dar România a beneficiat din plin de decizia curajoasă şi nepopulară a lui Emil Constantinescu. Pe 4 maj 1999, premietul britanic Tony Blair era primul lider occidental care se angaja public să susțină deschiderea negocierilor cu România. „În sfârşit Vă Veţi ocupa locul, de. drept, cu încredere și în. siguranță, pe poziții de egalitate cu celelalte „națiuni europene ale lumii Cu demnitate. Şi întind "mâna prieteniei. lării mele, de asemenea o națiune mândră și cu o. istorie extraordinară, şi vă spun că vom păşi alături de. vol, în acest viitor mai luminos; Este destinul nostru. comurț, le transmitea Tony Blait românilor într-o intervenţie memorabilă în Parlamentul Homâniei, În. decembrie 1989, Consiliul European de la Heisinkidecidea deschidarea negocierilor de aderare cu Romănia. Premierul britanic îşi respectase angajamentul, băgând România în cărțile aderării, Şi de atunci, Marea Britanie ne-a ținut de mână în procesul de aderare, chiar ne-a împins şi de la spate,

Să revenim totuşi la sfârşitul lui 1999, Pe atunci existau încă serioase. îndoieli Bring ete de politică ex-

ină a Bucureştiului în cazul unui (pravizl) epea al CDR; Mulţi eram cei care eredeam că revenirea PDSR Ja putere va insemna şi revenirea la politica „jocului la două capete!

GELU TRANDAFIR

Arta fugii din lrak

re nici măcar în campania electorală din 2004. Adrian Năstase a anunțat cu jumătate de gură o posibilă dezangajare treptată, în timp ce Tralan Băsescu, cel care a adus Alianța la guvernare, a susţinut fără echivoc o continuare a angajamentuluialături de SUA şi Marea Britanie, Acesta nu a fost subminat nici de şantajul terorist ocazionat de răpirea jurnalişVor. Sigur, în timpul crizei jurnaliştilor au existat defecţiunile. ridicole numite Dan Voiculescu (care a cerut să înlocuiască persanal trupele din Irak, oferindu-se gaj în locul jurnaliştilor) şi Victor Ponta (discipol al lui Che Guevara). PRM-ul s-a pronunţat, după cum era de aşteptat, pentru retragerea trupelor. Dar țoţi actorii polltici importanţi au susţinut fără rezerve continuarea angajamentului militar în Irak. Gel mai greu test, cel al șantajului terorist, la care au picat națiuni puternice, precum Spania, fusese trecut de România. După câţiva ani de etorturi şi sacrificii, politica

Preşedintele Traian Băsescu (foto: Sorin Lupşa)

„jocului |a două capate" părea să devină

“doara amintire, România devenea în sfâr-

şit un partener credibil, pe-care aliaţii gecidentali se puteau baza şi la greu, pu doar la bine. La fel'de |mportant; pentru neutri sau adversari, România devenea o țară cu o politică: externă, pro-americană, predicţibilă. Fie că erai de acord sau nu cu opţiunile de politică externă ale Bucu reştiului, România davenise o țară pe care știal de unde'să o iei, care nu producea surprize,

Și acum, iată-ne aici, într-o situaţie dijicilă în care ne sunt puse ja îndoială credi- 'bilitatea și predictibilitatea. Grosolănia lui Atanasiu, disperarea lui Tăriceanu, lgnaranța amândurora. au transrnis americanilor și britanicilor că România poate radevenii. foarte uşor țara care te lasă la

i „greu. Stă mărturie declaraţia făcută imeezi: 'dial după ce Tăriceanu şi-a prezentat în

eră „Arta fugli dini Irak! de purtătorul uvânt al Departamentului de Stat, „Ga s-o spun sincer, aces-

subminează politica externă

rectorul Centrului de. analiză a terorismujul şi antiterorismului din cadrul /nstittu/ui de Politică Extemădin Philadelphia, spune că „ce/ pulin fermen scurt imaginea . și. credibilitatea Rorhâniei în SUA. vor i alectale. Pe termen “mai lung chestiunea este în ce măsură un aliat ce ia decizii unilaterale, bazale pe interese de parlid sau chiar. perso: nale, este un aliat de încredere. Faptul fundamental este. mai pulin, retrage; rea din. Irak — nici militar, nici politic nu contează mult, considerând rolul |imitat al contirigentului românesc. Ce. contează. esta felul în care s-a luat decizia şi felul în care a fost justificată. Referitor la modul in care s-a luat decizia, fără consultări anterioare, încrederea. în guvemul Tăriceanu s-a zdruncinat. Când Berlusconi și Prodi au decis să plece din Irak, s-a lăcul după consultări serioase. cu. aliații. — la fel. în cazul Japoniei, În ce priveşte

justificarea, a se da exemplul fugii spaniolilor. este îngrijorător, iar. pretextul finanelar este... infantit:.

Dincolo de caleulele politice meschine: şi iresponsabila făcute de apropiații premierului, acest grav incident este şi rezultatul unei Viziuni politice confuze a PNL. Nu putem să nu remarcăm că, în această. chestiune, PNL se situează undeva între PSD şi PRM, O demonstrează 'din plin

„Sali putem oferi soluţii România

aaa exemplele cu care premierul Țăricea

ales într-o primă lază să justreze, cn fa clară la nivelul UE: de reu trupelor — Spania, Bulgaria, talia gerea trupelor spaniole de către Za (care în viața de zi cu zi condi vern cu o agendă de stânga poate cea mal tadicală din UE) a din marile victorii ale terorismului au suferit pierderi grele în Irak Şi 6 civili au fost ucişi, iar retrager susținută puternic de foștii comuni fel şi în Italia, negocierile au to; de Berlusconi, presa! şi de ragi alianței conduse din Romano Prodi. i, comuniştii joacă un rol determinar alia și Bulgaria și-au anunţat di partenerii şi au negociat un calendar retragerii. Doar Spania a fost un ele supriză, căci socialiştii radicali : Zapatero, care susțineau deschis rea imediată a trupelor din Irak, au pe neaşteptate la putere în urma a telor de la Madrid, de pe 11 martie

Sunt greşite acele calcule externă (dacă există într-a astie| de evaluare) care miz creştere a susținerii din parte: UE care s-au opus interveni Poate că Franţa sau Germanie cu mai multă simpatie România da cureştiul ar îi retuzat de la bun în stea alături de americani în inter din lrak. Dar, odată intrată în Irak, ; nia trebuie să joace responsabil țibil. A cere retragerea trupelor + sultare prealabilă a aliaţilor a britanici, fără o consultare a p țării şi a ministrului de Exterr rează nici un prim-ministru duce nicicum entuziasm la Paris Aşa cum am arătat joia trecul gata să-i punem în faţa fa pe americani şi britanici, pe c: de „parteneri strategici“, îi vorr mâine baltă pe nepusă masă și mani şi francezi.

Pedealtă parte, modul î țelege să continuie „dezbat, riscuri suplimentare trupi răși, exemplul Spaniei, ur stat cu 6chii pe scena pol ou câteva zile înaintea a influențarea rezultatului e edi foarte probabil ca teroriștii să în

ă tensio lia politic curești

încs

cadrul guvernului de ! atac teroristbine țintit asupr mâni din Irak, ştiind că d ] multe şanse să obțină retragerea lor.

