Întâlnirea lui Traian Băsescu cu Jacques Chirac

ÎI PARIS | Băsescu are promisiuni de la Chirac

Tratatul cu UE va fi ratificat în toamnă

AEP PHOTO/ MEDIAFAX.

Preşedintele Băsescu a primit asigurări din partea omologului său francez, Jaques Chirac, că Franţa va ratifica Tratatul de Aderare al României la UE în toamnă. Şeful statului a aruncat şi câteva săgeți către Guvernul Tăriceanu.

GABRIELA ANTONIU

“CARMEN VINTILĂ flat într-o vizită de lucru de două zile la

A Paris, preşedintele

Traian Băsescu s-a întâlnit cu omologul său francez, Jaques Chirac, principala temă a discuțiilor fiind aderarea României la UE. „Adunarea Naţională a Franţei vă adopta Tratatul de Aderare a României la UE la 27 iunie. Preşedintele Chirac și-a exprimat părerea că probabil va fi un vot în unanimitate. Politicienii francezi, ca de altfel și opinia publică franceză susțin că trebuie să ieşim din falsele

noastre probleme că francezii ar fi împotriva intrării României în UE. Dimpotrivă. Am fost asigurat că opinia publică franceză susţine integrarea României în UE“, a declarat Băsescu la Realitatea TV, adăugând că „mai mult decât atât, Chirac vede pentru România o singură dată la fel cum o vedem și noi: 1 ianuarie 2007, Potrivit președintelui, Jaques Chirac a discutat cu cancelarul german Angela Merkel o cadență a procesului de ratificare internă a Tratatului, astfel încât România să nu aibă probleme din acest punct de vedere. „Ambele țări vor fi gata în luna octombrie, Franţa în mod cert înainte de Raportul de țară, la 2'octombrie, va face ratificarea“, a anunțat Băsescu.

SĂGEȚI CĂTRE GUVERN. Șeful statului a ţinut să precizeze că problemele de intrare în UE ţin exclusiv de ce se întâmplă în România: eficienţă în guvernare, așezarea clară a obiectivelor. „Faptul că am neglijat atât de mult acele stegulețe galbene pe care

BAZAT. Traian Băsescu zice că stă bine cu sănătatea şi că, atât timp cât capul îi funcţionează, îşi poate îndeplini funcția

ASIGURARE

„Ratificarea Tratatului se va face în timp util. Pentru Paris, | ianuarie 2007 este termenul normal pentru intrarea României în UE*

Traian Băsescu președintele României

le-am avut în raportul din octombrie — 40 de stegulețe galbene care puteau fi transformate în marea lor majoritate în stegulețe verzi dacă aveam 0 orientare spre eficienţă şi dacă am fi fost să dăm o probă de maximă seriozitate. Din păcate, din cele 40 de stegulețe galbene din octombrie, 30 se regăsesc în actualul raport din mai. Dacă ar fi fost invers, din 40, 10 doar să se regăsească în actualul raport, era un semn de seriozitate. Noi am făcut tocmai invers. Dar am convingerea că Executivul român a înțeles că bătălia nu este numai cu stegulețele roșii și riscul de a

pierde steguleţe galbene care să vină înapoi în roșu este foarte mari dată maximă atenţie și acestei zone, care nu arată nimic altceva decât mediocritate. Este o chestiune de decizie a noastră, a politicienilor de la Bucureşti. Dacă vrem să intrăm ca o țară mediocră, dar în baza susţinerii statelor membre, în mod deosebit a Franţei, a Germaniei sau vrem să intrăm ca o țară capa-

bilă de performanţe. Și asta |

este dealtfel ceea ce trebuie rezolvăm în perioada imediat următoare și probabil va fi unul dintre mesajele mele principale din 19 iunie în Parlamentul României“, a spus "Traian Băsescu. El a mai spus că așteaptă de la parlamentari să voteze lista cu legile necesare integrării, iar de la Guvern „performanţă în timpul căldurilor din vară“. „Vom intra în UE la 1 ianuarie 2007, dar depinde de noi cât de repede ne vom integra în structurile europene în modul

de a munci al europenilor, de |

a fi eficiență, de a ne compor: ta“, a avertizat Băsescu.

i atunci trebuie

văl

Ediţia de București .

