Se încarcă imaginile...
Sursa: Evenimentul Zilei, 19 ianuarie 1993
Sursa: Revista 22, 26 iunie - 2 iulie 1993
Sursa: Revista 22, 26 iunie - 2 iulie 1993
Sursa: Româna Liberă, 29 iunie 1993
Sursa: Evenimentul Zilei, 5 iulie 1993
Sursa: Evenimentul Zilei, 8 iulie 1993
Sursa: Expres, 7-13 iulie 1993
Sursa: Româna Liberă, 10 iulie 1993
Sursa: Româna Liberă, 22 octombrie 1993
Textul articolelor (transcriere automată OCR, poate conține erori):
Ieri, la Guvern, primul ministru. a spus:
„Taxa He Valoarea adăugată va mări preţurile cu 5-6 la sută“
O intinierea se datorează lipsei
„În ciuda faptului că. se vehiculează, în unele mijloace mass-media, informaţii și afirmaţii în sensul că activitatea guvernului trenează, sint multe dovezi contrarii” — a declarat di Nicolae Văcăroiu, primul ministru al Guvernului, la conferința de presă desfășurată ieri.
Abordind problema introducerii prin lege a taxei pe valoarea adăugată, di Văcăroiu a declarat că această măsură „va disciplina agenţii economici: și va avea ca
efect combaterea evaziunii fiscale”. Da: G apreciat primul ministru, taxa pe valoarea adăugată va determina o oarecare creștere a preţurilor, de „5-6 la sută, zu maxima în unele domenii de aproximativ 12 la sută“. În context, d! Nicolae Văcăroiu a dat unele informații cu privire la uminarea cu șase luni a momentului da introducere a acestui nou sistem fiscal. Detaliind, primul ministru a afirmat că dscizia aminării se datorează unor motive
formularelor și caselor de marcat electronice
obiective, intre care căderea continuă a producţiei materiale, nedotarea societăților comerciale cu case de inarcat, nefinaliza-
rea elaborării documentelor tipizate specifice și altele. „Cu toată această aminara, noi vom realiza intr-un on, ceea ce alta țări au reușit doar în trei, cinci ori zece cni“ — a concluzionat dl Nicolae Văcăroiu.
TIBERIU' BRĂESCU
ILIE ŞERBĂNESCU
EcoA/o Ami
TVA -— o maşinărie fiscală
neutră politic şi folositoare economic
În urma unei hotăriri a Guvernului, aprobată de Parlament, în România se trece de la 1 iulie 1993 Ia aplicarea taxei pe valoarea adăugată (TVA), sistem de impozitare, indirectă (adică pe circulaţia mărturilor) specitic economiei de pii Este o maşinărie bine pusă la punct şi îndelung testată în ţările vest-europene, neutră din punct de vedere fiscal şi politic şi deosebit de folositoare pe termen lung din punct de vedere economic, în ciuda problemelor ce vor apărea la început. Poziţiile împotrivă sau de reţi le unor forţe — din
indiferent ce parte a si
abacul. Sau po: rapide pe ca ridicării subv adopt:
pe li
pentru introducerea TVA!
Sistemul — element fundamental al reformei — va înlocui, printr-o cotă unică asupra a ceea ce se numeşte valoare adăugată, actualul impozit pe circulaţia mărfurilor (CM) stabilit din birou, nu pe baza unor criterii obiective, şi perceput nu numai în mai multe cote, ci şi, în atitea cazuri, de mai multe ori. Este necesar a sublinia foarte clar că TVA nu este un impozit suplimentar, ci un înlocuitor al ICM-ului aplicat pînă acum. Şi miza este dublă: nu doar se aşează pe alte temelii impozitarea, stabilindu-se o corelaţie firească între impunerea fiscală şi efortul de adăugare reală de valoare în fiecare verigă a lanţului activităţii economice, dar aplicarea presupune şi adaptarea întregului sistem statistic şi de evaluare economică.
Să vedem mai întîi ce se întîmplă în practică în cazul impozitării asupra valorii adăugate.
Ce se întîmplă în practică
Fiecare prestator al unei activităţi economice (de producție sau de servicii) trebuie să verse către bugetul statului ua impozit echivalent cu o cotă procentuală fixă şi unică (18%) asupra vînzărilor efectuate. Totodată, are însă dreptul ca din sumele vărsate să primească de la fise restituiri corespunzînd impozitelor pentru cumpărările făcute. Cu alte cuvinte, impunerea fiscală efectivă se exercită numai asupra diferenţei dintre valoarea ieşirilor şi valoarea intrărilor, adică asupra valorii adăugate de prestatorul de activitate economică.
Sistemul taxei pe valoarea adăugată exclude deci de la impozitare tot ceea ce, venind din amontele unui act economic — respectiv materii prime, energie, materiale, echipamente, subansamble —, nu reprezintă expresia acestui act. Pentru a se înțelege mai concret: într-o activitate de montaj, de pildă, se impozitează doar valoarea adăugată prin asamblarea în sine, dar nimic din valoarea produselor, oricît de complexe ar fi, care au intrat la montaj. În acest fel, se elimină dubla sau multipla impunere, de atitea ori întilnită şi incriminată în cazul actualului impozit pe circulaţia mărfurilor (ICM). Totodată, se instituie o bază obiectivă de impozitare pe circulaţia mărfurilor, care este valoarea adăugată în fiecare verigă a lanţului activităţii economice. Analizînd economic ceea ce în practică reprezintă diferenţa valorică dintre ieşiri şi intrări se poate consemna că este vorba, de fapt, de cheltuielile cu salarii, de profituri, precum şi de amortizări, respectiv acele cote prin care se recuperează în costuri valoarea echipa: mentelor productive, adică maşini şi utilaje ce se folosesc în mai multe ci cluri de producţie astfel încît cheltuielile pentru achiziţionarea lor nu pot fi
rului politic — fi absurditatea contestarii computerului învăţaţi cu şmecheri permiteau abacul şi laxit
iilor de preţ, trecerea Ia aplicarea TVA este singura ui inta reformei de către actualul puse: Sa-l criticăm pentru nenumăratele dovezi de blocare a rei
introducerea TVA au
'ormei şi nu
transferate dintr-o dată asupra produselor realizate, ci numai treptat, în tranşe valorice.