Sunt puţine domenii în care «

avut un renume de ţară coruptă, făi formahţe economice, şi-a clădit o o: re influenţă și onorabilitate pe umerii n tarilor trimişi în misiune în afara țării. In afara acestora, deocamdată, Roman nu are ce oferi pe plan internațior cit, o diminuare serioasă, unilater acestul angajament militar extern, a cum au propus Tăriceanu şi Atanasiu, ce la scăderea influenței şi prestigiului Fi mâniei

Calendarul crizei (Urmare din.pag. 3) sentimeniele populației. este nedemn, lresbonsabil şi descalificant, * i Sâmbătă, 1 lulle 2006 i * Ludovic Orban şi Teodor Meleşcanu susţin o conferință de presă unde avansează ideea demisiei celor doi miniştri liberali care au votăt impolriva retragerii. trupelor din |tak. Totodată, anul perea Unei campanii de. străi

semnături de la populaţie pentru rel "ger, i =,

“Duminică, 2 iul

= Ministrul Apărării, Atanasiu îl

- raliUngureanu şi Vlădescu artrebul sanc.

într-o conierință de presă pe conslleru prezidențial Sergiu Medar că a divuloa! informaţii secrete la un post de telovi ne, De asemenea, Atanasiu susțin miniştrii liberali M.R. Ungureanu și > bastian Vlădescu ar trebui să demisione za-pentru că hu au sprijinit în CSAT pro: punerea PNL.

Luni, Siulie i

» Preşedintele Băsescu a degaral la poslul publicidle radio că inițiativa Por lor privind retragerea din Irak repro? Un „pueh. anli-omânia“ Băsescu €e..e deră că ideea potrivit căreia ministrii Je

on din. CSA ționaţi de PNL pentru votul din Co este oare politică şi denotă un e Bea me drd stal, (Vlad Modoran

ALEXANDRU GUSSI*

Este un loc comun să spui că avem instituții şubrede, cu atribuţii neclare, totuşi ce s-a întâmplat săptămâna trecută îi putea surprinde şi pe cei mai pesimişti dintre noi. Nu ne interesează aici în ce măsură a fost vorba de o propunere justificată sau de o „lovitură de imagine“, cred că acest eveniment trebuie privit, înainte „de toate, ca fiind apogeul unui proces de redefinire a raporturilor dintre Instituţii.

Biroul Permanent al PNL nu a decis numal să se declare în favoarea dezangaării militare a României din Irak, ci s-a folosit de faptul că ministrul Apărării este liberal, pentru a declanşa un mecanism instituţional care viza retragerea trăpelor. Astfel, un partid s-a substituit conducerii Ministerului. Apărării, ignorând atât o minimă solidaritate guvernamentală, cât, mai ales, legile.

Astlel, Legea 42din 2004, privind participarea trupelor românești in străinătate, prevede la articolul 4.că Ministeru/ Apărării Naţionale propune mijloacele armate ca pot fi puse la dispoziţie într-un astfel de caz, dar este evident că această propunere, de natură tehnică, având data-limită de 30 iunie a fiecărui an, nu poate fi transformată. într-o, iniţiativă politică majoră, care ar putea modifica sau anula o decizie luată la un nivel superior. Ar fi şi ridicol ca prin lege să se reglementeze data unor decizii politice care, prin definiție, sunt exceptionale, În plus, atât textul constituțional, care prevede că „Președin-

Deriva instituţiilor

Momentul 29 iunie

tele României este comandantul forţeJor armate“ (art. 92), cât şi Legea de funelionare a CSAT din 2002, instituţie prezidată de şetul statului, unde deciziile se iau prin consens, ne arată clar, atât în litera, cât şi în spiritul lor că, din punct de vedere legal, nici o instituţie a statului român nu putea să se pronunţe public în favoarea dezangajării din Irak înainte de luarea unei decizii în CSAT. Am putea spune că o astfel de iniţiativă este legitimă dacă vine din partea opoziţiei, în timp ce primul ministru, ca vicepreşedinte al CSAT, calitate care presupune şi obligaţii, ar trebui să privilegieze acţiunea instituţională şi să evite, pe un subiect important ce implică politica externă, să se confrunte public cu preşedintele,

Momentul 29 iunie ne apare ca apogeul unei încercări, până acum reuşite, de a-l impiedica pe şetul statului să fie un „preşedinte jucător“ Traian Băsescu a eşuat în a instaura o practică constituţională care să-i permită să-l controleze, cel puțin parțial, pe primul ministru. Pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu pare să ignore distincţia între calităţile sale de şef al guvernului şi de preşedinte de partid. Poate că partidul său putea cere retragerea trupelor din Irak, dar nu trebuia să se comporte ca şi cum miniştrii desemnaţi de PNL sunt obligaţi să urmeze cu prioritate politica partidului, şi nu aceea a interesului naţional, aşa cum este ea definită de instituţiile statului. Şi asta cu atât mai mult cu cât avem un guvern de coaliţie.

Aici atingem cea mai gravă dimensiune a evenimentului din 29 iunie: măsura în care acesta reflectă lipsa stabilităţii regimului politic şi gradul în care exercitarea puterii în statul român ignoră mecanismele prevăzute de lege. Exemplar este raportul între primul ministru şi şetul statului, care se schimbă constant. Aparent, după 1996, putem vorbi de o tendință de atenuare a caracteristicilor de tip semiprezidenţial ale regimului politic. Totuşi, campaniile electorale au rămas concentrate pe candidaţii la Preşedinţie, iar în 2004 întoarcerea rezultatului alegerilor parlamentare de către cele prezidenţiale numai caracteristică unui regim parlamentar nu a fost.

Alianţa PNL-PD a pierdut alegerile pentru Legislativ, actuala majoritate fiind legitimată de rezultatul turului doi al alegerilor prezidenţiale. Avem deci un prim-ministru care nu numai că este desemnat de preşedinte, dar care este susținut de o majoritate formată în urma implicării în negocierile politice a şefului statului. Când accepţi să devii prim-ministru în astfel de condiţii, este greu să pretinzi ulterior că te afli într-o logică de coabitare â Ja francaise, în care primul ministru şi preşedintele reprezintă familii politice concurente.

Călin Popescu Tăriceanu a reuşit să |imiteze influența politică a preşedintelui, transformând conllictul său cu Traian Băsescu, dintr-un aparent handicap, într-un atu decisiv pentru menținerea sa la putere. Nu este aici locul descrierii acestui mecanism, ar trebui totuşi amintit că el func-

coaliţii anti-Băsescu, astfel Călin Popescu Tăriceanu a schimbat o dependență cvasi-instituţională de şetul statului pe dependenţe informale, mai greu de justificat.

Să rezumăm: conducerea unui partie ia decizii care trebuiau luate la nivelul M/- nisterului. Apărării şi al guvernului, urmărind subminarea autorităţii şetului statului. Ce interes avea PNL să provoace un astfel de şoc instituțional? Cum de reuşeşte Alianţa PNL-PD să rămână majoritară în sondaje, dacă nu datorită popularității actuale a lui Țraian Băsescu? Este evident că, încercând să preia iniţiativa politică, actualul şef al PNL a riscat sacrificarea atât a propriului partid, cât şi a (foştilor?) parteneri din Alianţă.