Eve

137.900 cititori în fiecare zi 1 Nr. 4466 1 Miercuri, îimai 2006 1 24-pagini 1 80 de bani / 8.000 lei vechi

WWW. eVZaro

Gică Hagi: RI [i Băsescu: dinspre Paris „Securitatea bațe vânt de integrare conduce ud Jacques Chirac i-a promis lui Traian Băsescu ţara!“ ri că parlamentul francez va ratifica Tratatul

de aderare a României la UE înainte de

977 3El TRAIAN BĂSESCU ȘI JACQUES CHIRAC raportul de țară din octombrie

Jacques Chirac i-a promis lui 'Traian Băsescu că parlamentul francez ne ya ratifica Tratatul de aderare înainte de raportul de ţară din octombrie

Laura Gafencu

reședintele Traian Băsescu a

obținut ieri la Paris promi-

siunea fermă a omologului

său francez, Jacques Chirac, tă Tratatul de aderare a României va fi ratificat înainte de raportul Comisiei Europene din 19 octombrie.

Potrivit preşedintelui Băsescu, Adunarea Naţională a Franței va ratifica Tratatul pe 27 iunie, înaintea vacanței parlamentare, iar Senatul va vota ratificarea pe 2 octombrie, la începutul sesiunii de toamnă.

Votul Franţei este foarte important pentru România deoarece el reprezintă un semnal pentru celelalte şapte state care nu au ratificat încă aderarea noastră la Uniunea Europeană. De altfel, Băsescu a anunţat că președintele Chirac i-a dat asigurări că Germania şi Olanda vor ratifica şi ele, până la raportul din octombrie, Tratatul de aderare.

Scopul vizitei

Obţinerea unui angajament. ferm. din partea Franţei a fost principalul scop al vizitei preşedintelui Traian . Este foarte important ia ca ratificarea Tratatului să se facă înainte de începerea campaniei electorale din Franța, când politicienii de la Paris ar fi putut deveni înai reticenți în privința extinderii UE din cauza presiunii populare.

Preşedintele francez a fost impresionat că, în ciuda operației pe care a

Călin Stoica-Diaconovici

calin aaconavicigevz.ro

Confruntat cu un val intern de icism în privința UE, ilustrat mai

suferi

sescu a ținut să facă această vizită de lucru în Franţa.

Chirac a fost grijuliu cu șeful statului român, ținându-l de braţ în timp ce urcau scările de la Palatul Elysee.

De altfel, întâlnirea a durat cu aproape 45 de minute mai mult decât era prevăzut, lucru destul de neobişnuit pentru preşedinţia franceză, unde totul se desfăşoară de obicei după un program foarte strict.

De la pacient la pacient

Potrivit unor surse, operația suferită de șeful statului a fost unul dintre subiectele de discuţie cu secretarul general al Organizației Internaționale a Francofoniei, Abdou Diouf, care a suferit și el o intervenţie chirurgicală asemănătoare, Acesta i-a povestit lui Băsescu despre operația sa și despre faptul că s-a recuperat destul de greu,

Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Franţa nu este una oficială, ci una de lucru. Aceasta era singura variantă pe care Traian Băs 0 avea în încercarea de a îndrepta relațiile dintre România și Franţa, pentru că, potrivit uzanțelor diplomatice, nu este permisă decât o singură vizită oficială pe mandat.

Vizita de lucru este una mai mult neoficială, în care oaspetele nu este întâmpinat de omologul său la aeroport, iar şeful țarii-gazdă nu participă la declarațile de după întâlnire.

Şeful statului român s-a întâlnit aseară şi cu raportorul european Pierre Moscovici. Astăzi, Traian Băsescu va discuta cu președinții celor două Camere ale parlamentului francez, Jean Louis Debre și Christian Poncelet, 'Tot astăzi, Băsescu va discuta și cu Edouard Balladur, preşedintele Comisiei de politică externă a Adunării Parlamentare “franceze, cea care va face plenului recomandarea de votare a ratificării.

GRIJULIU. Aflat în convalescență, Traian Băsescu a fost sprijinit la propriu

de Jacques Chirac pe scările Palatului Elyse&

RATIFICARE AMÂNATĂ "Tratatul, blocat de euroscepticismul francezilor

sau Finlanda, viitoarea deținătoare a preşedinţiei UE, au optat pentru acest calendar.

“Teoretic, data integrării ar fi trebuit să fie inclusă în raportul excutivului european de la 16 mai, dar pentru a menţine presiunea asupra Bucureștiului şi Sofiei, comisia a decis să amâne decizia finală până în toamnă.