Caracterul obiectiv al bazei de impozitare este asigurat de unicitatea cotei de impunere pentru indiferent ce fel de activitate economică, fiind vorba de fapt de un tratament egal în faţa aceleiaşi împrejurări: intrarea în circulaţia mărfurilor. TVA este astfel un impozit corect. Aceeaşi afirmaţie se poate face şi din punctul de vedere al faptului că elimină multiplele impuneri, TVA respectînd, spre deosebire de impozitele cumulative sau în cascadă de tip ICM, principiul fundamental al neutralității fiscale. Căci IOM-ul permitea impozitarea unui produs conținînd componente deja impozitate; cu cît un produs era mai complex cu atît impozitarea sa în cascadă era mai împovărătoare.
Scutirile şi cota zero
Pentru promovarea însă a unor obiective de ordin social-politic-cultural statul scuteşte unele produse esenţiale
(pline, medicamente) sau unele activități (de ocrotire a sănătăţii, de creaţie etc.) de taxa pe valoarea adăugată. lar pentru obiectivul economic fundamental al promovării exportului, ca în toate celelalte ţări care aplică sistemul, şi în România cota de impozitare pentru activităţile de producţie şi comercializare legate de livrări de mărfuri şi servicii în exterior urmează să fie considerată zero, ceea ce fi dă prestatoru lui un dublu avantaj: nu plăteşte taxă pe valoarea adăugată pentru activităţile depuse în acest scop, avînd însă, totodată, drept la restituirile obişnuite, de impozit pentru achiziţiile făcute în contul unor activităţi impozabile. În schimb, orice produs sau serviciu importat este impozitat cu TVA, pentru a se respecta principiul neutralității fiscale prin acordarea unui acelaşi tratament cu produsele de provenienţă internă.
Acestea sînt reglementările, să vedem acum semnificaţiile.
Evident, taxa pe valoarea adă gată nu poate îi locui mecanismul | concurenţial (legat în esenţă de existenta unor structuri private de producţie şi comercializare) în promovarea unei activităţi economice eficiente, în stimularea producţiei şi în asigurarea unor preţuri rezonabile. Dar contribuţia ei în toate aceste direcţi nu este deloc neglijabilă, în unele privinte fiind chiar deosebit de importantă.
Agenţii economici se controlează între ei
În primul rînd, taxa pe valoarea adăugată realizează un echilibru între interese şi constringeri în plata impozitelor pe circulația mărfurilor. A face cît mai multe vînzări, dar a declara cit mai puţine este în cazul taxei pe valoarea adăugată aproape imposibil, poate cu excepţia comercianților detailişti, asupra cărora nu întîmplător se instituie un control direct — între altele casele de marcaj fiind obligatorii — pentru protejarea fiscului şi consumatorilor. Căci, în rest, ceea ce reprezintă vînzări pentru oricare dintre prestatorii de activităţi de producţie sau comercializare constituie cumpărări pentru altul din aval. Or, în calitate de cumpărător, orice agent economic este interesat de a declara cît mai multe cumpărări (chiar peste cele efectiv făcute dacă s-ar putea) — tocmai pentru a beneficia de deducerile de impozite prevăzute, potrivit sistemului amintit de restituiri. În lanțul către consumatorul final, TVA instituie un soi de control reciproc între agenţii economici şi reprezintă astfel un factor de constringere în calea evaziunilor fiscale şi aberaţiilor de pret,
În al doilea rînd, prin deducerea de impozite pentru cumpărări, TVA este un element cu multiple influenţe economice pozitive. Se opreşte, pe de o parte, declararea de vinzări fictive sau la preţuri artificiale de către furnizori şi, prin incidenţă, în general. Ceea ce, privind la nivelul întregului lanţ al activităţii economice, constituie un factor important în practicarea unor preţuri reale.
Investiţiile şi deducerile fiscale
Pe de altă parte, deducerea respectivă de taxă încurajează cumpărările şi — întrucît acestea nu pot constitui un scop în sine în ce priveşte de pildă materiile prime, căci s-ar încărca inutil consumurile materiale şi costurile în dauna profiturilor — stimulate sînt, de fapt, achiziţiile de bunuri pentru investiţii, de tehnologii şi echipamente. Bunul de investiţie este cel mai util produs cu care se poate profita de pe urma dreptului de deducere fiscală la cumpărări. Aceasta înseamnă promovarea producţiei, a creşterii economice. O contribuţie directă la stimularea producţiei aduce TVA prin scurtarea ciclului economic (pregătire-fabricaţie-vînzare), căci doar cu ocazia vinzărilor se beneficiază de deducerile de impozite la cumpărări. De TVA se pot teme doar cei ce produc pe stoc, nu pentru nevoile pieței — evident existenţi numai în sistemul proprietăţii de stat.
Impotriva ratei sălbatice a profitului
Cota procentuală de impozitare fiind fixă, este clar că masa impozitului
va fi cu atit mai ridicată cu cît va fi mai mare valoarea efectiv adăugată. Dar,
logic, în acest caz şi ceea ce rămîne la dispoziţia agentului economic (produetiv sau comercial) are o valoare absolută mai importantă.
Astfel, în al treilea rînd, TVA influentează în sens, s-ar putea spune economic, comportamentul pe termen lung al producătorilor şi comercianților, care sînt într-un fel forţaţi să conştientizeze treptat că, într-o economie normală, o masă substanţială de profit, necesară dezvoltării şi expansiunii, se obține nu atit printr-o rată sălbatică a profitului (asociată doar penuriei şi speculei, dar imposibilă în condiţiile concurentei şi ale satisfacerii cerințelor pietei), cît mai ales prin vinzări superioare în volum, adică printr-o activitate mai extinsă, care nu poate fi asigurată decit de o cerere sustinută pe piaţă, adică de fapt la o ofertă de calitate corespunzătoare şi la preţuri rezonabile. La asemenea preturi, TVA contribuie nemijlocit şi prin eliminarea impunerilor fiscale în cascadă (impozit la impozit)
Nu în ultimul rînd ar trebui menționat faptul că, prin toate cele arătate, folosirea taxei pe valoarea adăugată asigură o evidentă statistică fidelă şi cuprinzătoare asupra realităţilor economice, constituind un factor al transparentei şi adevărului în economie
Sistemul statistic joacă un rol important în promovarea unei economii eficiente, iar întroducerea taxei pe valoarea adăugată presupune schimbarea întregului sistem de evaluare a activităţii economice şi de comensurare statistică, abandonîndu-se concepţia aprecierii rezultatelor economice prin prisma a ceea ce atît de vag se numeşte încă astăzi “producţie”, urmînd ca această apreciere să se facă prin prisma raportului dintre efortul depus şi efectul economico-financiar obţinut.