Comportamentul lui Călin Popescu Tăriceanu din 29 lunile ridică problema măsurii în care acesta a înțeles că, dincolo de conilictul cu Traian Băsescu, există nişte limite ale convieţuirii instituţionale şi că el le-a încălcat. Faptul că a fost provocat nu este o scuză pentru iresponsabilitate.

Poate ar fi trebuit să adăugăm o listă de acte lipsite de eleganţă ale pteşedintelui la adresa primului ministru. Totuşi, dacă le comparăm cu sfidarea din 29 iunie, ele ne apar ca fiind anecdotice. Motocicletele pot fi manevrate mai brusc decât maşinile și cu atât mai ușor decât guvernele, dar, dacă te porţi cu ultimele ca și cu primele, dovedind astfel că le ignori mecanismele de funcţionare, atunci te condamnii la o cădere devastatoare.

* Alexandru Gussi este asistent universitar la Faculatea de Șinje Politice, Universitatea din Bucureşti

ționează pe baza formării unei etemere

Calendarul crizei

Joi, 29 iunie 2006 Fi * După întrunirea Biroului Permanent Central al PNL, premierul Gălin Popescu Tăriceanu anunţă într-o conferință de presă că ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, a fost mandatat de PNL să propună CSAT retragerea trupelor româneşti din Irak. Ministrul Apărării a dispus transmiterea de; țelegrame către ataşaţii români din toate ambasadele, ordonându-le să comunice oficialităților din țările unde sunt acreditaţi că România se va retrage din Irak. „Nu esta o decizie care să fie surprinzătoare, inclusiv, americanii doresc o dezangajare din Irak, această prezență în Irak esta extrem de nepopulară, inclusiv în America. Nu mai vorbesc de Uniunea Euaz Mai în România nu se bucură de simpatie și trebuie să ținem cont de aceste considerente, și să ne reorientăm deciziile. pe priorităţile interne“, a pus Tăriceanu.

* Comunicatul oficial din partea Preşedinţiei: „Prepar reşedinţ

eo: ce ră ine țabilă maniera in care premierul şi ministrul Apărării Naionale şi-au prezenA ie, rul Apări

! prezența militară românească. în prin care. primul. ministru şi minisînțeles să aducă în dezbaterea factoStalului român aduce prejudicii graâniei. în plan internajional. (...)

cte angajamentele. interii asumate in cadrul internaţionale din

ministru şi al ministrului Apărării. O asemenea declarație, făcută la un asemenea nivel, este foarte gravă și lipsită de responsabilitate față de interesul. naţio-

UDMR — Mark6 Bela: „Am putea fi de acord cu această propunere."

PSD — Mircea Geoană: „Angajamehtele externe, în special cum sunt cele din NATO, sunt negociate. în prealabil şi de aceea un gest ca retragerea trebuie negociat. O lemă de politică externă cum este prezența trupelor româneşti. în Irak nu” poate. fi obiectul. jocului politic dintre două palate, indiferent care ar [i acelea. (...) E în Joc credibilitatea României ca stat membru NATO."

PRM — Lucian Bolcaş; „E binevenită o asemenea propunere. pentru că nu trebuie să curgă sânge românesc pe pământ străin pentru o cauză care nu este a României, Pantidul nostru a cerut acest lucru deja de două ori în acest an, prin liderul său, C.V.

Tudor.“

* Reacţiile ambasadelor străine

Nicholas Taubman, ambasadorul Statelor Unite ale Americii; „Am fost surprins de propunerea ministului Apărării privind. retragerea trupelor românești

“din Irak. Impresia mea este că nu toate părțile tele-

vante din. România sau din alara României au fost consultate înainte ca această propunere să fie anunlată,“ ; Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii: „Nu am fost înştiințați despre propunerea făcută astăzi (29 iunie 2006, n. red.) de ministrul Apărării și așteptăm lămuriri urgente despre planurile sale."

Vineri, 30 iunie 2006

* CSATrespinge cu o majoritate de voturi propunerea de retragere a trupelor române din Irak. Singurii care votează în favoarea retragerii sunt primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu, şi ministrul Apărării, Teodor Atanasiu.

"Traian Băsescu, după şedinţa CSAT: „Nu se poale rânge o politică externă după o seară de după o moțiune. O linie. de politică externă se schimbă greu, argumentat şi prin anunțul. de. politică externă

pe care Îl face preşedintele la începutul anului. Nu poli peste noapte să dai alt curs politicii externe, mai ales atunci când Îți laşi în dificultate partenerii aliați deja în dificultate.

România nu are vole ca, Intr-un context în care aliații sunt în diticultate, să-și ia jucăriile și să plece de pe un teatru de operaţiuni în care România nu desfășoară acțiuni agresive, ci actiuni de pace. şi securizare. Cred că această întâmplare trebuie să fie o lecție.“

* Conferinţă de presă la PNL — Călin Popescu Tăriceanu: „Astăzi, după părerea mea, preşedintele a făcut o eroare încercând să păslreze o parte a upelor române în Irak. România are dreptul și obligalia să facă o astlel de dezbatere pe această temă, O dezbatere pe o astfel de problemă nu trebuie deloc să fie privită ca nepotrivită, ci, din contră, drept una firească.“

Nicholas Taubman, ambasadorul SUA: „Salut decizia CSAT. Preşedintele Băsescu a evidenliat faptul că România rămâne, în continuare, angajată. în eforturile noastre comune. în Irak şi în războiul global împotriva terorismului. SUA preluiesc foarte mult parteneriatul nostru strâns cu România. Forțele române. își îndeplinesc misiunea. în Irak, Afganistan şi în Balcanii de Vest în mod competent și curajos, Ştiu că vom continua să cooperăm. îndeaproape, în mod productiv, în lunile și anii ce vor urma, ca adevăraţi aliaji.“

Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii: „Marea Britanie rămâne foarte recunoscătoare pentru contribuția României. în sudul Irakului şi aşteaptă cu interes. continuarea colaborării. strânse din zonă.“

* Mai mulți membri PNL, printre care Theodor Stolojan, Mona Muscă, Valeriu. Stoica, au semnat o declaraţie prin care îşi exprimau dezacordul în legătură cu inițiativa liberală.

„Fără a contesia ideea că o dezbatere referitoare la angajameniele internationale ale României ar putea [i necesară, atragem atenția că orice astfel. de dezbatere trebuie să fie lansată, organizată şi condusă în așa fel încât ea să servească, iar Nu să submineze. interesele naţionale ale [ării noastre. Considerăm că modul în care Călin Popescu Tăriceanu și grupul din jurul său au încercat să manipu: leze în scopuri. politicianiste. temerile, nelămuririle. și

(Continuare în pag. 4)

FILON nani

În d d Dă d 0 săptămână E. a d americană Ray.