Pentru țările care au anunțat că aşteaptă recomandarea comisiei, amânarea deciziei înseamnă automat amâ-

marea ratificării. Însă, în. cazul în care Bruxelles-ul se pronunță în cele din urmă pentru 1 ianuarie 2007, parlamentele naționale ale celor opt țări care nu au ratificat încă Tratatul vor avea la dispoziției un timp extrem de scurt.

Eforturi diplomatice

Această situație face ca, pe lângă efortul de reformă internă, Bucureștiul să acționeze. și la nivel diplomatie pentru a convinge cele opt legislative

rana ne dă verde a integrarea în UE

care nu au ratificat încă să nu aștepte decizia din toamnă a comisiei. Așa cum indica o sursă din guvernul român, pentru orice eventualitate Bucureştiul dorește ca executivul european să emită mai devreme recomandarea datei aderării și încearcă în acelaşi timp să convingă cât mai mulți din liderii UE, ca la conșiliul din iunie, să dea cât mai multă greutate posibilităţii ca integrarea României și Bulgariei să aibă loc pe 1 ianuarie 2007.

Rompres

i Motan (i să z tă CIT.

apă ARDEAL

"Înapoi pe „axa Paris“

oată lumea l-a lăudat pe președintele Băsescu

pentru vizita sa de urgență la Paris. Și pe bună

dreptate. Ba cu atât mai pe bună dreptate cu

cât preşedintele era spitalizat şi va fi și după întoarcerea de la Paris. lată, în fine, un exemplu patriot; preşedintele (măcar €]) nu se cruță când e vorba de țară.

. Preşedintele merită cu atât mai multe IAU cu cât el a plecat la Paris să dreagă o treabă pe care, în bună măsură, a stricat-o singur. Căci calendarul anume întârziat (întârziat la exasperare) al ratificării de către francezi a tratatului de primire a României în UE e, în parte, opera sa. Datele acestui calendar sunt răsplata diplomatică a marii axe Bucureşti-Londra- Washington.

Nu ştiu ce va fi fost în capul președintelui când'a decretat această axă. Dar ceva planuri de măreție trebuie să fi fost, planuri care să bage România cot la

cot cu diriguitorii de azi ai lumii; poate președintele şi

vedea „marea troică“ luând decisă frâiele lumii. Viziunea lui de atunci s-ar putea traduce realist în termenii unei axe Săvădisla (să zicem)-Timișoara-Bucureşti. Nu încape îndoială că Săvădisla ar fi ieșit în mare câştig; cu condiția ca partenerii s-o găsească pe hartă. ". Pentru francezi însă, proiectata axă "nu va, fi însemnat altceva decât că România e o țară fără obraz; O țară care, la prima ocazie, își exhibă tot potențialul de oportunism; o țară care-și uită istoria și jlajor ul și care se comportă ca o giruetă.

România modernă, post- voievodală, eo construcție pe prima jumătate franceză și doar pe cealaltă jumătate românească. De la statul ca atare la instituţiile publice și până la cultură, România a fost un

decalc francez. Încă în perioada interbelică - adică î în

plin apogeu al istoriei și culturii românești = existau voci care vorbeau de România și de cultura ei ca de o provincie sau periferie franceză. N-a fost moment greu în istoria modernă a României în care Franța să nu ne fi stat alături, uneori fără niciun merit din partea noastră. Dacă avem un contract de recunoștință - fie și simbolic sau gratuit - cu cineva, atunci îl avem cu Franţa.

Francezii ar fi trebuit însă să ştie că reacţiile popoarelor nu se deosebesc mult de reacţiile indivizilor. Orice ins obligat la recunoştință va transforma acest sentiment într-un resentiment. Nimeni n-a vorbit mai clar despre asta decât chiar moraliștii francezi. Recunoştința e ceva insuportabil, cu atât mai insuportabil cu cât nu ți se pretinde (dar ce folos, când tu ştii că ar trebui s-o ai?!). Omul care ar trebui să se arate recunoscător se va arăta negreşit măgar. lar românii ştiu asta cel mai bine din propriile proverbe.

E adevărat că statele nu sunt chiar oameni; ele sunt mai calculate, mai puţin spontane în reacții. Dar câteodată resentimentul e atât de tare încât strică până și regulile stricte ale diplomaţiei. Cam pi şi cu axa himerică a lui Băsescu.

Bine că, totuşi, şi-a dat seama că pentru România „axa Paris“ a rămas decisivă. Poate i-a convins şi pe francezi.

Alexandru Cistelecan Târgu- Mu reș

Mâine: „România văzută din America“, de Sorin Adam Matei (Indianapolis)