Disfuncţiile inerente începutului
Nu este greu de sesizat că aplicarea TVA presupune existenţa unei evidente contabile extrem de riguroase şi bine puse la punct, astfel încît mecanismul plăţi-restituiri să poată opera. Slaba computerizare în sistemul contabilităţii în România este clar un handicap, care se va adăuga greutăților inerente începutului, precum necorelări, disfuncţionalităţi, evaziuni fiscale şi, nu în ultimul rînd, un nou puseu al prețurilor ca reacţie la încercarea agenţilor economici (îndeosebi din activitățile cu ICM acum mai mic decit cota unică TVA) de a fixa preţuri mai înalte la livrările lor, astfel încît să se recupereze pe seama acestora impunerile fiscale. De altfel, efectul inflationist iniţial al TVA decurge inevitabil din faptul că agenţii economici vor aplica procentul TVA fără a exista la început certitudinea că vor elimina din calculul preţului fostul ICM inclus. Insuficienţa condiţiilor pentru întreprinderea pasului nu poate fi folosită ca argument decit de cei ce vizează stoparea reformei — căci totdeauna va fi un început cu aproape aceleaşi probleme.
Introducerea TVA este de altfel indispensabilă promovării economiei de piaţă într-un sistem încă neconcurențial cum este România, iar din punctul de vedere al integrării în structurile Comunităţii Economice Europene reprezintă o cerinţă obligatorie şi nu o optiune ce poate fi luată sau nu. Mai important însă, avantajele certe pe termen lung ale TVA în direcţia stimulării producţiei, practicării unor preţuri rezonabile, încurajării exporturilor, promovării investiţiilor, favorizării servi. ciilor sociale şi culturale, introducerii de adevăr şi transparență în activitatea economică nu pot fi aşezate în cumpănă cu nici una din dificultăţile şi problemele aplicării.
PROLOG LA "1 IULIE"///ajorări de pref cu peste 50 la sută
Val de scumpire a medicamentelor
Printr-o notă transmisă zilele acestea de CENTROFARM tuturor unităţilor din reţea, se anunţă că, potrivit Ordinului nr. 2631/9 iunie 1993 al Ministerului Finanţelor, se operează noi "modificări" de preţuri
la medicamente. În esenţă este vorba de masive scumpiri, în procent de 50 la sută şi chiar mult peste la unele medicamente. Câteva exemple: Antinevralgic, de la 105 lei la 150 lei; Aspirina, de la 55 la
100 lei; Dipiridamol, de la 162 la 200 lei; Ampicilina, de la 1050 la 2000 lei; Vitamina E forte (flacon), de la 220 la 500 lei; Piafen (fiola), de la 47 la 100 lei; Piafen (comprimate), de la 190 la 370 lei; Ser
fiziologic (fiola), de la 19 la 41 lei; Heligal, de la 620 la 1600 lei; Tavegil, de la 660 la 1300 lei etc. Note cu listele medicamentelor scumpite au sosit la farmacii în fiecare zi, începând cu 18 iunie şi
până vineri 25 iunie - întrerupte. doar de week-end. Probabil că vor continua însă, în săptămâna aceasta. Vom reveni cu amănunte.
Pia Rădulescu
rambureala TVA
APA DE PE RÎURI SE VA SCUMPI
e EA VA COSTA 1 LEU ŞI 90 DE BANI
Începind de ieri, data de la care se aplică taxa pe valoarea adăugată, apa brută de pe rîuri, din lacuri și acumulări,
gestionată de RA „Apele Române“, va costa 1 leu și 90 de bani metrul cub. Această majorare va influenţa și costul
apei potabile. | MARINA DOHI
LAPTELE S-A FĂCUT 95 LEI LITRUL
e UNTUL S-A SCUMPIT LA 360 LEI PACHETUL DE 200 GRAME
O dată cu aplicarea TVA-ului, preţurile cu amănuntul la unt, lapte și lapte praf au crescut cu aproximativ 11-12 la sută. Astfel preţul de vinzare a unui litru de lapte pentru consum a crescut de la 85 lei la 95 de lei, iar preţul unui pachet unt de 200 de grame s-a ridicat la 360 de
lei, față de 330 cit a fost pînă acum. Laptele praf cu 20 la sută grăsime va costa 535 lei cutia de 500 de grame, iar cel vrac va fi 835 lei/kg.
NICOLAE CUNE CRISTIAN RADU
Conform. instrucţiunilor Ministerului Finanţelor,
ȘI TURIȘTII ROMÂNI PLĂTESC TVA
e CIND SE ÎNTORC DIN STRĂINĂTATE, GAȚI SĂ ACHITE TAXA PE VALOAREA
Nici turiștii români n-au scăpat de plata TVA. În conformitate cu instrucţiunile Ministerului Finanţelor, românii care se întorc din străinătate trebuie să achite pe lingă taxele vamale pentru produsele aduse „de-afară” și cota de 18 la sută TVA.
În unităţile sanitare de stat,
PE LINGA TAXELE VAMALE, SINT OBLIADĂUGATĂ
Indiferent dacă mărfurile sînt pentru uz personal, dotări sau produse care se pot comercializa, românii lasă la intrarea în țară încă 18 la sută, în lei, în afara vămuirii obișnuite de pînă la 1 iulie.
ALEXANDRU LUPU
A CRESCUT TAXA DE AVORT DE LA 500 LA 3000 LEI
E „ACEASTĂ CREȘTERE DE PREȚ VA ATRAGE DUPĂ SINE UN NOU FLAGEL ÎN RINDUL FEMEILOR“ - NE-A DECLARAT UN MEDIC GINECOLOG
La 1 iulie a.c., o dată cu introducerea TVA, Ministerul Sănătăţii a emis un ordin prin care unităţile sanitare de stat sînt obligate să mărească taxa pentru avort — de la 500 la 3000 de lei. Femeile cu mulţi "copii vor beneficia, în continuare, de gratuitate. :
Potrivit declaraţiei dlui dr. Nicolae Diri- "na, director în Ministerul Sănătăţii, majorarea taxei de avort este sugerată de Banca Mondială, considerindu-se că, astfel, femeile nu vor mai recurge la chiuretaj. În contrapartidă, Ministerul Sănătăţii va importa, în două tranșe, un milion dovă “sute de contraceptive (pilule, sterilete, pre-
zervative), care ar trebui distribuite în farmacii nominalizate, la preţuri mult mai mici decit costul lor real.