“PNL este un partid istoric. S-au împlinit anul trecut 130 de-ani de. ta constituirea „coaliţiei de la Mazar Pașa". În grădina casei din Bucureşti a ofițerului britanic Stephen Bartlett Lakeman, care servea în armata otomană sub numele de Mazar Pașa, se întrunea „stânga“ vremii. Acolo. s-au pus bazele PNL. De numele acestui partid se leagă obținerea independenţei României, participarea la primul război mondial, formarea României Mari, Constituţia din 1923. PNL este un partid cu un trecut glorios. Atât de tare îi apasă gloria de odi nioară. pe liberalii de astăzi, în ei nu vor să renunţe la identitatea de penelist, chiar dacă prin asta au respins proiecte generoase de formare a unui mare partid popular, care ar fi putut echilibra scena poiitică din România, balansată spre stânga. Cu mândrie în glas; Călin Popescu Tăriceanu a spus că reînnoadă tradiţia primilor mi-

" niştri liberali, întreruptă în 1937, cu Gheorghe Tătărescu, Diferenţa. dintre PNL şi restul partidelor din România antebelică “au făcul-o câteva personalităţi care în momente cheie ale istoriei au luat decizii corecte. Figurile marcante ale PNL sunt Ion C, Brătianu şi fiul său, lon I.C. Brătianu. Amândoi au fost preşedinţi ai PNL şi preşedinţi ai Consiliului de Miniştri în momente de cumpănă pentru România, Primul, |.C. Brătianu, a negociat în Crimeea, în primăvara 1877, o alianță cu Rusia, care a dus la participarea României la războiul împotriva Imperiului Otoman şi la obţinerea independenței. |. Al doilea, lon I.C. Brătianu, a purtat timp de doi ani, începând cu 1914, tratative secrete cu puterile Antantei şi doar după primirea a

interviuri cu M.-R. UNGUREANU şi SERGIU MEDAR

nenumărate “garanţii din partea acestora li-s-a alăturat în războiul împotriva Puterilor Centrale. A pregătit diplomatic retragerea din război, atunci când armatele române erau încercuite, după căderea Rusiei în mâinile bolşevicilor şi începerea negocierilor de la Brest Litovsk dintre Troțki şi Puterile Centrale. Brătienii au fost oameni de stat responsabili care au pus în permanenţă interesele naţionale deasupra celor de partid. Au nego-

ARMAND GOŞU

PNL, de la Brătianu la Tăriceanu

ciat personal, cu încăpățânare, în cel mai deplin secret, până la cel mai mic detaliu alianțele şi le-au respectat până la capăt, cerându-le şi partenerilor României să facă acelaşi lucru.

Chiar dacă nu se trage cu tunul în Carpaţi sau în lunca Dunării, România participă la războiul antiterorist, în care s-a angajat după 11 septembrie 2001, fără nici un fel de rezerve, alături de Statele Unite şi Marea Britanie, Până acum cinci ani, la Bucureşti nici măcar nu se visa la un context geopolitic atât de favorabil precum cel pe care-l are astăzi România. Benefi-

Irak

ANALIZA UNEI CRIZE:

* DRAGOŞ PAUL ALIGICĂ e ANDREI CORNEA

e RODICA CULGER

e RODICA PALADE

e ALEXANDRU LĂZESCU e ALEXANDRU GUSSI

ciile obţinute de pe urma panticipării la coaliția antiteroristă s-au con cretizat în calitatea de membru al NATO şi într-o relaţie privilegiată cu SUA şi Marea Britanie. Toate partidele politice s-au pus de acord pentru a utiliza noul context internaţional şi pentru a promova interesele naţionale, existând un consens în chestiunea participării României la războiul împotriva terorismului. Consensul s-a evaporat săptămâna trecută.

Tăriceanu, urmaşul Brătienilor, a decis peste noapte că România s-ar putea retrage de pe trontul din Irak. Dimineaţa a întrunit Biroul Permanent al PNL, care a votat în unanimitate pentru retragere, după care a organizat o conferinţă de presă la care a anunţat proiectul liberal, Preşedintele Traian Băsescu află de propunerea liberalilor de la televizor. Ministrului de Externe, M.-R. Ungureanu, membru PNL, i se comunică telefonic. lar aliaţii României află de pe agenţiile de ştiri. Dacă Brătienii cântăreau fiecare gest, fiecare cuvânt în politica externă, făcând-o previzibilă pentru aliaţi, Tăriceanu

„este cu totul original. Atât de origi-

'nal, încât ar putea face concurenţă doar unor politicieni din America Latină. Premierul nu pare conştient de faptul că retragerea din Irak presupune reevaluarea intregii politici externe a României de după 11 septembrie, marcând o schimbare a poziţiei Bucureştiului faţă de războiul antiterorist, Tăriceanu confundă un teritoriu sensibil, cum este cel al politicii externe, cu munţii şi văile peste care aleargă cu'elicopterul ca s-o ia înaintea lui Băsescu, Brătienii n-ar [i făcut aşa ceva. De aceea au şi rămas în istorie ca importanţi oameni politici.

premierul Tăriceanu, atac de panică

Liderul PNL le-a spus colegilor de partid că a propus retragerea trupelor din Irak pentru că exista riscul ca președintele Băsescu să i-o ia înainte

(B Laura Ciobanu

Iaura.ciobanutzevz.ro

ălin Popescu-Tăriceanu a admis ieri, în fața colegilor de partid, că a lansat public propunerea retragerii trupelor pentru a i-o lua înainte lui Băsescu.

„Riscam să iasă Băsescu cu ea fiindcă se apropia termenul-limită, de 30 iunie“, a explicat Tăriceanu, conform unor surse prezente la şedinţa conducerii PNL. Declaraţia premierului explică şi graba cu care liberalii au lansat în spațiul public tema retragerii trupelor, fără a aştepta o discuţie în CSAT şi fără a-i informa pe partenerii României din Irak, americanii şi britanicii.

Premierul a mai comentat că „Băsescu se dă în stambă tot timpul“ şi că PNL trebuia să găsească şi el o temă provocatoare. Ca urmare, liberalii au stabilit să desfășoare o campanie de strângere de semnături pentru retragerea trupelor, pe tot parcursul verii, și să organizeze și o dezbatere publică unde să invite analişti care să susțină punctul de vedere al PNL. Totodată, juriştii partidului au fost puşi să caute căi legale de a forța mâna şefului statului.

Atanasiu dă probe pentru rolul de țap ispăşitor

Subiectul retragerii trupelor a tensionat relaţiile dintre liberali la ședința de ieri. Inclusiv Tăriceanu şi omul său de încredere, Bogdan Olteanu, au ajuns să se certe,

Subiectul disputei a fost ministrul Teodor Atanasiu, Tăriceanu dorea ca PNL să dea o declarație de susținere a acestuia, în timp ce Olteanu a încercat să-şi convingă colegii să o lase mai moale, astfel ca, dacă situația politică va impune un sacrificiu uman, acesta să fie ministrul apărării şi nu premierul. Cei doi au ajuns să strige unul la altul în timpul şedinţei, dar în final declarația de solidarizare cu Atanasiu a lipsit. „Fu ;ul care a ajuns consilier Fapt

Ostilitatea conducerii. liberale 's-a canalizat către cei nouă membri PNL care au protestat vineri, în scris, față de

Foto: Răzvan Vălcăneanțu

IMAGINE. Lui Tăriceanu i-a fost teamă ca Băsescu să nu puncteze din nou în fața sa

modul în care Tăriceanu şi Atanasiu au lansat tema retragerii trupelor. i

Conform unor surse prezente lă ședință, Radu Câmpeanu a cerut să se scape de „eternul Stolojan“ care face rău partidului, iar Olteanu s-a referit la acesta ca la „funcţionărașul care a ajuns consilier prezidenţial“. Preşedintele Camerei a comentat că presa este împotriva PNI pentru că este sprijinită „material şi moral“ de Cotroceni.