Deocamdată, respectivele contraceptive nu se găsesc în farmacii, iar femeile, care au văzut în chiuretaj principala formă de contracepție, vor alege : 3 000 de lei sau avortul provocat. Această măsură, în condiţiile în care nu avem nici măcar materialele sanitare rudimentare, este nejustificată și va atrage după. sine un nou flagel în rîndul femeilor” — ne-a declarat Un medic ginecolog, care a dorit să-și păstreze
anonimatul. MARIA TIMUC
Din cauza nepriceperii agenţilor economici, Preţurile cresc aberant si la produsele scutite de TVA
O dată cu introducerea taxei pe valoarea adăugată 1 la majoritatea produselor și serviciilor, s-a constatat și o creștere a prețurilor produselor și serviciilor scutite de TVA.
Astfel, la produsele: carne, iapte de consum [inclusiv lapte praf), piine albă simplă, ulei comestibil din floarea-soarelui și soia, unt, medicamente de uz uman şi vețerinar, proteze și produse ortopedice, s-au constatat importante creșteri de preturi cu aproximativ 10-12 la sută. La toate aceste produse creșterea se explică prin majorarea preţurilor de achiziție la materiile prime ce intră în ciclul de fabricaţie al acestora.
Menţionăm că toate produsele enumerate mai sus sînt scutite de TVA atit la producător, cit și în rețeauo de desfacere cu amănuntul. ri modificare de preț se face cu avizul Ministerului Finanţelor, Ministerului Comerțului și Ministerului Agri-
culturii, A În categoria produselor scutite de TVA mai intră : energia elactrică și'termică pentru consum casnic, combustibil :pentru încălzit şi prepararea hranei (lemne de foc cărbuni, combustibil tip M, P și lichid ușor pentru calorifer, gaz petrolier lichefiat, şi gaze naturale). Şi la aces. te produse este posibilă o creștere de drețuri prin introducerea TVA la materialele ;i materiile drime ce intră în procesul tehnologic de producere a acestora, Orice zreştere Je prețuri se face insă cu avizul Mumsterului Finanţelor și Ministerului Industriilor. ! Scutit de plata TVA este și transportul în zomun urban de călători, dar și aici se întrevede 9 restere a prețurilor biletelor de zălstorie, :a urmare a :reșterii preţurilor de expioatare a mașinilor și echipamentelor auto. NICOLAE CUNE CRISTIAN RADU
"TVA
MAI REA CA INVAZIA DE LĂCUSTE?
noaptea de 30 funie a năvălit ară TVA. Pe 4 iulie, negustorii ijenți (atenţi numai la comunicatut năvălirii lăcustelor în nord-vestul țării) şi-au etalat mărturile pe tarabe sau în buticuri care cum s-a priceput, Unii au mai săltat cu cite 50—60 lei (sau mai multe sute) preţul, alții le-au lăsat ca pînă atunci, Cel mal vigilenţi însă au tras obloanele şi așa a mat apărut încă o lozincă fa cele multe care. justiticau un magazin cu obloamele trase: ÎNCHIS PENTRU TVA. în pasajul și în gura metroului de la Piaţa Victoriei s-a lăsat pustiul : au rămas pe tarabe cărțile, jurnalele, niste perechi de ciorapi şi citeva dulciuri. Neștiind cum se aplică această taxă pe valoare adăugată, negustorii mu vor să riște amenzi pentru că nu umblă cu calculatoarele şi casele de imarcaţ după el. Probabil că nici nu
românul $ far românul, nici el nu ştie deocamdată cit va mal putea porta această continuă scumpire vieţii.
ntra câ, oricum am lua-o, românul pricepe această nouă taxă enact aşa cum 1 se arată în traiul zilmie, adică scumpindu-i-l. Mecanismele, atit de complicate, nu au fost înţelese nici cum funcţionează, nici cum vor avea impact cu economia de piață, Am văzut și în ziare o pricepere simplistă : taxa pe valoure adăugată înseamnă prețul actual majorat Cu 18%, Au fost alocați bani, prin programul PHARE, pentru trecerea la această nouă formulă. Cum s-au cheltult numai Dumnezeu știe. Formularele n-au fost, nu sint și nici na vor fi în curind gata. Multe întreprinderi dau din colţ în colţ aminind data la
care vor anunța noile prețuri de cost,
ritele se vor agita pentru că trebuie aplicată noua taxă.
în principiu nimeni nu ştie ce-t cu ea și la ce va ajuta, Unii au spus câ este un mecanism modern — care nu prea este extins în lumea care are demult economie de piață —, un mecanism care ar reduce mult posibilitatea evaziunii fiscale, Alţii sînt de părere că sintem din nou un fel de cobai pe care se experimentează soluţii de control și reglare a pleții.
ȘI tot în principiu, dar tot fără să se facă prea mult caz de asta, nimeni nu știe unde e vor duce banii din noul impozit. În industriile falimentare probabil, în întreprinderile cu mil, zeci de mii de muncitori care nu trebuie lăsaţi pe drumuri pentru “că aşa Ii s-a promis în campania electorală, O leafă pentru fiecare, este deviza, dar uitindu-se la preţuri omul
pot creşte acum nelimitat. Singurul mecanism de control, limitarea adae osului comercial la maxim 30 la sut & dispărut. Se legiterenză cu adevăi piața neagră, pentru că de alci Înse inte orice produs deficitar pe piață va fl speculat la intensitatea maximă Nu este exclus să se înființeze chiaf o matie a producerii golurilor artitte ciale de pe piaţă, tocmai pentru €8 prețurile să fie controlate de ciţiva indivizi sau de câteva firme. Se va spune că de-abia acum vom avea $ piață liberă şi va funcţiona legea cereril și otertel, legea deplinei conete renţe, Problema este cea expusă mi înainte (crearea golurilor. artiticial dar mai apare una: vor fi negust nostri atit de versaţi încit să se mule fumească cu un ciștig modic? La cîtă sărăcie este în ara asta mă Îne doiese că nu vom asista la o spirată galopantă a prețurilor, concurența nea presind În fos asupra prețurilor, că tocmai în sens invers : obligindu-le c8 zi de zi să tot crească.