În cele din urmă, s-a decis să se încredințeze cazul Comisiei de etică a partidului. Sancţiunile, care ar urma să

fie discutate joi, în Delegaţia

Permanentă a PNL, vor fi diferenţiate.

+ Raluea» "Turcan şi Cristian Boureanu,

Căre sunt recidivişti, ar putea fi propuşi spre excludere, iar Mircea Cinteză, iertat.

y „Raluca își notează

ca să toarne la Cotroceni“

De altfel, această dublă măsură a fost vizibilă și ieri. Tăriceanu l-a mustrat blând pe Cinteză, dar şi-a vărsat toți nervii pe Raluca Turcan. Cum aceasta scria ceva, premierul a izbucnit: „Uite, Raluca își notează ca să toarne la Cotroceni“. Când aceasta a

DEMITERE DIN GUVERN

Vlădescu şi Ungureanu au scăpat

Miniştrii Sebastian Vlădescu și Mihai- „Răzvan Ungureanu, care au votat în CSAT impotriva retragerii din Irak, rămân în funcţii pentru că au de rezolvat o serie de obligații, inclusiv, în cazul lui Vlădescu, nişte steguleţe roşii de la UE. La discuţiile cu colegii, Ungureanu s-a menţinut pe poziție, spunându-i lui Țăriceanu că s-au făcut greşeli în modul în care s-a lansat discuţia. EI i-a atras atenția că în Europa retragerea trupelor este susținută de partide de stânga. „Nu ştii ce vorbeşti. E o idioțenie! Subminezi partidul!“, a izbucnit premierul. La care Ungureanu i-a cerut să considere spusele sale drept retorice. „Credeam că vreți o dezbatere, nu'să vă spunem ce bine faceţi“, a comentat ministrul de externe.

Mai bizar a fost Vlădescu. Poftit de Tăriceanu cu cuvintele „Sebastiane, vrei să spui ceva?“, acesta a comentat că nu vrea să vorbească pentru a nu face mai mult rău, „Fii deştept şi zi lucruri care să facă mai mult bine“, l-a indemnat premierul. „N-am ajuns la acest nivel de inteligență, dar îmi puteţi dicta dv, ce să spun“, a replicat Vlădescu. La ieşire însă ministrul a declarat presei că, după părerea sa, „trupele trebuie retrase la un moment dat“, fără să explice de ce, atunci, s-a opus acestei idei în CSAT. (Laura Ciobanu)

cerut cuvântul, Tăriceanu i |-aacordat; dar a ieşit din încăpere. Raluca: Turcan le-a explicat colegilor că, întrucât 'Tăriceanu a atacat-o, vrea să vorbească în prezența acestuia. Când premierul s-a întors, a refuzat însă s-o mai asculte, şi i-a reproșat că este „de o factură îndoielnică, la fel ca ceilalți semnatari ai scrisorii“, mai puțin Cinteză, care a comis O eroare.

În fața acestei atitudini, Raluca Turcan a părăsit ședința şi s-a plâns presei că premierul a refuzat s-o asculte. Chestionat de ziarişti, 'Tăriceanu a replicat: „Cine e Raluca Turcan?“.

GOANA DUPĂ IMAGINE

Tăriceanu, atac

de panică Premierul le-a oferit colegilor săi explicaţia

propunerii de retragere a trupelor: „Riscam să iasă Băsescu cu ea fiindcă se apropia termenul-limită“

8 Laura Ciobanu

laura.clobanughevzro

ălin Popescu-'Tăriceanu a luat decizia de a cere

retragerea trupelor din Irak pentru că se temea

că preşedintele Băsescu va face el anunțul,

susțin surse din PNL. El le-a spus ieri colegilor din conducerea partidului că Băsescu se dă în stambă tot timpul, iar PNL trebuia să găsească și el o temă provocatoare,

Acest fapt explică și graba cu care a fost lansată tema, fără consultarea CSAT şi fără a anunța ambasadele statelor implicate în Irak.

Situaţia tensionată în care se află partidul ca urmare a abordării acestui subiect a făcut ca, ieri, Tăriceanu să se certe inclusiv cu Bogdan Olteanu, unul dintre apropiații săi.

Pe de altă parte, miniştrii Vlădescu şi Ungureanu și-au păstrat posturile, deşi săptămâna trecută s-au opus în CSA'T când s-a votat problema retragerii din Irak.

Politică, 7

Editorialul EVZ. Ovidiu Nahoi sancţionează schimburile de

replici politice A dure, dar depar- /„

te de preocupă- |

rile opiniei

TEORIA CONSPIRAȚIEI. Tăriceanu visează noaptea capcane puse de Băsescu şi ziua cade singur în ele

făriceanu mai pierde un soldat

TENSIUNE. Preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu şi-au vorbit pe

(9 Laura Gafencu

laura gatencutțevz.ro.

tmosfera din timpul

ședinței CSAT de ieri

nu a fost una vulcanică,

deși tensiunea putea fi lesne simțită în aer. Discuţiile preşedintelui Traian Băsescu cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi ministrul apărării naţionale, Teodor Atanasiu, au fost mai degrabă pe un ton zemflemitor decât pe unul răstit, susțin surse din interiorul CSAT,

În debutul ședinței, preşedintele l-a întrebat pe ministrul apărării: „Ai adus documentele privind efectivele militare de care dispunem pentru a trimite trupe în teatrele de operațiuni?“, „Nu“, a fost răspunsul ministrului. „Dute şi ia-le“, i-a spus președintele,

Motivele lui Tăriceanu

Sursele citate susțin că principalul argument folosit de Tăriceanu și Atanasiu în favoarea retragerii din Irak a fost faptul că trupele românești nu se află sub mandat ONU,

Președintele le-a prezentat însă cele trei rezoluții ONU prin care este reglementat statutul trupelor româneşti în Irak, Apoi le-a cerut argumente pentru

, retragerea trupelor, -le că se poate discuta asta, dar nu așa cum au făcut-o ei.

A intervenit atunci şeful statului major, general Eugen Bădălan, care a afirmat că România a început încă din martie o serie de negocieri privind reducerea efectivelor din Irak şi că ultimele discuţii au avut loc pe 23 iunie, Bădălan a explicat că nu ne putem retrage brusc în timp ce negociem.

Vasile Blaga: Dartoți (reconstituire a unul pasaj al dialogului di CSAT, pe baza au tă elan

Ministrul Atanasiu a replicat: „Și ce dacă negociem, în timpul negocierilor ne putem răzgândi“,

Premierul a încercat şi el să justifice faptul că a luat această decizie la partid, și nu la guvern afirmând că, potrivit Legii 42, retragerea trupelor se face la propunerea primului-ministru. Preşedintele i-a replicat: „Dar tu nu eşti premierul unui guvern?“, spun sursele noastre. De altfel, şeful statului a și declarat că pre= mierul a răspuns la această întrebare afirmând că nu toți membrii guvernului au certificate ORNISS, Replica ministrului Blaga - „dar toți membrii PNL au?* - l-a lăsat pe premier fără cuvinte, spun sursele noastre.