S-a ticut toarte puţin pentru ca te cest şoe să fie mai puţin dureree Pentru înţelegerea mecanismului - n s-a tăcut ci nimic. Guvernul & crezut că este de-ajuns să ne antinţe prin televiziune, ai de zi, că se aproe pie £ iulie cu TVA cu tot, În subte= ran s-a încercat acreditarea ideli că este ultima mare — și decisivă = scumpire. Deci, dacă teşim și din are şita verii ăstela, atunci, la toamnă vom putea bea primul must post-res voluționar neacrit, Nici gînd însă de aşa ceva pentru că, după acest șut, urmează un altul (impus de acelaşi FMD privind corelarea prețului la energie electrică (de exemplu, dar sin$ mai multe produse) la cursul valutar, Lună de lună, vom avea alte preţuri i este clar că ele nu vor fi mat mici. Despre acest lucru se vorbește tarăşi doar pe a colțuri. Guvernul dă
au făcut calculele şi nu ştiu ce preţ pună. Adică, dacă tot e vorba de scumpire, de ce ar da ei mai ieftin decit concurența, — Fie ptndește, luind pulsul pieţei, Cit poate înghiţi
Eaerorcal
(Urmare din pag. 1)
celor care doresc un alt guvern, ci prin diferența infimă între aceştia şi cel care îşi doreso contlnuitatea celui actual (4%). Procentul celor din urmă, considerabil încă (chiar dacă nu luăm rezultatele IRSOP decit cu caracter orientativ şi nu riguros), este constituit din electoratul cu gindire de tip rural, care se identitică cu statul, îndiferent cine reprezintă statul tradițional (FSN din 1990, FDSN actual, partide naţionaliste), Reputația de instabilitate a României provine de la repetatele mineriade, deși chestiunea este —
şi alci — greşit: interpretată, Mineriadele nu au
fost un element propriu-zis instabil, mai puția poate o singură după-amiază din septembrie 1991, cînd, scăpaţi de sub control, minerii au atacat palatul Cotroceni, În rest, minerii au venit la Bucureşti în sprijinul regimului deja constituit. În ceea ce priveste contestările „de stradă“ care contribuiseră şt ele la această reputație de Instabilitate, ele nu au constitult niciodată o amenintare într-adevăr serioasă. În plus, această formă de contestare a dispărut aproape total după alegerile din septembrie 1992, care au reuşit să legitimeze actuala putere, Ca aceasta a contribuit, În primul rînd, locul ceva mai important ocupat de opoziția politică, fapt care a tăcut-o să se limiteze, spre deosebire de anii anteriori, ia contestarea în cadrul sistemului parlamentar, Așa se face că guvernul Văcărolu, avind o majoritate parlamentară relaxată, a reușit să supraviețuiască pînă în prezent — o adevărată performanţă În condițiile foarte grele pe care le-a avut — probabil singura de care s-a dovedit capabil. Pentnt) un muvera Al chrul mandat tost ta principal acela de a cîştiga timp tără a plerde tot cre»
facultativă sau doar ziua în care spi-
adaosului comercial limitat, preţuriie
dovadă de multă discreție pentru a nt
calculindu-și, probabil, încă de-acum, nu prea ştie ce-o să Axcă cu ea. impacienta populaţia, Sau pentru &
influenţele TVA-ului asupra salari- Prin introducerea noii taxe, Dra cădea, pogulăţi P
Hlor, 4 fulle a fost considerată o dată majorarea accizelor și destiințarea
CONSTANTIN STAM
România, o țară instabilă?
ditul politic al formaţiunii din care provine, se poate aprecia că și-a indeplinit planul, ba chiar l-a și depășit. Din această cauză, deşi toţi-factorii politici lucizi înțeleg la această oră că miza e mai importantă decit supraviețuirea unul guvern, puterea nu are nici o grabă să-l schimbe. Vara este îndeobşte o periondă relaxată, și apol, orice prelungire A mandatului său aduce probo suplimentare câ guvernul e destul de stabil şi contribuie la negocieri din ce în ce mai dezavantajoase pentru opoziție,
Pină aici, cu toată lentoarea reformistă a actualului guvern, focul ar fi poate permis. Unde greşesc fundamental guvernul și mat ales preşedintele Illescu =— dacă persistă într-o atitudine consecventă şi lipsită de imaginaţie, aceea de a sprijini oamenii din tabăra sa inditerent de comportamentul lor — este în acuzarea opoziției de propriile sale incapacităţi, și, mat ales, de calomnie în cazul unei corupții îndestul de dovedite în ochii opiniei publice, Abandonind orice comportament realist pentru a politiza lupta impotriva corupției și a unel restauraţii care deranjează mal puțin politie, cit prin marele număr de incompetenţi revaloriticaţi, guvernul Văcăroiu radicalizează inutil situația În fața unei opoziții care a respectat mereu regulile focului, ba a tăcut şi greseli tactice în favoarea guvernului (ir0sirea într-un moment nepotrivit a moţiunii de cenzură). Cu alte cuvinte, guvernul Văcărolu, care are doar tehnicieni submediocri și un singur om aproape politie — pe ministrul de externe Teodor. Meleşcanu — aduce o importantă contribuţie la creşterea. instabilității,
Investitorii nu retuză să vină deci din cauză că în România nu ar exista destulă „stabilitate“,
Ei nu vin din cauze pur economice şi financiare, cum foarte bine ştie și di. Ciumara, economistul PNȚCD, deși la Crans Montana avea aerul să creadă că unitatea delegației române în furul președintelui compensează toate obstacolele birocratice și legislative aflate încă în calea potențialilor învestitori. Semnalăm faptul doar pentru eventualitatea că d-lui Ciumara i-ar reuși să ajungă prim-ministru, şi, cu o concepție ca a d-lui Văcăroiu, ar aduce cam tot atiţia investitori cit și acesta. Același lucru se întimplă -: promotorii cauzei României pentru clauza naţiunii celei mal favorizate, Şi aici „stabilitatea“ are un rol truntaș, deşi inerția la schimbare este de tapt ceea te îl îngrijorează pe americani.