Ungureanu: „În diplomai in ție,

eun termen dur“ Ministrul de externe, MihaiRăzvan Ungureanu, a avut şi el o

BE 2 : a CONFRUNTARE. Tensiunile dintre Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu au răbufnit în ședința CSAT

intervenţie extrem de dură. El le-a explicat premierului şi ministrului apărării că, potrivit uzanțelor diplomatice, termenul de „surprindere“ - folosit joi de ambasadorul SUA la București cu privire la intenţia României de a se retrage din Irak - este unul foarte dur,

Ungureanu a precizat că este foarte grav faptul că MAE a fost lăsat în ofsaid şi că prin faptul că a trebuit să se explice în fața marilor cancelarii ale lumii, minisțerul nu a mai putut fi credibil. De altfel, atât MAE, cât şi preşedin-

tele Traian Băsescu au dat ieri explicații marilor puteri despre gestul premierului și ministrului apărării. Potrivit unor surse, șeful statului a vorbit la telefon cu consilierului pe apărare al preşedintelui SUA, Stephen Hadley.

De altfel, preşedintele Băsescu a povestit joi seara, la TVE, care a fost poziția americanilor: „OK, sunteți suverani, dar ne surprinde că nu ne-aţi anunţat. Nu ne daţi o lovitură neașteptată. Respectăm deciziile României, dar puteaţi să fiți corecți cu noi“,

mem |

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a lăsat să se ințeleagă, joi seara, într-o emisiune televizată, că nu intenționează să facă o declaraţie publică în care să recunoască faptul că a greşit anunțând retragerea trupelor fără consultarea ministrului de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Cu toate acestea, surse

din CSAT susțin că Ungureanu nu-şi

ÎN cin cânocsr: III

Ministrul Ungureanu nu-și va da demisia

un ton zeflemitor

[N ____Eacrui BI UDMR e îngrijorată, PSD vrea să cadă capete

Președintele UDMR Marko Bela consideră că, din punct de vedere politic, contradicţiile dintre preşedinte și premier „devin din ce în ce mai îngrijorătoare“. EI spune că respingerea propunerii PNL de către CSAT era singura soluție pentru care se putea opta: „Ar fi fost nevoie de dezbatere publică, de discuţii la nivel politic, astfel încât partidele politice să-și anallzeze părerile, să analizeze datele, să discute în Coaliţie și numai după aceea în forurile abilitate, Nu am înțeles această grabă“. Pe de altă parte, PSD a cerut demisia imediată a premierului Câlin Popescu-Tăriceanu și a miniştrilor apărării şi de externe, Teodor Atanasiu şi, respectiv, MihaiRăzvan Ungureanu, Mircea Geoană a apreciat drept „incalificabil“ demersul PNL privind retragerea trupelor românești din Irak.

va da demisia din fruntea MAE, deși a anunţat joi că-și va reconsidera poziția în guvern dacă premierul nu va face acea declarație. De altfel, Tăriceanu i-a transmis printre rânduri că e treaba lui dacă pleacă din executiv: „Dacă are motive serioase să-și dea demisia, demisia este un act unilateral. Eu nu ştiu dacă are motive”. (Raluca Dan)

OPINII

SENATUL EVZ

Rodica Culcer.

rodica.culcer evz.ro

O decizie riscantă

ată-ne, aşadar, cu un cartof fierbinte în mână: i declaraţia premierului privind retragerea militarilor români din Irak. După cum era de așteptat, ea a declanșat o adevărată furtună politică cu deznodământ imprevizibil. Oricât ar fi de tentant, nu putem dezbate fondul problemei, şi anume retragerea din Irak, pentru că nu dispunem nici de analize strategice temeinice şi nici de sondaje de opinie. Mai mult, nu există la nivelul populației un curent de opinie ostil prezenței românești în Irak. În aceste condiţii, orice discuţie ar fi dictată de impresii subiective şi de preferinţe politice individuale. Câteva lucruri ştim totuşi: în Afganistan şi în Irak au murit în acțiune, pe parcursul ultimilor trei ani, cinci militari. Este acesta un număr destul de impresionant pentru a abandona întempestiv un angajament strategic al ţării? Opinia publică (nu grupul 'restrâns al mânuitorilor de talk-show-uri) ar trebui să decidă în cunoştinţă de cauză. Până acum, opinia publică a avut alte preocupări.

eea ce ne surprinde însă este faptul că anunţul premierului a fost făcut în pripă, într-un cadru oarecum privat, la conferința de presă a PNL, şi nu la nivelul cel mai înalt de decizie, după consultarea factorilor politici îndrituiți - preşedinte, aliații strategici ai României, preşedinţii Camerelor - i parlamentului, liderii partidelor parlamentare, precum şi toți experţii relevanţi. Nici măcar ministrul de externe nu a fost informat. Acesta tocmai / declarase recent că, spre deosebire de Italia, România nici nu se gândeşte să se retragă din Irak! : La reacția cancelariilor occidentale nu s-a gândit nimeni, deşi ea este esenţială pentru prestigiul țării noastre. Există indicii suficiente că la Washington şi la Londra anunţul a fost întâmpinat cu consternare. Dar chiar şi celelalte capitale'europene, care s-au opus intervenţiei SUA în: Trak, vor privi cu neîncredere România de acum înainte. Cum altfel să priveşti o ţară care-şi abandonează angajamentele strategice fără dezbatere publică înternă şi fără consultarea aliaţilor? Ce fel de aliat este această ţară? Precis însă există o mare capitală unde inițiativa retragerii trupelor româneşti din Irak a fost primită cu satisfacție: Moscova. Slăbirea coaliției

conduse de Statele Unite întăreşte mâna Rusiei şi-i permite să-şi facă mai uşor jocurile pe piaţa petrolului. Nu trebuie să uităm nicio clipă că miza invaziei americane în Irak a fost securitatea energetică a lumii occidentale, lume în care România se pregăteşte în sfârşit să intre la 1 ianuarie 2007. Or, interesul Rusiei este ca Occidentul să fie cât mai puternic dependent de energia pe care o furnizează ea însăşi, iar politica activă dusă de România la Marea Neagră o deranjează. Un atac la adresa celui care promovează o nouă politică externă în zona Mării Negre şi a Balcanilor nu poate fi deci decât placul Rusiei. Ca să nu mai spunem că orice decizie care slăbeşte coaliția condusă de SUA în Irak este privită favorabil de teroriştii islamişti de pretutindeni. Fără îndoială, premierul nu a dorit să facă nici jocul islamiştilor, nici pe cel al ruşilor, dar, atacându-l pe Traian Băsescu, le-a făcut şi unora, şi altora un cadou nesperat.

um motivaţie strategică

externă nu are, iar »

susținere internă nici

atât, singura interpretare posibilă a inițiativei retragerii trupelor este aceea de nou episod în lupta dintre palate. Lansând pe piaţă tema retragerii din Irak, premierul a pus în mişcare o dezbatere cu potențial, populist maxim, din care ar dori să iasă ca apărător al militarilor români (deşi aceştia nu au cerut să vină acasă) şi să-l proiecteze pe 'Traian Băsescu în postura de lider războinic fără scrupule. Unde va duce această dezbatere? Este de așteptat ca CSAT să respingă propunerea ministrului apărării, datorită opoziţiei preşedintelui Băsescu. Potrivit Constituţiei, deciziile strategice şi de politică externă sunt prerogativa sa şi tot el este comandantul suprem al forțelor armate. Chiar dacă nu se ajunge însă la retragerea trupelor, vom intra într-o perioadă de instabilitate politică. Viaţa publică va fi măcinată de o dezbatere crâncenă, care va consuma energiile politice şi va submina puterea actuală, întărindu-i doar pe cei care vor destabilizarea instituţiilor democraţiei. Sunt destui, puternici şi bogaţi - şi probabil foarte mulțumiți în acest moment.

>> MÂINE vă întâlniți aici cu

Retragerea militarilor români din irak ar aduce o nouă diminuare a coaliției conduse de SUA, care, de la cei 44 de membri din martie 2003, a mal râmas cu 25 de membri, Din cei 25.000 de militari străini veniţi să lupte alături de americani, 11.000 s-au intors deja acasă sau se pregătesc să o facă.

linis român de externe, Răzvan Ungureanu, a ameri voalat cu demisia din gucauza poziției premierului escu-Tăriceanu privind trupelor din Irak, rugat pe premierul Căpescu-'Tăriceanu să aibă reacţie, pentru a reconfirența şi credibilitatea îi extene românești. Nu vreau ica externă a României să să sub semnul întrebării, ca acest lucru să aibă loc inte să-mi reconsider poziția în cutiv“, a spus Ungureanu. E] a precizat că ar fi preferat ca ! erul de Exerne să fi fost licitat să evalueze consecinţele Ptopunerii de retragere din Irak, te ca această propunere să fie de Palatul Victoria. Ungua subliniat că hotărârile care

ază direcţiile strategice exter- ADJUNCTUL CONDOLEEZZEI RICE E OPTIMIST 7 "Tema a ale României trebuie să fie pre- i întotdeauna de consultări | Sper ca pierderile de vieți să nu creeze ostilitate față de SUA“

enerii internaționali.

"Tăriceanu a replicat, la Ante- Adjunctul secretarului de stat ame- terviu acordat inainte ca premierul ajungem la același scop și lucrăm 3, că, deşi a discutat în cursul | | rican, Kurt Volker (foto),sperăca Tăriceanu să ceară retragereatru- impreună pentru asta.” „Cu toţii

lei cu Ungureanu, acesta nu a pierderile de vieţi omenești în rân- pelor din irak. Volker, care a făcut avem de-a face și cu riscuri teroris- 'menţionat subiectul demisiei. | dul trupelor românești din Afgani- zilele acestea o scurtă vizită în Ro- te”, a spus adjunctul Condoleezzei Dacă are motive serioase să-şi | | stan și Irak să nu creeze ostilitate mânia, a evitat să facă prea multe Rice, intrebat dacă parteneriatul cu dea demisia, este un act unilate- . | faţă de NATO şi SUA. „Scopul trupe- referiri la trupele românești din SUA nu expune România unor ater lor române în Afganistan e deaaju- irak, Ela afirmat, în schimb, că tate. „Noi suntem mândri că Rota poporul afgan. România are o americanii sunt mulțumiți de mânia face parte dintre țările care contribuție remarcabilă, cred că ar acordul privind bazele In Romănia. spun «Nu» terorismului, care spun trebui să se mândrească cu asta“,a „Nuevorba de SUA, cide Af-ganis- «Nu aceasta este lumea în care spus Volker pentru EVZ, intr-un in- cc d a ai rac le vrem să trâima.” (Oana Dobre)

Militari Fi Ă “128

retraţi_ 'pep Utmă din za

i Singapore _ __ Ultimii din 372

“i „Olanda 1.345

_Wcraina _Uhtimmii din 1.700

in2006__ Bulgaria _ Utimăn455

tun 15 italia 2.700

Toate trupele retrase până în decembrie

20 lun Japonia 600

300 29 lun România 890

=———— Premierul Tăriceanu a propus retraga

144. miltarilor români din irak

ti D -. fă i ORI EL, ORI TĂRICEANU. Mihai-Răzvan Ungureanu ripostează pentru că a fost lăsat pe dinafară de șeful său, Călin Popescu-Tăriceanu

€ GRADE Mi

“, a comentat el. Premierul s-a declarat dezamăgit că Ungureanu a lipsit miercuri de la moţiunea de cenzură şi de la şedinţa de guvern şi că nici ieri nu a fost prezent la şedinţa PNL.

“Tăriceanu declanșeaz

BOMBĂ PE AXĂ. Liberalii cer oficial CSAT retragerea militarilor români

din Irak. Preşedintele erne şi SUA nu au fost consultați

(8 Laura Ciobanu

laura.ciobanuBeavz.ro

Laura Gafencu laura gafencugevz.ro

onducerea PNL, întrunită ieri de urgență, l-a mandatat pe ministrul apărării să ceară CSAT retragerea trupelor

româneşti din Irak. Liberalii mai cer

ca România să participe cu trupe numai la misiuni aprobate de NATO, ONU sau UE.

„ Premierul “Tăriceanu a motivat solicitarea prin numărul crescând de militari români ucişi sau mutilați pe viață şi prin impactul asupra opiniei publice. Tăriceanu a mai subliniat că toate statele UE care participă cu trupe în zonă au deja un calendar de retragere, situația fiind complicată de plecarea Italiei, sub comanda căreia activează soldaţii români din Irak. Băsescu şi Ungureanu n-au ştiut

Hotărârea a fost luată de 'Tăriceanu și un grup de apropiați, miercuri noapte, la restaurantul bucureștean „Diesel“. A fost o decizie sub presiunea timpului, întrucât azi expiră termenul până la care ministrul apărării trebuia să stabilească efectivele ce iau

parte la misiunile internaționale.

În ultimele săptămâni, relația dintre preşedinte și premier s-a înrăutățit progresiv. Graba, dar și dorința de a da o lovitură mediatică i-au determinat pe liberali să facă anunțul public fără să se consulte cu partenerii de Alianţă. Şi preşedintele Traian Băsescu a avut surpriza să afle

despre solicitarea PNI de la televizor,

i mn mem =

iar ministrul liberal de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, nu a fost consultat pentru că liderii PNI îl bănuiesc că este prea apropiat de Băsescu şi l-ar fi-putut informa.

Mai mult, din spusele lui 'Tăriceanu a rezultat că nici SUA nu au fost consultate sau măcar înştiințate în prealabil. „Partea americană va fi informată de îndată. De fapt, această conferință de presă îi va ajuta să afle, dar vom face şi o discuție pe acest subiect', a declarat nonşalant premierul.

Negocieri fără mandat

Atanasiu a precizat însă că a fost informată Marea Britanie, „pentru că zona din Irak unde românii își desfă-

„ministrul de ext

A i d | E LA ZID. Băsescu l-a acuzat pe Tăriceanu de „atentat grosolan la adresa intereselor țării“

şoară acțiunile e zona de responsabilitate a Marii Britanii, şi nu a Americii“. Acesta a mai spus că, după ultima reuniune a miniștrilor apărării din statele UE, a dat mandat reprezentanților militari ai României la Bruxelles „să înceapă discuţiile cu partea britanică plecând de la prezumția că şi noi, rămânând fără suport logistic după retragerea Italiei, ne vom retrage tot la ultima rotaţie din acest an“.

Asta deşi nu există o decizie a CSAT care să prevadă retragerea trupelor din Irak. Cel care poate lua decizia retragerii trupelor din Irak este președintele României, la propunerea premierului şi după consultarea CSAT.