Se înțelege deci că — oricît de ditici! ar fi — mutarea profundă pe care ar trebui să o facă partidele politice din opoziţie — și în primul rind PNȚCD, ar îi să pătrundă în mediul rural. Nu _trimițind oratorii din Piaţa Universităţii să fină discursuri pe islazul comunal, ci cooptind cit mai mulți oameni din elitele locale în cadrul partidului. Din cînd în cînd vreun cotidian opozițlonist ne dă de ştire că în cutare sat țărăniștii au ciştigat zdrobitor vreo alegere locală parțială. Acest lucru se întîmplă doar acolo unde s-a reușit această manevră. Altfel, după cum revelează ace: lași sondaj IRSOP, PNȚCD continuă să fie bătut în cule la baza sa electorală fixă de vreo 110, avind deci mai puțin de jumătate din scorul FDSN,
în rest, să nădăjduim că şi criza va lua vacanţă pină în septembrie, pentru că nimeni ni
pare dispus să-i acorde vreo atenţie pină atunci.
OPINII MANAGERIALE
Cum calculăm, rapid, T.V.A..
Am primit din partea dlui Dumitru Săndulescu, director al societăţii comerciale "Doi cocoşi A.P." - SRL un sistem de calcul pentru prețurile cu amănuntul la produsele aflate în stoc la 30. 06. 1993. Formulele de mai jos pentru cei doi coeficienţi se aplică preţurilor vechi şi rezultă preţurile noi, în care este inclus şi T.V.A. Creşterea preţului cu aceşti coeficienţi asigură, în opinia dlui Săndulescu, acelaşi adaos comercial, în valoare absolută, pe care îl obținea şi înainte de aplicarea T.V.A. Modelul
de calcul este următorul: 1+A+B-C
Qi = (zare) Dr Și 1-E+ 1pAz Q02=: +1, în care:
Q = coeficient pentru unităţile cu amănuntul; Q2 = coeficient pentru unităţile de alimentaţie publică; A = cota adaos angrosist; B = cota adaos detailist sau de alimentaţie publică; C = cota I.C.M.; D = cota T.V.A.; E =
cota |.C.M. alimentaţie publică.
Exemplu: un kg de bomboane costa înainte de 30. 06. 1993, la preţ cu amănuntul, 3 000 lei. A = 0,1; B = 0,2; C= 0,1; D = 0,15254. Rezultă următoarele:
Q = 70,140,2) (-0,15254) 171017 VI
Preţul cu amănuntul, inclusiv T.V.A., este 3 000 lei x 1,089 = 3 267 lei. T.V.A. calculat la acest preţ este 3 267 x 0,15254 = 498,3 lei. Din 498,3 lei T.V.A. se scade 231 lei
1.C.M., rămânând de plată la buget 267 lei. Cum s-a ajuns la 231 lei 1.C.M.? S-a determinat preţul producătorului, de 2 308 lei astfel; 3 000 lei (preţ cu amănuntul): 1 + cota adaos angrosist + cota adaos detailist (deci la 1,3) şi s-a calculat la acest preţ
N.R. Aşteptăm, pe adresa redacţiei, opinii vis-a-vis de sistemul prezentat mai sus, atât din partea agenţilor economici, cât şi a specialiştilor, din Ministerul Finanţelor. (M.P.)
Previziunile Guvernului, date peste cap Preţurile anua luat-o razna
judecând după graba domnului Văcăroiu de a se întâlni, zilele acestea, cu ministrul Finanţelor şi cu specialişti din minister pe probleme de T.V.A., s-ar părea că starea economiei, la o săptămână după introducerea noului impozit, este cât se poate de critică. Preţurile au luat-o razna, unii afirmă chiar, deocamdată în şoaptă, că greutăţile inerente unei astfel de operaţiuni au
depăşit cele mai sumbre previziuni.
Nu putem trece cu vederea insuficienta pregătire a acestei acţiuni, nu din punct de vedere tehnic, ci mai ales al eforturilor de a face cunoscute toate
aspectele legate de T.V.A.
Am fost asiguraţi încă din iarnă că prețurile nu vor creşte în medie cu mai mult de 8-10%. Vorbe. Despre T.V.A. cât de cât s-a mai auzit, dar despre eliminarea restricţiilor în stabilirea adaosului comercial şi despre modificarea accizelor - cele două măsuri adoptate concomitent cu introducerea T.V.A. - nu se ştie mai nimic. Să ne mai mirăm de ce s-a ajuns aici?
Mihaela Pântea
service TVA
Diferenţa dintre TVA calculat & şi TVA datorat bugetului de
stat: un producător se aprovizionează cu materiale de la un furnizor, în valoare de 100 mii lei. Preţul pe care-l va plăti furnizorului este de 118 mii lei (100 de mii lei + 18 mii lei TVA). Mai departe, producătorul vinde produsul său cu 150 mii lei (deci valoarea adăugată de el este 150 mii fără 100 mii lei = 50 mii lei) şi va trece în factură prețul de 177 mii lei (150 mii + 27 mii lei TVA): Datoria producătorului către buget este deci 27 mii - 18 mii = 9 mii (sau
50 mii lei x 18%). ă înregistrarea la organele fiscale, întocmirea documentelor de vânzare, evidenţa operaţiilor şi plata TVA la buget. De asemenea, este obligatorie întocmirea decontului TVA, document în care se centralizează operaţiunile dintr-o lună efectuate de un agent economic. Termenele de plată către bugetul de stat sunt diferenţiate în funcţie de natura operaţiilor impozabile: până la 25 ale lunii următoare în cazul TVA rezultată din decontul întocmit lunar; concomitent cu plata taxelor vamale pentru importuri; concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca
plătitor. $ merar - când încasarea se face prin agenţi fiscali sau vamali sau direct la casieria trezoreriei sau a organului vamal, precum şi la unităţile CEC împuternicite să efectueze operaţii de încasări pentru bugetul de stat; prin CEC cu limită de sumă care se prezintă la organul fiscal unde agentul
Obligaţiile plătitorilor TVA :
Modalităţi de plată: în nu-
economic este înregistrat ca plătitor; prin dispoziţie de plată depusă la banca unde agentul economic are cont deschis (o copie vizată de bancă va fi anexată la decontul TVA). 4 folosite în aplicarea TVA: dispoziţie de livrare, aviz de însoţire a mărfii, factura, chitanța fiscală, borderou de vânzare, jurnal
pentru vânzări, jurnal pentru cumpărări, borderoul operaţiilor asi-
Lista principalelor documente
milate livrărilor de bunuri şi prestări
de servicii.