REACȚIA LUI BĂSESCU

„Premierul aduce grave prejudicii credibilității României“ Preşedintele Traian Băsescu consideră inacceptabilă maniera în care primul-ministru şi ministrul apărării naţionale şi-au exprimat opiniile privind prezența României în Irak, se spune într-un comunicat al preşedinţiei. Şeful statului se declară împotriva retragerii trupelor din Irak, afirmând că „România trebuie să-şi respecte angajamentele internaţionale în domeniul securității asumate în cadrul ONU, NATO şi UE,

şi în coalițiile internaţionale din care face parte“ și că modalitatea aleasă de premier aduce grave prejudicii credibilității României în plan internaţional.

Şeful statului a convocat astăzi CSAT pentru a vedea ce argumente are ministrul apărării şi pentru a analiza situaţia creată.

Ambasadorul SUA, Nicholas Taub: man, s-a declarat surprins de propunerea lui Tăriceanu. „Impresia mea este că nu toate părţile relevante din România Sau din afara României au fost consultate“, a spusel.

Într-un comunicat, ambasadorul Marii Britanii a precizat că aşteaptă „lămuriri urgente despre planurile“ țării noastre.

(Laura Gafencu)

PROPUNEREA RETRAGERII TRUPELOR DECLANȘEAZĂ OPERAȚIUNEA „ȘOC ȘI GROAZĂ“ LA BUCUREȘTI

» Călin-Popescu

2 Laura Ciobanu

ă Mura ciobanugevz.ro - Laura Gafencu

remierul Călin Popescu- 'Țăriceanu a anunţat ieri că PNL l-a mandatat pe ministrul apărării să ceară Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) retragerea trupelor

omâneşti din Irak. E] nu a consultat nimeni în luarea acestei decipe Băsescu, nici pe ministrul e, nici CSAT-ul basadorii SUA şi ai Marii

au aflat de această intenţie de zor. Cei doi s-au declarat

eriți jai- Răzvan Ungureanu a în mod voalat cu demisia, iierul nu va avea o reacție atru a reconfirma ta și credibilitatea politicii

Băsescu a catalogat i primului-ministru drept „un i grosolan la interesele naţionale României“ și a anunţat că a convocat astăzi CSAT, pentru a vedea care sunt argumentele lui Tăriceanu. __ DUEL TV, Ieri seară, Băsescu şi inu au fost protagoniștii unui devărat război televizat. Cei doi Şi-au aruncat cuvinte grele în două emisiuni TV transmise simultan. Eveniment,

OPINII

SENATUL EVZ

Rodica Culcer.

rodica.culcer evz.ro

O decizie riscantă

ată-ne, aşadar, cu un cartof fierbinte în mână: i declaraţia premierului privind retragerea militarilor români din Irak. După cum era de așteptat, ea a declanșat o adevărată furtună politică cu deznodământ imprevizibil. Oricât ar fi de tentant, nu putem dezbate fondul problemei, şi anume retragerea din Irak, pentru că nu dispunem nici de analize strategice temeinice şi nici de sondaje de opinie. Mai mult, nu există la nivelul populației un curent de opinie ostil prezenței românești în Irak. În aceste condiţii, orice discuţie ar fi dictată de impresii subiective şi de preferinţe politice individuale. Câteva lucruri ştim totuşi: în Afganistan şi în Irak au murit în acțiune, pe parcursul ultimilor trei ani, cinci militari. Este acesta un număr destul de impresionant pentru a abandona întempestiv un angajament strategic al ţării? Opinia publică (nu grupul 'restrâns al mânuitorilor de talk-show-uri) ar trebui să decidă în cunoştinţă de cauză. Până acum, opinia publică a avut alte preocupări.

eea ce ne surprinde însă este faptul că anunţul premierului a fost făcut în pripă, într-un cadru oarecum privat, la conferința de presă a PNL, şi nu la nivelul cel mai înalt de decizie, după consultarea factorilor politici îndrituiți - preşedinte, aliații strategici ai României, preşedinţii Camerelor - i parlamentului, liderii partidelor parlamentare, precum şi toți experţii relevanţi. Nici măcar ministrul de externe nu a fost informat. Acesta tocmai / declarase recent că, spre deosebire de Italia, România nici nu se gândeşte să se retragă din Irak! : La reacția cancelariilor occidentale nu s-a gândit nimeni, deşi ea este esenţială pentru prestigiul țării noastre. Există indicii suficiente că la Washington şi la Londra anunţul a fost întâmpinat cu consternare. Dar chiar şi celelalte capitale'europene, care s-au opus intervenţiei SUA în: Trak, vor privi cu neîncredere România de acum înainte. Cum altfel să priveşti o ţară care-şi abandonează angajamentele strategice fără dezbatere publică înternă şi fără consultarea aliaţilor? Ce fel de aliat este această ţară? Precis însă există o mare capitală unde inițiativa retragerii trupelor româneşti din Irak a fost primită cu satisfacție: Moscova. Slăbirea coaliției

conduse de Statele Unite întăreşte mâna Rusiei şi-i permite să-şi facă mai uşor jocurile pe piaţa petrolului. Nu trebuie să uităm nicio clipă că miza invaziei americane în Irak a fost securitatea energetică a lumii occidentale, lume în care România se pregăteşte în sfârşit să intre la 1 ianuarie 2007. Or, interesul Rusiei este ca Occidentul să fie cât mai puternic dependent de energia pe care o furnizează ea însăşi, iar politica activă dusă de România la Marea Neagră o deranjează. Un atac la adresa celui care promovează o nouă politică externă în zona Mării Negre şi a Balcanilor nu poate fi deci decât placul Rusiei. Ca să nu mai spunem că orice decizie care slăbeşte coaliția condusă de SUA în Irak este privită favorabil de teroriştii islamişti de pretutindeni. Fără îndoială, premierul nu a dorit să facă nici jocul islamiştilor, nici pe cel al ruşilor, dar, atacându-l pe Traian Băsescu, le-a făcut şi unora, şi altora un cadou nesperat.

um motivaţie strategică

externă nu are, iar »

susținere internă nici

atât, singura interpretare posibilă a inițiativei retragerii trupelor este aceea de nou episod în lupta dintre palate. Lansând pe piaţă tema retragerii din Irak, premierul a pus în mişcare o dezbatere cu potențial, populist maxim, din care ar dori să iasă ca apărător al militarilor români (deşi aceştia nu au cerut să vină acasă) şi să-l proiecteze pe 'Traian Băsescu în postura de lider războinic fără scrupule. Unde va duce această dezbatere? Este de așteptat ca CSAT să respingă propunerea ministrului apărării, datorită opoziţiei preşedintelui Băsescu. Potrivit Constituţiei, deciziile strategice şi de politică externă sunt prerogativa sa şi tot el este comandantul suprem al forțelor armate. Chiar dacă nu se ajunge însă la retragerea trupelor, vom intra într-o perioadă de instabilitate politică. Viaţa publică va fi măcinată de o dezbatere crâncenă, care va consuma energiile politice şi va submina puterea actuală, întărindu-i doar pe cei care vor destabilizarea instituţiilor democraţiei. Sunt destui, puternici şi bogaţi - şi probabil foarte mulțumiți în acest moment.

>> MÂINE vă întâlniți aici cu