Lista centrelor din Bucureşti e unde se găsesc de vânzare formularele necesare evidenței operaţiunilor cu noul impozit:
- pentru sectoarele 1, 6, SAI, Buftea - centrul din strada lon Neculce;
- pentru sectorul 5 şi societăţi mixte - librăria nr. 36, Splaiul Independenţei;
- pentru sector 3 - librăria George Coşbuc;
- pentru sectoarele 2 şi 4 - circa financiară de sector.
Pe lângă acestea, după cum ne-a informat dna Popescu, director adjunct la Direcţia Generală a Finanţelor Bucureşti, începând de ieri fiecare administraţie financiară pune la dispoziţia agenţilor economici carnete cu formularele amintite mai sus. Totodată, agenţii economici care au cumpărat formularele din mai multe locuri au fost înregistraţi, după codul fiscal, în toate punctele de distribuire a formularelor. Direcţia Generală a Finanțelor Bucureşti, în urma centralizării datelor, va avea o situaţie exactă a numărului de carnete cumpărate de către fiecare agent economic. 3:
„Mihaela Pântea
ECONOMIA DE TRANZIȚIE / Legea şi agenții economici
CASELE ELECTRONICE DE MARCAT - ÎN CRIZĂ DE TIMP
Introducerea TVA-ului a generat, cum era şi firesc, o serie de alte măsuri economia românească. Obligativitatea agenţilor economici de a se dota şi a utiliza balanţe cu afişaj electronic şi case de marcat electronice reprezintă una din aceste măsuri, ce constituie parte integrantă în procesul modernizării sistemului nostru economic. Considerând acţiunea deosebit de importantă, am încercat să aflăm, pe de o parte, cum se desfăşoară ea în teren, iar pe de altă parte, ce măsuri au fost luate la nivelul organelor abilitate de lege să se ocupe de această chestiune, ce probleme și greutăţi se manifestă în desfăşurarea ei.
Porniţi într-un raid-anchetă prin câteva zone ale Capitalei, am vizitat mai mulţi agenţi economici. Ceea ce am constatat vă prezentăm în rândurile care urmează.
În cartierul Balta Albă, doamna Maria Neagu, şefa unei unități de cofetărie aparținând de SA “Delicia”, ne spune: “Problema caselor de marcat electronice este binevenită. Preţul lor este, însă, foarte mare. Noi facem parte dintr-o societate cu capital de stat. Nu toate unităţile au fost dotate cu aparate, deși cunosc că, în câteva, deja, s-au montat. Noi nu avem. Mă gândesc că pentru această cofetărie, unde există două raioane și două tonete stradale, va fi mai dificil de lucrat cu asemenea case”:
La SC “Georgiana” IMPEX SRL, di strada Lucrețiu Pătrășcanu nr. 19, sect. 3, cele două raioane (mezeluri şi alimentara) sunt dotate cu case electronice de marcat şi funcţionează ormal. Doamna Gabriela Potcoavă, societăţii, ne-a informat că a
rat cele două case, în 1992, cu de 208 000 lei fiecare, de la un ibuitor din Urziceni. Au service-ul t de firma “Vector International > SRL”. Ultimul control al Gărzii iare a avut în vedere şi aceste
Doamna Polescu Elena, de la magazinul ELDORUX, ne declară cu une: “Dacă ne-o ajuta Dum-
putea cumpăra şi
Deși Hot. Guvernamentală nr. 319/1992, republicată, obligă “agenţii economici care desfăşoară activităţi de comerţ şi efectuează, prin cântărire, vânzarea cu amănuntul a produselor, să utilizeze cântare şi case electronice” (“amânate” până la 1 iulie 1994, fiind cele care realizează venituri totale sub 10 mil. lei/an) totuşi, mulţi, foarte mulţi agenţi economici ignoră acest lucru. Unitatea 201 din Pantelimon, spre exemplu, aparținând de societatea PRODAS, continuă să cântărească preparate din carne pe vechile cântare, iar încasarea contravalorii mărfii se face tot la vechea casă electrică.
În raidul nostru, am întâlnit şi situaţii în care casele electronice de marcat
există efectiv decât circa 30 000 bucăţi. În prezent, sunt circa 286 000 agenţi economici privaţi, din care 80% desfăoara activitate de comerţ cu amănuntul.
Hotărârea 319/1.07.1992 a fixat ca termen limită pentru introducerea acestor aparate 1.01.1993. Dar, din diierite motive, data nu a putut fi respectată, Agenţii economici plătitori de TVA au fost obligaţi să-şi procure aparate începând cu ] iulie 1994. Preţul caselor electronice de marcat este cuprins între 400 000 lei şi 1,5 milioane lei. Dacă problema avizării caselor de marcat întră în competenţa unei comisii din cadrul Departamentului Comerțului Interior, organele care urmăresc sespec-
servesc drept decor. Este cazul unei
aparținând de SC “Amfora” SRL, situată în Piaţa Delfinului. Aici, după cum ne-au informat cumpărătorii, deşi sunt expuse, acestea n-au funcţionat niciodată. Sunt utilizate, după cum am observat şi noi la data documentării, doar ca depozite pentru monedele metalice. Informat asupra situaţii domnul Vasile Cucu, patronul soci tăţii, s-a declarat surprins de cele relatate de noi.
Faţă de problema în discuţie, am vrut să aflăm şi părerea unui reprezentant, direct implicat, în această acţiune. Am purtat discuţii, în acest sens, cu domi Ion Marin, şeful serviciului Strategi Marketing din Departamentul Comerţului Interior, membru în Comisia de Avizare a Distribuţiei şi Utilizării iparalslor de Marcat Electronice. Am
at astfel că numărul total al caselor de marcat, necesare în societăţile comerciale, după 1 iulie 1994, ar îi de aproximativ 500 000 bucăţi, dar nu
m Necesar - 500 000, existent circa 30 000 m Prețul per bucaiă - 400 090-1 500 000 iei m Nici cele care suni nu funcționează
L] Garda Financiară trebuie să forțeze...:
tarea avizelor sunt cele de specialitate din Ministerul Comerțului şi Turismului, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi aparatul său teritorial, Poliției şi Inspecției Metrologice de Stat.
În desfăşurarea ei, acţiunea introducerii aparatelor electronice de marcat ridică unele probleme: folosirea de către distribuitori, în reţea, a unor aparate nemodificate, conform normelor metodologice prevăzute de Hot. 319/1992; lipsa acută de specialişti pentru efectuarea controalelor; asigurarea service-ului şi a consumabilului (hârtie, tuş etc.); neeliberarea de bonuri către clienţi, prin care aceștia pot face dovada cumpărării mărfii sau reclamaţiile pentru produsele necorespunzătoare; problema utilizării aparatelor electronice de marcat în casele de schimb valutar, În legătură cu această ultimă problemă, am aflat că Societatea “NOVA TURISM” a solicitat exceptarea caselor de schimb valutar de la utilizarea aparatelor electronice de
marcat, aducând mai multe argumente. Demersul nu a fost, însă, satisfăcut pentru că: pe calculatorul electronic, a cărui dischetă înregistrată ajunge la BNR, se poate interveni în program în timpul funcţionării, în timp ce într-o casă de marcat nu se poate interveni; art. 1 din Hot. 319/1992, republicată, arată clar că utilizarea acestor aparate este obligatorie, “inclusiv pentru schimburi valutare”. B.N.R., după câte ni s-a explicat, a emis norme care au reglementat şi supravegherea tranzacţiilor bancare, dar acestea nu pot avea valoare juridică mai mare decât hotărârea de guvern.
Avându-se în vedere greutăţile ivite în procesul introducerii aparatelor electronice de marcat, comisia intenţionează să ia mai multe măsuri: limitarea avizelor la o perioadă de 5 ani; organizarea unor cursuri de pregătire pentru organele de control, în colaborare cu specialişti de la ITC, iar pentru situaţia
lin domeniul caselor de schimb valutar, recomandă agenţilor care nu s-au dotat până acum cu tehnică de calcul, achiziţionarea unei case de marcat concentratoare. Celor care au, deja, calculatoare, li se recomandă achiziționarea caselor de marcat prevăzute cu posibilităţi de cuplare la calculator. Din partea Ministerului Finanţelor, Garda Financiară este prima instituţie care efectuează controale şi în această direcţie. Domnul comisar zenarăl Gică Dănilă consideră că, acum, după Hotărârii Guvernamentale amintite, problema este privită mult mai realist. “Garda Financiară trebuie:să forțeze acţiunea de introducere a caselor de marcat”,
În urma celor constatate, se desprinde concluzia că procesul în discuţie nu este nici simplu, nici uşor. EI va avea o evoluţie mai junpă decât prevăd reglementările legale. De aceea considerăm că angajarea fermă a executivului în această acţiune este mai mult decât necesară, avându-se în vedere că s-au
făcut cheltuieli foarte mari pentru introducerea TVA-ului. Emiterea doar a unor hotărâri nu rezolvă, de la sine, problema.
Dumitru Manolache.
Foto: Sorin Comănescu
DI Constantin Ticu Dumitrescu, în prezidiul adunării generale
DI iulian Constantin, noul preşedinte al filialei
A fost aleasă
O nouă conducere a AFDPR București
Adunarea generală a AFDPR - filiala Bucureşti (ce totalizează 7500 de membri cotizanţi) şi-a desfăşurat lucrările în cursul zilei de marţi. Acestea au debutat cu o rugăciune, după care a fost aprobată ordinea de zi. Dezbaterile au fost furtunoase şi chiar divergente, dar s-au finalizat în spiritul ideii de unitate ce leagă aceşti oameni acum, ca şi în temniţele comuniste. DI Dan Vasile, fostul preşedinte al filialei, a expus o dare de seamă referitoare la acti i din Bucureşti durata a doi ani de la constituire. DI Bologa, care a prezentat raportul comi cenzori a arătat că nu s-au constatat nereguli financiare sau pagube aduse asociaţiei. S-a făcut sugestia realizării unei “cărţi negre” care să conțină mărturii referitoare la colaboraţioniştii regimului comunist. DI Constantin Popescu a rostit apoi la microfon numele deţinuţilor români de la Tiraspol ameninţaţi cu condamnarea la moarte - Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa - la care adunarea a răspuns, după un mai vechi obicei, “prezent”. DI Constantin Ticu Dumitrescu a spus: “În acest moment este pusă în discuţie însăşi existenţa AFDPR şi a drepturilor conferite foştilor deţinuţi politici după Decembrie “89. Este pentru prima oară Când fac public acest lucru. Lucrez acum la reeditarea moţiunii privind publicarea listelor cu numele ii formatorilor fostei Securităţi. Este necesar pentru refacerea morală şi redobândirea încrederii în aproapele nostru”. A urmat votarea şi numărarea voturilor, la finalul căreia s-a stal t noul comitet executiv: preşedinte a fost ales dl Iulian Constantin, vicepreşedinţi - dnii Dumitru Paceag şi Octavian Tripa, iar membri dnii Dan Vasile, Emanuil Paraschivaş, Paul Minea și Toma Bădulescu. Congresul naţional al AFDPR va avea loc în zilele de 8 şi 9 noiembrie, la
Sibiu.
Corina Caramete
Alte evenimente conexe din 1993
Apare primul număr al revistei „Dilema”, publicație editată de Fundația Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe Andrei Pleșu.
România semnează acordul de asociere cu Comunitatea Economică Europeană și statele membre ale acesteia (numit Acordul European), baza legală a relații...
Academia Română adoptă noua ortografie, inspirată de cea interbelică, introducând formula hibridă a coexistenței lui „î” și „â”. Academia argumentează...
Reînființat pe 5 februarie 1990, Muzeul Țăranului Român este de facto inaugurat. După o serie de expoziții temporare, este deschisă expoziția permanen...
Se desfășoară procesul grupului Ilașcu la Tiraspol. Începând cu 1989, Ilie Ilașcu a fost președintele filialei Tiraspol a Frontului Popular Moldovenes...
La propunerea Anei Blandiana și a lui Romulus Rusan, închisoarea Sighet devine Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. În 1995, Memorial...
La Convenția națională a Frontului Salvării Naționale, partidul își schimbă denumirea în PD (Partidul Democrat).
Conferința Națională a Frontului Democrat al Salvării Naționale (FDSN), aripa conservatoare a FSN desprinsă în martie 1992, hotărăște schimbarea denum...